Companii Offshore

Companie offshore, firma inregistrata inr-o tara sau un teritoriu intitulat "paradis de impozit", intrucat nu este impozitata sau este impozitata doar intr-o mica masura. Aceste teritorii propun investitorilor straini, pe langa scutirea/reducerea de impozite pe veniturile firmei si a persoanei, pe taxa de mostenire si de donatie etc, si un sector monetar bine dezvoltat (sistem bancar, asigurari, tranzactii bursiere), liberalizarea tranzactiilor valutare s.a. De regula, o conditie pentru acordarea scutirii de impozite este si aceea ca firma solicitanta sa nu-si desfasoare activitatea economica pe teritoriul respectiv (conditie impusa de apararea propriei economii de influenta externa). In functie de conditiile de functionare, teritoriile unde se pot inregistra firme offshore se impart in trei grupe: -grupa 1 - Insulele Bahamas, Jersey, Insula Man, Delaware (USA) (capitalul de baza nu trebuie consemnat, bilantul nu trebuie depus la nici o autoritate, profitul firmei este incarcat anual cu un impozit fix; -grupa 2 - Irlanda, Hong Kong (firmele au obligatia sa prezinte autoritatilor bilantul legalizat de un contabil autorizat); -grupa 3 - Madeira, Cipru, Elvetia, Lichtenstein, Ungaria (din 1994) (la infiintarea firmei capitalul de baza trebuie consemnat, depunerea bilantului este obligatorie, dar profitul firmei este impozitat avantajos - cu o cota cuprinsa inre 0 si 4,25%). Se intampla frecvent ca scopul infiintarii unei firme offshore sa fie nu numai scutirea de impozite, ci si debutul in exterior, in numele unei firme inregistrate intr-o tara recunoscuta (ca mijloc de sporire a credibilitatii afacerii). Pentru a inregistra o companie offshore, trebuie sa: 1. alegeti zona de inregistrare a firmei; 2. alegeti denumirea firmei; 3 .alegeti tipul firmei LLC (echivalentul SRL) sau corporatii (echivalentul SA); 4. decideti numarul de actiuni si valoarea lor; 5. inregistrati firma. Cele mai des intalnite forme juridice de infiintare a unui offshore sunt: -Limited Lability Company (LLC); -International Business Corporation (IBC) Alte entitati comercieale cunoscute in practica offshore sunt trustul, sole trader (comerciant persoana fizica), societatea de asigurari captive, holdingul,anstaltul si stiftungul (institutie non-profit).

Pentru a ne da seama de ce este avantajos sa infiintam o companie offshore, trebuie sa stim care sunt avantajele ei: -anonimitate si confidentialitate; -suporta taxe reduse si ajuta la o mai buna planificare internationala a taxelor; -lipsa controalelor valutare; -opereaza intr-un sistem economic si politic stabil; -opereaza intr-un sistem bancare bine dezvoltat si organizat; -posibilitatea diversificarii obiectului de activitate fara nici o restrictie; -regulamente lejere; -posibilitatea de expansiune mult mai buna;

Guvernele nu luau in seama "acrobatiile" facute de persoanele bogate pentru evitarea taxelor prin societati off-shore pana in momentul in care au constatat ca evaziunea fiscala le costa 3.100 miliarde de dolari anual, potrivit grupului de lobby Tax Justice Network. In anul 2012, autoritatile americane au acuzat banca elvetiana Wegelin pentru ca a ajutat un client sa evite taxe de 1,2 miliarde de dolari si fiindca a preluat clienti de la UBS, o alta banca elvetiana. Acest act de acuzare, primul dintr-o banca elvetiana a zguduit industria financiara a tarii. Totusi banca a decis sa-si protejeze clientii de regimurile fiscale ale guvernelor si a respins criticile. Legea elvetiana apara secretul bancar inca din 1934, dezvaluirea identitatii unui client fiind un act penal. Acest aspect a determinat crearea celui mai mare paradis fiscal. Potrivit unor studii, active din strainatate in valoare de 2,05 biliarde de franci elvetieni au fost in conturi bancare elvetiene pana la sfarsitul anului 2011, din care 270 miliarde ar putea apartine proprietarilor englezi si germani. Se estimeaza ca pentru 60% din active nu s-au platit taxe. Tari precum Marea Britanie si Germania au cautat sa incheie acorduri cu Elvetia, Liechtenstein si alte paradisuri fiscale, America, insa, adoptand o pozitie mai dura. Statul american vrea ca 11 banci elvetiene sa predea numele clientilor lor americani. In prima incercare de incalcare a secretului in Elvetia, UBS a fost de acord in 2009 sa plateasca o amenda de 780 de milioane de dolari si a dezvaluit peste 4.400 de conturi. Acest lucru, plus atacul asupra bancii Wegelin a speriat mai multi americani cu conturi off-shore. Incepand cu 2013, o lege americana, care urmareste sa reduca evaziunea fiscala, va urmari daca americanii isi platesc taxele pentru investitiile facute prin intermediul bancilor straine. Insa, legea cu pricina nu este pe placul bancilor europene. Ea cere acestora sa identifice cetatenii americani care au conturi mai mari de 50.000 de dolari si sa raporteze datele lor. In caz de refuz, banca va fi taxata cu 30% din totalul platilor din SUA. Bancile arata ca, daca s-ar supune acestei legi, costul ar fi exorbitant, unele dintre ele suferind pierderi de 100 milioane de dolari.

Guvernele din Germania si Marea Britanie au abordat altfel problema. Acestea au negociat acordul Rubik, prin care bancile elvetiene platesc retroactiv impozite pe bunurile nedeclarate, astfel mentinandu-se secretul bancar si sistemul de impozitare la sursa. Acest acord ar fi trebuit in vigoare tot de la inceputul lui 2013, insa a fost puternic atacat. Comisia Europeana spune ca cele doua tratele ar putea fi considerate ilegale deoarece acestea permit titularilor de conturi off-shore sa plateasca o rata mai mica a taxei retinute la sursa fara sa-si dezvaluie identitatea.

Inasprirea impozitarii, o prioritate Prioritatea lui Semeta este, in acest moment, de a inaspri impozitarea. Presupunand ca Luxembourg si Austria, doua paradisuri fiscale cunoscute, vor fi de acord, asta ar insemna mai multe impozite retinute si un efect vizibil asupra trusturilor discretionare. Scopul cel mare este schimbul de informatii intre autoritatile fiscale ale acelor tari. Acest lucru ar insemna sfarsitul secretului bancar elvetian si va fi o lovitura fatala pentru paradisurile fiscale. Pentru moment, standardul impus de catre Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare, cu sediul la Paris este de "informatii la cerere". De exemplu, un guvern poate cere anumite date despre infractori. Firma de consultanta Booz&Company spune ca sectorul financiar elvetian poate pierde 47 de miliarde de euro in active si 1,1 miliarde de euro in venituri ca urmare a acelui acord german si britanic. In lupta cu atacurile, bancherii elvetieni incearca sa vina cu un model de afaceri alternativ. "Planul B" al bancilor elvetiene va fi sa se concentreze mai mult pe clientii bogati din tarile instabile politic, in curs de dezvoltare. Pe scurt, in cazul in care Elvetia nu poate pastra secretul bancar, cel putin sa ofere stabilitate, a ajuta oamenii bogati din tarile sarace ar putea fi o strategie profitabila, indiferent de riscul reputational. O plangere comuna venita din partea bancilor elvetiene este ca multe din tarile care acum le preseaza sunt ele insele paradisuri fiscale. Statele Unite gazduieste banii din America Latina in bancile din Florida, iar Marea Britanie are insu lele Canalului, grupate in doua provincii Guernsey si Jersey.