Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de Comerț al ASEM

Catedra ,,Comerț, Merceologie, Tehnologie”

Raport
Privind practica tehnologică I
al elevului Valac Mihai

Specialitatea ,,Merceologie’’

Anul de studii II,grupa MER-172

La întreprinderea SRL,,MoldRetail Group’’

Numele Prenumele:Valac Mihai

Grupa :MER-172

Conducatorul practicii: Bulgac Mariana

Chișinău,2019

1
 Cuprins
Modulul I.Caracteristica unității economice

1.1 Caracteristicile și rolul unității economice in economia de piață............................................3

1.2 Identificarea tipologiilor unității economice după următoarele forme...................................4-5
1.3 Particularitățile constituirii și funcționării unei unități economice din domeniul distribuției cu
amănuntul.............................................................................................................................5-10
1.4 Recunoașterea poziției proprii in structura
organizatorică,departamente,compartimente,birou,serviciu,raion,secție,attelier...............10-13
1.5 Baza material tehnică a unităților comerciale,nivelul mecanizării moderne......................14-17
1.6 Organizarea instruirii personalului in domeniul protecției și securității muncii................17-18

Modulul II.Fluxurile tehnologice in unitățile comeciale

2.1 Fluxurile de circulație intr-o unitate.......................................................................................19

economică,informatiilor,mărfurilor,personalului,clienților

2.2.Tipuri de depozite,amplasare,proiectare spațiilor de depozitare la unitățile comerciale...19-22

2.3 Spațiile la nivel de depozit,spațiul privind recepția mărfurilor..............................................22

2.4 Spțiul privind depozitarea și păstrarea stocului de marfă........................................................23

2.5 Evidența și modul de restituire a ambalajului la întreprinderi, furnizori, depozite.................23

2.6 Spațiul de contact cu clienții: raioane, culuare de circulație, spații de prezentare, spații de
așteptare.........................................................................................................................................24

Modulul III. Atribuțiile și responsabilitățiile personalului în cadrul unității economice

3.1Structura personalului în funcție de: sex, vîrstă, pregătire de specialitate, vechime................25

3.2Descrierea capacităților de muncă pentru descrierea profesiei: fizice, psihice,

intelectuale................................................................................................................................25-27

3.3Recrutarea și selecția resurselor umane...............................................................................27-28

3.4Perspectiva profesională și promovarea resurselor umane..................................................28

3.5Evaluarea activității resurselor umane.................................................................................28-30

3.6Atribuțiile și responsabilitățiile personalului comercial conform.......................................30-33

2
Modulul IV.Procesele de vînzare a mărfurilor în unități comerciale

1.1 Organizarea procesului de vînzare în unitățiile comerciale- familiarizarea cu actele legislative

în vigoare (Hotărîrea Guvernului RM nr.1068 din 20.10.2000 cu privire la ,,Recepția
mărfurilor după cantitate și calitate”)……………………………………………………34-35
1.2 Descrierea sortimentului comercial a mărfurilor din unitățiile comerciale:
 Mărfuri alimentare
 Mărfuri nealimentare

……………………………………………………………………………………………….35-36

1.3 Cerințele către organizarea spațiului de prezentare a mărfurilor pe raft, igienizarea

rafturilor..................................................................................................................................36-39

1.4 Regulile specifice privind înlocuirea și restituirea mărfurilor............................................39-40

1.5 Analizarea respectării Legii nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior, Legii nr. 105 din
13.03.2003 privind protecția consumatorului în unitățile comerciale. ………………..41

Modulul I.Caracteristica unității economice

Introducere

Linella este o rețea de magazine, fondată la 17 octombrie 2001, în Republica Moldova, de către
trei proaspăt absolvenți ai ASEM-ului.  În acest an a fost deschis primul magazin Linella, care
era de tip gheretă, lângă piața din sectorul Ciocana al orașului Chișinău. Cu timpul afacerea a
luat amploare datorită gestionării eficiente şi plasării avantajoase a magazinului, iar fondatorii au
început să se gîndească la extindere, să caute locuri pentru noi magazine şi să studieze o metodă
nouă de organizare a procesului de comerţ – autodeservirea. Şi ca rezultat, anul 2004 a fost unul
dintre cei mai remarcabili din istoria companiei Linella, au fost deschise 4 obiecte noi – 3
magazine de tip market şi o cafenea. Astfel, pe parcursul anului 2017 rețeaua de magazine
Linella reușeste să se extindă de la 43 magazine în 2016 la 65 de magazine. Au fost deschise 10
magazine în Chișinău și 12 magazine în regiunile țării, unde apariţia magazinelor Linella are un
impact impunător asupra întregii localități prin amenajarea teritoriului, creşterea eficienţei
energetice la iluminatul public, parcare, dar și prin dezvoltarea socio-economică a oraşului ca şi
3
bază pentru crearea a noi locuri de muncă.În 2018 ajunge în total la 80 de magazine în toată țara
și în present sunt 92 de centre comerciale.

Forma organizatorico-juridică
Compania Linella este o societate cu răspundere limitată.
Tipul proprietăţii
Proprietate privată.
Numărul de angajaţi
În prezent, Compania Linella are circa 500 de angajaţi profesionişti.
Localizarea (amplasamentul)
Adresa juridică: mun, Chișinău , sec.Botanica, str,Munceștii jos,121
Amplasarea magazinului
Linella 9 – str. Matei Basarab 5/1
Rechizitele întreprinderii (adresa, telefon, fax, e-mail, pagina web)
Telefon: (373 22) 89 09 30
Fax: (373 22) 89 09 27
Structura organizatorică a firmei

Structura organizatorică a întreprinderii este una de tip funcţională, departamentele fiind

organizate după funcţiile întreprinderii şi obiectul de activitate.
1.2Relaţiile ierarhice sunt reflectate de raporturile de subordonare a tuturor
departamentelor faţă de conducere, de la care primeşte sarcini în conformitate cu atribuţiile ce le
revin prin regulamentul de organizare şi funcţionare a întreprinderii.

În cazul ,,MoldRetail Group’’ directorii fiecărui departament funcţional răspund de

activitatea departamentului şi sunt subordonaţi directorului general. Acest tip de organizare
structurală facilitează adaptarea întreprinderii la schimbările mediului extern.

Relaţii funcţionale apar în raporturile dintre departamente, conform cărora îşi transmit
recomandări, prevederi, prescripţii ce asigură înfăptuirea unei viziuni unitare în abordarea
problemelor de piaţă. Relaţiile funcţionale în cadrul Linella, sunt prezente între agajaţii tuturor
departamentelor, în limita competenţelor şi responsabilităţilor ce le îndeplinesc.

Relaţii de cooperare apar între toate departamentele Linella, în acţiunile de fundamentare

a deciziilor, mai ales în contactele directe şi permanente ce sunt întreţinute pentru obţinerea
informaţiilor necesare înfăptuirii programelor, dar şi pentru acordarea asistenţei de specialitate.

4
 Analizînd structura organizatorică a întreprinderii „Linella nr 9” S.R.L., putem afirma că
Departamentului Resurse Umane îi revine un rol important în cadrul acesteia, fiind prezent în
TOP Managementul companiei. Departamentul Resurse Umane este format din managerul
resurse umane (care conduce activitatea departamentul şi este membru al TOP Managementului
companiei ), specialistul serviciul personal şi inginerul pentru protecţia şi securitatea în muncă.

Politica de resurse umane a companiei are ca scopuri principale:

- angajarea şi menţinerea în companie a personalului profesional, loial şi motivat, orientat spre

atingerea scopurilor corporative;

- dezvoltarea preponderentă a personalului de conducere din interior.

Astfel, politica de personal “Linella nr.9” S.R.L. permite companiei să clarifice cu

angajaţii şi potenţialii angajaţi următoarele aspecte:

1. Ce ar trebui să aştepte ei de la companie;

2. Ce aşteaptă compania de la ei;
3. Cum lucrează politicile şi procedurile în companie;
4. Ce comportament este acceptabil şi neacceptabil ;
5. Care sînt consecinţele comportamentului neacceptabil.
Compania are elaborate politici detaliate cu privire la selecţia, promovarea, motivarea şi
instruirea personalului, care sînt aduse la cunoştinţa angajaţilor de la toate nivelele de
management, cît şi operaţional. De asemenea, sînt preconizate acţiuni necesar a fi implementate,
atît în termen scurt, cît şi pe termen îndelungat, care au ca scop principal asigurarea cu resurse
umane, în scopul îndeplinirii obiectivelor corporative.

1.3Motivele înființării unei unități economice ,,MoldRetail Group’’

1. 1.obţinerea unor profituri ca urmare a declarării unor afaceri pe cont propriu
2. dorinţa de a veni pe piaţa cu idei noi de afaceri in domeniul producţiei de bunuri si
prestărilor de servicii in scopul satisfacerii celor mai exigente cerinte ale consumatorului
3. crearea de noi locuri de muncă
4. dorinţa de protejare a mediului inconjurător
5. dorinţa de protejare a anumitor categorii de oameni
6. lucrul in echipă

5
Etapele infiinţării unităţii economice ,,MoldRetail Group’’

1. Alegerea formei juridică a societatii.

2. Alegerea si rezervarea denumirii (se vor alege 3 denumiri in ordinea preferintelor).
3. Alegerea obiectului de activitate potrivit codului CAEN (Clasificarea Activităţii din
Economia Naţională).
4. Verificarea acceptabilităi numelui si a emblemei alese la Registul Comerţului.
5. Intocmirea actului constitutiv al societaţii  (corespunzător formei juridice de societate pe
care au ales-o asociaţii).
6. Autentificarea actului de constituire a societăţii comerciale.
7. Solicitarea inmatriculării la Registrul Comerţului (după care urmează publicarea in
Monitorul Oficial)
8. Deschiderea contului de VIRAMENT
9. Societatea comercială are personalitate juridică
10. .Înfiinţarea sucursalelor si filialelor

1.4 Documentele necesare înfiinţării ,,MoldRetail Group’’

1. Acte doveditoare pentru sediu:

Dovada deţinerii cu titlu legal a spaţiului se poate face cu: (copii)
contract de vânzare-cumpărare;
contract de închiriere sau subînchiriere înregistrat la organele fiscale locale, în maximum 15
zile de ladata semnării (conform Legii 181/1997);
contract de asociere în participaţiune;
contract de leasing imobiliar;
contract de comodat, de uz, uzufruct;
certificat de moştenitor;
extras din cartea funciară.Se prezintă acordul coproprietarilor (dacă aceştia există).Dacă sediul este situat într-un
imobil cu destinaţia locuinţă (bloc), care intră sub incidenţa Legii locuinţelor nr.114/1996, se realizează schimbarea
destinaţiei din locuinţă în sediu social şi, potrivit legii, este obligatoriu:

6
Să se prezinte şi avizul favorabil al asociaţiei proprietarilor sau
dacă nu există asociaţia proprietarilor, se prezintă avizul favorabil al titularilor cont
ractelor deînchiriere sau al proprietarilor din locuinţele cu care se învecinează spaţiul, pe plan orizontal şi
vertical.
2. Declaraţie pe proprie răspundere pentru înregistrare:
Declaraţia pe proprie răspundere (model) este documentul din care rezultă că fiecare declarant
îndeplineştecondiţiile legale pentru deţinerea şi exercitarea calităţii pe care o are în societatea
comercială.
Declaraţia pe proprie răspundere trebuie dată de:
- persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente;
-fondatori;
-administratori;
-reprezentantul permanent - persoană fizică - desemnat prin contractul de administrare a unei
societăţi comerciale;
-cenzori.

4. Dovada privind efectuarea vărsămintelor în numerar se poate efectua, după caz, cu:
-foaie de varsământ;
-ordin de plată;
-chitanţă
CEC.Dovada depunerii aportului în numerar trebuie să menţioneze numele asociatulu
i şi sintagma „aport lacapitalul social al societăţii comerciale, indicându-se denumirea acesteia".Dosarul
va cuprinde pe lângă actele necesare înfiinţării, cererea de înregistrare, declaraţia-
tip pe propriarăspundere, semnată de asociaţi sau de administratori.
5. Specimenul de semnătură
Potrivit legii, comerciantul persoana fizică, reprezentanţii unei societăţi \
c o m e r c i a l e ,   a d m i n i s t r a t o r i i , lichidatorii, conducătorii sucursalei sunt obligaţi să depună
semnăturile lor la oficiul registrului comerţului.Pentru depunerea specimenului de semnătură se
completează un formular tip. Pentru dovedirea specimenuluide semnătură, persoana respectivă
va semna în prezenţa judecătorului delegat sau a conducătorului
oficiuluiori a înlocuitorului acestuia, care
va certifica semnătura. în absenţa semnatarului se poate prezenta unspecimen legalizat de
notarul public.
6. Avize şi autorizaţii de funcţionare

7
Solicitantul are obligaţia să depună, o dată cu cererea de înregistrare şi actele doveditoare,
declaraţia-tip pe propria răspundere, semnată de asociaţi sau de administratori, din care să
rezulte, după caz, că:
a)persoana juridică nu desfăşoară, la sediul social sau
l a   s e d i i l e   s e c u n d a r e ,   a c t i v i t ă ţ i l e   d e c l a r a t e ,   o  perioadă de maximum 3 ani;
 b) persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în do
meniul prevenirii şi stingerii incendiilor (P. S. I. )» sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului
şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia-tip.
7. Deschiderea contului de virament

8. Obţinerea ştampilelor, parafelor şi sigiliilor

9.Documentele necesare funcționării unității comerciale

-Cerere, formular tipizat;

-I./C.I. a administratorului sau persoanei împuternicite, inclusiv delegaţia/ împuternicirea

acesteia;

-Certificatul de înregistrare la O.R.C.(C.U.I.);

-Certificatul constatator (REV.2) eliberat de către O.R.C., pentru punctul de lucru;

-Documentul de înregistrare sanitară – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, dacă este cazul;

-Procesul verbal de constatare a condiţiilor igienico – sanitare/Notificarea certificării

conformităţii, după caz (de ex. pt.saloanele de înfrumuseţare şi coafură/manichiură);

-Autorizaţia de Mediu, atunci când suprafaţa de vânzare este mai mare de 400 mp;

-Autorizaţia de Securitate la incendiu, după caz;

-Declaraţie de clasificare, dacă este cazul;

-Alte avize, autorizaţii, acorduri, declaraţii şi certificate speciale, după caz;

-Contractul de deţinere a spaţiului;

-Acord de subînchiriere, dacă este cazul;

-Actul iniţial care atestă forma juridică de deţinere a spaţiului;

8
-Acordul Comitetului Executiv al Asociaţiei de Proprietari şi tabelul nominal cu acordul
proprietarilor, vecini ai spaţiului, pe orizontală şi verticală, conform Legii nr. 230/2007 – numai
în cazul în care se schimbă obiectul de activitate;

-Planul de situaţie privind încadrarea în zonă a spaţiului comercial, la scările 1:500 şi 1:2000
(schiţa de identificare a spaţiului, anexă la contract) / Planul complexului comercial în care se
află spaţiul comercial, cu poziţionarea acestuia, prin haşurare cu pixul a zonei ocupate, dacă este
cazul;

-Releveul spaţiului închiriat, întocmit de către o persoană autorizată;

-Autorizaţia de construire însoţită de procesul verbal de recepţionare a lucrării, inclusiv pentru

amenajări sau alte situaţii, unde este cazul;

-Actul (autorizație de construire/alt document) prin care s-a autorizat schimbarea de destinație în
spaţiu comercial, dacă este cazul ;

-Contractul încheiat cu o societate de salubrizare, însoţit de ultima factură şi chitanţa prin care s-
a efectuat plata acesteia;

-Adresa emisă de către Administraţia Pieţelor Sectorul 6 pentru titularul de contract, prin care se
atestă faptul că agentul economic nu figurează cu datorii;

-Fotografii exterioară, după caz;

-Acordul de funcţionare eliberat anterior, în original.

Acte necesare   pentru eliberarea „Acordului de funcţionare şi ocupare a domeniului

public”

-Cerere, formular tipizat;

-I./C.I. a administratorului sau persoanei împuternicite, inclusiv delegaţia/împuternicirea

acesteia;

-Certificatul de înregistrare la O.R.C. (C.U.I.);

-Certificatul constatator (REV.2) eliberat de către O.R.C., pentru punctul de lucru;

9
-Documentul de înregistrare sanitară – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, dacă este cazul;

-Procesul verbal de constatare a condiţiilor igienico – sanitare/Notificarea certificării

conformităţii, după caz (de ex. pt.saloanele de înfrumuseţare şi coafură/manichiură);

-Autorizaţia de Mediu, atunci când suprafaţa de vânzare este mai mare de 400 mp;

-Autorizaţia de Securitate la incendiu, după caz;

-Declaraţie de clasificare, dacă este cazul (cofetării, patiserii, covrigării, etc);

-Alte avize, autorizaţii, acorduri, declaraţii şi certificate speciale, după caz;

-Contractul încheiat cu A.D.P.D.U.Sectorul 6, pentru ocuparea domeniului public, inclusiv

schiţa, anexă la contract, cu poziţionarea construcţiei provizorii – planul cadastral la scara 1:500
sau 1:2000;

-Releveul spaţiului comercial;

-Autorizaţia de Construire/Avizul de amplasare;

-Chitanţa care atestă plata pentru ocuparea domeniului public;

-Certificatul de atestare fiscală, eliberat de către Direcția de Impozite și Taxe Locale Sectorul 6,
din care să reiasă că agentul economic nu înregistrează datorii la bugetul local ;

-Contractul încheiat cu o societate de salubrizare, însoţit de ultima factură şi chitanţa prin care s-
a efectuat plata acesteia;

-Fotografii ale construcţiei provizorii (faţă şi lateral);

-Acordul de funcţionare eliberat anterior, în original;

Acte necesare pentru eliberarea Autorizației de funcționare pentru desfășurarea activității

de alimentație publică

-Cerere – formular tipizat;

-Dovada achitării taxei pentru eliberarea/vizarea autorizației – copie certificată conform cu

originalul;

10
-Împuternicire de reprezentare a agentului economic pentru depunere documentație/ridicare
autorizație – în original;

-I./C.I. persoanei care depune documentația de autorizare – copie;

-Certificatul de Înregistrare la Oficiul Registului Comerțului – copie;

-Certificatul constatator (REV 2) eliberat de Oficiul Registului Comerțului pentru declararea

punctului de lucru – copie;

-Declarația de impunere privind ocuparea domeniului public, înregistrată la D.I.T.L. Sectorul 6,

dacă este cazul – copie;

-Actul de deținere al spațiului (proprietate/închiriere/subînchiriere /comodat/ locațiune/alt act) –

copie;

-Actul inițial care atestă forma juridică de deținere a spațiului comercial – copie;

-Actul (autorizație de construire/alt document) prin care s-a autorizat schimbarea de destinație în
unitate de alimentație publică, dacă este cazul ; – copie;

-Autorizația sanitară de funcționare/Proces verbal de constatare a condițiilor igienico –

sanitare/Notificare de certificarea conformității – copie;

-Autorizație sanitară veterinară/Documentul de înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța

alimentelor – copie;

-Autorizația de mediu/declarație pe proprie răspundere că sunt mai puțin de 100 de locuri pe

scaun/dovada solicitării de obținere a autorizației de la autoritatea de mediu – copie;

-Autorizația de securitate la incendiu, dacă este cazul – copie;

-Adresă cu informaţii privind calificarea personalului care deserveşte unitatea;

-Alte avize, autorizaţii, acorduri, declaraţii şi certificate speciale, după caz;

-Declarație privind clasificarea unității, depusă cu număr de înregistrare – original;

-Certificatul eliberat de I.T.M/ extras Revisal cu informații privind calificarea angajaților –

copie;

-Acordul Asociației de Proprietari care va conține data Adunării Generale în care s-a aprobat ca
agentul economic să desfășoare activitate de alimentație publică într-un spațiu al condominiului

11
precum și orarul de funcționare aprobat. La acord se va anexa tabelul nominal cu proprietarii
direct afectați de activitatea desfășurată de către agentul economic, pe plan orizontal și vertical,
cu B.I./C.I.- serie și număr și semnătura. Atât acordul cât și tabelul nominal vor fi semnate și
ștampilate de către președintele asociației de proprietari, numele președintelui fiind scris în clar.
Documentele vor fi prezentate în original.

Planul de situaţie privind încadrarea în zonă, la scările 1:500 şi 1:2000 / Planul complexului
comercial în care se află unitatea, cu poziţionarea acesteia, prin haşurare cu pixul a zonei ocupate
– unde este cazul;

-Releveul unităţii de alimentaţie publică;

-Autorizația de construire şi procesul verbal de recepţie a lucrării /Avizul de amplasare pentru

construcțiile provizorii amplasate pe domeniul public (inclusiv pentru terase) ;

-Certificatul de atestare fiscală, eliberat de către Direcția de Impozite și Taxe Locale Sectorul 6,
din care să reiasă că agentul economic nu înregistrează datorii la bugetul local ;

-Fotografii (faţă şi lateral), pentru unităţile aflate pe domeniul public;

-Acordul de funcţionare eliberat anterior, în original.

-Taxa pentru eliberarea autorizației de funcționare pentru desfășurarea activității de alimentație

publică este anuală și se achită la deschiderea punctului de lucru, integral, anticipat eliberării,
indiferent de perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal. Termenul de valabilitate este până la
data de 31 decembrie a  anului fiscal pentru care se face plata.

-Taxa pentru vizarea anuală a autorizației de funcționare pentru desfășurarea activității de

alimentație publică se achită integral, anticipat eliberării, indiferent de perioada rămasă până la
sfârșitul anului fiscal.Termenul de valabilitate este până la data de 31 decembrie a  anului fiscal
pentru care se face plata.

-Autorizația de funcționare pentru desfășurarea activității de alimentație publică va fi eliberată 

în termen de 30 de zile de la solicitare, dacă sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus.

Acte necesare pentru eliberarea Autorizației pentru desfășurarea activităților recreative și

distractive

-Cerere – formular tipizat;

12
-Dovada achitării taxei pentru eliberarea/vizarea autorizației – copie;

-Împuternicire de reprezentare a agentului economic pentru depunere documentație/ridicare

autorizație – original;

-I./C.I. persoanei care depune documentația de autorizare – copie;

-Certificatul de Înregistrare la Oficiul Registului Comerțului – copie;

-Certificatul constatator (REV 2) eliberat de Oficiul Registului Comerțului pentru declararea

punctului de lucru – copie;

-Certificatul de înregistrare fiscală, eliberat de către Direcția de Impozite și Taxe Locale Sectorul
6, din care să reiasă că agentul economic nu înregistrează datorii la bugetul local – copie;

-Declarația de impunere privind ocuparea domeniului public, înregistrată la D.I.T.L. Sectorul 6,

dacă este cazul – copie;

-Actul de deținere al spațiului (proprietate/închiriere/subînchiriere/comodat /locațiune/alt act) –

copie;

-Autorizația de construire/Avizul de amplasare pentru construcțiile provizorii amplasate pe

domeniul public – copie;

-Autorizația de securitate la incendiu, dacă este cazul – copie;

-Contractul încheiat cu o societate prestatoare de servicii de salubrizare autorizată de Primăria

Municipiului București, ultima factură emisă și chitanța de plată – copii.

-Autorizația pentru desfășurarea activităților recreative și distractive va fi eliberată  în termen de

30 de zile de la solicitare, dacă sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus.

Organizarea instruirii personalului în domeniul protectției și securității muncii

La selecţia şi angajarea personalului în magazine ( nivelul Low), se acordă o deosebită

atenţie trăsăturilor şi tipului de personalitate, aptitudinilor fizice; vechimea în muncă fiind un
aspect foarte puţin important. Pregătirii profesionale şi experienţei de muncă se acordă o atenţie
mai mare la angajarea personalului de nivel middle şi operaţional, nefiind omise însă trăsăturile
de personalitate ale potenţialului angajat.

13
 Recrutarea personalului reprezintă procesul de căutare, identificare şi atragere a
candidaţilor potenţiali din care urmează să fie aleşi cei care corespund cel mai bine cerinţelor
posturilor vacante, prezente şi viitoare. Recrutarea resurselor umane în cadrul „Linella”S.R.L. se
face prin mai multe metode, printre care:

 anunţuri în ziare;
 anunţuri în internet;
 anunţuri plasate în cadrul magazinelor.
De asemenea, foarte des candidaţii apelează direct la departamentul resurse umane pentru
a aplica la un post vacant în companie. În aşa mod, în companie se formează o „rezervă de
personal” din exterior, care poate fi apelată în cazul cînd apare un post vacant în cadrul
companiei. Această metodă se utilizează exclusiv pentru personalul de la nivel Low, avînd
avantaje faţă de alte metode clasice de recrutare şi anume:

 lipsa costurilor;
 rapiditate.
O metodă foarte eficientă este şi plasarea anunţurilor în cadrul magazinelor. În aşa mod
se recrutează candidaţi care locuiesc în apropiere, ceea ce este foarte convinabil atît
angajatorului, cît şi potenţialului angajat. Anunţurile în ziare şi pe internet sînt folosite şi au
efectele scontate mai mult în recrutarea personalului pentru nivelele operaţional şi middle.
Personalul pentru TOP management se recrutează exclusiv din interiorul companiei, avînd un
efect de motivare pentru întreg personalul companiei, care tinde spre realizarea profesională.

Selecţia resurselor umane reprezintă procesul prin care se alege, conform unor criterii
stabilite în prealabil, candidatul care corespunde cel mai bine după calităţile profesionale
postului vacant. Pentru diferita categorii de angajaţi, în cadrul „Linella” S.R.L. se utilizează
diferite metode de selecţie. Cele mai utilizate metode sînt interviul de selecţie şi testele. În
procesul de selecţie, în dependenţă la ce post pretinde, candidatul poate fi atît intervievat, cît şi
testat. De exemplu, un candidat pentru funcţia de casier în sala de comerţ, va trece un interviu de
selecţie, dar şi un test pentru verificarea atenţiei.

Avînd în vedere domeniul de activitate al companiei (comerţul cu amănuntul), personalul

care urmează a fi angajat în cadrul magazinelor ( vînzători, casieri, consultanţi, dereticători ),
urmează, în mod obligatoriu să treacă un examen medical, acest aspect fiind impus de către
legislaţia în vigoare în Republica Moldova.

Procesul de selecţie în cadrul „Linella” S.R.L. cuprinde mai multe etape:

14
 1. interviul cu reprezentantul departamentului de resurse umane
2. interviul cu conducător nemijlocit
3. decizia de angajare
În dependenţă de nivelul postului care este vacant, candidaţii pot trece prin mai multe
interviuri, care pot fi petrecute în comun de către managerul resurse umane şi conducătorul
nemijlocit. În cazul unui post vacant de la nivel de TOP management, candidaţii trec un interviu
şi cu fondatorii întreprinderii sau directorul executiv. În acest caz perioada de desfăşurare a
selecţiei este mult mai mare, candidatul fiind analizat mai complex.

Decizia de angajare aparţine exclusiv conducătorului nemijlocit al potenţialului angajat,

care dă prioritate candidatului care corespunde cel mai bine cerinţelor postului. De asemenea o
atenţie deosebită se acordă compatibilităţii candidatului cu conducătorul nemijlocit şi cu cultura
corporativă a companiei.

La angajare, salariatul are o perioadă de proba, care în cele mai dese cazuri corespunde cu
perioada de adaptare ( integrare) în cadrul întreprinderii.

Integrarea personalului reprezintă un ansamblu de măsuri programate privind prezentarea

locurilor de muncă noilor angajaţi, recomandarea lor colegilor şi acomodarea la condiţiile
existente din cadrul organizaţiei. Scopul integrării personalului constă în a ajuta noii angajaţi să
se adapteze cît mai bine şi cît mai rapid la noile condiţii şi la noul lor mediu de muncă şi de a
spori acceptarea interpersonală, care are în vedere facilitarea intrării noului angajat în grupul de
muncă în care urmează să activeze.

În cadrul „Linella” S.R.L. de integrarea noului angajat este responsabil conducătorul

nemijlocit al acestuia. El îl prezintă colectivului, îl familiarizează cu obligaţiunile de serviciu şi
cu locul de muncă. De asemenea conducătorul nemijlocit acordă un suport moral la începutul
activităţii noului angajat în cadrul companiei. Acest fapt facilitează adaptarea mai rapidă a
angajatului în noul colectiv de muncă.

„Linella” S.R.L. pune mai mult accent pe integrarea administrativă, care presupune
familiarizarea noului angajat cu structura organizatorică, cu locul subdiviziuniii în care activează
şi locul de muncă.

În scopul micşorării perioadei de adaptare şi a integrării mai eficiente a noului angajat în

cadrul întreprinderii, de către departamentul resurse umane al „Linella” S.R.L. urmează a fi
elaborat un „Ghid al Colaboratorului Linella”, care va cuprinde informaţii despre istoricul

15
companiei, reguli de comportament cu clienţii şi furnizorii companiei, aspecte ale codului
vestimentar corporativ, valorile corporative.

O atenţie sporită în cadrul „Linella” S.R.L. se acordă dezvoltării personalului şi

promovării angajaţilor care dau dovadă de calităţi şi capacităţi profesionale de un nivel înalt.
Identificarea personalului cu posibilităţi sporite de promovare se face în baza analizei
performanţelor obţinute în postul pe care îl deţine, luîndu-se în consideraţie şi dorinţa angajatului
de a fi promovat

Persoanele din „rezerva de personal” sînt antrenate în training-uri de formare, necesare în

viitor pentru activitatea la un post ierarhic mai înalt. De asemenea, pentru anul 2011 este
planificată implementarea coaching-ului, prin care se subînţelege:

 la nivel TOP şi middle – fiecare conducător de subdiviziune are ales cîte o persoană, care
în orice moment o poate înlocui. Este obligatoriu, ca conducătorul să aibă un plan de
activitate/instruire pentru persoana respectivă, care să cuprinda training-urile necesare de
frecventat, instruirile cu conducătorul, discuţii periodice.
 La nivel low – în fiecare magazin, există cîte un reprezentant din fiecare poziţie, care este
coach-er pentru noii angajaţi, sau aceste obligaţiuni sînt ale asistentului managerului de
magazin.
Consider că implementarea acestor metode în cadrul activităţii de resurse umane
constituie un factor motivaţional, corect şi inovator, ceea ce ar contribui la dezvoltarea strategică
a organizaţiei. În scopul instruirii şi dezvoltării profesionale a angajaţilor „Linella” S.R.L.
apelează la companiile locale care oferă servicii de instruire şi training. La aceste servicii se
apelează pentru instruirea personalului de la nivelele TOP, middle şi operaţional, pe cînd
personalul din magazine este instruit preponderent la locul de muncă.

Ca rezultat al investiţiilor în instruirea personalului „Linella” S.R.L. acordă atenţie

sporită şi evaluării performanţelor. Evaluarea performanţelor profesionale ale personalului
reprezintă o activitate realizată în scopul stabilirii modului şi a măsurii în care angajatul îşi
îndeplineşte sarcinile şi responsabilităţile ce revin postului ocupat comparativ cu standardele
stabilite şi comunicarea rezultatelor către angajaţi. Altfel spus, se apreciază contribuţia
individuală sau de grup la performanţa globală a organizaţiei.

În scopul evaluării performanţelor personalului, în cadrul „Linella” S.R.L. se apelează la

cele două metode bine cunoscute : evaluarea formală şi evaluarea informală.

16
 Evaluarea informală are loc prin evaluarea continuă a angajatului de către superiorul
nemijlocit. Aceasta se realizează zilnic şi se realizează de obicei cînd timpul disponibil este
limitat.

Prin intermediul procesului de atestare, care are loc anual în cadrul companiei, are lor
evaluarea formală a performanţelor personalului. Ca rezultat al atestării anuale, în mod
sistematic şi planificat, angajaţilor li se conferă categorii de calificare, ceea ce influenţează şi
remunerarea lor.

Recompensarea personalului este procesul de elaborare şi implementare a strategiilor,

politicilor şi sistemelor de recompense, care permite organizaţiei să-şi îndeplinească obiectivele
prin recrutarea şi menţinerea angajaţilor necesari, precum şi prin motivarea corespunzătoare a
acestora. La întreprinderea „Linella” S.R.L. recompensarea se efectuează conform legislaţiei în
vigoare şi conform Codului Muncii, adică se acordă salariu de bază, stimulente pentru
performanţă şi alte recompense indirecte.

Motivarea nonfinanciară este prezentă în cadrul „Linella” S.R.L. prin organizarea pentru
personal a sărbătorilor corporative ( Anul Nou, 8 Martie, de asemenea sînt sărbătorite corporativ
şi Ziua Companiei – ziua constituirii companiei, Ziua Magazinului – pentru fiecare magazin
fiind considerate zilele de deschidere a lor), pentru care preventiv sînt alocate surse financiare.

O parte din angajaţii întreprinderii dau prioritate motivării financiare, materiale, pe cînd
altă parte a personalului este motivată mai mult de aspectele nonfinanciare. De aceea, consider
corectă abordarea motivării personalului, atît financiară, cît şi nematerială, reieşind din faptul
diversităţii factorilor motivaţionali pentru personalul întreprinderii. Astfel, prin motivarea
nonfinanciară, angajaţii percep o atitudine respectuoasă şi grijulie faţă de ei, ceea ce le dă un
imbold de a fi loiali companiei şi de a-şi valorifica potenţialul în cadrul acestei unităţi
comerciale.

Încadrarea în cîmpul muncii a personalului are loc prin încheierea unui contract
individual de muncă între angajat şi „Linella” S.R.L. Contractul individual de muncă în cadrul
„Linella” S.R.L. se încheie pe o perioadă nedeterminată.

1.6Analiza securităţii în muncă a angajaţilor: Angajatorul fiecărei companii este

responsabil de asigurarea protecţiei muncii în unitate. Acelaşi lucru are loc şi la S.C.,,Linella”
S.R.L. Aici includem în primul rînd admiterea la lucru doar a persoanelor care trec controlul
medical şi care corespund sarcinilor ce urmează să le execute, delegarea unei persoane
responsabile de informarea angajaţilor , despre protecţia muncii şi securitatea în muncă şi anume
17
asupra riscurilor la care aceştia sunt expuşi în desfăşurarea activităţii sale la locul de muncă,
precum şi asupra măsurilor preventive necesare.

În companie este asigurată dotarea salariaţilor cu echipamente individuale de protecţie şi

de lucru , precum păstrarea, întreţinerea , repararea şi curăţarea acestora. Acest lucru se referă
este specific mai mult Departamentului de Producere. Întrucît între Departamentul de Resurse
Umane şi managerii de magazine există o strînsă colaborare, în acest sens este asigurată şi
comunicarea, cercetarea , evidenţa şi raportarea corectă şi în termenenele stabilite a accidentelor
de muncă (în cazul în care acestea au loc).

Stilul de conducere

 lipsa unor obiective clare;

 slaba comunicare şi lipsa de informare în cadrul organizaţiei;
 neconsultarea şi neimplicarea angajaţilor în schimbările şi modificările de la locul de
muncă;
 lipsa sprijinului din partea conducerii.
La SC ,,Linella “ S.R.L. aceste cauze ale stilului de conducere sunt eliminate, întrucît obiectivele
dezvoltării organizaţiei sunt transpuse destul de clar şi transparent angajaţilor companiei, iar
comunicarea are loc în mod eficient şi sistematic la toate nivelele şi în diferite moduri. În
dependenţă de diferite nivele, comunicarea are loc diferit. Dacă este vorba despre ,,TOP’’
sau ,,MIDDLE’’ level aceasta se realizează prin intermediul şedinţelor în mod sistematic. Pentru
,,LOW’’ level, deciziile cele mai importante sunt transmise salariaţilor de către managerii de
magazin

18
2.FLUXURILE TEHNOLOGICE ÎN UNITĂȚILE COMERCIALE

2.1 A) Fluxul marfurilor

Acest flux reprezinta miscarea marfurilor pe intregul circuit al magazinului din momentulprimirii
lor de la furnizori pana in momentul vanzarii lor si eliberarii catre cumparator, acestafiind
punctul de plecare in actiunea de proiectare a magazinului.Cerintele privind organizarea
moderna si eficienta a fluxului marfurilor:

separarea fluxului marfurilor de fluxul cumparatorilor, se recomanda ca intrareamarfurilor in

magazin sa se faca prin curtea interioara sau in cazul in care magazinul estede tip vechi (cu o
singura intrare) in afara orelor de program sau in zilele cu flux redus decumparatori
reducerea distantei parcurse de marfuri intre punctele de intrare si desfacere a acestora inunitate

2.1 B)luxul personalului

 Fluxul personalului este organizat separat de fluxul cumparatorilor, in cazul magazinelor
marisau moderne, dar se suprapune cu fluxul marfurilor, accesul personalului se realizeaza

19
printr-unpunct controlat iar circulatia personalului spre grupurile sanitare se face pe un circuit
secundar.

2.1 C) Fluxul cumparatorilor

 Reprezinta caile de circulatie a acestora, de la intrarea in magazin catre toate grupurile de
marfurietalate in sala de vanzare si pana la iesirea din magazin.Circulatia lesnicioasa a clientilor
printr-un magazin este conditionata de marimea si localizareaspatiala a cailor de comunicatie in
cadrul salii de vanzare. In functie de destinatia lor se impartin: cai de circulatie principale,
culoare pentru efectuarea cumparaturilor, spatii de stationare.

2.2 A) Tipuri de depozite

- depozite strict specializate în care se pastreaza un singur fel de marfa (sare, cartofi, combustibili

lichizi);

- depozite specializate având ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii,

încaltaminte, cosmetice etc);

-depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de

consum a populatiei (textile-încaltaminte, galanterie-cosmetice);

-depozite generale, destinate fie marfurilor alimentare, fie celor nealimentare;

-depozite mixte în care se pastreaza atât marfuri alimentare cât si nealimentare.

2.2 B) Amplasarea depozitelor

 Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei marfurilor

care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor.

 2.2 C) Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor: 

- repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri, intensitatea

si directia acestora, distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor.

- repartizarea teritoriala a consumului. Spre deosebire de productie, care are un anumit grad

de concentrare teritoriala, consumul este dispersat în spatiu si variabil cantitativ si structural

20
- nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor - infrastructura,  mijloace de
transport (tipul, nivelul tehnic, starea de functionare); existenta si posibilitatea de acces din mai
multe directii, cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite;

- organizarea activitatii comerciale, caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a

bazei materiale, structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care
comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul dedistributie a marfurilor.         

- asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse, daca este posibil în cooperare cu alti
beneficiari (canalizare, apa, gaze, electricitate, telefonie etc.); utilizarea judicioasa a terenului în
vederea reducerii costului constructiei; distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru
calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii ; posibilitati de extindere a depozitului
într-o etapa viitoare; posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor.

 Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie
sau altul si, în cadrul acestuia, gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit, tinând seama
de urmatoarele cerinte:

- stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor;

- respectarea principiului teritorial, prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare;

-localizarea depozitului în zona special amenajata în perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare
teritoriala prevad o zona distincta, destinata amplasamentelor de depozite, de obicei în vecinatatea
platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la
arterele rutiere si la calea ferata;

 La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba în vedere ca

aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza optima.

 Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica (detergenti,
sapunuri, cosmetice, hîrtie igienica, pungi polietilena etc), care se vînd prin magazine alimentare
sau bacanii, se amplaseaza în orase resedinta de judet si au raza de activitate judeteana. De la caz
la caz se pot construi depozite de marfuri alimentare dimensionate în functie de necesitati si în
alte localitati - mari centre de consum - cu conditia sa se justifice din punct de vedere economic.
Aceste depozite îndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor respective.

21
 Depozitele pentru marfuri textile - încaltaminte se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul
întreprinderile producatoare de textile-încaltaminte cu o raza de activitate cuprinzînd 2-4 judete.

Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul firmele

producatoare, raza de activitate cuprinzînd 2 - 4 judete.

În orasele resedinta de judet în care nu exista astfel de întreprinderi, precum si în mari centre
industriale, se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate judicios pentru
anumite grupe de marfuri (masini aragaz, frigidere, masini de spalat etc).

Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe
întreaga tara (bijuterii - gablonturi-ceasuri,  aparate si  articole foto-muzica,  articole  de sport,
piese auto-moto etc).

 În vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor avea
în vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele. Pentru marfurile de cerere
zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km, iar pentru
celelalte grupe de marfuri - 100 km.

2.2 D) Spațiul privind depozitarea,păstrarea,condiționarea ambalajelor și a stocului a marfă.

Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata, volumul si respectiv înaltimea

optima  pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri.

  Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au în vedere urmatoarele aspecte:

- raza de activitate a depozitului;

-  volumul previzionat al desfacerilor prin depozit;

- stocurile de marfuri medii si maxime, prestabilite a fi depozitate în perioada urmatoare de timp;

- viteza de circulatie a marfurilor;

- înaltimea pîna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m);

-sistemul de pastrare a marfurilor în depozit (stive, stelaje, vrac);

-nivelul de înzestrare tehnica preconizat;

22
-particularitatile constructive ale  depozitului.

  Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata  utilizata efectiv pentru depozitarea

marfurilor inclusiv cele pentru manipularea lor.

 Volumul principal de depozit are reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri
paletizate.

Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema:

2.3 Spațiile la nivel de depozit 

I. Suprafata principala de functionare

- suprafata de receptie (descarcare, formarea unitatilor de încarcare, receptie cantitativa si

calitativa, transport si depozitare);

- suprafata de depozitare (depozitare, pastrare, climatizare, transport si ambalare în scopul

încarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare);

- suprafata de livrare (sortare pentru livrare, pregatire pentru vânzare, transport, formarea de

loturi pentru expedierea lor la beneficiari);

Suprafața secundară de funcționare:

- birouri;

- spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei;

- laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor;

- spatii sociale, sanitare;

- spatii prestari servicii diverse;

- pucte de vânzare cu amanuntul.

23
 Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale
necesare pentru pastrarea marfurilor.

Np = Smax    / q

Np - numarul de palete;

Smax - stocul maxim de marfuri pastrate în  depozit;

 q - încarcarea orientativa pe o paleta.

          Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de

exprimare a capacitatii depozitelor.

  2.4 Spațiile la nivel de depozit        

 Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare, depozitare si

livrarea a marfurilor. Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi
preluate, depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinata (ora, zi, an), cu resursele
proprii de munca. Acestea se exprima în diferite unitati de masura: numar, m 3, kg sau unitati
monetare pe unitatea de timp aleasa.

          

   Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se realizeaza

prin intermediul urmatorilor coeficienti:

- coeficientul de utilizare a suprafetei;

- coeficientul de utilizare a înaltimii;

- coeficientul de utilizare a volumului;

- spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare;

suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.

24
2.6 Spațiul de contact cu clienții: raioane, culoarea de circulație, spații de prezentare, spații
de așteptare.

A)Raioanele presupun repartizarea suprafețelor de vînzare pe raione, acest proces se

realizează în funcție de următoarele criterii

1. Volumul și structura sortimentului de mărfuri

2. Tipul și dimensiunile mobilierului
3. Formele de etalare și de vînzare a mărfurilor
4. Obținerea clienților
5. Amplasarea magazinului

B)Etapele parcurse în dimensionarea raioanelor:

1. Stabilirea stocului de etalare din sala de vînzare

2. Stabilirea normei de încărcare cu mărfuri pe m2 pe suprafețe de etalare
3. Caluclarea raportului dintre suprafața de etalare și pe cea ocupată de mobilier
4. Determinarea lungimii linearului pentru fiecare raion

Modulul III.Atribuțiile și responsabilitățile personalului în cadrul unității economice

3.1 Structura personalului în funcție de sex,vîrstă,pregătire de specialitate,vechime

Analiza necesarului de personal la locul de munca se face in functie de:

 legislatie
 volumul activitatii economice
 concurenta;
 structura organizatorica a unitatii;
 profil;

25
  structura pe grupe de varsta, sex.

Orice angajat cu contract de munca beneficiaza din partea organizatiei de toate drepturile ce
decurg din lege privind:

 Conduita corecta fata de toti salariatii,

 Inlaturarea oricarei forme de discriminare si incalcare a drepturilor si demnitatii,
 Asigurarea conditiilor tehnice si organizatorice privind normarea muncii si conditiile
de munca,
 Plata contributiilor si impozitelor,
 Timpul de lucru,
 Confidentialitatea datelor cu caracter personal.

3.2 DESCRIEREA CAPACITĂŢILOR DE MUNCĂ PENTRU DESCRIEREA PROFESIEI:

FIZICE,PSIHICE, INTELECTUALE

CAPACITATEA FIZICĂ
 
Sănătatea fizică se referă la starea organismului şi la răspunsurile acestuia în faţa
vătămărilor şi a bolii.
 
Cerinţe fizice:
 simţurile normal dezvoltate auz, văz, gust, miros;
 simţul estetic bine dezvoltat;
 ţinuta vestimentară corectă;
 îndemânare şi dexteritate;
 folosirea mâinilor şi degetelor,
 deplasare rapidă;
 lucrul în picioare timp îndelungat;

CAPACITATEA EMOŢIONALĂ
Luat pe ansamblu, calitatea sănătăţii unei persoane reflectă emoţiile, sentimentele acelei
personae faţă desine, cât şi faţă de alte per
soane.
26
Capacitatea emoţională include înţelegerea emoţiilor şi cunoaşterea modului de soluţionare
aproblemelor cotidiene, a stresului cât şi capacitatea de a studia, de a lucra sau de a îndeplini
activităţi eficienteşi cu bună dispoziţie. Emoţiile influenţează de asemenea capacitatea fizică.
Medicii văd în mod frecvent
demonstrarea conexiunilor organism -
mental. De exemplu, un individ cu o bună capacitate emoţionalămanifestă o rată scăzută la boli
legate de stres. Atunci când stresul sau tulburarea emoţională continuă pentruo lungă perioadă de
timp, sistemul imunitar clachează, accentuându
-se riscul de dezvoltare a diferitelor boli.
Cerinţe emoţionale:
 stăpânire de sine;
 politeţe şi calm;
 stimă şi apreciere pentru co
 nsumatori;
 atitudine corectă faţă de profesie.
Capacitatea psihică 
Atributul stării psihice de a fi compatibilă, la un moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau
a unoractivităţi specifice. 
Cerinţe psihice:
 asumarea responsabilităţilor;
 aptitudinea de a lucra cu oamenii;
 spirit de observaţie foarte dezvoltat;
 rezistenţă la stres;
 memorie foarte bună
 atenţie distributiva;
 capacitatea de a evalua şi a lua decizii;
 adaptabilitate;
 flexibilitate;
 toleranţă faţă de opinii dif 
 erite;
Capacitatea intelectuală
Intelectul, aspect important al planului mental care contribuie la luarea deciziilor importante,
joacă un rolcrucial în starea de sănătate şi de bunăstare a individului. Chiar dacă capacitatea
intelectuală variază de laindivid la individ, toţi indivizii sunt capabili să înveţe cum să
27
dobândească şi să evalueze informaţiile, cum să aleagă între alternative şi cum să ia deciziile
asupra diferitelor tipuri ale problematicii
Capacitatea intelectuală este uneori inclusă în capacitatea emoţională ca parte a sănătăţii mentale.
Totuşi, deş i strâns întrepătrunsă cu emoţiile, gândirea intelectuală se distinge de aceasta.
Emoţiile pot alteracapacitatea de a gândi a unei persoane, iar gândirea confuză poate accentua şi
mai mult problemele.
 
Cerinţe intelectuale:
 cunoştinţe de specialitate;
 cultură generală;
 cunoaşterea limbilor străine;
 atenţie distributivă;

3.3 Recrutarea și selecția

Presupune urmatoarele etape:

1.     Realizarea previziunilor privind necesarul viitor de personal

2.     Intocmirea unui inventar al RU la dispozitia organizatiei, ce scoate in evident gradul de

calificare a fortei de munce; continand: varsta,numele, educatia, cursurile de perfectionare,
talentele specifice, alte informatii pertinente pt specificul organizatiei

3.     Analiza posturilor pt a obtine informatiii de evaluare si descriere a postului, referitoare la

specificarea: obiectivelor muncii, tipului de munca, responsabilitatilor persoanei, calitatilor
necesare, conditiilor de lucru, relatiilor ierarhice si functionale ale postului

4.     Stabilirea nevoilor viitoare

5.     Identificarea surselor de personal in viitor

6.     Stabilirea planurilor pt : recrutare, incadrare, scolarizare, instruire, motivare, dezvoltarea

fortei de munca

Determinarea necesarului de personal

1.     Evaluarea RU ale firmei

2.     Evaluarea necesitatilor viitoare in RU:

- nr de personal spre inlocuire: iesirea la pensie, concedii de maternitate, fluctuatia medie a
personalului
-nr de personal spre angajare: desciderea unei sectii noi, schimbarea structurii organizatorice, etc

-nr de personae spre reducere

28
3.     Calcularea numarului planificat de personal = nr efectiv ± necesar de personal

3.4 Perspectiva profesională și promovarea resurselor umane

Planificarea necesităţii de resurse umane este una din activităţile a planificării resurselor
umane şi cea care ne interesează cel mai mult. Celelalte activităţii planificării sunt: planificarea
concedierii angajaţilor, planificarea perfecţionării resurselor umane etc (figura Nr.2).

Planificarea resurselor umane

Planificarea Planificarea Planificarea Planificarea
Planificarea
Figura Nr.2 - Schema
promovărilor folosirii dezvoltării necesităţii
cheltuielilor
concedierilor
recrutării şi
elementelor principale planificării (carierei) resurselor resurselor cu selecţiei
depersonal
personal
umane umane
resurselor umane.

Planificarea resurselor umane trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

1. Câte persoane, cu ce calificare, când şi unde va avea nevoie întreprindere?

2. Cu ce metode se poate recruta necesarul şi concedia surplusul de personal cu minimizarea
daunelor sociale?
3. Cu se poate îmbunătăţi folosirea personalului?
4. Cu se pot dezvolta şi perfecţiona cadre în conformitate cu necesităţile?
5. Ce costuri vor avea activităţi planificate
3.5 Evaluarea activiății resurselor umane

Analiza modului in care organizatiile evalueaza performantele personalului propriu, ne

conduc la ideea ca nu exista o procedura ideala, metodele si tehnicile utilizate fiind expresia
actiunii unor factori, acestia fiind:

a)Cultura organizationala. Un sistem de apreciere care se detaseaza de ceea ce membrii

asociatiei considera ca fiind normal risca sa genereze neintelegeri si o puternica adversitate din
partea personalului. In acelasi timp, valorile dominante ale culturii manageriale, diferite de la o
organizatie la alta, facand imposibila determinarea unei configuratii optime a structurii de
personalitate si a performantelor care sa defineasca salariul ideal. Un salariat excelent intr-o
firma inovativa, cu un manager competitiv, poate fi inaceptabil intr-o intreprindere traditionala,
in care “adevarul” si “competenta” se recunoaste in functie de pozitia ierarhica.

29
 b)  Felul in care este abordata evaluarea.  E nevoie de o percepere corecta a scopului
evaluarii de catre toate partile implicate, de credibilitatea evaluatorilor in fata persoanelor
evaluate.
c Marimea firmei si domeniul de activitate.  Exista o diferenta destul de mare intre
domeniul privat si cel public intrucat institutiile publice beneficiaza de un cadrul legislativ ce
reglementeaza problemele evaluarii performantelor profesionale si ale acordarii unei renumeratii
corespunatoare, impunand o metodologie standard cu criterii si metode de calcul specifice.

In ultimii ani, atat firmele mici, cat si cele mari, au inceput sa dezvolte sisteme proprii de
evaluare a performantelor personalului.

d)Orientarile strategice.  Determina alegerea acelor criterii de performanta care sunt in

concordanta cu misiunea, obiectivele si strategiile organizationale.

Modul de angajare are un impact deosebit asupra procedurilor de evaluare. Sistemul de

salarizare reprezinta unul dintre cei mai importanti factori in alegerea procedurilor de evaluare a
performantelor. Daca nivelul de salarizare este detreminat de alti facotri decat performanta,
atunci evaluarea isi pierde ratiunea, transformandu-se intr-o activitate pur formala. La fel, intr-o
institutie, in care promovarea se efectueaza la intamplare, va exista tendinta de a nu utiliza
evaluarea performantelor ca variabila operationala in managementul resurselor umane.

Obiectivele evaluării

  Dintre obiectivele generale ale evaluarii cele mai evidente ar fi

-   Sa identifice nivelul actual al performantei in munca a unui individ;

-   Sa indentifice punctele tari si slabe ale unui angajat;
-   Sa ajute angajatii sa-si imbunatateasca performantele;
-   Sa asigure baza recompensarii angajatilor conform contributiei lor la atingerea scopurilor
organizatiei;
-   Sa motiveze indivizii;
-   Sa identifice nevoile de instruire si perfectionare profesionala;
-   Sa identifice performantele potentiale;
-   Sa asigure informatiile pentru planificarea succesiva.
3.6 Atribuțiile și responabilitățile personalului commercial conform

30
A) Fișa postului : tehnician merceolog

Tehnicianul merceolog se ocupa in principal cu alegerea furnizorilor de materii prime si

materiale, negocierea conditiilor contractuale privind achizitiile, asigurarea transportului
produselor, receptia si predarea produselor, gestionarea bancii de date de aprovizionare, precum
si mentinerea relatiilor cu potentialii furnizori.
Nr. Organizatia:
SC ……………. SRL
 Denumirea postului: Tehnician merceolog
Titularul postului:
Competenţe fundamentale:
Comunicarea la locul de muncă
Desfăşurarea activităţii în echipă
Dezvoltarea profesională
 Competenţe generale la locul de muncă:
:Asigurarea procedurilor de calitate
Planificarea activităţii
Competenţe specifice:
Alegerea furnizoruluiAsigurarea transportului produselor
Gestionarea băncii de date de aprovizionare
Menţinerea relaţiilor cu potenţialii furn izori
 Negocierea condiţiilor contractuale
 Predarea produselor
Recepţia produselor 
Redactarea documentelor
Cerinţele locului de muncă:
 - promovare de produse noi;
-lărgirea gamei sortimentale a unităţii;
 - revizuirea unor standarde de produs, etc.Surse de informare:-
-cursuri de perfecţionare
 -prospecte, cataloage, publicaţii de specialitate;
-standarde generale, standarde de încercări, standarde de produs;
-instrucţiuni şi norme interne;
-legea protecţiei consumatorului.
 Probleme specifice:
- date complete despre furnizori / pe produse comercializate;
31
-caracteristicile produselor şi standardele de produs aferente;
 - grafice de livrare, etc.
Cunoştinţele necesare:
 - Merceologie;
- Terminologie de specialitate;
-Instrucţiuni şi norme interne;

 - Materiale documentare din domeniu.

B)Fișa postului vînzător-consultant

1. Denumirea compartimentului: 
COMPARTIMENTUL DESFACERE 
 
2. Denumirea postului: 
LUCRĂTOR COMERCIAL 
 
3. Numele și prenumele salariatului: 
NUME ȘI PRENUME SALARIAT 
 
4. Se subordonează: 
DIRECTOR DE MAGAZIN 
 
5. Numele șefului ierarhic: 
NUME ȘI PRENUME ȘEF IERARHIC 
 
6. Subordonează: 
Numai dacă este cazul 
 
7. Drept de semnătura: 
Intern: 
Extern: 
 
8. Relații funcționale: 
- cu lucrătorii comerciali de la depozit pentru preluarea comenzilor; 
- cu funcționării de la biroul de informații pentru chemarea personalului de la curățenie;
- cu funcționării de la casierie pentru preluarea produselor la care renunță clienții; 
 
9. Pregătirea și experiență: 
NIVEL DE STUDII: minim liceul (diplomă de bacalaureat) 
EXPERIENȚĂ: 
- Nu este obligatorie; 
- Au prioritate persoanele cu experiență în domeniul comercial 
APTITUDINI ȘI DEPRINDERI NECESARE: 
- Percepție vizuală;
- Atenție: concentrare, mobilitate, distributivitate, selectivitate; 
- Rapiditate;
- Spirit practic; 
- Coordonare manuală bună; 
32
- Memorie vizuală bună; 
- Abilități de comunicare;
- Capacitate de a lua decizii; 
- Persoană de încredere; 
- Implicare în activitate;
- Dorință de a munci; 
- Capacitatea de a se descurca în condiții de stres; 
- Rezistență la sarcini repetitive; 
- Rezistență la oboseală; 
- Capacitatea de a munci în echipă; 
- Autocontrol mediu; 
- Aspect fizic plăcut; 
- Motivație. 
 
10. Autoritate și libertate organizatorică: 
Dacă este cazul

11. Responsabilități și sarcini: 

  
 ATRIBUȚII PRINCIPALE (și sarcini aferente): 
1. Asigură necesarul de marfă la raft 
- Aduce marfă din depozit 
- Ordonează rafturile pe categorii de produse și pe tipuri de produse (Firma 1, Firma 2 etc.) 
- Expune mărfuri într-o manieră estetică, atrăgătoare și ușor accesibile clienților 
- Urmărește rafturile și asigură încărcarea lor cu marfă în funcție de vânzare 
- Compară, sortează și verifică marfa 
2. Adaptează etichetele și afișele în funcție de cerințele curente 
- Actualizează etichetele în funcție de prețul din ziua respectivă 
- Schimbă etichetele o dată la două săptămâni la acele produse care intră în promoție 
- Înlocuiește etichetele deteriorate 
- Elimină etichetele pentru produsele care nu mai sunt la vânzare  
- Poziționează etichetele în display-ul raftului pentru fiecare tip de produs în parte 
- Înlocuiește afișele din promoția veche cu afișele din noua promoție 
3. Asigură prețul produselor care se cantaresc
- Cântărește produsele ambalate
- Lipește etichetele cu prețul corespunzător pe produsul ambalat 
4. Asigură igiena rafturilor 
- Supraveghează rafturile pentru a interveni prompt în cazul unui incident 
- Înlătură produsele care sunt deteriorate și pot afecta igiena raionului  
- Ridică ambalajele produselor aranjate în raft și le depozitează la gunoi 
- Anunță personalul de la curățenie în cazul unui incident 
5. Verifică termenul de valabilitate al produselor 
- Controlează zilnic valabilitatea produselor  
- Scoate de la vânzare acele produse care mai au o zi de valabilitate 
6. Realizează comenzile pentru produsele ce urmează a fi expuse la raft 
- Urmărește vânzările din ziua anterioară 
- Face comenzi în funcție de vânzările din ziua anterioară 
- Dă comandă în funcție de necesarul din ziua respectivă (ținând cont de faptul că în zilele de
week-end comenzile sunt mai mari)  
7. Oferă relații clienților 
- Oferă informații despre marfa expusă 

33
- Răspunde solicitărilor clienților 
- Oferă ajutor clienților 
- Informează clienții de schimbările care au avut loc în privința produselor 
  
RESPONSABILITĂȚILE POSTULUI: 
- Răspunde de asigurarea volumului de marfă corespunzător, în rafturi 
- Răspunde de valabilitatea produselor expuse 
- Răspunde de raportarea pierderilor de orice fel (rebuturi, furturi) 
- Răspunde de condițiile de igienă a mărfii 
- Răspunde de informarea clienților  
- Răspunde de rezolvarea problemelor și de satisfacerea cerințelor clientului 
- Răspunde de supravegherea raioanelor 
- Informează superiorii cu privire la vânzările din raioane 
- Identifică acele produse care nu se vând și raportează Asistentului Manager pentru măsuri
adecvate 
- Respectă instrucțiunile verbale și scrise date de superiori 
 
12. Sancțiuni pentru nerespectarea fișei postului sau a anexelor acestora: 
 
Dacă este cazul 
 
13. Semnături: 
 
14. Data semnării:

Modulul IV.Procesele de vînzarea mărfurilor în unități comerciale

4.1.Organizarea procesului de vînzare în unitățiile comerciale- familiarizarea cu actele

legislative în vigoare (Hotărîrea Guvernului RM nr.1068 din 20.10.2000 cu privire
la ,,Recepția mărfurilor după cantitate și calitate”)

Cumpărătorul efectuează  recepţionarea mărfii conform cantităţii şi calităţii de  sine stătător,

exceptînd cazurile  menţionate în prezentul Regulament.

La recepţionarea mărfii se verifică conformitatea ei cu prevederile documentelor  normative de

standardizare şi a prescripţiilor tehnice.

Recepţionarea mărfii se efectuează, de asemenea, în conformitate cu datele indicate în marcaj şi

în documentele de însoţire, de transport, care confirmă cantitatea şi calitatea mărfii livrate
(facturi sau facturi de expediţie cu transportul feroviar -specificări, liste, etichete de ambalare,
paşapoarte tehnice, certificate de conformitate, certificate de calitate a producătorului etc.),
precum şi în conformitatecu condiţiile contractului. În cazul în care documentele menţionate sau
unele din ele lipsesc, recepţionarea mărfii nu se efectuează, dacă contractul nu prevede altceva,

34
iar la întocmirea actului se indică documentele care lipsesc şi care influenţează recepţionarea
mărfii după cantitate şi calitate.

. Cînd se depistează manco sau marfa este de calitate inadecvată, în cazul necesităţii întocmirii
actului bilateral, chemarea reprezentantului furnizorului este  obligatorie,  cu excepţia cazurilor
menţionate în prezentul Regulament.

. În avizul de chemare a reprezentantului furnizorului se indică:

denumirea mărfii , data expedierii , numerele documentelor de trăsură sau de primire-predare;

cantitatea mărfii care lipseşte şi valoarea ei, caracterul lipsei (numărul de locuri separate, lipsa în
ambalajul deteriorat şi alte date care confirmă lipsa sau calitatea inadecvată a mărfii);

starea sigiliilor;

defecţiunile principale depistate în marfă, cantitatea mărfii de calitate inferioară;

timpul fixat pentru recepţionarea bilaterală comună a mărfii care corespunde cantităţii şi calităţii
(în termenele stabilite de legislaţia în vigoare şi de contract).

. Cînd reprezentantul furnizorului nu se prezintă la chemarea cumpărătorului în termenele

stabilite şi în cazurile în care chemarea reprezentantului furnizorului nu este obligatorie,
verificarea cantităţii mărfii se efectuează cu participarea unui reprezentant competent al unei alte
persoane juridice (expert al unor organizaţii specializate în acest domeniu), organ al controlului
de stat, desemnat la înţelegerea cu conducătorul (locţiitorul conducătorului) acestei persoane sau
organ juridic, iar verificarea calităţii  mărfii - cu participarea reprezentantului organelor care
efectuează controlul de stat al calităţii mărfii (centrele de igienă şi epidemiologie ale Ministerului
Sănătăţii şi organele Departamentului Supraveghere Tehnică, Standardizare şi Metrologie). În
cazul lipsei persoanelor date la locul aflării cumpărătorului controlul se efectuează cu
participarea unui reprezentant competent al organului administraţiei publice locale, desemnat cu
acordul acestui organ.

Recepţionarea mărfii poate fi efectuată de către cumpărător unilateral şi în cazul în care

furnizorul a consimţit recepţionarea unilaterală de către cumpărător a mărfii, fără participarea
reprezentanţilor.

Reprezentanţii desemnaţi pentru a participa la recepţionare sînt obligaţi să aibă un certificat unic
cu ştampila persoanei juridice, inclusiv a organului de stat, semnat de conducătorul persoanei
(organului) juridice sau de locţiitorul lui.

. Cumpărătorul poate efectua, în conformitate cu legislaţia, documentele normative de

standardizare sau contractul, controlul selectiv al cantităţii şi calităţii mărfii sau unei părţi a ei cu
extinderea rezultatelor controlului asupra întregului lot de mărfuri.

Drept lot de marfă este considerată marfa care în cazul expedierii sau transmiterii (livrării) în
adresa cumpărătorului este legalizată printr-un document de transport sau de însoţire unic,
indiferent de numărul locurilor de ambalaj şi numărul de locuri de transport, necesare pentru
transportarea ei.

35
 4.2Descrierea sortimentului comercial al mărfurilor din unitățiile comerciale:

SORTIMENTUL DE MARFURI

Intreprinderea care urmareste maximizarea avantajelor pe termen lung trebuie sa adapteze oferta
sa de bunuri si servicii la nevoile mereu noi ale clientilor.

Acest proces de adaptare prin dezvoltarea de noi produse, innoirea produselor existente sau
reorientarea programului de productie, in cazul intreprinderilor ce produc bunuri se realizeaza
prin politica de produs a firmei.

In cazul intreprinderilor e comert si al celor de servicii aceleasi functii se realizeaza prin politica

sortimentala (stabilirea sortimentului  sau a mixului de produs).

Bunurile industriale si de consum sunt foarte eterogene, similar nevoilor consumatorilor. Ele pot
fi clasificate dupa multe criterii evidentiind anumite caracteristici ale produselor (vezi si
Clasificarea produselor si serviciilor). Intreprinderile ca si consumatorii au comportamente
diferentiate fata de categoriile de bunuri si servicii.

Familia de produse cuprinde toate clasele de Marca este numele asociat unuia sau mai multor
produse care pot satisface o nevoie primara (ex. articole ale liniei de produse, folosit pentru identificarea
produsele alimentare sunt cele care satisfac articolelor (ex. numele “Capy” al unor racoritoare
nevoia de hrana). produse de Coca Cola).

Clasa de produse cuprinde o categorie de Articolul este o unitate distincta din cadrul unei marci
produse din cadrul familiei care au o anumita sau unei linii de produs identificabila prin marime, pret,
legatura functionala.  De exemplu: bauturile aspect sau alte caracteristici (ex. “Capy orange” ambalat
in pet de 2 litri)
Linia de produse constituie o categorie de
produse din cadrul clasei de produse, aflate in Largimea sortimentului este determinata de numarul
stransa legatura ca urmare a functionarii lor liniilor de produse pe care firma le realizeaza sau le
similare, a comercializarii catre aceleasi categoriivinde. Lungimeasortimentului este determinata de
de consumatori prin acelasi tip de unitati de numarul de articole pe care-l
desfacere sau la preturi asemanatoare (ex. cuprinde. Profunzimea este o rezultanta a numarului
bauturile nealcoolice). variantelor fiecarui produs al unei
linii. Omogenitatea sortimentului se refera la gradul de
Tipul: acele articole din cadrul liniei de produse, asociere a diferitelor linii de produse in consum,
avand una din multiplele forme posibile ale productie sau distributie.
acestora .
4.3 Cerințele către organizarea spațiului de prezentare a mărfurilor pe
raft, igienizarea rafturilor.

Pentru ca orice întreprinzător din sfera comerțului să devină un antreprenor de succes, ar fi bine
ca pe lângă amplasarea magazinului și alți factori importanți, să țină cont neapărat și de aranjarea
produselor pe rafturi.
36
Activitatea de organizare a spațiului de prezentare a produselor include o serie de direcții,
inclusiv alegerea tipului și nivelurilor de prezentare a produselor în rafturi și stabilirea suprafeței
optime ce urmează a fi ocupată de fiecare marcă, produs și categorie de produse.

La aranjarea produselor pe rafturi se ține cont de mai multe criterii. Spre exemplu este indicat ca
pe rafturile de sus să se plaseze produsele mai scumpe, iar pe cele de jos — mărfurile ce au un
preț mai mic. Este de dorit ca produsele să se aranjeze din punct de vederea al prețului, de la
stânga la dreapta, de la cel mai scump la cel mai ieftin.

Antreprenorii care lansează sau dezvoltă o afacere în domeniul comerțului, ar trebui să recurgă la

diverse trucuri de amenajare, în funcție de psihologia clientului. Experții în mercantizare afirmă
că în magazine, cumpărătorii au tendința de a se orienta de cele mai multe ori spre partea
dreaptă.

De obicei, majoritatea clienților caută produsele cele mai necesare, cum ar fi pâinea, laptele și
altele. De aceea, acestea trebuie împărțite în spațiul de vânzare în așa fel, încât să determini
consumatorii să parcurgă întreaga suprafață a magazinului pentru a ajunge la produsul dorit, fără
a le crea sentimentul că se plimbă inutil prin magazin.

Prezentarea produselor se face în principal pe gondole. Gondola este corpul de mobilier cu mai
multe niveluri în care sunt etalate mărfurile puse în comercializare în unitățile comerciale.
Merchandiserul dispune de două posibilități principale de amplasare a produselor pe gondole: pe
verticală (utilizarea diferitelor niveluri ale gondolei) și pe orizontală (utilizarea diverselor
porțiuni ale gondolelor de-a lungul culoarelor de prezentare).

Prezentarea pe verticală

În acest caz produsul, categoria de produse sau marca beneficiază de o amplasare pe toată
înălțimea mobilierului de expunere, ceea ce presupune ocuparea, pe verticală, a mai multor
niveluri ale gondolei.

Deoarece diferitele niveluri nu au același grad de atractivitate, prezentarea pe verticală asigură

creșterea rentabilității produsului astfel expus. Dezavantajul constă în faptul că, în condițiile în
care consumatorul are tendința de a privi suprafața de expunere mai întâi pe orizontală, nu
37
permite decât un singur contact vizual cu produsul expus.

Prezentarea pe verticală (figura 5.15) este, în general, preferabilă celei orizontale, cu condiția că
linearul global să fie important (de ordinul a trei fețe pe nivel) astfel încât produsul să fie
perceput.

Avantajele prezentării verticale sunt:

Încetinește mersul clienților, îi obligă să parcurgă cu privirea toată înălțimea gondolei pentru a
descoperi produsul pe care îl caută și le permite să observe produsele a căror cumpărare nu au
prevăzut-o;

Permite unui produs să fie prezent la fiecare nivel de vânzare: clientul percepe produsul la
nivelul ochilor și îl cumpără de la nivelul mâinii sale;

Amenajarea verticală dă impresia de ordine și de luminozitate

Permite o mai mare rapiditate în perceperea articolelor în linear.

Prezentarea orizontală

În acest caz (figura 5.16) produsele sunt amplasate pe lungimea mobilierului de expunere.

Avantajele prezentării orizontale constau în:

Evitarea „salturilor” atenției clienților între diferitele niveluri ale gondolei;

Posibilitatea evaluării vizuale a diferitelor niveluri, localizând la nivelul ochilor și mâinilor

referințele cele mai rentabile, iar la nivelurile inferioare – produsele de apel (oferte speciale), cu
prețuri scăzute și vânzări mari, pe care clienții le caută și pentru care vor face efortul de a se
apleca;

Facilitarea observării, mișcarea capului fiind naturală și facilă, de la dreapta la stânga și de sus în
jos;
38
Posibilitatea de a efectua ușor comparații între mărci, în funcție de prețuri;

Senzația de claritate și precizie în alegere ca urmare a șirului de buticuri perfect delimitate.

În prezentarea orizontală produsele care se găsesc la nivelul solului sunt defavorizate, de aceea
se recomandă să fie schimbată adesea dispunerea pentru a determina schimbarea nivelului
produselor și optimizarea rotației.

Prezentarea pe orizontală și verticală nu sunt singurele modalități, în continuare fiind prezentate

încă cel puțin patru. Prezentarea mixtă: eforturile conjugate ale producătorilor și distribuitorilor
caută să șteargă cele trei niveluri pentru a ameliora rentabilitatea nivelurilor extreme. Întâlnim
din ce în ce mai des prezentări verticale și orizontale suprapunându- se sau completându-se –
prezentări în formă de „W” (figura 5.17) sau în formă de „T” (figura 5.18).

Produsele care beneficiază de aceste tipuri de amplasare sunt dispuse pe trei niveluri. Avantajul
constă în faptul că, în funcție de nivelul de expunere, permite două sau trei contacte vizuale cu
produsul. Din acest motiv, specialiștii în merchandising utilizează aceste prezentări pentru a
pune în valoare produsele care aduc distribuitorului marjele cele mai importante.

Prezentarea în fereastră

39
În acest caz se folosesc două produse, în general unul bine cunoscut și care beneficiază de o
cerere considerabilă, ce va fi plasat în jurul altui produs, în general mai nou și mai puțin
cunoscut, creându-se o suprafață de atracție vizuală (figura 5.19).

Efectul optic de fereastră atrage atenția consumatorului. Prezentarea în fereastră este utilizată
atunci când se dorește stimularea vânzărilor unui anumit produs, fie că este vorba de un produs
care face obiectul unei acțiuni promoționale, al unui produs nou sau al unuia care asigură o marjă
importantă comerciantului.

4.4Regulile specifice privind înlocuirea și restituirea mărfurilor.

Vînzătorul asigură toate operaţiile şi suportă toate cheltuielile necesare repunerii în funcţiune,
remedierii deficienţelor sau înlocuirii produselor şi serviciilor necorespunzătoare în cadrul
termenului de garanţie sau termenului de valabilitate, iar pentru vicii ascunse - în cadrul duratei
de funcţionare, precum şi cheltuielile ocazionate de transportare, manipulare, diagnosticare,
expertizare, demontare etc., ceea ce nu-l exonerează pe producător de răspundere în relaţiile sale
cu vînzătorul.

. În cazul în care consumatorul a solicitat, în perioada de garanţie, remedierea

deficienţelor  produsului, care nu-i sînt imputabile, acestea urmează a fi remediate de către
vînzător sau întreprinderea care efectuează deservirea tehnică a produselor comercializate în
perioada de garanţie sau în termenul stabilit prin contract  în maximum 14 zile calendaristice din
momentul depunerii reclamaţiei.

. Timpul de nefuncţionare, din cauza remedierii deficienţelor produsului, prelungeşte, în mod

corespunzător, termenul de garanţie şi curge din momentul sesizării în scris a vînzătorului pînă la
aducerea produsului în stare de funcţionare corespunzătoare.

În cazul reţinerii produsului pentru remediere sau înlocuire, vînzătorul este obligat să elibereze
consumatorului o dovadă în formă scrisă, care să conţină elementele de identificare a sa şi a
produsului reţinut, precum şi termenul de soluţionare a reclamaţiei.

Vînzătorul este obligat, în cazul produselor electrice de folosinţă îndelungată,  la prezentarea de

către consumator a pretenţiei  întemeiate referitor la deficienţele produsului, care nu-i sînt
imputabile şi care urmează a fi remediate, să pună la dispoziţia acestuia gratuit, în termen de 3
zile, un produs similar pe perioada  reparaţiei, suportînd şi cheltuielile de transportare şi
manipulare.

. La înlăturarea deficienţelor prin înlocuirea unei piese de schimb sau a unei părţi componente a
produsului, pentru care sînt stabilite termene de garanţie, termenul de garanţie pentru noile piese
de schimb sau părţile componente se calculează din ziua eliberării produsului reparat către
consumator.

. În cazul în care consumatorul solicită înlocuirea produsului necorespunzător, vînzătorul este

obligat să înlocuiască produsul în termenul maxim 14 zile calendaristice din ziua înaintării

40
reclamaţiei. Acest termen poate fi prelungit numai cu acordul consumatorului şi stipulat în
contract.

. În cazul în care consumatorul a solicitat înlocuirea de către vînzător a produsului

necorespunzător cu un produs similar de alt model, se recalculează, respectiv, preţul de
cumpărare.

. Reducerea preţului şi suma reducerii la produsele necorespunzătoare se face cu acordul ambelor

părţi (vînzător - consumator).

.  În cazul în care consumatorul a solicitat, în perioada de garanţie, restituirea contravalorii

produsului necorespunzător, el este obligat să restituie produsul, iar vînzătorul este obligat (dacă
nu a făcut dovada vinei consumatorului la apariţia defectelor, în conformitate cu prevederile pct.
3 şi pct.6 ale prezentelor Reguli) să-i restituie costul produsului la preţul lui în ziua examinării
reclamaţiei - în cazul în care preţul s-a majorat şi la preţul la ziua procurării - în cazul în care
preţul s-a redus.

În cazul în care produsul necorespunzător a provocat consumatorului prejudiciu, inclusiv moral,

el este în drept să se adreseze instanţei de judecată în vederea recuperării lui.

În cazul depistării deficienţelor unor articole, ce constituie elemente separate în diverse

garnituri, seturi şi care au termenele lor de garanţie, consumatorul este în drept să înainteze una
din revendicările stipulate la pct. 2 al prezentelor Reguli, atît în privinţa întregii garnituri,
întregului set, cît şi a unor piese defectate.

4.5Analizarea respectării Legii nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul

interior, Legii nr. 105 din 13.03.2003 privind protecția consumatorului în
unitățile comerciale.
 Articolul 1. Scopul şi obiectivele legii
    (1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului juridic corespunzător desfăşurării activităţilor
de comerţ prin dezvoltarea reţelei de distribuţie a produselor şi serviciilor comerciale în
condiţiile respectării liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor
economice ale consumatorilor.
    (2) Prezenta lege stabileşte principiile generale de desfăşurare a activităţilor de comerţ pe
teritoriul Republicii Moldova.
    (3) Prezenta lege are în vedere realizarea următoarelor obiective:
    a) stimularea activităţii de comercializare a produselor şi serviciilor;
    b) încurajarea liberei iniţiative, asigurarea concurenţei loiale şi a circulaţiei libere a produselor
şi serviciilor comerciale;
    c) satisfacerea la maximum a nevoilor consumatorilor pentru diverse produse şi servicii,
asigurarea securităţii alimentare şi de consum;
    d) stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;
    e) perfecţionarea cadrului instituţional de reglementare a activităţilor în comerţ;
    f) crearea mecanismului de interacţiune între administraţia publică centrală şi cea locală în
domeniul comerţului;
41
    g) modernizarea şi dezvoltarea formelor de distribuţie a mărfurilor şi de prestare a serviciilor
comerciale;
    h) simplificarea procedurilor de lansare a activităţilor de comerţ;
    i) coordonarea funcţiilor instituţiilor de stat abilitate să supravegheze domeniul comerţului.
    Articolul 2. Domeniul de reglementare
    (1) Prezenta lege reglementează activităţile în domeniul comerţului interior, stabileşte
cerinţele principale pentru desfăşurarea acestor activităţi, formele de desfăşurare a comerţului,
competenţele organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi ale autorităţilor
administraţiei publice locale în domeniul comerţului.
    (2) În sensul prezentei legi, activităţile de comerţ cu produse alimentare, nealimentare şi
prestările de servicii sînt definite conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei
(CAEM) şi sînt expuse în anexa nr. 1

42