NAGY SZILVIA

ANUL II
CECCAR Filiala MIERCUREA CIUC
AUDIT STATUAR
1. Planul de misiune (Coninut i rol).
Rezolvare
Elaborarea planului de munca (misiune) in care sunt definite natura,calendarul si intinderea
procedurilor de audit necesare. Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in
atentia tuturor participantilor la misiunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor
pe tot parcursul misiunii de audit.
Poate sa detalieze obiectivele auditului,precum si bugetul de timp ptr.fiecare rubrica si
ptr.fiecare procedura de audit folosita. Continutul tip al unui Plan de misiune:
I Prezentarea intreprinderii:
-denumirea,
- sediul social,
- capital social si actionari;
- inregistrare;
- scurt istoric;
- piata,
- concurenta.
II Informatii contabile:
- bugete si conturi previzionale;
- particularitatile sist.contabil;
- principiile contab.;
- permanente;
- comparabilitati plurianuale.
III Definirea misiunii:
- natura misiunii(conturi anuale;conturi consolidate;previziuni);
- alti auditori,experti sau cenzori cu misiuni in intrepr.
I !ist.si domenii semnificative:
- prag de semnificatie;
- functii si conturi semnificative;
- zone de risc identificate;
- controale semnificative pe care ne putem spriini.
"rientarea pro#ramului de lucru:
- aprecierea contr.intern;
- lucr.deosebite;
- confirmari de obtinut(interne si externe);
- inventare fizice;
- asist.de specialitate necesara(informatica,fiscalitate);
- docum.de obtinut.
I $c%ipa si bu#etul
II Planificarea
- repartiz.lucr.;
- datele interv.pe etape;
- lista rapoartelor,scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise.
&. Prezentati componentele Riscului inerent si e'emplificati modul
de determinare al acestuia.
Rezolvare
Riscul inerent
!tandardele internationale de audit prevad ca riscurile inerente pot aparea ca urmare a
inexistentei controlului intern in ariile respective de activitate. Explicatia logica a acestei
prevederi consta in faptul ca producerea riscurilor in conditiile existentei controlului intern privind
acele conturi sau activitati ar conduce direct la aparitia unui risc de control.
!a consideram, spre exemplu, operatiile privind incasarile in numerar de la debitori. "iscul
inerent asociat acestui tip de operatiuni, consta in riscul ca, in lipsa unui control intern,
tranzactiile respective sa nu fie inregistrate deloc, sau sa fie incorect inregistrate in
contabilitatea firmei. #einregistrarea lor face posibil furtul numerarului respectiv, iar inregistrarea
incorecta poate auta la ascunderea unei fraude sau a unei intentii de frauda.
Cu ocazia elaborarii planului de audit, auditorul trebuie sa evalueze riscul inerent legat de
situatiile financiare. $n elaborarea programului de lucru auditorul trebuie sa tina seama de
aceasta evaluare pentru a putea aprecia erorile din soldurile conturilor si pentru categoriile de
operatiuni semnificative sau cel putin pentru a putea stabili, daca aceste erori prezinta un risc
inerent ridicat.
Conform standardelor internationale de audit, pentru a evalua riscul inerent auditorul recurge la
aprecieri profesionale, deoarece riscul inerent poate fi sporit sau diminuat de o serie de factori
cum ar fi:
a) La nivelul situatiilor financiare:
% integritatea managementului;
% experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele remanieri intervenite
in cursul exercitiului (de exemplu, lipsa de experienta la nivelul conducerii
intreprinderii poate afecta imaginea fidela);
% presiuni neobisnuite exercitate asupra conducerii si alte impreurari de natura a
determina prezentarea unor situatii financiare inexacte (spre exemplu, existenta unui
numar mare de falimente in ramura respectiva, urmare a unor sc&imbari in structura
cererii, sau lipsa de capital operational pentru firma);
% natura activitatilor desfasurate de intreprindere implicate de ramura de activitate a
firmei (de exemplu, uzura morala rapida a te&nologiei, ec&ipamentelor, produselor si
serviciilor, structuri neadecvate a capitalurilor permanente, dependenta de un
furnizor sau un client, locatia geografica a diverselor facilitati de productie si de
desfacere ale firmei);
% factori care afecteaza ramura economica in care firma isi desfasoara activitatea
(de exemplu, conditiile economice si concurentiale, asa cum sunt ele identificate prin
prisma diversilor indicatori de analiza sectoriala, progresul te&nologic in ramura
respectiva, cererea de produse sau servicii pentru sectorul vizat);
% practici contabile (sistemul contabil utilizat poate avea o mare influenta in
reducerea riscului inerent, deoarece un sistem contabil care este bine pus la punct si
duce la inregistrarea prompta a tranzactiilor reduce mult riscul devalizarii activelor
firmei);
b) 'a nivelul conturilor, al balantei de verificare sau al unei categorii de operatii:
% situatiile financiare pot fi susceptibile de a avea erori semnificative datorita, spre
exemplu, conturilor care au necesitat austari semnificative in perioadele anterioare,
sau datorita estimarilor contabile;
% complexitatea tranzactiilor sau a altor evenimente care necesita o expertiza de
specialitate;
% gradul de subiectivitate care intervine in determinarea soldului conturilor
(tratamentul contabil al unor evenimente economice din viata companiei implica un
grad subiectivitate ridicat ( de exemplu, recunoasterea rezultatelor in cazul
contractelor pe termen lung, aprecierea despagubirilor generate de actiuni in
instanta, aprecierea marimii unor provizioane pentru depreciere; alegerea politicilor
de amortizare);
% vulnerabilitatea activelor la deturnari, ceea ce da posibilitatea ca anumite active sa
fie pierdute sau insusite ilegal, in special in ceea ce priveste activele care prezinta o
atractivitate ridicata si sunt usor de insusit (cum ar fi numerarul sau anumite valori
care sunt expuse vitrine insuficient proteate impotriva spargerilor);
% aparitia si inregistrarea unor evenimente complexe si neobisnuite, in special la
sfarsitul exercitiului, in perioada lucrarilor de inc&idere a bilantului (cazul practicilor
de contabilitate creativa: vanzari mascate inainte de inc&iderea exercitiului, urmate
de returnarea marfurilor vandute imediat dupa finele exercitiului financiar);
% tranzactii care nu fac in mod obisnuit obiectul prelucrarilor contabile (anumite
programe informatice permit suprascrierea manuala a anumitor tranzactii, in special
a celor care pot depinde de factori politici, caz in care comisioanele declarate pot
diferi de cele reale, iar posibilitatea de control a acestor tranzactii este destul de
redusa datorita insusi a caracterului lor de confidentialitate ( cazul unor companii
care disimuleaza astfel de onorarii prin inregistrarea lor ca taxe de consultanta, iar
marimea lor reala nu poate fi apreciata sau previzionata cu exactitate).
(. Prezentati conceptul de probe de audit. $'emplificati tipuri de
proceduri utilizate pentru colectarea elementelor probante.
Rezolvare
Probele de audit
!copul utilizarii probelor este acela de a determina prezentarea fidela a situatiilor financiare.
Este cunoscut faptul ca nici un auditor nu poate ex amina continutul tuturor fisierelor informatice
sau celelalte probe disponibile, cum ar fi sumele ac&it ate pentru active ac&izitionate, facturile
furnizorilor, contractele cu clientii, alte tipuri de documente si evidente contabile.
)undamentarea opiniei de audit este realizata cu autorul probelor de audit. Ele se obtin prin
proceduri de audit identificate pe trei niveluri:
Proceduri de evaluare a riscurilor ( prin acestea se obtine o intelegere a entitatii si a mediului
acesteia, inclusiv controlul intern, pentr u a evalua riscurile unor denaturari semnificative la
nivelul situatiilor financiare si la nivelul afirmatiilor conducerii;
*este ale controalelor
( cand auditorul decide sa evalueze eficienta oper ationala a controalelor in prevenirea sau
detectarea si corect area denaturarilor semnificative la nivelul afirmatiilor sau criteriilor-obiectiv
ale managemen tului;
Proceduri de fond
( folosite cu scopul de a detecta denaturarile sem nificative; includ teste de detaliu pentru
categorii de tranzactii, solduri ale conturilor si prezentari de informatii, precum si proceduri
analitice de fond
). Prezentati principalele lucrari de efectuat c*nd e'aminati conturile
de imobilizari corporale.
+. ,btinerea de informatii cu privire la costurile imobilizarilor, cu amortizarea cumulata si cu
valorile nete ramase.
-. ,btinerea informatiilor cu privire la intrarile de imobilizari corporale in cursul exercitiului
auditat. .erificarea fizica a imobilizarilor corporale. !e verifica imobilizarile semnificative
care au fost ac&izitionate in numele societatii si daca valorile lor de intrare au fost in mod corect
inregistrate in contabiliate.
/. .erificarea documentelor de proprietate.
0. .erificarea iesirilor de imobilizari (in vederea stabilirii corecte a datoriei constituita de *.1 a
societatii si orice alte solduri cu bugetul de stat). Calcularea corecta a profitului sau piederii la
instrainarea imobilizarilor poate avea un efect semnificativ asupra profitului sau pierderii
raportate pe intreaga activitate.
2. .erificarea valorii amortizarilor si a deprecierilor activelor.
3. .erificarea informatiilor privind reevaluarile imobilizarilor.
"eevaluarea este permisa in conformitate cu regulile contabile alternative conform legislatiei in
vigoare.
4. ,btinerea unui tabel al angaamentelor de capital. , revizuire dupa data bilantului poate
evidentia efectele angaamentelor semnificative contractate inainte de sfarsitul anului.
5. 6aca au fost primite subventii guvernamentale pentru imobilizari corporale, tratmentul contabil si
al subventiilor guvernamentale trebuie sa fie in conformitate cu $1! -7 8 Contabilizarea
subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala9.
:. .eficarea capitalizarii propriei activitati. 6aca o societate produce imobilizari corporale pentru
propria utilizare, aceste active trebuie incluse in situatiile financiare, la cost.