Ce este un paradis fiscal?

n limbaj curent, paradisuri fiscale sunt acele teritorii care ofer o gam larg de avantaje fiscale companiilor offshore nregistrate pe acest teritoriu. (Termenul original englez tax haven nseamn refugiu fiscal . ! companie offshore poate func"iona sub condi"ii de impozitare favorabile, numai dac este nregistrat ntr#un paradis fiscal. n concordan" cu principiul afirmat mai sus, compania trebuie binen"eles s func"ioneze n afara teritoriului de nregistrare. n paradisurile fiscale tradi"ionale, func"ionarea companiilor este sus"inut de un mecanism legislativ extrem de bine organizat, aceasta nsemn$nd c, n "ara respectiv, legea asigur condi"ii de impozitare favorabile companiilor offshore. Trebuie subliniat faptul c, prin neplata impozitului, compania nu ncalc legea, din contr, conform legii este scutit, par"ial sau total de plata impozitelor. Care este scopul nfiinrii unei companii offshore?

%cesta este unul dintre cele mai importante aspecte legate de nfiin"area societ"ilor. &xist un numr mare de obiective posibile, la fel cum rela"iile de afaceri din economia de pia" pot implica un numr infinit de combina"ii. n consecin", clientul este cel care ar trebui s gseasc rspunsul la ntrebarea de mai sus, deoarece nimeni nu cunoa'te afacerile sale mai bine dec$t el nsu'i. (oi nu putem dec$t s descriem pe scurt scopurile pentru care companiile offshore sunt utilizate cel mai frecvent. %cestea sunt urmtoarele)

Tranzac"ii comerciale n strintate *nvesti"ii prin intermediul unei companii offshore nregistrri de nave 'i aeronave %chizi"ionarea de propriet"i +ormarea de companii holding nfiin"area de societ"i de asigurare nfiin"area de bnci ,in motive de reputa"ie -entru a amplasa averea personal ntr#un mediu sigur -rotec"ia bunurilor

.inen"eles, aceste companii ofer multe alte avantaje pe care nu le putem descrie n acest material de informare general. /ompania offshore nregistrat ntr#un paradis fiscal este singura entitate economic cu o gam larg de utilizri care sunt stabilite n mod concret

de ctre proprietari 'i directori, a cror responsabilitate const n evaluarea avantajelor 'i dezavantajelor companiei offshore. Care sunt avantajele utilizrii unei companii offshore?

%vantajele legate de companiile offshore nregistrate n paradisuri fiscale pot fi mpr"ite n dou categorii distincte)

%vantaje0beneficii fiscale directe .eneficii suplimentare, independente de statutul fiscal favorabil

Avantajele/Beneficiile impozitrii directe %ceste avantaje nu necesit explica"ii speciale. 1enitul ob"inut este impozitat n "ara n care este nregistrat compania offshore. -rofit$nd de faptul c aceste "ri ofer companiilor de acest tip o gam larg de avantaje fiscale, se pot asigura economii substan"iale de la plata impozitului.

Beneficii suplimentare %cest grup de avantaje este format din beneficii independente de impozitare, dar care nu trebuie ignorate de anumite tipuri de afaceri, n anumite situa"ii. ! parte din aceste beneficii sunt men"ionate n cele ce urmeaz, dar aceast list este departe de a fi complet)

Beneficii legate de controlul schimbului valutar: n general, companiile offshore 'i deruleaz tranzac"iile financiare n orice moned de schimb valutar 'i-'i pot pstra rezervele financiare n orice moned fr o permisiune special. Astfel, e posibil reducerea considerabil a pierderilor de pe urma cursului de schimb valutar cnd exist restric"ii privind moneda de schimb. 2ipsa obligativit"ii "inerii eviden"elor contabile) ntr#un numr mare de paradisuri fiscale, companiile offshore nu sunt obligate s ntocmeasc registre contabile. %cest fapt conduce la economii substan"iale, deoarece companiile obi'nuite de mrime similar (non#offshore cheltuiesc anual sute sau chiar mii de dolari pe taxe de contabilitate (convertite n dolari .

/onsidera"ii legate de prestigiu) 3e poate nt$mpla ca n anumite situa"ii de afaceri o companie strin s poat oferi termeni 'i condi"ii mai avantajo'i. -articiparea unui 4investitor strin5 ntr#o ntreprindere obi'nuit creeaz uneori o ncredere considerabil mai mare n partenerul de afaceri poten"ial, sau poate asigura, n unele cazuri, chiar scutirea de taxe vamale. Unde s nfiinm o companie offshore?

n prezent, n lume exist mai mult de 67 de regiuni care ofer companiilor offshore avantaje considerabile ca paradisuri fiscale. %ceste paradisuri fiscale tradi"ionale sunt situate pe arhipelaguri (ex. *nsulele .ritanice 1irgine , n republici insulare (ex. 8epublica (auru sau "ri mici (ex. -anama . 2egisla"ia independent a acestor "ri sau teritorii ncurajeaz investitorii strini n nfiin"area companiilor pe teritoriul respectiv. n majoritatea zonelor offshore serioase, func"ionarea companiilor, securitatea investi"iilor strine 'i protec"ia secretului informa"iilor sunt garantate prin lege. (,e exemplu, %dunarea 2egislativ din *nsulele .ritanice 1irgine a votat un astfel de cod de legi n 9:;6 sub numele de !rdonan"a /ompaniilor de %faceri *nterna"ionale . /$nd nt$lnim pentru prima dat acest subiect, pare foarte dificil s diferen"iem avantajele 'i dezavantajele oferite de multitudinea de "ri cu suprafa" mic 'i probabil necunoscute. &xist totu'i c$"iva factori care v pot ajuta s v orienta"i. Ce anume confer companiei statutul de impozitare favorabil? -rima ntrebare este) n ce sens este favorabil impozitarea companiei offshore< =i n legtur cu aceasta) de ce este n avantajul acestor "ri s ofere investitorilor strini beneficii de o asemenea magnitudine< (2a aceast ntrebare vom rspunde n paragraful urmtor . n toate paradisurile fiscale serioase avantajele fiscale au o baz legal. ,e exemplu, pentru companiile nregistrate n *nsulele .ritanice 1irgine men"ionate anterior, avantajele fiscale sunt asigurate de legea adoptat n 9:;6. -rin urmare, companiile offshore nu pltesc alte tipuri de impozite *nsulelor .ritanice 1irgine, dect un impozit anual n valoare de >77 ?3,, independent de cifra de afaceri. n .elize 'i 3e@chelles, aceast tax anual este de 977 ?3,, n timp ce n -anama este de 9A7 ?3,. &ste evident c aceste avantaje fiscale sunt considerabile, n compara"ie cu impozitul pe profit de 67#A7B impus n "rile &uropei de &st. De ce este avantajos pentru ara de nre istrare s furnizeze beneficii de impozitare?

%ceste loca"ii sunt situate de obicei n "ri mici din punct de vedere geografic. -opula"ia este redus numeric. Turismul 'i serviciile diverse joac cel mai important rol n economiile acestor "ri. /ompaniile offshore asigur acestor "ri venituri substan"iale. -e de o parte, sunt create locuri de munc, deoarece necesit existen"a unor firme de avocatur, institu"ii de stat de nregistrare, bnci nregistrate pe aceste teritorii, etc. -e de alt parte, ca urmare a pl"ii obliga"iilor ctre stat (taxe de nmatriculare 'i re# nmatriculare 'i impozite popula"ia "rii ob"ine un venit considerabil. 3 studiem c$teva

statistici. *nsulele .ritanice 1irgine au 9C.777 de locuitori 'i, n momentul de fa", sunt nmatriculate n aceast "ar aproximativ 6D7,777 de companii offshore. ,ac toate companiile nmatriculate n acest teritoriu pltesc anual un impozit de >77 ?3,, atunci numai taxele pltite de companiile offshore reprezint ;,777 ?3, pe cap de locuitor. Ce principii de impozitare sunt n vi oare n locaia nre istrrii?

,up cum s#a men"ionat anterior, unul din scopurile constituirii companiilor offshore n paradisuri fiscale este de a reduce impozitele 'i de a beneficia de avantajele fiscale directe sau indirecte. n acela'i timp, trebuie subliniat c, n ciuda faptului c companiile offshore sunt adesea considerate companii scutite de impozit, n nici o parte a lumii nu exist companii scutite complet 'i legal de orice sarcini financiar#fiscale. n general, n zonele de nregistrare a companiilor offshore se aplic urmtoarele principii) # n "rile n care compania poate ob"ine doar venituri din strintate, acest venit va fi scutit complet de plata impozitului. n acest caz, compania este obligat s plteasc o tax anual fix, independent de cifra de afaceri 'i de profitul societ"ii. %stfel de teritorii sunt) *nsulele .ritanice 1irgine, .ahamas, .elize, etc. !mpozitul nu depinde de cifra de afaceri" ci de capitalul nre istrat al societii# ,e exemplu, n 2ichtenstein funda"iile sunt obligate s plteasc anual statului 7,9B din capitalul social $sau cel pu"in 9,777 de franci elve"ieni . %unt scutite de impozit numai veniturile obinute din strintate# ,e exemplu, n "ri ca -anama 'i Eong Fong, companiile pot desf'ura 'i activit"i comerciale interne 'i veniturile ob"inute din acestea se impoziteaz pe baza unei rate lineare, n timp ce veniturile ob"inute din strintate sunt scutite de impozit. n acest caz (Eong Fong , compania trebuie s declare separat veniturile interne n raportul anual. !mpozitarea pe baza unei rate lineare# ?na dintre loca"iile cel mai bine cunoscute este /ipru, unde companiile offshore pltesc un impozit de 6,GAB din profiturile nete ale acestora. (n aceste loca"ii, fr excep"ie, contabilitatea 'i pregtirea rapoartelor anuale sunt obligatorii. %unt necesare evidenele contabile pentru companiile offshore? /ontabilitatea este o problem aflat n str$ns legtur cu subiectele abordate anterior. /ei care sunt deja proprietari sau directori ai unei companii locale sunt perfect con'tien"i de toate problemele cauzate de diversele reglementri legate de contabilitate. n cele mai multe "ri, ntocmirea registrelor contabile are dou scopuri) pe de o parte, serve'te la informarea proprietarului, creditorilor 'i partenerilor de afaceri despre situa"ia financiar

a companiei, pe de alt parte trebuie s satisfac anumite obliga"ii fa" de autorit"i (+isc, %utorit"i vamale, etc . n aceast privin", companiile offshore pot fi mpr"ite n dou categorii distincte) # /onform legii, compania nu are nevoie de registre contabile pentru scopuri oficiale. %ceast posibilitate exist n "rile n care impozitul anual este fix (.ahamas, .elize, *nsulele 1irgine .ritanice, etc. . Hara de nregistrare nu este interesat n cunoa'terea cifrei anuale de afaceri 'i a profitului, deoarece impozitul este fix 'i nu depinde de cifra de afaceri 'i de profit. %cest sistem asigur o reducere substan"ial a costurilor. %ceasta nu nseamn ns c nu se pot ntocmi registre contabile interne pentru propria informare, dac proprietarul ia o decizie n acest sens. ,ar, aceasta este o problem intern a societ"ii 'i nici o autoritate extern nu are dreptul s intervin n contabilitatea firmei.

ntocmirea registrelor contabile este obligatorie. n aceast categorie intr %nglia,

/ipru, ?rugua@, etc. n acest caz, pe l$ng faptul c eviden"a contabil este obligatorie, ea trebuie s respecte reglementrile legale ale "rii respective 'i s fie verificat 'i autentificat de un revizor contabil local. n cazul /iprului, legea cere nu numai ntocmirea registrelor contabile 'i un raport anual, ci 'i ca bilan"ul anual al companiei s fie revizuit de un contabil local. n acest caz, "inerea registrelor contabile poate conduce la complica"ii, deoarece este necesar trimiterea facturilor companiei, a declara"iilor bancare 'i a altor documente contabilului local, astfel nc$t acesta s poat pregti registrele contabile 'i bilan"ul contabil. ,istan"a fizic 'i posibilele nen"elegeri de limbaj implicate nseamn c "inerea eviden"elor contabile nu este doar inconvenient, ci 'i costisitoareI chiar 'i pregtirea registrelor contabile pentru o companie cu capital 'i tranzac"ii minime cost c$teva sute de dolari. Care sunt cerinele solicitate de ara nre istrrii cu privire la directorii &i acionarii unei companii offshore?

&xist c$teva zone offshore unde nu exist nici un fel de restric"ii cu privire la directori sau ac"ionari. -rintre acestea se numr .ahamas, *nsulele .ritanice 1irgine 'i .elize.

/ompaniile pot fi nfiin"ate aici cu participarea unui singur director 'i a unui singur ac"ionar. %lte zone offshore impun anumite restric"ii privind directorii, respectiv ac"ionarii societ"ii. %ceste restric"ii se mpart n dou grupe mari) # 8estric"ii cantitative. %ceasta nseamn c numrul minim de directori 'i ac"ionari este definit. ,e exemplu, n -anama o companie trebuie s aib cel pu"in trei directori. 8estric"ii privind na"ionalitatea. %ceasta este o msur care se aplic n mod expres directorilor 'i are ca scop principal crearea de locuri de munc pentru cet"enii unei anumite "ri. ,e exemplu, n cazul companiilor nregistrate n 2iechtenstein cel pu"in unul dintre dintre directori trebuie s aib domiciliul permanent n 2iechtenstein.

%ceasta este o problem extrem de important deoarece, n cazul anumitor tranzac"ii comerciale, proprietarii sau directorii companiei nu doresc ca identitatea lor s fie cunoscut. n "rile care au un sistem juridic continental, acest lucru este posibil n msur mic, pentru c, de exemplu n ?ngaria, %ustria 'i Jermania informa"iile despre societ"ile comerciale sunt disponibile publicului 'i oricine poate avea acces la ele prin .iroul de nregistrare a companiilor. ,in acest punct de vedere, putem mpr"i companiile offshore n trei categorii) # Anonimat total# ,etaliile privind directorii sau proprietarii nu sunt disponibile publicului, deoarece aceste detalii nu trebuie raportate autorit"ilor din acele "ri. Hri din aceast categorie sunt) *nsulele .ritanice 1irgine, .elize, (iue, 3e@chelles, etc. *mportan"a anonimatului n via"a economic este destul de mare 'i poate fi msurat pe baza numrului de companii nregistrate n aceste loca"ii (de exemplu, n G777, au fost nregistrate n *nsulele .ritanice 1irgine aproximativ DG,777 de companii noi . 'ublicitate parial# ,e exemplu n -anama, proprietarii unei companii nu figureaz n 8egistrul /ompaniilor, n timp ce toate detaliile privind directorii sunt disponibile publicului. 'ublicitate lar # ?n mare numr de detalii privind compania sunt accesibile n 8egistrul /ompaniilor. ,e exemplu, n /ipru, sunt disponibile detaliile privind proprietarii 'i directorii (nume, na"ionalitate, numr de pa'aport, data na'terii, domiciliul permanent, etc. .

capitalul social al companiei? Cum se poate sau cum ar trebui virat acesta?

%naliz$nd aceast cerin", pot fi observate efectele a dou tipuri de sisteme juridice (continental 'i anglo#american pe diferitele teritorii. # n "rile n care legisla"ia se bazeaz pe cea britanic, sistemul de cerin"e este mult mai flexibil. %cest lucru este valabil ndeosebi pentru zonele offshore

aflate n regiunea Krii /araibelor. ,e exemplu, n .ahamas, capitalul standard nregistrat de o companie este de A777L. /onform legilor acestei "ri, aceast sum este a'a#numitul capital nominal nregistrat, care nu trebuie s fie pus la dispozi"ia companiei. %cea'i regul se aplic 'i n *nsulele .ritanice 1irgine, unde capitalul standard nregistrat este de 97,777L, dar nu este obligatorie vrsarea acestuia. %ceasta nseamn c aceste companii pot fi nfiin"ate av$nd formal un capital de c$teva mii de dolari, dar fr ca n realitate s posede nici mcar un cent la nfiin"are. # n "rile din cel de#al doilea grup (cele aflate sub efectul legii continentale , at$t suma, c$t 'i metoda de plat a capitalului nregistrat sunt precis definite. %cesta este cazul de exemplu n &lve"ia, 2iechtenstein 'i ?ngaria, unde capitalul nregistrat trebuie subscris de ctre proprietari 'i vrsat ntr#un cont special al companiei, iar orice alt contribu"ie care nu este n numerar, trebuie pus la dispozi"ia companiei. 'e cine numim proprietari nominali &i directori nominali?

3e recurge la directori 'i proprietari nominali n cazul n care adevra"ii proprietari 'i directori nu doresc s fie nregistra"i n actele constitutive ale companiei. n acest caz, una sau mai multe persoane (persoane fizice sau juridice sunt de acord, contra unei remunera"ii, s fie nscrise n documente, n calitatea mai sus men"ionat. ,ac proprietarul real dore'te, directorii nominali vor fi implica"i nu numai n nfiin"area companiei, ci 'i n semnarea contracte realizate n viitor de societate, precum 'i n diferite opera"iuni bancare. %colo unde sunt implica"i directori nominali, se obi'nuie'te ca directorii nominali s fie doar trecu"i n actele companiei. n acela'i timp, directorii nominali acord o mputernicire general unui ter", acord$ndu#i toate drepturile (deschiderea de conturi bancare, semnarea contractelor, etc. . % treia persoan mputernicit astfel, poate fi nsu'i beneficiarul. n cazurile n care proprietarii beneficiari nu doresc s#'i dezvluie deloc identitatea, directorii nominali vor semna contracte, emite facturi 'i ordine de transfer bancar, etc.I evident, va fi perceput o tax pentru fiecare ac"iune realizat de ctre directorul nominalizat. n practic, utilizarea directorilor 'i proprietarilor nominali necesit, n ambele cazuri, o ncredere perfect 'i complet ntre pr"i, de vreme ce directorii nominali au oficial putere economic destul de important n cadrul companiei 'i pot chiar abuza de aceast putere. Totu'i acest lucru se nt$mpl foarte rar deoarece directorii nominali sunt de obicei angaja"i ai cabinetelor de avocatur locale care n general 'i reprezint compania pe plan local. %ceste cabinete au grij s lucreze numai cu parteneri de ncredere. 4*ndustria corpora"iilor5 constituie un mijloc de trai pentru ace'tia 'i orice scandal n care ar fi implica"i ar avea ca rezultat pierderea ncrederii n respectivul birou de avocatur 'i, prin urmare, o scdere dramatic a numrului de comenzi. ,e aceea, regula cea mai important este aceea c directorii nominali conduc 'i pot conduce compania doar pe baza instruc"iunilor beneficiarilor. =i alt regul important) solicitarea de utilizare nominalizat a directorilor nominali este recomandat n cele mai multe cazuri, dar nu este obligatorie. ,irectorii nominali 'i

proprietarii nominali lucreaz simultan pentru c$teva sute de companii. 1enitul considerabil al acestora provine din taxele anuale de comision pltite de companii n mod regulat, ca 'i din taxele modeste, dar substan"iale luate n mod colectiv, pltite de la caz la caz pentru orice serviciu prestat efectiv (semnarea contractelor, etc. . Ce ta(e de meninere anuale sunt implicate n funcionarea unei companii offshore &i de ce este important s le pltim?

&ste important s se risipeasc acea convingere larg rsp$ndit, c func"ionarea unei companii offshore nu implic impozite 'i cheltuieli. n general, se acord scutire de impozite, dar nu 'i de costuri. ntre"inerea companiei ca organiza"ie implic de asemenea anumite costuri, chiar dac este vorba doar de o ntre"inere formal 'i fictiv 'i aceste costuri trebuie avute n vedere nainte de nmatriculare. n aceast sec"iune, vom descrie n detaliu cheltuielile care apar n mod obi'nuit. # # )a(e/impozite uvernamentale anuale* aceasta este ori o sum anual fix, un impozit linear n func"ie de metoda de impozitare. )a(e pltibile pentru a entul &i sediul re istrat# n zonele offshore, aproape fr excep"ie, legea cere companiei s aib un sediu registrat n "ara respectiv 'i, n mult cazuri, un a'a#numit reprezentant local (agent, secretar, etc. . ,e obicei, cele dou nu sunt separate, deoarece adresa sediului obligatoriu este, n acela'i timp 'i adresa reprezentantului local. 8eprezentantul este, n general, o firm de avocatur, care asigur adres 'i reprezentan" pentru companiile nregistrate n schimbul unei taxe anuale. ,e fapt, n cele mai multe locuri, aceast reprezentare este minim 'i este limitat la plata impozitului anual ctre bugetul de stat, o dat pe an, suma necesar pl"ii impozitului fiind transferat de la compania nregistrat. (Hara n care este nregistrat compania creaz astfel sute sau chiar mii de locuri de munc, asigur$nd unei pr"i din popula"ie mijloace de trai pentru ani de zile . Taxele de ntre"inere se pltesc anual. n cazul n care compania offshore nu plte'te aceast sum, reprezentantul local renun" la dreptul de reprezentare 'i aduce la cuno'tin"a oficiului de nregistrare demisia sa. /a urmare, compania ncalc legea referitoare la angajarea obligatorie a unui reprezentant local 'i, n multe zone, este posibil ca oficiul de nregistrare s radieze compania din registrul companiilor. /a urmare, compania devine inexistent legal 'i toate tranzac"iile sale ulterioare radierii vor fi nule. +emuneraii pltibile directorilor &i proprietarilor nominali# ,irectorii 'i proprietarii nominali se utilizeaz n cazul n care proprietarii 'i directorii reali nu doresc s apar n documentele legale ale companiei. n schimb, ei primesc o sum anual fix, plus o sum mic pentru fiecare serviciu prestat n numele companiei.

Cheltuieli de retransmitere a corespondenei# ,ac compania cere partenerilor si ca scrisorile s fie transmise pe adresa nregistrat, va trebui s plteasc o tax. %cest sum poate fi una stabilit anual sau o tax pentru fiecare item de coresponden" n parte. Costuri de administrare pentru furnizarea spaiului pentru sediu" utilizarea telefonului &i fa(ului# +urnizarea unei adrese nregistrate nu nseamn c firma offshore poate s 'i foloseasc biroul aflat la adresa definit n actele legale ale companiei. ,ac clientul are nevoie 'i de spa"iu, trebuie s indice acest lucru n avans 'i ar trebui s comande numere de telefon 'i fax, precum 'i preluarea 'i retransmiterea mesajelor. 3e plte'te o tax 'i pentru contractele semnate 'i facturile ntocmite 'i trimise de ctre directorul nominalizat. )a(e pltibile pentru $re, emiterea diferitelor documente# ,e exemplu, dac ulterior compania are nevoie de un nou certificat de nmatriculare, sau dac documentele de nregistrare sunt distruse (arse, pierdute, etc. 'i este nevoie s fie emise din nou.

,intre costurile men"ionate mai sus, primele dou sunt obligatorii pentru fiecare companie, celelalte fiind op"ionale (se poate opta pentru ele la cerere . n acest material de informare general, am prezentat doar costurile care apar cel mai frecvent, pe l$ng care pot aprea 'i alte costuri adi"ionale, n func"ie de necesit"ile 'i cerin"ele proprietarilor 'i directorilor. De unde este practic s conducem o companie offshore?

Kulte publica"ii care se ocup de companiile offshore men"ioneaz problema locului de administrare. n acela'i timp, este de asemenea obi'nuit s se discute despre a'a#numitul centru de control. ,e ce 'i cum se ive'te aceast problem< /ele mai multe companii offshore trebuie s posede un fel de comitet de conducere care este de obicei /onsiliul ,irector. ,irectorii trebuie s aib domiciliul stabil ntr#o "ar, adic ei sunt reziden"i ai "rii respective. ,e aceea, trebuie avut n vedere modul n care prive'te acest subiect legea "rii respective. ,e exemplu, conform legilor fiscale germane, dac directorul unei companii din .ahamas este domilialt n Jermania, atunci societatea nmatriculat n .ahamas poate fi impozitat 'i n Jermania. -e ce element logic se bazeaz legea fiscal

german c$nd stabile'te aceast regul< /a urmare a faptului c directorul german locuie'te n Jermania, legea fiscal presupune c acea companie cu sediul n .ahamas este administrat din JermaniaI n consecin", compania are sediu permanent n Jermania 'i orice venituri rela"ionate cu aceasta sunt impozabile. &ste important n"elegerea corela"iei dintre cauzele 'i efectele legilor fiscale. ,e exemplu, conform conven"iilor ncheiate ntre diferitele state cu scopul evitrii dublei impuneri, baza crora este modelul creat de !&/,, defini"ia premizelor ncepe cu urmtoarea ntrebare) 4sediile sunt, n special, locul administrrii...5. ,e ce este practic utilizarea serviciilor centrului de administrare< ,ac dorim s simplificm problema, am putea spune c un asemenea teritoriu serve'te acestui scop, cet"enii teritoriului nu pot fi sufoca"i de impozite doar pentru c o societate strin este administrat de pe teritoriul respectiv. ,e exemplu, dac o companie american este condus de un director cu domiciliul n *nsula 3arM, reziden"ii insulei nu trebuie s plteasc pentru aceasta impozit n 3arM (de exemplu, potrivit legilor din 3arM, reziden"ii insulei nu trebuie s plteasc impozit pe venitul personal . nsum$nd cele de mai sus, putem stabili c, n general, rezult o situa"ie mai favorabil legat de legea fiscal dac acea companie este oficial administrat de o persoan cu domiciliul ntr#un teritoriu unde se aplic scutirea de impozit sau unde exist beneficii de impozare (3arM, /ipru, etc. . Unde ar trebui s deschid un cont bancar compania offshore?

Kajoritatea tranzac"iilor financiare ale unei companii offshore sunt efectuate prin conturi bancare. %ccesul liber la bunurile financiare ale companiei, fie c este vorba de tranzac"ii sau retragere de numerar, este esen"ial pentru func"ionarea companiei. -entru a atinge acest scop n modul cel mai eficient 'i simplu, merit avute n vedere urmtoarele considera"ii, identificate de noi pe baza unei experien"e practice acumulate n decursul c$torva ani)

-robabil c cel mai important aspect este ca institu"ia financiar aleas s fie o banc cu experien" 'i reputa"ie bun n lumea finan"elor. (u este recomandabil s deschide"i un cont ntr#o banc nensemnat, dintr#o "ar mic, necunoscut. 3e poate nt$mpla, de exemplu, ca scrisoarea de credit de la o asemenea banc s nu fie acceptat de banca partenerului de afaceri. 3unt bine cunoscute cazurile unor bnci de prestigiu care au dat faliment recent, ceea ce nu se nt$mpl niciodat cu bncile cu prestigiu, care sunt n afaceri de foarte mult timp. .anca aleas ar trebui s fie ntr#o "ar stabil din punct de vedere economic 'i politic, unde statul garanteaz prin lege siguran"a investi"iilor strine. &ste de asemenea important ca aceste legi s nu existe doar pe h$rtie, ci s fie 'i aplicate. (u este recomandat deschiderea unui cont bancar ntr#o "ar n care schimbrile politice sunt bru'te 'i drastice. /onstituie de asemenea un semnal de avertisment dac n "ara respectiv exist precedente pentru blocarea sau confiscarea de ctre stat a sumelor depuse n conturi. .anca trebuie s fie localizat ntr#o "ar n care secretul bancar este strict aplicat ca principiu 'i n practic. (u sunt necesare explica"ii suplimentare cu privire la importan"a acestui factor. Hara n care este situat banca trebuie s aib o politic liberal de schimb valutar. &ste de dorit s nu existe nici un fel de restric"ii legate de conversia 'i exportul valutei, de retragerea 'i depunerea de numerar, etc. Ce elemente alctuiesc ta(a iniial de a enie?

)a(a de nmatriculare# %ceasta include taxele legate de constituirea legal a companiei, adic taxele cerute de biroul de avocatur strin 'i de 2%1&/! 2T,. 3uma la care ne referim acoper 'i pachetul complet de documente ale companiei 'i un timbru sec, ca 'i taxele pentru biroul de notariat, autentificare notarial 'i taxe de curier ctre ?ngaria. !mpozite &i ta(e uvernamentale anuale# n "rile n care impozitul este fix, acesta trebuie pltit p$n la o dat stabilit de lege. -lata se efectueaz prin agentul registrat local. -lata impozitului anual este foarte important deoarece, n orice jurisdic"ie, nendeplinirea acestei obliga"ii atrage dup sine impunerea unor sanc"iuni. ,e exemplu, neplata obliga"iilor fiscale este consemnat n 8egistrul /omer"ului, disponibil publicului 'i poate duna reputa"iei companiei. ,up o anumit perioad de timp, judectorul poate ordona radierea companiei din 8egistrul /omer"ului, dup care toate tranzac"iile efectuate n numele companiei vor fi nule.

+emuneraia pltibil pentru a entul &i sediul local re istrat# %m subliniat deja rolul pe care#l joac acestea 'i importan"a transferului retribu"iilor acestora. /a 'i n cazul taxelor guvernamentale anuale, 'i aceast remunera"ie este pltibil anual 'i trebuie rennoit.

Taxele definite n cele trei paragrafe anterioare reprezint a'a#numitele costuri obligatorii de nfiin"are dintre care primul este o tax pltibil doar un an, n timp ce al doilea 'i al treilea sunt taxe pltibile anual. (.inen"eles, costurile listate mai sus se aplic n cazul n care impozitul anual este o sum fix 'i nu este obligatorie contabilitateaI aceasta nseamn c noi am utilizat aici exemplul cel mai flexibil 'i eficient din punct de vedere financiar . -e l$ng costurile obligatorii, pot fi implicate 'i o serie de costuri opionale n cursul nfiin"rii 'i func"ionrii ulterioare a companiei. %m men"ionat deja aceste servicii op"ionale, deci v oferim n cele ce urmeaz doar o recapitulare sumar a acestora) # # # # # # taxe de contabilitate 'i audit contabil remunera"ii pltibile directorilor nominali, proprietarilor tax pentru nchirierea unui spa"iu taxe pentru retransmiterea de telefoane, faxuri ndeplinirea serviciilor de secretariat ale companiei retransmiterea po'tei

?tilizarea acestor servicii nu este obligatorie. 3erviciile men"ionate mai sus sunt oferite pentru cazurile n care n decursul tranzac"iilor 'i activit"ilor comerciale, compania necesit o aparen" mai sofisticat. -ste necesar s cltoresc n ara de nmatriculare c.nd nfiinez o companie?

/ontrar convingerii comune, nu este necesar s cltori"i n jurisdic"ia offshore c$nd nmatricula"i o companieI este suficient ca clien"ii no'tri s viziteze unul dintre sediile 2%1&/! 2T,. %ici furnizm, at$t clien"ilor vechi, c$t 'i celor noi, servicii de consulta"ie 'i nmatriculare, ca 'i rspunsuri la ntrebrile ce pot aprea cu privire la func"ionarea zilnic a companiilor offshore. ,e fapt, n momentul de fa" nu este necesar s veni"i la sediile noastre, ntruc$t documentele necesare pot fi completate 'i returnate nou prin fax sau po't (din nefericire, nu pot fi acceptate comenzi prin e# mail . Care sunt cele mai importante documente de nfiinare? n aceast sec"iune v vom descrie documentele nmatriculrii companiilor n jurisdic"iile offshore utilizate cel mai frecvent, tradi"ionale (.ahamas, *nsulele .ritanice 1irgine, ,elaNare, -anama, etc. )

, Certificat de nmatriculare* acest act este emis de biroul de nmatriculare 'i certific faptul c societatea a fost introdus (sub numele dat de ctre biroul de nregistrare n registrul companiilor n ziua dat. ! a'a#numit 4%postille5 este ata'at de obicei certificatului de nregistrare (numit n general 4/ertificat de nmatriculare5 care este un certificat emis de autoritatea central (de obicei registrator n timp ce certificatul de nregistrare a fost ntr#adevr emis de biroul de nmatriculare. %cesta este un act recunoscut 'i acceptat pe plan interna"ional, reglementat prin /onven"ia de la Eaga din octombrie A, 9:D9. # Act constitutiv/%tatut* %cest document cuprinde reglementrile de baz n legtur cu func"ionarea companiei. n cea mai mare parte a lui este un document cu format standard, alctuit de obicei pe baza textului de lege din "ara respectiv. ,esigur, ca n toate statutele, 'i aici, statutele trebuie amendate n mod liber de proprietarii 'i directorii companiei. ?rmtorii itemi, printre al"ii, sunt defini"i n statute) activit"ile, capitalul social, numele companiei, ordinul de numire a directorilor, drepturile directorilor, reguli legate de emiterea de ac"iuni, etc. # Actul de numire a primului$,ilor/ director$i/* ,up seamnarea actelor 'i documentelor de nfiin"are, fondatorul va numi primul0primii director0directori 'i le va delega acestora drepturile legate de companie. # 'roces,verbal al primei nt.lniri* -rocesul#verbal al primei nt$lniri a directorilor cuprinde de obicei primii pa'i ce urmeaz a fi fcu"i de companie, n special, actul fondrii 'i aprobarea sigiliului 'i timbrului sec al companiei. # 'roces#verbal privind emiterea de aciuni* %cesta cuprinde detalii cu privire la proprietarii care subscriu 'i care cumpr ac"iuni, ca 'i detalii legate de ac"iunile sau certificatele de ac"ionari emise. # %i iliul societii. ?tilizarea sigiliilor n "rile avute n vedere este diferit de felul n care ele sunt folosite aici. &xist de obicei o cerin" legal ca societatea s aib un a'a#numit timbru sec, aprobat la 'edin"a de nfiin"are a companiei. /u toate acestea, acest timbru nu este folosit pentru 'tampilarea contractelor 'i facturilor (acolo este de ajuns o simpl semntur , ci pentru 'tampilarea noti"elor de ac"iuni emise de companie, ca 'i a reglementrilor 'i proceselor# verbale ale companiei.
Romnia, pe locul 14 ca destinaie offshore Romnia este plasat pe locul 14 n clasamentul mondial Prioritile corporatiste pentru anul 2005, realizat de Economist ntelli!ence "nit #E "$, studiul %iind prezentat de &ircea 'uici, consilier n cadrul nstitutului pentru (e)nic de *alcul # (*$+

,tudiul a inclus toate statele lumii -i a luat n considerare o serie de %actori -i indici economici cu impact asupra atracti.itii pe care o e/ercit un stat asupra unei companii interesate s0-i reloc)eze acti.itile+ 1ce-ti %actori sunt2 costul %orei de munc, care deine o pondere de 304, calitatea %orei de munc, %actor a crui pondere este, de asemenea, de 304, -i re!lementrile e/istente n relaiile de

munc, n acest caz ponderea %iind de 104+ 5n plus, urmtorii %actori au a.ut %iecare cte o pondere de 542 pro/imitatea rii respecti.e %a de re!iunile cele mai dez.oltate din punct de .edere economic, riscul politic -i securitatea, sta6ilitatea macroeconomic, mediul re!lementati., ni.elul ta/elor -i impozitelor -i starea in%rastructurii+ 1st%el, n urma analizrii acestor %actori, Romnia a ocupat locul 14 n clasamentul realizat de E ", cu un scor total de 7,08 puncte dintr0un ma/imum de 10 puncte+ 5n %runte se a%l ndia, cu 7,79 puncte, -i *)ina, cu 7,34 puncte, unele dintre cele mai neatracti.e re!iuni %iind :or.e!ia, care este pe locul 90, cu 5,22 puncte, -i ;anemarca, situat pe o treapt mai sus, cu 5,5< puncte+ %inal, %actorii care au constituit atuurile Romniei n realizarea acestui top au %ost costul redus al %orei de munc -i pro/imitatea !eo!ra%ic %a de re!iunile cu cea mai mare dez.oltare economic+ 5n acela-i timp, deza.anta=ele au %ost insta6ilitatea macroeconomic -i starea precar a in%rastructurii+ >>>+e0%inance+ro

/ompanie 9. G60C /ustomer, *nc. G. %ccenture >. %dea 3olutions, *nc. 6. %diti Technologies A. %ffiliated /omputer 3ervices, *nc. (%/3 D. %*/!K 3olutions /orp. C. %juba *nternational, *nc. ;. %Mela, 22/ :. %mbergris 3olutions, *nc. 97. %(T%8 &slabon 3@stems, 3.%. de /.1.

3ediul principal !ras 2os Jatos, /% (eN OorM, *rving, .angalore ,allas Toronto (ovi .ucuresti -asig /it@ Konterre@

Tara ?3% ?3% ?3% *ndia ?3%

%dresa de internet NNN.G6Ccustomer.com NNN.accenture.com NNN.adeasolutions.com NNN.aditi.com NNN.acs#inc.com

/anada NNN.aicomsolutions.com ?3% NNN.ajubanet.net 8omania NNN.aMelasoftNare.com +ilipine NNN.ambergrissolutions.com Kexic NNN.eslabon.com.mx

T!- A cele mai renumite companii offshore din centrul si estul &uropei 9. &-%K 3@stems, *nc. G. *nternational .usiness %lliance >. 2uxoft 6. %Mela, 22/ A. /T Jroup

>>>+mana!in!o%%s)ore+com

NNN.offshore#companies.co.uM NNN.offshore.ro

mna compania offshore?

enul de o%%s)ore? #Potri.it dictionarului anual al re.istei The Economist, companiile o%%s)ore sunt %irme in anumite tari sau =urisdictii care au o le!islatie %iscala %ie %ara impozite, %ie cu impozite %oarte t timp ct societatea nu des%asoara acti.itati pe teritoriul tarii unde sunt inre!istrate+$ lim6a=ul de 6ritanic desemneaza teritoriul situat dincolo de tarm+ n =ar!onul economic american, prin o%%s)ore ite acti.itatile economice si %irmele care isi des%asoara acti.itatea in a%ara teritoriului national al are acestea sunt rezidenti+ .inte este .or6a despre intreprinderi care nu des%asoara acti.itati comerciale in tara in care au %ost si care, din punct de .edere al actelor comerciale sa.rsite, sunt considerate ca %iind %irme straine+ @ %%s)ore nu realizeaza .enituri in tara in care a %ost inmatriculata+ companii o%%s)ore se pot in%iinta in orice tara din lume, dar nu peste tot se pot o6tine si a.anta=e

n #en!l+$ 0 in traducere li6era inseamna port %iscal, re%u!iu %iscal, paradis %iscal+ *u acest termen sunt acele unitati teritorial0administrati.e care asi!ura conditii deose6it de %a.ora6ile pentru dez.oltarea i pentru %unctionarea companiilor o%%s)ore+

Motive pentru a infiinta o companie offshore

Pentru a ne da seama de ce este a.anta=os sa in%iintam o companie o%%s)ore pentru a ne putea conduce mai 6ine a%acerile este su%icient sa studiem a.anta=ele pe care le au aceste companii+ 1ceste a.anta=e sunt2 anonimitate si con%identialitateA suporta ta/e reduse si a=uta la o mai 6una plani%icare internationala a ta/elorA lipsa controalelor .alutareA opereaza intr0un sistem economic si politic sta6ilA opereaza intr0un sistem 6ancar 6ine or!anizat si dez.oltatA posi6ilitatea di.ersi%icarii o6iectului de acti.itate %ara nici o restrictieA re!ulamente le=ereA posi6ilitatea de e/pansiune mult mai 6unaA ascunderea pro.enientei mar%urilor prin prelucrarea in zonele li6ere adiacente altor centre %inanciare o%%s)oreA

Anonimitate si confidentialitate
1nonimatul si con%identialitatea sunt in.ocate ca principale a.anta=e ale companiilor o%%s)ore, dupa ta/ele scazute sau c)iar lipsa acestora+ Printre moti.ele care determina o asemenea ale!ere se numara2 in cele mai multe cazuri compania o%%s)ore este %olosita ca o a treia parte des%asurnd tranzactii pe piata locala+ n acest caz, cele 2 companii nu tre6uie sa ai6a acelasi

#aceiasi$ director#i$ intruct aceeasi persoana nu poate semna un acord intre 2 companii in calitate de director al amnduroraA in multe tari o6li!ati.itatea de a plati ta/e este le!ata de locatia administratiei companiei+ ;aca este e.ident ca directorii si actionarii unei companii straine sunt inre!istrati pe piata locala, .eniturile companiei straine .or %i considerate ca .enituri ale unor proprietari locali si .or %i, in consecinta, ta/a6ileA oamenii de a%aceri doresc sa mentina anonimatul in ceea ce pri.este acti.itatile des%asurate, pro%iturile acumulate, in.estitiileA anonimatul nu poate %i o6tinut odata ce compania a %ost inre!istrata cu detinatorii ei reali, iar documentele in care sunt consemnati actionarii si directorii sunt indosariate+ n contrast, cnd compania este inre!istrata ca anonima, iar proprietarii, la un moment dat, nu mai doresc acest lucru, structura nu poate %i oricnd sc)im6ataA pu6licul are acces la dosarele ce contin certi%icatele de actionar, documentele de constituire ale unei companii etc+ Pe plan mondial peste <54 din detinatorii de companii o%%s)ore %olosesc o structura de anonimat, restul pre%ernd o structura desc)isa+ 1n!a=atii sunt o6li!ati prin =uramnt sa pastreze secrete numele 6ene%iciarilor nerezidenti+ ;oar datele !enerale sunt prezentate din cnd in cnd pentru a in%orma !u.ernul si pu6licul cu pri.ire la e.olutia in acest domeniu+ n %unctie de dorinta 6ene%iciarului companiei, identitatea acestuia poate %i cunoscuta doar de cei cu care lucreaza in mod direct, cum ar %i directorul !eneral si ad=unctul+

Suporta taxe reduse si ajuta la o mai buna planificare internationala a taxelor

Burisdictiile %iscale e/istente pe plan mondial se impart in doua cate!orii2 cele caracterizate de un ni.el ridicat al ta/elor #ta/a pe .enit, ('1, ta/a pe salarii, ta/a pe di.idende, ta/e municipale, ta/e de drumuri, ta/e imo6iliare etc+$ si cele care nu percep ta/e deloc sau acestea sunt %oarte mici+ n =urisdictiile care nu percep ta/e, cum ar %i Ca)amas, Di6raltar nici una din ta/ele mentionate mai sus nu este perceputa+ @ companie inre!istrata intr0o ast%el de =urisdictie nu plateste nici o ast%el de ta/a+ ;aca luam in considerare o =urisdictie cu ta/e scazute, .om .or6i de ta/a pe pro%itul companiei+ @ =urisdictie cu ast%el de ta/e este *iprul, unde se aplica o ta/a de 4,254 pe pro%it 6rut+ Pro%itul 6rut este calculat prin scaderea din .enit a tuturor c)eltuielilor %acute de o companie pentru des%asurarea a%acerilor+ 1ceasta include costul 6unurilor .ndute, salariile, c)eltuielile de calatorie, cazare si protocol, ta/e pro%esionale, comisioane si asa mai departe+ :u e/ista limite in ceea ce pri.este aceste c)eltuieli dect 6unul simt+ &ai mult, salariile nu sunt ta/a6ile+ (otusi, alte =urisdictii, de e/emplu nsula &an, impun o ta/a %i/a #750 lire sterline, sau 1200E in cazul nsulei &an$ oricarei companii, indi%erent de pro%iturile sau pierderile acesteia+ *t despre plani%icarea internationala a ta/elor, companiile internationale %olosesc entitatile o%%s)ore pentru a0si diri=a pro%iturile catre acestea si pentru a0si des%asura acti.itatea ast%el inct sa plateasca ct mai putine ta/e+ :u este de mirare ca mii de oameni de a%aceri si companii %olosesc companii o%%s)ore pentru plani%icarea internationala a ta/elor, printre acestea numarndu0se %irme renumite in intrea!a lume precum Pepsi *ola, (etra PaF, CarclaGs RBR :a6isco si altele+ E/istenta unor tratate de e.itare a du6lei impuneri internationale impreuna cu ta/ele scazute o%era posi6ilitati imense pentru plani%icarea ta/elor+

Lipsa controalelor valutare

&ulti oameni de a%aceri incearca sa e.ite sta6ilirea unei 6aze straine acolo unde e/ista controale .alutare sau sunt intentionat complicate %ormalitatile ce pri.esc aceste operatiuni+

*ompaniile o%%s)ore nu sunt supuse controalelor .alutare de nici un %el+ ele pot primi %onduri %ie in cas), %ie su6 alta %orma, in orice tip de .aluta si de asemenea pot %ace plati catre orice persoana in orice tara, sau pot %ace retra!eri de %onduri %ara nici o e/plicatie sau documente cerute de 6anca+ 1st%el, compania opereaza intr0un sistem 6ancar nerestricti.+ *ompaniile o%%s)ore pot mentine conturi in orice tip de .aluta, su6 %orma de conturi curente, conturi cu prea.iz, sau depuneri la termen %i/, iar do6nzile platite sunt similare cu cele practicate la ni.el international+ Hondurile din aceste conturi pot %i trans%erate in strainatate %ara nici un %el de restrictie si %ara solicitarea unor documente sau a unor permise+

Operea a intr!un sistem economic si politic stabil

@rice om de a%aceri, orice in.estitor isi doreste sa isi des%asoare acti.itatea intr0o tara ce are aceste caracteristici+ :imeni nu doreste sa isi .ada 6anii pierduti din cauza sc)im6arii !u.ernelor, sistemului de !u.ernare sau din cauza insta6ilitatii economice ce poate aduce cu ea in%latie re!resie economica si multe alte pro6leme+ ;upa aparitia noilor state independente din %ostul 6loc so.ietic procesul de restructurare economica a dus ine.ita6il la crize %inanciare #%alimente 6ancare, =ocuri piramidale etc+$ care au insemnat pentru populatie pierderea economiilor+ "nul din cele mai mari a.anta=e ale *iprului, ca centru o%%s)ore este sta6ilitatea economica si politica intr0o re!iune .ulnera6ila in aceasta pri.inta+ Raz6oiul ci.il din Ii6an i0a con%erit *iprului primul a.anta= in 1<70, urmata de Raz6oiul din Dol% din 1<<0 si colapsul u!osla.iei+ &ulte companii care au .enit pentru un re%u!iu temporar au ramas atunci cnd au .azut ca aceasta tara le o%era mai mult de att+

Operea a intr!un sistem bancar bine or"ani at si de voltat

1ceasta este una din prioritatile pe care orice centru %inanciar o%%s)ore le are de indeplinit+ Ia aceasta au contri6uit si marile 6anci ale lumii ce si0au sta6ilit centre de operare in aceste zone si au ridicat ast%el standardul de des%asurare al acestei acti.itati+ 1.nd in .edere modul in care se des%asoara a%acerile astazi este de neconceput ca un centru %inanciar o%%s)ore sa nu ai6a un sistem 6ancar 6ine dez.oltat+ 1ceasta pro6lema .a %i prezentata mai lar! in urmatorul su6capitol+

#osibilitatea diversificarii obiectului de activitate fara nici o restrictie

*entrele %inanciare o%%s)ore permit in mod %rec.ent di.ersi%icarea o6iectului de acti.itate al unei companii, operatie care nu este posi6ila in tara de ori!ine a in.estitorului+ *ompanii cu impuneri si restrictii dureroase in tara lor de ori!ine pot !asi nenumarate solutii comerciale in centre o%%s)ore, scapnd ast%el de multe din pro6leme+ ;e e/emplu, 6ancile =aponeze sau americane nu se pot an!a=a in unele c)estiuni le!ate de titlurile de .aloare pro)i6ite de le!e in tarile lor, intra pe acest delicat domeniu cu a=utorul entitatilor o%%s)ore+ (re6uie mentionat si %aptul ca %ormalitatile de di.ersi%icare a acti.itatii unei companii sunt indeplinite %ara prea multa 6irocratie+

Re"ulamente lejere
Hrica de re!ulamente e/cesi.e este o atractie ma=ora spre acest domeniu si este moti.ul pentru care inre!istrarea de 6anci, societati de asi!urari sau societati de transport maritim a de.enit un pilon important al industriei o%%s)ore+ "n nou .al de instrumente %inanciare se deplaseaza spre domeniul o%%s)ore pentru acelasi moti.+ 1cest .al include %onduri de in.estitii inc)ise, instrumente de plata, comertul cu Eurodolari+

#osibilitate de expansiune mult mai buna

&arile corporatii .ad centrele o%%s)ore ca pe ce.a indispensa6il pentru e/pansiunea lor pe noi piete la costuri competiti.e+ ;e e/emplu, centrele %inanciare o%%s)ore domina cte.a acti.itati internationale cum ar %i2 s)ippin!ul, transportul aerian, domeniul %inanciar si al societatilor de asi!urari capti.e+ n ultimul timp au %ost inre!istrate, apro/imati. un milion de companii o%%s)ore in toata lumea, iar multe din corporatiile de rasunet de pe piata mondiala opereaza prin aceste centre+ 1m amintit aici C& si &icroso%t in ;u6lin, @rient E/press si 1merican 1irlines in Cermude, ;e Curs in nsula &an, DE si *:: in *ipru+ 1st%el o %irma .a putea intra mai usor pe o piata sau isi .a putea desc)ide o %iliala sau o sucursala intr0o anumita tara pentru ca .a %i pri.ita ca o %irma straina si .a putea 6ene%icia de %acilitati acordate de !u.ernul tarii respecti.e+ Putem da aici ca e/emplu de tara Romnia care acorda %acilitati in.estitorilor straini ce isi plaseaza 6anii in tara noastra+

Ascunderea provenientei marfurilor prin prelucrarea acestora in onele libere adiacente altor centre offshore
@amenii de a%aceri pot ascunde pro.enientei mar%urilor pe care le comercializeaza cu a=utorul zonelor li6ere+ 1st%el, ei pot introduce mar%urile in zonele li6ere unde le pot sc)im6a am6ala=ul, le pot prelucra si le pot ascunde pro.enienta pentru ca mar%urile .or a.ea ca pro.enienta apoi zona li6era, si implicit tara care a or!anizat aceasta zona li6era si ast%el mar%urile pot %i mai usor alese de consumatori+

$ompanii disponibile

ul de %trust% este un concept atasat exclusiv jurisdictiilor %common la&% sau cu alte cuvinte de drept an"lo!saxon, de voltandu!se premisa departajarii proprietatii, in proprietate juridica si

oric, acest concept s0a dez.oltat din le!islatia 6ritanica Jla>s o% eKuitGJ si a %ost !andit ast%el incat sa rolul asupra unei proprietati+ *onceptul de trust implica, la randul lui, %olosirea a 4 cate!orii de

atorul'fondatorul trustului ! %Settlor%, care trans%era proprietatea ce .a %ace o6iectul trustuluiA ustul poate %i creat printr0un act inc)eiat in timpul .ietii creatorului Jinter .i.os trustJ sau printr0un stament, a.and e%ect dupa moartea creatoruluiA prietatea #6unurile$ a%erenta #trans%erata$ trustului 0 %corpus%A a"erul trustului ! %)rustee%, numit de creatorul trustuluiA rolul mana!erului este sa administreze ustului in %olosul unui 6ene%iciar, rol in spri=inul caruia, trustee0ul 6ene%iciaza de autonomie a6solutaA alte cu.inte, in mana!erul0trustee .a a.ea un Jtitlu le!alJ de proprietate asupra 6unurilor trustului r numai pentru a le %olosi in scopul declarat de catre creator #pentru interesul 6ene%iciarului$A nurile trustului sunt in mod necesar separate de catre cele ale mana!eruluiA eficiarul trustului ! %*eneficiar+%, numit de creatorul trustului, este cel in %olosul caruia a %ost creat ustulA acesta poate %i de e/emplu, un copil al creatorului trustului+ Cene%iciarul tre6uie sa %ie terminat la momentul constituirii trustului sau macar determina6il #de e/+ primul copil ce se .a ste$+ (ipurile de trust .ariaza %oarte mult in %unctie de di%eritele =urisdictii dar, in !eneral, trustul cunoaste trei structuri de 6aza2 (rustul inc)eiat pentru %reali area unui anumit interes% #"interest in possession trust"$2 in acest caz 6ene%iciarul .a a.ea un drept distinct asupra unei parti speci%ice din proprietatile trustuluiA

 %)rustul discretionar%2 acest tip de trust con%era mana!erului totala li6ertate de a decide #restrictionata doar de anumite doleante !enerale, ale creatorului, concretizate in contractul de trust$, cum, cand si catre cine .eniturile a, proprietatile trustului sunt trans%erateA o .arietate a acestuia este trustul de tip "spendthrift", %oarte utilizat in ,"1, in care creatorul, nea.and incredere in capacitatea 6ene%iciarului de a !estiona .eniturile ce urmeaza sa le primeasca de la trust, poate pre.edea ca 6ene%iciarul nu are dreptul sa a%ecteze destinatia sumelorL.eniturilor care .or %i distri6uite de trust, iar creditorii personali ai 6ene%iciarului nu pot sa urmareasca .eniturile care .or %i distri6uite de trust2 %)rustul de Acumulare si #re ervare%A acest trust este o com6inatie a celor de mai susA de o6icei incepe prin a %i un trust discretionar, dar .a contine pre.ederi, con%orm carora, se .a trans%orma intr0un Jtrust pentru realizarea unui anumit scopLinteresJ, odata ce 6ene%iciarul .a atin!e, de e/emplu, o anumita .arsta i: concluzie, institutia trustului poate %i %olosita cu succes #inclusi. de cetatenii tarilor de drept romanic$ atat in plani%icarea %iscala cat ca un instrument de protectie contra creditorilor, mai ales atunci cand %ondatorul si sotulLsotia lui sunt de nationalitati di%erite, iar in timpul .ietii .or sc)im6a domiciliulLrezidenta lor+ (rustul poate insemna o oportunitate de a economisi dar utilizarea lui este totusi plina de capcane, o plani%icare atenta tre6uind %acuta, de la caz la caz, mai ales in lumina di%eritelor le!islatii ale =urisdictiilor implicate+