Universiatatea Babes-Bolyai Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Aspecte teoretice si practice privind implementarea contabilitatii manageriale la o entitate din sfera productiei

SC NOVA OAS SRL

Negresti-Oas

Conf.Univ.Dr.Fatacean Gheorghe Finante-Banci grupa

CAPITOLUL I
1.Scurt istoric

La marginea localitatii Negresti-Oas, intr-o zona inconjurata de dealuri pline de livezi, se gaseste sediul societatii NOVA OAS, infintata in anul 1994, cu capital 100% privat. Initial, activitatea acesteia a fost axata pe constructiile hidrotehnice si pe diferite alte lucrari speciale in constructii. Prin reinvestirea profitului, in anul 2004 societatea si-a adaugat activitatii curente si activitatea de imbuteliere de apa minerala. Astfel s-a inceput constructia unei fabrici, dotata cu o linie moderna de imbuteliere, produsa de catre AVE Industries Spa ITALIA, nume cu traditie in acest domeniu. In acest scop, in anul 1996 s-au facut primule foraje F9 si F8, cu destinatia comercializarii de apa minerala. In anul 2006 s-a mai adaugat acestora inca unul de mare adancime, forajul F10, care impreuna cu celelate asigura necesarul de apa pentru imbuteliere. La inceputul anului 2009 s-a dat startul la o noua lunie de imbuteliere, de mare produc tivitate, producator NATE - Republica Ceha.

2.Date de identificare Firma NOVA-OAS este o Societate cu Raspundere Limitata,si este inmatriculata la Registrul Comertului sub nr. J30/362/1994 avand Codul Unic de Inregistrare 5320073, si activitatea de baza prevazuta de statut: activitatea de imbuteliere de apa minerala. Date administrative: - nr administratori : 1 - nr asociati: 1 - nr filiale: 1
2

Aceasta unitate, pe langa mijloacele banesti si materiale de care dispune, cuprinde si un anumit numar de oameni ai muncii grupati astfel: muncitori in activitatea de productie, in numar de 60, si 10 personal TESA. Inventarierea patrimoniului se efectueaza cu respectarea legislatiei si pe baza deciziilor date .Rezultatele inventarierii sunt operate si inregistrate in evidentele contabilitatii Societatea este asigurata cu urmatoarele categorii de energie si utilitati: - energie electrica - combustibil : motorina ,combustibil solid, benzina - energie termica 3.Piata si concurenta In economia moderna, piata ocupa un loc fundamental ,determinand intr-o proportie insemnata deciziile agentilor economici .Intreprinderea are ca si scop penetrarea pietei cu apa minerala, atat in orasul in care activeaza, cat si in orasele tangentiale, si crearea unei bune imagini pe piata. Piata tinta in Romania o constituie zona de nord a tarii, cu precadere, orasele Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, orase cu o populatie mai numeroasa, o zona imbogatita cu institutii de invatamant, unde consumatorii potentiali sunt studentii sau angajatii unor companii mari, ce primesc apa minerala, in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Produsele oferite consumatorilor sunt: Apa minerala naturala carbogazificata cu un continut CO2 de minim 2.500 mg/l OAS - prezentate in PET-uri la volume de 0,5 ; 1,5 ; 2 si 2,5 litri. Apa minerala naturala carbogazificata cu un continut CO2 de maxim 2.200 mg/l OAS -prezentate in PET-uri la volume de 0,5 si 2 litri. Apa minerala naturala plata SANTAQUA -prezentate in PET-uri la volume de 0,5; 2 si 5 litri.
3

Comparativ cu cele existente pe piata, aceste produse sunt superioare ca si calitate, fiind la un pret mai redus fata de cele ale concurentilor, ceea ce va determina consumatorul sa procure anume aceste produse . Relatiile de afaceri ale entitatii se concretizeaza in clienti importanti: mall-uri ca Billa, Kaufland, Real, alte societati ca Alfa Vega, Simex dar si in clienti ce detin magazine mai mici. 4.Analiza financiara privind indicatorii

Denumire indicator INDICATORI DE LICHIDITATE Lichiditatea globala Lichiditatea imediata INDICATORI DE SOLVABILITATE Rata datoriilor Rata de acoperire a cap propriu INDICATORI DE GESTIUNE Vit.de rotatie a activelor circulante prin CA Vit.de rotatie a stocurilor Vit.de rotatie a creantelor Vit.de rotatie a furnizorilor INDICATORI DE RENTABILITATE Marja profitului din exploatare Marja profitului net Rentabilitatea cap propriu Rentabilitatea activelor totale

N-2 0.34 0.23 0.51 0.98 25 10 25 6.3 22.54 15.43 103.5 75.7

N-1 0.54 0.31 0.34 0.87 30 15 26 5.8 24.31 17.78 112.5 79.1

N 1.04 0.54 0.14 0.45 37 18 22 7.2 22.75 16.43 78.5 65.8

Unde: -indicatorii de lichididate calculati pun in evidenta politica societatii privind alocarea profiturilor anilor precedenti de catre actionarii sai. -indicatorii de solvabilitate exprima capacitatea companiei de a-si onora obligatiile fata de terti, din activele sale.
4

-indicatorii de gestiune demonstreaza eficacitatea administrarii resurselor stabile si derularii activitatilor. -indicatorii de rentabilitate exprima reusita societatii de a realiza vanzari care depasesc costurile implicate prin obtinerea lor.

CAPITOLUL II Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale

Complexitatea de factori cu incidenta asupra organizarii contabilitatii manageriale este reunit in cadrul termenului de conceptie de organizare a contabilitatii manageriale. Evolutia proceselor si fenomenelor economice, pe de o parte, iar pe de alta parte evolutiile procesului decizional, au conturat patru conceptii de organizare a contabilitatii manageriale,respectiv: y Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale in partida simpla; y Conceptia de organizare integralista sau integrata a contabilitatii manageriale; y Conceptia dualista de organizare a contabilitatii manageriale; y Conceptii moderne de organizare a contabilitatii manageriale. Contabilitatea manageriala in partida simpla este specifica formelor simple de organizare,entitatilor cu numar mic de angajati sau cu o complexitate redusa. Contabilitatea manageriala in integrata se bazeaza pe organizarea fluxurilor informationale pe doua canale, utilizand conturile contabilitatii financiare. Contabilitatea manageriala dualista presupune existenta unui circuit autonom distinct, adica a unui sistem de conturi independent. Conceptiile moderne de organizare a contabilitatii manageriale s-au dezvoltat cu ajutorul unor modele operationale de gestiune.

Organizarea sistemelor de conturi pe plan international este caracterizata de doua modele: -sistemul continental, reprezentat in principal de cel francez -sistemul anglo-saxon Sistemul contabil francez, este mai riguros, avand sarcini bine delimitate si utilizeaza un sistem de conturi distinct.Sistemul anglo-saxon este caracterizat de o autonomie ridicata, nefiind influentat de catre factori externi(organisme administrative sau profesionale), ci doar de nivelul dotarilor,dezvoltarea organizatiei si a mediului economic in ansamblu.

Organizarea contabilitatii manageriale n societatea SC NOVA-OAS SRL se realizeaz in sistem integrat.

Acest model de organizare a contabilit ii manageriale n sistem integrat contabil romanesc gaseste aderen tot mai mare in randul responsabililor din cadrul entitatilor economice datorita urmatoarelor aspecte: -lipsa unei aprecieri unanime din partea practicienilor in ceea ce priveste sistemul dualist de contabilitate , cu utilizarea unui sistem de conturi specifice; -cresterea utilizari pe scara larga a metodelor de calculatie a costurilor partiale care se preteaza la modelele de prelucrare automata a informatiilor si la filozofia proceselor moderne de management, de a dispune in timp util de informatiile necesare asistarii procesului managerial; -posibilitatea implementarii acestui model al contabilitatii manageriale pe structura organizatorica,f unctionala si operationala a entitatilor prin antrenarea unui numar cat mai mare de responsabili in cadrul procesului de control si reglare al gestiunii entitatii.

Organizarea contabilitatii in sistem integrat este determinata de realizarea prealabila a urmatoarelor demersuri:
6

-identificarea functiilor vitale ale entitatii(cercetare dezvoltare, productie, administratie, comerciala) care au o activitare notabila si sunt sub autoritatea unui responsabil; -identificarea activitatilor esentiale in cadrul fiecarei functii care genereaza un volum de activitate semnificativ, care transfera in diferite structuri de costuri un nivele relevant al cheltuielilor directe si/dau indirecte asupra costurilor si a caror distributie corecta poate inlatura situatiile de supraevaluare, subevaluare sau subventionare a costurilor; -identificarea purtatorilor de costuri, respectiv a produselor, lucrarilor, serviciilor si activitatilor ce fac obiectul calculatiei precum si a decupajelor tehnico-organizatorice si tehnologice in care se realizeaza; -stabilirea criteriului de structurarea a cheltuielilor pe elemente primare de cheltuieli sau articole de calculatie.

1. Obiectivele contabilitatii manageriale care se regasesc la SC NOVA-OAS SRL

y cunoasterea costurilor diferitelor func iuni asumate de catre intreprindere; y stabilirea bazelor de evaluare a anumitor elemente ale bilantului ntreprinderii; y explicarea rezultatelor prin calcularea costurilor produselor (bunuri si servicii) pentru a le compara cu preturile de vanzare, corespunzatoare;

2.Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale Organizarea lucrarilor privind calculatia costurilor depinde de o serie de factori, cum ar fi: obiectul de activitate, structura organizatorica a acesteia, tipul si modul de organizare a productiei, tehnologia de fabricatie, gradul de integrare a productiei, caracterul etc.

In scopul determinarii costurilor unitare astfel ncat bunurile, lucrarile, serviciile sa poata fi evaluate si recunoscute n contabilitatea financiara, iar preturile de vanzare sa poata fi stabilite si verificate, precum i pentru analiza costurilor si a eficientei activitatii, n contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifica n: costuri de achizitie; costuri de productie; costuri de prelucrare; cheltuieli ale perioadei. y Profilarea intreprinderii (specificul activitatii desfasurate) presupune stabilirea obiectului de activitate principal al acesteia i orientarea activitatii ei n scopul asigurarii resurselor materiale i umane corespunzatoare realizarii obiectului sau. Profilul intreprinderii, obiectul de activitate al acesteia, necesita anumite procese tehnologice diferite, intr-o intreprindere industrial, dintr-o ramura sau alta, intr-o intreprindere agricola, intr-o intreprindere de constructii, i total diferite intr-o intreprindere de transport, de comert, de turism, etc. Profilul, obiectul de activitate al intreprinderii isi pune amprenta nu doar pe procesele de munca ce au loc, dar si n ceea ce priveste rezultatele n care se concretizeaza diferitele activitati: bunuri materiale, prestari de servicii, distribuirea bunurilor etc. In consecin a, sunt total diferite obiectele de calculatie sau purtatorii de costuri. Obiectul principal de activitate al intreprinderii a fost construirea de costructii hidrotehnice si lucrarile special in constructii.Din anul 2004 prin adaugarea la activitatea curenta activitatea de imbuteliere de apa mineral,aceasta a devenit obiectul principal de activitate el entitatii. y Structura organizatorica a activitatii de productie (exploatare) si administrative a intreprinderii, respectiv gruparea acestor activitati pe sectii, ateliere i alte locuri de cheltuieli influenteaza organizarea contabilitatii cheltuielilor de exploatare i calculatiei costurilor ndeosebi sub aspectul localizarii cheltuielilor, al esalonarii lucrarilor de calculatie. Cheltuielile de exploatare vor fi delimitate pe locuri de cheltuieli, adica pe sec ii de baza si auxiliare, pe unitati prestatoare de servicii etc., pe sectorul de administra ie generala a intreprinderii etc. i n acest fel vor fi evidentiate n conturile sintetice si analitice de gestiune. Asadar, n functie de acest factor sunt delimitate de cele ce , n literatura de specialitate, sunt cunoscute sub denumirea de zone de cheltuieli, respectiv centre de responsabilitate.
8

y Tipul si modul de organizare a produc iei care reprezinta factori cu implicatii profunde asupra organizarii contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor. y Tehnologia productiei, ca subansamblu al operatiilor succesive, prin intermediul carora materiile prime sunt transformate in produse finite sau prin care se executa lucrari sau servicii, constituie un important factor de influenta asupra organizarii contabilitatii cheltuielilor de productie si calculatiei costurilor. Specificul proceselor tehnologice, durata ciclului de fabricatie, volumul si complexitatea produselor fabricate, ponderea si circuitul semifabricatelor determina folosirea unor metode de evidenta si de calculatie a costurilor, adecvate conditiilor specifice in care are loc fabricatia. Faza de calculatie este folosita n contabilitatea de gestiunea ca loc de cheltuiala, caracterizat printr-un anumit specific al bugetarii, evidentei, formarii i controlului cheltuielilor si nu coincide decat rar cu notiunea de faza n sens tehnologic. Legat de aceasta problema, se ridica doua aspecte importante: - in cadrul unei faze de calculatie se pot ncadra una sau mai multe faze tehnologice; - insa, din punct de vedere organizatoric, o faza de calculatie poate sa corespunda unei anumite sectii de productie, sau n cadrul unei sectii de productie se pot grupa mai multe faze de calculatie. Aceasta trasatura este in functie de conditiile concrete de organizare a productiei din cadrul intreprinderilor cu productie de masa.

3.Adoptarea sistemului de conturi la cerintele organizarii contabilitatii manageriale

Organizarea contabilitatii manageriale prin intermediul clasei a 9-a de conturi Conturi de gestiune se fundamenteaza pe utilizarea a trei grupe de conturi,respectiv:

1.Grupa 90 Decontari interne Contabiliatea decontarilor interne a cheltuielilor,veniturilor si rezultatelor contabilitatii manageriale se bazeaza pe functionarea urmatoarelor conturi:

a) 901 Decontari interne privind cheltuielile b) 902 Decontari interne privind productia obtinuta c) 903 Decontari interne privind diferentele de pret 2.Grupa 92 Conturi de calculatie

Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara si prelucrarea acestora in cadrul calculatiei costurilor se realizeaza cu ajutorul conturilir de calculatie incluse in grupa 92 Conturi de calculatie dezvoltata in cinci conturi operationale dupa cum urmeaza:

a) b) c) d) e)

921 Cheltuielile activitatii de baza 922 Cheltuielile activitatii auxiliare 923 Cheltuieli indirecte de productie 924 Cheltuieli generale de administratie 925 Cheltuieli de desfacere 3.Grupa 93 Costul productiei

10

Articularea veniturilor contabilitatii financiare cu contabilitatea veniturilor contabilitatii manageriale se realizeaza cu ajutorul grupei 93 Costul productiei care detaliaza in doua conturi,respectiv:

a) 931 Costul productiei obtinute este un cont sintetic de gradul I, care se poate detalia analitic, corespunzator activitatilor,produselor, lucrarilor si serviciilor analizate b) 933 Costul productiei in curs de executie este un cont sintetic de gradul I,care se poate detalia in analitic pe produse,lucrari sau servicii,respectiv pe elemente primare de cheltuieli,se utilizeaza pentru evidentierea cheltuielilor efective ale productiei in curs de executie. 4. Metoda de calculatie a costurilor aplicabila entitatii

Metodologia calculatiei costurilor reprezinta un ansamblu coerent de procedee si metode de calcul aplicate in mod epatizat si dupa principii bine stabilite, menite sa asigure suportul informational necesar luarii deciziilor pe baza unor stucturi de costuri integrale sau partiale,obtinute in procesul de agregare si decontare a cheltuielilor. Metoda de calculatie a costurilor cuprinde ansamblul de procedee si instrumente specifice pentru realizarea obiectului de calculatiea costurilor. In alegerea metodelor de calculatie a costurilor exista mai multe constrangeri dintre care urmatoarele sunt considerate esentiale:

a) constrangeri datorate naturii(tipului) de activitate b) constrangeri datorate modului de gestiune economico-financiara, care conduc spre o estimare, urmarire si control a rezultatelor pe centre de activitate aflate sub autoritate unui responsabil al unitatii c) constrangerile contractuale cum ar fi cele generate de unele activitati desfasurate in participatie
11

d) constrangeri reglementare cum ar fi cele impuse de o autoritate administrativa cu privire la supravegherea costurilor standard al unei entitati,in special cele subventionate si/sau care executa preponderent comenzi finantate din banul public e) alte constrangeri In teoria si practica calculatiei costurilor si a metodologiei calculatiei costurilor s-au cristalizat de-a lungul timpului doua mari conceptii de calculatie a costurilor respective: -o conceptie pune accent pe operativitatea obtinerii informatiilor privind costurile si care insista pe continutul si natura economica a costului calculat si care reuneste toate conceptele si metodologiile aplicate intr-un cadru coerent si articulat denumit sistem de costuri -o conceptie articulata pe procedee si tehnici utilizate in agregarea si prelucrarea cheltuielilor care pun accent pe exactitatea calculului costului si a structurii acestuia aplicata intr-un cadru exclusiv de abordare a costului prin metodele de calculatie a costurilor Teoria si practica calculatie costurilor a consacrat doua mari sisteme de calcul a costurilor,respectiv:

-sistemul costurilor complete -sistemul costurilor partiale

In acelasi timp s-au cristalizat si o serie de metode de calculatie care pun accent pe valentele informationale si tehnologice ale societatii moderne, pe constrangerile impuse entitatilor economice de dictatura clientului, asupra valorii produselor, pe noile preocupari de activitate a responsabilitatilor si centrelor de responsabilitate din cadrul entitatilor, conturandu-se anumite tendinte in metodele de calculatie precum si in asistarea procesului de management pe baza informatie costurilor.
12

5. Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli Bugetul de venituri si cheltuieli reprezinta o transpunere a activitatii unei entitati, prevazuta in planul de afaceri elaborat pe termen lung, pe un orizont temporal incadrat in limitele unui exercitiu financiar.

Bugetul apare intr-o dubla ipostaza, respectiv ca instrument de previziune a veniturilor si de limitare a cheltuielilor conectate la venituri, precum si un instrument de previziune,analiza,control si de reglare a activitatii entitatilor.

Prin elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli elaborate pe functiuni, centre de responsabilitate si activitati se asigura urmatoarele obiective: -se transpun activitatile trecute in termenii predictibilitatii -se asigura o coerenta si convergenta a responsabilitatilor si obiectivelor defalcate ale entitatii -se asigura o monitorizare permanenta a activitatiilor in cadrul entitatii si compararea rezultatelor efective cu cele planificate -se furnizeaza informatii pertinente tocmai la timp in procesul decizional in contextul evolutiei sistemelor economice -se asigura un echilibru intre venituri si cheltuieli,intre incasari si plati Din obiectivele bugetului de venituri si cheltuieli reiese rolul acestuia de instrument de conducere, planificare, analiza,reglare si control precum si de conducere a activitatilor entitatii. Importanta bugetelor de venituri si cheltuieli deriva din avantajele comparative ale utilizarii acestui instrument in cadrul procesului de management precum si din functiile activitatii de bugetare:

13

-ancoreaza procesul de management a entittatilor pe coordonatele planificarii,a predictibilitatii,realizand planificarea operationala anuala -asigura cadrul necasar analizei si ajustarii performantelor -coordoneaza activitatiile diferitelor functiuni si departamente -asigura comunicarea intre diferitle centre decizionale in vederea antrenarii tuturor factorilor de decizie la obiectivele stabilite prin bugete -motiveaza categoriile de manageri si responsabile in procesul de realizare a obiectivelor -evalueaza performantele managerilor -asigura controlul activitatii si actul de management

Procedura de elaborare a bugetelor se realizeaza intr-un cadru institutional si epatizat care are in vedere urmatoarele elemente: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. comunicarea politicii bugetare, a filozofiei bugetelor si a instructiunilor de elaborare a acestora determinarea factorilor restrictivi in elaborarea bugetelor elaborarea bugetului vanzarilor prepararea sau intocmirea initiala a diferitelor bugete de catre responsabili negocierea bugetelor cu factori de decizie coordonarea intocmirii bugetelor acceptarea bugetelor in cazul unui nonsens refacerea sa ajustarea bugetelor

Constructia bugetului de venituri si cheltuieli, ca intrument de control a activitatii entitatii se realizeaza in urmatoarele etape:

1. Stabilirea obiectivului activitatii bugetare realizeaza de regula la nivele superioare de decizie si se refera la urmatoarele aspecte:
14

-cresterea nivelului global al cifrei de afaceri la nivelul unor activitati sau produse -cresterea contributiei nete la profit a unui produs sau grupe de produse -dimensionarea unor categorii de cheltuieli -lansarea unor programe masive de investitii

2. Dimensionarea veniturilor si cheltuielilor bugetate se realizeaza astfel: -dimensionarea veniturilor atat la nivel de entitate cat si la nivel de conturi de gestiune: -veniturile entitatii sunt reprezentate de cifra de afaceri care cuprinde:  venituri din activitatea de baza  venituri din alte activitati -dimensionarea veniturilor la nivelul centrelor de gestiune:  productia realizata exclusiv TVA  productia in curs de executie -dimensionarea chletuielilor atat la nivel de entitate cat si la nivele de centrru de gestiune se realizeaza pe urmatoarele nivele: -pe articole de calculatie respectiv  cheltuieli directe: materii prime si materiale, salarii directe,CAS somaj si alte contributii la salariile directe  cheltuieli indirecte: cheltuieli de regie ale sectiilor,cheltuieli generale de administratie -pe elemente primare de cheltuieli respectiv  cheltuieli materiale:materii prime si materiale, combustibil, energie, apa, amortizare  cheltuieli cu manopera,salarii si contributii sociale aferente
15

-dimensionarea rezultatelor finaciare-reprezinta o comparare a veniturilor si cheltuielilor bugetate si se realizeaza; -la nivel de entitate economica Rezultat finaciar=Cifra de afaceri-Costuri de productie -la nivel de centru de gestiune Rezultat financiar=Venituri din realizarea P.L.S.i Costul P.L.S.i

CAPITOLUL III Studii de caz privind implementarea contabilitatii manageriale in cadrul entitatii studiate
1.Studiu de caz privind calculul indicatorilor intermediari de gestiune Contul de profit si pierdere al entitatii productive prezinta,inainte de calcularea impozitului pe profit,urmatoarele informatii privind cheltuielile si veniturile angajate:
Simbol cont Denumire cheltuiala/venit Valoare Lei

601 602 605 607 611 621 622 628 635 641 645 658 6811

Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli cu energia si apa Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile Cheltuieli cu colaboratorii Cheltuieli privind comisioanele si onorariile Alte cheltuieli cu serviciile prestate de terti Cheltuieli cu impozite,taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu salariile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor

10000 4000 8000 6000 2000 950 800 1000 1000 9000 6000 4000 3500
16

701 707 758 771

Venituri din vanzarea produselor finite Venituri din vanzarea marfurilor Alte venituri din exploatare Venituri din subventii extraordinare si alte asimilate

40000 20000 8700 1000

In exercitiul financiar curent entitatea nu a inregistrat cheltuieli nedeductibile fiscal respectiv venituri deductibile fiscal. Se cere: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) marja comerciala valoarea adaugata excedentul brut de exploatare capacitatea de autofinantare globala si neta rezerva manageriala rezultatul exploatarii rezultatul financiar rezultatul curent rezultatul extraordinary rezultatul brut global rezultatul net.

In determinarea indicatorilor privind rezultatul se are in vedere urmatoarele:cota de impozit pe profit 16%,iar partea din profit net repartizata actionarilor pentru dividende este de 20%. Rezolvare: 1) marja comerciala=RC707-RD607=20000-6000=14000 lei 2) valoarea adaugata (a) valoarea adaugata propriu-zisa: VAP=Vct70x- ( C ct60x+Cct61x+Cct62x)= =60000- 32750 =27250 lei (b) valoarea adaugata globala VAG=VAP+ ( Vct75x- Cct65x) +( Vct76x-Cct66x)+( Vct77x-ct67x)=27250+(477+100)=28727 lei
17

3) EBE=VAG- Cct64x=28727-15000=13727 lei 4) a) CAFg=EBE- (Cct63x+ Cct69x)=13727- (1000+2152)=10575 lei impozit/profit=RG*16%= (venituri totale-cheltuieli totale)*16%= (6970056250)*16%=2152 lei b)CAFn = CAFg-Cct68x=10575-3500=7075 lei 5) RM= CAFg- RC ct 457=10575-2259.6=8315.4 lei Rn=13450-2152=11298 lei RCct457=11298*20%=2259.6 lei 6) RE=V expl-C expl=68700-52750=15950 lei 7) RF =V fin-C fin=0 8) RC = RE RF=15950+0=15950 lei 9) REXT =V ext-C ext=1000-0=1000 lei 10) RG = RE RF REXT=15950+0+1000=16950 lei 11)RN =RG-Ip=16950-2152=14798 lei.

2.Stiudiu de caz privind procedeul indicilor de echivalenta simpli directi Societatea NOVA-OAS realizeaza un produs (apa minerala) in 3 tipodimensiuni,cunoscandu-se urmatoarele informatii: Nr. crt Explicatii Tipodimensiuni apa min. apa min min 2500 max 2200 2000 1500

apa min plata 2000

1.

Productia realizata exprimata in unitati fizice (litri) Consum specific de materii prime pe unitate fizica

2.

100

70

100

18

Calculam costul unitar al fiecarei tipodimensiuni stiind ca cheltuielile angajate cu realizarea produsului sunt 100.000, iar produsul etalon este tipodimensiunea A (apa minerala cu min 2500 mg/l CO2). REZOLVARE: 1.Determinam coeficientii de echivalare simpli prin raportarea parametrului de echivalare a sortimentelor A, B, C la parametrul de echivalare a sortimentului etalon: KA= =1 KB= = 0,7 KC = =1

2.Se transforma intreaga productie fizica realizata din fiecare tipodimensiune in unitati echivalente prin ponderea cantitatii fizice din fiecare tipodimensiune cu coeficientul de echivalenta simplu, calculat anterior. qeA=qA*KA=2000*1=2000 qeB=qB*KB=1500*0,7=1050 qeC=qC*KC=2000*1=2000 Total productie echivalenta 5050 3.Se determina costul unitar pe unitatea de productie echivalenta prin raportarea cheltuielilor totale la cantitatea totala de productie echivalenta cu costul: Cue= =


= 19,8

4.Se determina costul unitar al fiecarei tipodimensiuni prin ponderea costului pe unitate de productie echivalenta (Cu) cu coeficientul de echivalenta aferent astfel: CuA =Cue *KA=19,8*1=19,8 CuB =Cue*KB = 19,8*0,7=13,86 CuC =Cue*KC = 19,8*1=19,8

19

3.Studiu de caz privind contabilitatea manageriala integrata in sistemul costurilor integrale Societatea NOVA-OAS realizeaza 2 produse P1 si P2 despre care se cunosc urmatoarele informatii: 1)productie realizata pentru P1-2000 litri (apa min cu min 2500 mg/l CO2) si P21500 litri (apa minerala plata). 2)Cheltuieli directe, din care: -cheltuieli cu materiile prime: P1-10.000 lei si P2-5000 lei -cheltuieli cu salariile directe: P1-7000 lei si P2-3000 lei 3)Cheltuieli indirecte, din care: -materiale consumabile : 1000 lei -salarii personal administrativ: 15000 lei -intretinere utilaje: 1500 lei -amortizare utilaje: 500 lei 4)Cheltuieli generale, din care -asigurari spatii productive: 5000 lei -salarii personal de conducere: 7000 lei -amortizari constructii administrative: 5000 Alte informatii: -cheltuielile de desfacere reprezinta 25% din costul de productie al fiecarui produs -marja de profit este de 10% pentru P1 si 15% pentru P2 -intreaga productie a fost vanduta pe baza comenzilor de la clienti, la pretul de vanzare determinat si TVA 24%.

20

REZOLVARE: Repartizarea cheltuielilor indirecte cost direct P1=10.000+7000=17000 cost direct P2=5000+3000=8000 => cost direct TOTAL=25000 Var.coeficientului unic= ChiP1=0,72*17000=12240 ChiP2=0,72*8000=5760 Repartizarea cheltuielilor generale cost sectie P1=17000+12240 =29240 cost sectie P2=8000+5760 =13760 => cost sectie TOTAL=43000 Determinarea ponderilor P1= 0,68 P2= = 0,32 = 0,72

Ch.genP1=0,68*17000=11560 Cg.genP2=0,32*17000=5440 Determinarea costurilor de productie cost productie P1=29240+11560=40800 cost productie P2=13760+5440=19200 =>cost productie TOTAL=60000 Determinarea costurilor de desfacere Ch.desfacereP1=25% *40800=10200
21

Ch.desfacereP2=25%*19200=4800 =>Ch.desfacere TOTALE=15000 Determinarea costului complet cost completP1=40800+10200=51000 cost completP2=19200+4800=24000 Determinarea costului complet unitar cost complet unitar P1= cost complet unitar P2= Profitul unitar Pr.P1=10%*25,5=2,55 => Pret vz P1=25,5+2,55=28,05 Pr.P2=15%*16=2,4 =>Pret vz P2=16+2,4=18,4 =25,5/litru =16/litru

CA/P1=28,05*2000=56100 CA/P2=18,4*1500=27600 => CA TOTAL=83700 Rentabilitatea Pr.total P1=2,55*2000=5100 Pr.total P2=2,4*1500=3600 =>Pr.total=8700 Determinarea ratei rentabilitatii Rpr.P1= * 100=9,09% Rpr.P2=


* 100=13,04

22

REGISTRUL JURNAL

Contabilitate manageriala Nrcrt Explicatii D 921 921.1 921.2 921 921.1 921.2 923 924 902 902.1 902.2 902 902.1 902.2 902 902.1 902.2 931 931.1 931.2 925 925.1 925.2 902 902.1 902.2 931 931.1 931.2 903 903.1 903.2 C 901 suma 15000 10000 5000 10000 7000 3000 21000 17000 25000 17000 8000 18000 12240 5760 17000 11560 5440 60000 40800 19200 15000 10200 4800 15000 10200 4800 23700 15300 8400 4,95 2,55 23 2,4

1.

Inregistr.ch cu mat.prime

901

2.

Inregistr.ch cu salariile directe

3. 4. 5.

Inregistr.ch indirecte Inregistr.ch generale Decontarea ch directe asupra costului de productie Decontarea ch indirecte asupra costului de productie Decontarea ch generale asupra costului productiei Inregistr.productiei la cost de productie

901 901 921 921.1 921.2 923

6.

924

7.

8.

902 902.1 902.2 901

9.

Inregistr.ch de desfacere Decontarea ch de desfacere asupra productiei

10.

11.

Inregistr.vanzarii productiei Inregistr.rez global si a rez analitice

12.

925 925.1 925.2 902 902.1 902.2 902 902.1 902.2

901 13. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli

% 931 931.1 931.2 903 903.1 903.2

83695,05 83700 56100 27.600 4,95 2,55 2,4

CAPITOLUL IV Concluzii si previziuni

In ceea ce priveste activitatea societatii, preturile au ramas constante, atat pentru anul acesta, cat si pentru anul urmator. Entitatea considera ca pe fondul recesiunii, a venit suficient de mult in sprijinul clientilor, mentinand aceleasi preturi, cu toate ca produsele au ramas la aceeasi calitate. In cazul in care, administratorul va considera ca situatia financiara a firmei va permite largirea numarului de angajati, acest lucru nu va intarzia sa apara. In final, realizarea unei bune gestiuni a datelor financiare de contabilitate manageriala, prin calculatia costurilor pe produse, lucrari sau servicii, societatile pot analiza mult mai usor rezultatele intreprinderii spre luarea si aplicarea celor mai bune decizii in cadrul procesului de implementare a programelor de gestiune.

CAPITOLUL V Bibliografie -Contabilitate manageriala , Fatacean Gheorghe, editura Alma Mater, editia a IIa, revizuita si completata, Cluj-Napoca 2009 -Costurile de productie si managementul intreprinderii,Popa Ioan, editura Dacia 2004 -internet
24