Sunteți pe pagina 1din 2

Esecul de guvernanta corporativa.

Cazul PARMALAT

Scurt istoric firma:

 companie multinationala italiana, initial producatoare de produse lactate


 a fost preluata ca mostenire de familie de la bunicul sau de catre Calisto Tanzi, care la
momentul acela avea 22 ani
 in anii 70, s-a extins in Europa, America Latina, China, Australia
 intre 1975-1986, firma s-a facut cunoscuta datorita sponsorizariilor in sport, inregistrand
cresteri foarte mari a veniturilor: 1975 avea 23 mil. euro  1986 avea 460 mil. euro
 de asemenea, in anii 80, a inceput diversificarea activitatii: s-au axat si pe producerea
produselor de panificatie, sosuri, biscuiti  devenind lideri pe piata lactatelor si panificatiei
 in anii 90, firma era prezenta in 31 tari, 6 continente, avea 36.000 angajati si detinea si
detinea 5.200 ferme de lapte, dintre care 5.000 in Italia
 intre 1990-2002, firma a cheltuit 18 miliarde euro pe actibitati neproductive, precum:
sponsorizari fotbal, agentie de turism si sponsorizari ale partidelor politice; de asemenea, a
efectuat achizitii neeficiente in valoare de 3 miliarde de euro
 in 2002, 50% din laptele vandut in New York era productie Parmalat, veniturile ajungand
astfel la 7,6 miliarde de dolari.
 in decembrie 2003, firma a fost declarata falimentara, neputand demonstra 5 miliarde de
dolari din bilantul prezentat in septembrie 2003

Linii de atac

1. Sistem de control intern si audit ineficient

2. Complicitatea institutiilor bancare

3. Nerespectarea principiilor de guvernanta

1. Sistem de control intern si audit ineficient

 pentru existenta unui control intern eficient, este necesar un climat etic, o structura de
guvernanta puternica si bine gandita care sa fie functionala la toate nivelurile organizatiei
 sistemul nu a asigurat norme si reglementari relevante care constituie de fapt nucleul de
punere in aplicare a legislatiei
 de asemenea, s-a constatat lipsa unui sistem de monitorizare din cadrul companiilor
responsabile de aceasta activitate(control, audit)
 raportarea frauduloasa a fost realizata cu scopul atingerii obiectivelor fixate de investitori
pentru creditele luate; de exemplu: in urma unui audit efectuat, s-a dovedit ca 2,3 miliarde
euro au fost utilizati la un moment dat fara a avea documente justificative
 pentru ca aceste activitati de control sa fii fost eficiente trebuiau efectuate urmatoarele:
-reevaluarea periodica a sistemului de control intern, precum si a integritatii si securitatii
datelor
-reevaluarea riscului de frauda
-monitorizarea permanenta a managementului

2. Complicitatea institutiilor bancare


 in acea perioada majoritatea bancilor erau detinute de stat, astfel strategiile de creditare si
implicit creditele oferite, erau stabilite de politicieni
 in 15 decembrie 2003, ziua in care Tanzi si-a anuntat demisia, s-a facut public faptul ca
Parmalat nu detinea niciun cent din contul de 4,7 miliarde dolari declarat a se afla la Bank of
America, extrasul de cont care atesta existent acestuia fiind un fals, nedepistat de zecile de
verificari si auditari effectuate
 in august 2005 prestigiosul cotidian International Herald Tribune consemna faptul ca:
‘’ bancile creditoare au cunoscut situatia Parmalat si au sustinut frauda, asigurand fondurile
necesare companiei pentru a se mentine pe linia de plutire’’

3. Nerespectarea principiilor de guvernanta

 un principiu important a fost incalcat este cu siguranta transparenta informatiilor si a


operatiunilor efectuate de companie, atat in relatia cu creditorii, cat si cu investitorii,
de exmplu: la sfarsitul lui februarie 2003, s-au emis 300 mil. euro obligatiuni, care au esuat
pe piata bursiera datorita lipsei de transparenta a grupului emitent; la acel moment, au
aparut astfel si primele suspiciuni legate de stabilitatea financiara a companiei
 ca urmare a situatiei Parmalat, in Italia s-a adoptat o legislatie orientate spre reformarea
mediului corporatist, institutiile de reglementare avand din acel moment mai multe
compotente de executare, inclusive dreptul de a desfasura ancheta si de a sanctiona
societatile frauduloase, scopul fiind asigurarea respectarii principiilor de guvernanta si a
legislatiei in vigoare la un nivel mai ridicat.

S-ar putea să vă placă și