AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU AMELIORARE ȘI REPRODUCȚIE ÎN

ZOOTEHNIE ”Prof. G.K.Constantinescu” București

SERVICIUL TEHNIC ZONAL MUREȘ
OFICIUL PENTRU AMELIORARE ȘI REPRODUCȚIE ÎN ZOOTEHNIE MUREȘ

ZIUA FERMIERILOR MUREŞENI

Creşterea şi selecţia taurinelor

Dr.ing. SUBA KÁLMÁN

Şef serviciu

27 Septembrie 2012

Ferma LEOBILL COM SRL

Com. Acățari, Loc. Văleni Nr. 66, județul Mureș
 Locul şi rolul taurinelor
în economia producţiei animale
- Reprezintă o importantă sursă de:
- produse alimentare cu valoare biologică superioară - lapte
- carne
- apreciat mijloc de forţă animală

- În economia mondială creşterea taurinelor asigură:

- peste 96 % din producţia totală de lapte
- aproape 30% din producţia globală de carne
- 90 % din totalul pieilor

Bovinele reprezintă 65-66% din totalul efectivelor de animale domestice

Important
- taurinele transformă în produse alimentare biologic superioare:
- diferite resurse vegetale
- unele reziduri ale industriei alimentare, care nu
se pot folosi direct de către om

- Consumul mondial mediu anual de lapte – 98,37 kg/locuitor,din care 96,31 kg lapte de bovine

-Producţia mondială de lapte de consum în prezent se realizează:

- 83,36 % de către taurine
- 12,95 % de către bubaline
- 3,69 % de caprine, ovine şi cămile
DIRECŢII ŞI OBIECTIVE ÎN CREŞTEREA
BOVINELOR PE PLAN MONDIAL
Preocupare actuală şi viitoare reprezintă:
- găsirea, adoptarea şi aplicarea celor mai
efeciente căi şi mijloace care să crească
eficienţa activităţilor umane în domeniul
- agricol
- mai ales în cel al creşterii animalelor

Situaţia actuală în creşterea bovinelor şi

tendinţele de sporire continuă a producţiei
acestora vizează:
- potenţialul de producţie al materialului
biologic crescut
- posibilităţile de îmbunătăţire a materialului
biologic
- adoptarea celor mai eficiente tehnologii de creştere şi exploatare
- concentrarea şi specializarea producţiei
- valorificarea producţiei
- eficienţa economică a producţiilor

Producţie – Prelucrare - Valorificare

CREŞTEREA TAURINELOR

Reproducţia taurinelor
 Creşterea şi exploatarea taurinelor
- activitate desfăşurată de crescătorii de animale
- în scopul obţinerii de produşi şi produse animaliere

Se realizează:
- în exploataţii zootehnice
- în asociaţii
- în crescătorii individuale
În alegerea sistemului de creştere şi tehnologiilor de exploatare, crescătorii sunt obligaţi:
- să prevină poluarea şi deteriorarea mediului ambiant
- să respecte regulile de protecţia animalelor
- să respecte măsurile de apărarea sănătăţii animalelor
Este obligatorie individualizarea animalelor, în scopul:
- evidenţierii statistice
- apărării sănătăţii
- stabilirea valorii genetice
- înregistrarea, deplasarea,
- etichetarea
- valorificarea efectivelor de animale
Creşterea taurinelor presupune:
- individualizarea şi identificarea
- înregistrarea taurinelor
- alegerea şi respectarea tehnologiei de creştere
- nutriţia taurinelor
- adăpostirea
- protecţia animalelor
- organizarea şi desfăşurarea reproducţiei
- selecţia animalelor
 Reproducţia taurinelor
• Este o activitate strategică de bază pentru reluarea ciclurilor de productie şi
obţinerea descendenţei.

• Se organizează si se desfasoară prin:

– insămânţare artificială
– montă naturală – cu reproducători autorizaţi
– transfer de embrioni

• Însămânţarea artificială
- se execută de operatori de însămânţare artificială autorizaţi în condiţiile legii

Obligaţiile operatorului IA
- să respecte tehnologia de conservare, manipulare a MSC şi tehnologia de însămânţare
artificială
- să elibereze Buletinul de IA la proprietarii taurinelor conform modelului pus la dispoziţie
de către asociaţii acreditate
- să conducă corect şi la zi evidenţele primare zootehnice
- să folosească la IA material seminal provenit de la tauri autorizaţi pentru IA- de către
Autoritatea Zootehnică, respectiv A.N.A.R.Z. – însoţit de Buletinul de calitate şi certificat
sanitar veterinar

Obligaţiile crescătorului
- individualizarea şi înregistrarea produşilor obţinuţi în 20 zile de la data fătării – prin
anunţarea fătării la medicul veterinar concesionar
- anunţarea datei fătării la operatorul IA care a executat operaţiunea de IA din care a fătat
vaca, juninca
- declararea fătării în Regitrul Agricol
 Creşterea tineretului femel de reproducţie
Creşterea are următoarele perioade
- perioada intrauterină
- perioada extrauterină

Perioada intrauterină:
- alegerea taurului
- efectuarea IA
- păstrarea Buletinului IA
- înregistrarea IA în RU
- diagnosticul de gestaţie
- declararea fătării la
- medicul veterinar concesionar
- operatorul IA
- Consiliul local – Registrul Agricol

Foarte important !
- respectarea perioadei de repaus mamar de 60 zile
- furajarea animalului în repaus mamar – cantitativ
- calitativ
- 80 % din dezvoltarea fătului se realizează în ultimele 2 luni de gestaţie
- mişcarea activă a animalului în repaus mamar
 Perioada extrauterină
Perioada 0-6 luni
-Durata medie a gestaţiei 280+/- 17 zile
- Fătarea
- pregătirea vacii pentru fătare
- igiena trenului posterior
- asigurarea aşternutului curat
- tratarea ombilicului
- uscarea viţelului
- duşumarea animalelor
- declararea fătării la : - medicul veterinar
- operatorul IA
- Registrul Agricol
Foarte important !
- întreţinerea viţeilor – boxe individuale
- aşternut curat
- furajarea viţelelor - 0-7 zile – lapte matern - supt
- administrat artificial – bidon
- găleată
- administrarea colostrului în prima oră după fătare
- după primul colostru
- lapte integral
- lapte degresat
- înlocuitor de lapte
- Dezvoltarea rumenului
- de la 10 zile – asigurat ad libitum – la discreţie
- fân de foarte bună calitate
- concentrate
- apă

- Înţărcarea viţeilor - când se consumă 2 kg de concentrate

0 - 6 luni – prima etapă de selecţie

Criterii : - originea
- dezvoltarea corporală
- stare de sănătate
 Perioada 6- 12 luni

Întreţinerea
- boxe comune
- mişcare

Furajarea – Iarna - furaje de volum – 1-3 kg

- suculente – porumb siloz
- 6-8 luni – 6-8 kg
- 8-12 luni – 10-15 kg
- concentrate – consum limitat
- 2-3 kg
- apă – la discreţie
Fânul se poate înlocui cu semifân – 1 kg fân = 2 kg semifân

- Vara - păşunat - economic

- mişcare – sănătate
- consumul de masă verde
- 6-7 luni – 15-18 kg
- 8-12 luni – 20-25 kg
- consumul de concentrate – 1-2 kg

ATENŢIE! – calitatea păşunilor

- lunile iulie - august
 Perioada 12 luni – junincă până în luna 6-a de gestaţie

- Întreţinerea Maturitatea corporală de reproducţie la taurine

- dorit – stabulaţie liberă - corelată dezvoltarea corporală a animalului cu
- Maturitatea sexuală la taurine vârsta
- se instalează înaintea celei corporale - 70-75% din greutatea animalului adult
- fapt deosebit de important din punct de - este vârsta optimă pentru reproducţie
vedere zootehnic
- este influenţată de: Maturitatea de reproducţie
- gradul de ameliorare Specia Vârsta în luni
- alimentaţia corespunzătoare Taurine 16 – 18 luni
- cantitativ Ovine 14 – 20 luni
- calitativ Porcine 6 – 8 luni
- condiţiile de climă Cabaline 24 – 30 luni
- individ
Vârsta maturităţii sexuale (luni) La rasa B.R. – 18 – 20 luni, 380-400 kg
Specia Vârsta în luni
Taurine 8 - 12 FOARTE IMPORTANT!
Ovine 7–8
Porcine 4–5
- Separarea taurinelor pe sexe la vârsta de 6 luni
Cabaline 15 – 18

La această vârstă animalele nu se introduc

la reproducţie
- Furajarea

Vara – păşunat
- masă verde la iesle
- supliment de concentrate – 0,5 kg/zi – în funcţie de calitatea
păşunii, a furajelor

Iarna – fân de bună calitate

- siloz de porumb
- necesarul de furaje – se asigură cu siloz de porumb în proporţie
de 30-40%
- raţia recomandată
- siloz de porumb – 15-20 kg
- fân de bună calitate 1-2 kg – dacă silozul este de bună calitate
- fân de bună calitate 3-4 kg – dacă silozul este de slabă calitate
- concentrate – in functie de calitatea
- porumbului siloz
- fânului
- să nu depăşească 2,5 kg/zi
 Juninci gestante peste 6 luni de gestaţie
În această perioadă se realizează
- dezvoltarea fătului – 80%

- Calitatea furajelor
- fân – 3-4 kg – obligatoriu
- concentrate
- luna 8-a de gestaţie - 1,2-2 kg
- luna 9-a de gestaţie - 3-4 kg

Înainte de fătare cu 10-14 zile

IMPORTANT !
- pentru formarea microflorei rumenului
- trecerea la raţia cu care se va furaja vaca primipară
- asigurarea fosforului

Ca : P = 1 : 1
 FĂTAREA
Pregătirea gestantelor pentru fătare
- mişcarea animalelor – în repaus mamar
Furajarea
- furajarea echilibrată – cantitativ
- calitativ
influenţează dezvoltarea fătului – se realizează 70-80 % din dezvoltarea fătului
- asigurarea sărurilor minerale (sare de bolovan)

Junincă gestantă – fătare – Vacă primipară

Vaca primipară
- este cea mai pretentă categorie de exploatare supusă la 3 mari provocări:
- a rămâne gestantă în primele 3 luni
- producţia de lapte
- creştere
Foarte important - desfăşurarea fătării – fătare uşoară
- fătare grea
- eliminarea placentei
- involuţia uterină
Apariţia căldurilor după fătare
Foarte important de urmărit de crescător
- service period (SP) 60 zile – ideal
- interval mediu dintre fătări – Calving Interval (CI)- ideal 360 zile
- bună < 400 zile
- diagnosticul de gestaţie
- de dorit cât mai timpuriu
Anul şi Viţelul
 Organizarea şi programarea activităţilor de reproducţie
Se face în funcţie de:
- structurarea pe stări fiziologice dorită a efectivului de matcă
- nivelul de producţie urmărit
- cerinţele economiei de piaţă
IMPORTANT!
Structurarea pe stări fiziologice a efectivului matcă pentru obţinerea unor producţii mari,
uniforme în întreaga durată a anului

Structurarea fiziologică
– făcută lunar – ideal

Vaci în producţie – 83 %
din care
– recent fătate şi montate <2 luni – 42 %
- gestante – luna 2-7-a – 41 %
- gestante - luna 7-9 –a (repaus mamar) – 17 %

La rasele de carne
- fătările se fac grupate - primăvara
SELECŢIA LA TAURINE
 Programul de ameliorare al rasei B.R.
Ameliorarea genetică a efectivelor de taurine reprezintă o activitate cu caracter
prioritar în strategia de dezvoltare a zootehniei şi se realizează prin:
- lucrări de selecţie – efectuată pe baza C.O.P.Z.
- reproducţie dirijată – montă naturală – cu reproducători autorizaţi
- însămânţări artificiale – cu tauri testaţi amelioratori

Ameliorarea taurinelor vizează

- Folosirea ca material biologic a raselor cu potenţial genetic ridicat în direcţia lapte-carne:
- competitive pe plan internaţional
- adaptate condiţiilor pedoclimatice din diferite zone ale ţării
- Creşterea nivelului mediu al performanţelor de producţie pe cap de animal în direcţia:
- carne
- lapte
- sau ambele direcţii
- Îmbunătăţirea tehnologiilor: - de creştere
- întreţinere, exploatare
- furajare - nutriţie

Rasele de taurine care fac obiectul programului de ameliorare sunt:

- rasa Bălţată Românească – pentru producţia carne-lapte
- rasa Brună – pentru producţia lapte-carne
- rasa Bălţată cu Negru Românesc – specializată pentru producţia de lapte
 OBIECTIVE PRINCIPALE în ameliorarea rasei B.R.
Rasa BR – de tip Simmental
Însuşiri de producţie mixtă carne-lapte
orientate în viitor:
- spre producţia de carne
- dar păstrând însă aptitudinile în general
ale tipului productiv mixt
Rămâne
– principalul furnizor de carne de taurine a ţării
- cu celelalte rase participă la acoperirea
cerinţelor de lapte şi produse lactate
- 5000 kg lapte pe lactaţie normală
- cu 3,90% - 195 kg grăsime
- 3,30% - 170 kg proteină
- substanţă utilă – 365 kg
- la vaci adulte: 138-140 cm înălţime la crupă
- la vaci primipare: 137 cm înălţime la crupă
Greutate corporală
- vaci adulte - 650-700 kg
- tăuraşi îngrăşaţi intensiv
- peste 600 kg la 17-18 luni
- viteza absolută de creştere:cca.1100 g/zi
- randament la tăiere: 55-56 %
- greutate carcasă: ≥350 kg
Conformaţie corporală
- cu segmente armonioase
- regiuni corporale specifice producţiei de
carne bine îmbrăcate cu musculatură
- uger:- cu aptitudini bune pt. mulsul mecanic
- peste 2 kg/min. viteză de muls
- bine prins şi extins
- cu ligamentul suspensor puternic
- adâncimea până deasupra jaretului
- cu simetrie morfologică şi funcţională
- indice mamar: cca. 45 %
- membre – solide
- aplomburi corecte
Pentru producţia de lapte
- este recomandată pentru exploatarea semi
intensivă – sistem de întreţinere legat
- exploatare intensivă- în ferme cu stabulaţie
liberă
Aria de răspândire recomandată
- judeţele din interiorul Arcului Carpatic
- Câmpia de Vest
- sud-vestul şi nordul ţării
 SELECŢIA TAURINELOR
- Procedeul zootehnic prin care se decide care dintre animalele din exploataţie pot fi folosite
sau nu la reproducţie pentru obţinerea noii generaţii de descendenţi
- Prin selecţie amelioratorul:
- limitează
- exclude – de la prăsilă indivizii care nu corespund scopului urmărit
- prin selecţie nu se creează gene noi
Selecţia are ca efect:
- intensificarea folosirii la reproducţie a unor exemplare care dispun:
- de anumite gene
- de combinaţii de gene favorabile
– limitare-excludere de la reproducţie
- indivizi cărora lipsesc asemenea gene sau combinaţii de gene

Selecţia este unul dintre cei mai importanţi factori care poate modifica substanţial structura
genetică a populaţiilor
Selecţia naturală
- este un proces de discriminare reproductiv realizat de natură
- constă în supravieţuirea pentru existenţă a celor mai adaptate indivizi
Selecţia artificială
- proces de discriminare reproductivă realizată sub directa supraveghere şi dirijarea omului
cu scopul obţinerii unor populaţii de animale cât mai aproape de nevoile sale
 Selecţia artificială

Se realizează în două etape

- înaintea intrării animalelor la reproducţie
- după intrarea animalelor

Selecţia artificială presupune:

- condiţii de mediu îmbunătăţite
- adăposturi
- furajare
- exploatare

Condiţiile de mediu îmbunătăţite fac ca

selecţia artificială să aibă efect
- mai sigur
- mai precis
- mai eficient
 Alegerea vacilor mame
Criterii de decizie
- abaterea fenotipică, a cantităţii de lapte, grăsime şi proteină pe lactaţie normală faţă de
media exploataţiei, fermei, efectivului, populaţiei (rasa)
- dezvoltarea corporală (greutate vie), talia
- înălţimea şi lărgimea crupei
- adâncimea toracelui
- aptitudinile ugerului pentru mulsul mecanic
- simetria funcţională
- lungimea mamelonului
- diametrul mamelonului
- adâncimea ugerului
- intervalul dintre fătări – C.I.
Criterii de informare
- cantitatea de lapte pe lactaţie normală
- cantitatea de lapte în lactaţia maximă
- conţinutul laptelui în grăsime şi proteine
- vârsta la prima fătare
- uşurinţa fătării
- performanţele ascendenţilor şi a rudelor colaterale
Pentru aceste informaţii zootehnice şi eficienţa selecţiei este necesar
- Controlul Performanţelor de Producţie ( pe rase) - CONTROLUL LAPTELUI
 Alegerea taurilor
- tauri testaţi amelioratori
Criterii de decizie
- abaterea fenotipică a fiicelor taurului faţă de media contemporanilor sau o medie considerată de
crescător pe lactaţie normală la: - producţia de lapte
- cantitatea de grăsime
- cantitatea de proteină
- abaterea fenotipică la descendenţi masculi a taurului faţă de media contemporanilor sau o medie de
referinţă la - spor mediu zilnic
Foarte important - la rasele mixte – lapte-carne
- carne-lapte
- la rasele specializate pentru carne
Nu este de neglijat – la rasele specializate pentru lapte
Criterii de informare
- producţia de lapte a fiicelor pe primele 100 de zile şi pe lactaţie normală încheiată
- cantitatea de lapte
- cantitatea de grăsime şi proteine
- calitatea ugerului – simetria ugerului
- extinderea ugerului
- adâncimea ugerului
- lungimea şi grosimea sfârcurilor
- viteza de muls

- vârsta medie a primei fătări la fiice

- uşurinţa fătărilor la fiice
- greutatea corporală, înălţimea crupei,talia
- lărgimea şi unghiul crupei
- calitatea carcasei
- sistemul standard de clasificare a carcaselor– sistem E.U.R.O.P.
 CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI LA TAURINE
Constă în – măsurarea producţiei - lapte
- carne
- estimarea performanţelor
Efectuat de – autoritate neutră
- imparţială
S-a efectuat de– oficiile de ameliorare şi reproducţie
în zootehnie – până în 2007
- din 2007 este exteriorizat
Azi se efectuează
- de Asociaţiile crescătorilor de taurine
autorizate de A.N.A.R.Z.
- Autoritatea Zootehnică – A.N.A.R.Z.
- efectuează inspecţia de stat a
controlului oficial privind
respectarea regulamentelor
privind efectuarea controlului
oficial
Prin inspecţie şi control de către autoritatea
Zootehnică, controlul capătă caracter oficial .
Istoric
- controlul producţiei de lapte a fost
introdus în Danemarca în 1895
- a asigurat progresul genetic maxim al
populaţiilor de taurine din Danemarca
În România
- controlul oficial a fost introdus înaintea
celui de-al II-lea război mondial de Sindicatele
de creşterea vacilor de lapte
- întrerupt complect de cel de-al II-lea
război mondial
- reluat în anul 1957 – prin înfiinţarea
Centrelor de selecţie şi apoi de
- O.J.R.S.A.
- O.R.S.A
- O.A.R.Z
- Asociaţiile crescătorilor de
taurine - AUTORIZATE
 CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI LAPTE
Baza legală

- Legea Zootehniei 72/2002

- Ordinul Ministrului agriculturii, pădurilor
şi dezvoltării rurale nr. 19/2006 pentru aprobarea
Normelor de apreciere a bovinelor de reproducţie
ANARZ – este autoritatea competentă pentru acreditarea
organismelor şi autorităţilor responsabile de :
- efectuarea controlului oficial al producţiilor
- calcularea şi publicarea rezultatelor
- conducerea Registrului Genealogic

Drepturile şi obligaţiile crescătorilor

- crescătorul solicită în scris dorinţa de a-şi supune efectivul de vaci controlului oficial al
producţiei de lapte
- este liber să aleagă una din metodele de control aprobate
- poate să retragă ferma din control – cu obligaţia ca intenţia de retragere să fie anunţată cu
de 30 zile înaintea ultimului control
- controlul poate fi reluat la cererea crescătorului după cel puţin 12 luni
- la reluarea controlului nu se ţine cont de lactaţiile în curs, dacă au depăşit 80 zile de la data
fătării
 Condiţiile de îndeplinit de crescători
- toate bovinele din exploataţie, gospodărie să fie individualizate şi înregistrate conform
sistemului oficial
- ca metodă de reproducţie se utilizează
- însămânţarea artificială
- monta naturală autorizată
- transferul de embrioni
- să permită efectuarea controlului oficial al producţiei la întregul efectiv de animale din
fermă
- animalele pentru care se solicită controlul să fie înscrise în registrul genealogic
- vacile primipare să se însămânţeze cu MSC de la tauri în testare

RESTRICŢII

- controlul se efectuează de către controlori străini de fermă

- sunt excluse:
- persoanele care lucrează în fermă
- persoanele care trăiesc în comunitate cu proprietarul animalelor
- persoanele interesate financiar în fermă
- rudele pe linie ascendentă sau descendentă de gradul II
 APRECIEREA CONFORMAŢIEI TAURINELOR

Reglementat de
Ordinul Ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 19/2006 pentru
aprobarea Normelor de apreciere a bovinelor de reproducţie
- În funcţie de rasă se apreciază caracterele de exterior
- care reflectă performanţele productive
- care pot avea influenţe limitative asupra folosirii animalelor

Conformaţia - este descrierea în acord cu sistemul liniar – BLUP

– cu nota între 1-9

Caracterele care se apreciază în funcţie de rasă sunt:

- rasa Bălţată Românească – Fleckvieh – Simmental
- producţie mixtă carne-lapte
- se apreciază 18 caractere
I. FORMA CORPORALĂ
- 5 caractere
1. înălţimea la crupă (IC) – singurul caracter care se determină prin măsurare
2. lungimea crupei (LgC) – valoarea 52 – 53 cm
- se notează cu 5
- nota 8 – bună
- nota 9 – foarte bună
3. lăţimea crupei – valoarea 52 – 53 cm
- se notează cu 5
- bună - 7
- foarte bună – 8
4. adâncimea trunchiului (AT) - valoarea 76 – 77 cm
- se notează cu 5
- bună - 8
- foarte bună – 9
5. unghiul (înclinarea) crupei – direcţia mecanică
- se notează cu 3 – crupa orizontală perfect
- foarte bun – 4
- bun – 5 - crupa uşor oblică antero-posterior
Nota 9 – crupa teşită

II. MUSCULATURA (IM)

- îmbrăcarea coapselor şi feselor
- foarte bună – nota 7
- bună – nota 6
III. MEMBRE (fundament)
- 4 caractere
1. Unghiul jaretului (UJ)
- unghiul normal 150-155˚
- foarte bun – 5
- bun – 4
jaret deschis (picior elefant) – nota 1
jaret închis (membre ) – nota 9
1. Aspectul jaretului (AJ)
- se notează cu 5 – jaret – tendoanele exteriorizate
- nota 1 – împăstat, buretos
- nota 9 – jaret curat
foarte bun- nota 9 – aspect uscăţiv
bun – nota 8
3. Chişiţa (Cst) – se apreciază la membrele posterioare
- foarte bun – nota 7
- bun – nota 6 - chişiţă scurtă- puţin oblică, tendinţă de verticalitate
- chişiţă orizontală – nota 1
- chişiţă aproape verticală – nota 9
4. Ongloane - înălţimea cornului
- nota 5 – 3 cm – medie pe rasă
- nota 1 – 1 cm înălţimea cornului
- foarte bun – 9
- bun – 8 - înălţimea cornului – 4-5 cm
IV. UGER
- se apreciază 8 caractere
1. Extinderea anterioară a ugerului (EAU)
- bună – 8
- foarte bună – 9 - extinderea până în dreptul ombilicului
2. Înălţimea posterioară a ugerului (IPU)
- Nota 5 – 32 cm – media rasei
- distanţă mai mare – nota 1-3
- distanţă mai mică – nota 7,8 - ideal este nota 9
3. Extinderea posterioară a ugerului (EPU)
- bună – nota 9
- necorespunzătoare – nota 1-3
4. Ligamentul suspensor al ugerului (LiS)
- nota 5 – când este vizibil ½ din înălţimea posterioară a ugerului
- nota 9 – este vizibil în apropierea comisurii inferioare a vulvei
-bună – 7, foarte bună – 8
5. Poziţia mameloanelor (PM)
- nota 5 – poziţie verticală
- foarte bun – 6 uşor convergente
6. Lungimea mameloanelor (LMa) – se apreciază la mameloanele anterioare
- se notează cu 5 – lungimea 5 cm (medie pe populaţie)
- pentru fiecare cm +/- se adaugă sau se scade cîte un punct
7. Grosimea mameloanelor(GM) – se apreciază la toate sferturile
- foarte bună – nota 5 – grosime 2,5 cm
- pentru fiecare 0,2 cm plus sau minus se adaugă sau se scade cîte un punct
8. Adâncimea ugerului
- nota 5 – distanţa de 4-5 cm de la articulaţia jaretului la baza mameloanelor
- nota 3 – baza mameloanelor este la nivelul articulaţiei jaretului
- nota 1 – când baza mameloanelor este sub articulaţia jaretului
- nota 9 – când ugerul este slab dezvoltat în volum
- note optime - bună – nota 7 , foarte bună – nota 8
 Rasa Brună - Braunvieh
- producţie mixtă carne-lapte
- tendinţă de a fi inclusă în categoria raselor specializate pentru producţia de lapte
- în sistemul descrierii liniare a exteriorului – se includ 17 caractere
I. FORMAT – 5 caractere
- înălţime la grebăn – talie
- lărgimea crupei la ischii
- adâncimea trunchiului
- linia superioară a corpului
- unghiul de închidere a crupei
II. MUSCULATURA – 1 caracter
- îmbrăcarea în musculatură
III. MEMBRE (Fundament) – 4 caractere
- unghiul jaretului
- aspectul jaretului
- chişiţele
- ongloanele
IV. UGER – 7 caractere
- extinderea anterioară
- înălţimea posterioară
- lărgimea posterioară
- ligamentul suspensor
- adâncimea ugerului
- poziţia ugerului
- lungimea mameloanelor
Rasa Bălţată cu Negru Românească – Holstein-Friză
- rasă specializată pentru producţia de lapte
- ponderi diferite ale grupelor de caractere luate în considerare în ansamblul exteriorului
- caractere de lapte – 1 caracter = 15 %
- format – F - 5 caractere = 20 %
- fundament - 4 caractere = 25 %
- uger - 6 caractere = 40 %
Importanţa controlului oficial al producţiei de lapte

- pe baza controlului oficial se poate stabili valoarea genetică a animalului

- pe baza valorii genetice a animalului se poate elibera
Certificat de origine şi valoare productivă
- animalele care deţin acest act zootehnic – beneficiază de ajutor specific în
zonele defavorizate
- masculii se pot utiliza la reproducţie prin
- însămânţări artificiale
- montă naturală autorizată
- în cazul diferitelor forme de sprijin financiar – prin proiecte – numai animalele
cu certificat
de origine şi valoare productivă pot fi achiziţionaţi
- exportul în ţările cu zootehnie avansată
VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIA ACORDATĂ !
KÖSZÖNJÜK MEGTISZTELŐ FIGYELMÜKET !

VǍ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIA ACORDATǍ!

KÖSZÖNÖM MEGTISZTELÕ FIGYELMÜKET !

Şef Serviciu Tehnic Zonal
Director
Dr. ing.executiv adjunct
SUBA KÁLMÁN
Szolgálatvezető
Drd. Ing.
Maros SUBASzolgálat
Területi KÁLMÁN