PROIECT

Universitatea de Vest Timişoara
Facultatea de Ştiinţe Economice

Specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune
LUCRARE DE LICENŢĂ
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC
CONF. DR. PETRE ŞTEFEA
ABSOLVENT
ALECU ALEXANDRU ADRIAN
Timişoara
- 2003 -
Universitatea de Vest Timişoara
Facultatea de Ştiinţe Economice
Lucrare de licenţă
ANALIZA FINANCIARĂ
A ÎNTREPRINDERII
Îndrumător ştiinţific
CONF. DR. PETRE ŞTEFEA
Absolvent
ALECU ALEXANDRU ADRIAN
Timişoara
- 2003 -
1
CUPRINS
1. Prezentarea firmei 3
1.1 Date de identificare 3

1.2 Scurt istoric 3
1.3 Obiect de activitate 3
1.4 Principali indicatori financiari 4
2. Analiza structurii financiare a firmei 5
2.1 Analiza structurii activului 5

2.1.1 Analiza structurii activelor permanent 5
2.1.2 Analiza structurii activelor curente 6
2.1.2.1 Analiza ratei activelor circulante 6
2.1.2.1 Analiza ratei stocurilor 8
2.1.2.1 Analiza ratei creanţelor 8
2.1.2.1 Analiza ratei disponibilităţilor 9
2.2 Analiza structurii pasivului 10

2.2.1 Analiza stabilităţii financiare 10
2.2.2 Analiza autonomiei financiare 11
2.2.2.1 Analiza autonimiei financiare globale 11
2.2.2.1 Analiza autonimiei financiare la termen 12
2.2.3 Analiza îndatorării 13
2.2.3.1 Analiza îndatorării globale 13
2.2.3.2 Analiza îndatorării la termen 14
3. Analiza bonităţii financiare a firmei 16
3.1. Analiza lichidităţii 16

3.1.1 Analiza lichidităţii curente 16
3.1.2 Analiza lichidităţii rapide 17
3.1.3 Analiza lichidităţii imediate 17
3.2. Analiza solvabilităţii 19
3.2.1 Analiza solvabilităţii generale 19
3.2.2 Analiza solvabilităţii patrimonale 19
3.2.3 Analiza capacităţii de rambursare a datoriilor 20
4. Analiza echilibrului financiar 22
4.1 Analiza ehilibrului financiar pe termen lung 22

4.1.1 Analiza statică a fondului de rulment 22
4.1.2 Analiza dinamică a fondului de rulment 24
4.2 Analiza ehilibrului financiar pe termen scurt 24
4.1.1 Analiza statică a necesarului de fond de rulment 25
4.1.2 Analiza dinamică a necesarului de fond de rulment 26
4.3 Analiza echilibrului financiar curent 26
4.3.1 Analiza statică a trezoreriei 27
2
4.3.2 Analiza dinamică a trezoreriei 28
4.4 Analiza ratelor de finanţare 28
4.4.1 Analiza ratei stabile de finanţare 28
4.4.2 Analiza ratei de finanţare a activelor imobilizate 29
4.4.3 Analiza ratei globale de finanţare 30
5. Analiza gestiunii financiare a firmei 32
5.1 Analiza ratelor generale de gestiune 33

5.1.1 Analiza gestiunii activelor totale 33
5.1.1.1 Analiza gestiunii activelor imobilizate 34
5.1.1.2 Analiza gestiunii activelor circulante 35
5.1.1.3 Analiza gestiunii stocurilor 36
5.1.1.4 Analiza gestiunii ceanţelor 37
5.1.1.5 Analiza gestiunii clienţilor 38
5.1.2 Analiza gestiunii pasivelor 39
5.1.2.1 Analiza gestiunii capitalului permanent 39
5.1.2.2 Analiza gestiunii capitalului propriu 40
5.1.2.3 Analiza gestiunii datoriilor totale 41
5.1.1.4 Analiza gestiunii furnizorilor 42
5.1.1.5 Analiza gestiunii furnizorilor şi clienţilor 43
6. Analiza rentabilităţii întreprinderii 44

6.1 Analiza rentabilităţii generale 44
6.2 Analiza rentabilităţii comerciale 45
6.3 Analiza profitabilităţii resurselor consumate 46
6.4 Analiza rentabilităţii financiare 47
7. Analiza riscurilor întreprinderii 50

7.1 Riscul de exploatare 50
7.2 Riscul financiar 51
7.3 Riscul de faliment 53
8. Concluzii şi propuneri
57
Anexe 59
Bibliografie 62
3
CAPITOLUL I
PREZENTAREA FIRMEI
1.1 DATE DE IDENTIFICARE
1. Denumirea S.C. MORIŢA S.A STEI

2. Sediul Str Unirii nr.3
3 Forma juridică Societate pe actiuni cu capital privat
4 Nr. Înregistrare O.R.C J05-181-1991
5 Cod fiscal R 3427865
6 Telefon 59-333578
7 Durata de funcţionare Nelimitată
1.2 SCURT ISTORIC
Înfiinţată în anul 1991 firma S.C.MIORITA S.A are un capital social subscris şi vărsat
conform cererii de înscriere în valoare de 2.653.000.000 lei a cărui structură este în proporţie de
100% capital privat românesc din care 0,93% din acţiuni sunt deţinute de SIF BANAT –CRIŞANA,
90% de firma MIDDO Oradea iar restul de diverşi acţionari. Producţia înteprinderii este destinată
atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă în special Germania.
De la începutul funcţionarii şi pâna în prezent s-au făcut investiţii atât în infrastructura
întreprinderii (corpul clădire de producţie construit în anul 1978 a fost renovat şi modernizat
conform standardelor internationale în domeniu) cât şi în ceea ce priveşte utilajele de producţie
(maşinile provin din import de la cele mai renumite firme în domeniu). Forţa de muncă a cunoscut o
mare fluctuaţie de-a lungul timpului datorită dotării tehnice superioare care a dus la reducerea
necesarului de personal dar şi datorită apariţiei de noi firme în domeniu care au dus la creşterea
concurenţei în selectarea personalului.
1.3 OBIECTUL DE ACTIVITATE
Obiectul de activitate constă în:
- producerea şi comercializarea de tricotaje tip lână

- producerea şi comercializarea de tapiţerii pentru mobilă
- producerea şi comerializarea de îmbrăcăminte de tip bumbac
- poducerea de îmbrăcăminte şi accesorii la comandă
4
1.4. PRINCIPALII INDICATORI FINANCIARI ( 31.12. 2001)
- Cifra de afaceri 55.651.642 mii lei

- Venituri totale 60.274.941 mii lei
- Profit din exploatare 3.552.944 mii lei
- Profit brut al exerciţiului 1.587.610 mii lei
- Profit net 1.551.648 mii lei
- Număr de personal 552
5
CAPITOLUL II
ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A FIRMEI
Analiza structurii financiare a patrimoniului firmei urmăreşte reflectarea raporturilor dintre

elementele patrimoniale si transformările care au loc in cadrul resurselor şi utilizărilor permanente
respectiv a celor curente. Analiza structurii financiare presupune analiza:
- utilizărilor reflectate de activul bilanţului
- sursele de finanţare prezente în pasivul bilanţului
2.1 ANALIZA STUCTURII ACTIVULUI
Structura activului (numită şi structură patrimonială) se analizează cu ajutorul ratelor de structură

ale activului prin intermediul cărora se pune în evidenţă destinaţia economică a capitalului investit,
gradul de lichiditate a acestui capital precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi modifica structura
activului sub acţiunea factorilor de conjunctură.
2.1.1 Analiza structurii activelor permanente

Rata activelor imobilizate (Rai) măsoară ponderea activelor imobilizate (permanente) in
total activ. Această rată mai arată totodată gradul de investire a capitalului în firmă şi gradul de
imobilizare a capitalului.Se consideră că pentru o firmă un nivel al acesteia de 60% este favorabil.
Se calculează cu relaţia:
Rai = Active imobilizate /Total activ
În dinamică, dacă nivelul ratei creşte faţă de perioada de bază rezultă că activele imobilizate se
modifică într-o proporţie mai mare ca activul total, modificare ce se consideră benefică dacă
veniturile totale cresc intr-o măsură mai mare ca şi activele imobilizate.
ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR IMOBILIZATE

Tabelul 2.1.1
Nr Denumire Formulă u.m Perioada de analiză
crt 1999 2000 2001
1 Active imobilizate Aim mii lei 5.749.911 11.464.511 17.514.878
2 Activ total AT mii lei 14.370.514 22.184.385 33.598.493
3 Rata activelor imobilizate Rai=Aim/AT 40,00 51,00 52,00
4 Indice de creştere Aim % 1,00 1,99 1,52
5 Indice creştere AT % 1,00 1,54 1,51
6 Indice de creştere CA % 1,00 1,08 1,57
6
STRUCTURA ACTIVULUI
IMOBILIZAT
Tabel 2.1.1.1
Nr. Denumire Formulă u.m Perioada de analiză
Crt 1999 2000 2001
1 Imobilizări necorporale In mii lei 6.949 4.618 2.287
2 Imobilizări corporale Ic mii lei 5.731.681 11.425.440 17.468.546
3 Imobilizări financiare If mii lei 11.281 34.453 44.045
4 Rata In Rin=In/Aim 0,001 0.0004 0,0001
5 Rata Ic Ric=Ic/Aim 0,996 0,9965 0,9973
6 Rata If Rif =If/Aim 0,003 0,0031 0,0026
7 Indice creştere Ic % 1,00 1.99 1,52
Nivelul ratei activelor imobilizate înregistrează valori crescătoare de-a lungul perioadei
de analiză, tendinţă datorată creşterii mai rapide a activelor imobilizate în raport cu activul total
(tabel 2.1.1), creştere ce se datorează în principal evoluţiei crescătoare a imobilizărilor corporale ce
reprezintă principala componentă a activelor imobilizate (tabel 2.1.1.1). Indicatorul se apropie de
valoarea considerată optimă (60%) în anul 2001. Această creştere este benefic resimţită la nivelul
cifrei de afaceri aceasta înregistrând o creştere semnificativă mai ales în anul 2001.
Evolutia structurii activelor imobilizante
55
⯀52,00
⯀ 51,00
45 Rai ⯀
⯀40,00
35
25
1999 2000 2001
Fig.2.1.1.1
2.1.2 Analiza structurii activelor curente
2.1.2.1 Rata activelor circulante
Analiza structurii activelor curente se face cu ajutorul ratei activelor circulante (Rac) care arată
ponderea activului circulant în total activ arătând nivelul capitalului imobilizat în activitatea de
exploatare. Această rată măsoară indirect gradul de lichiditate al patrimoniului depinzând mult de
specificul activităţii. Se consideră că pentru o firmă din domeniul producţiei o valoare de 40% este
sănătoasă.
Se calculează după formula:

Rac= active circulante/total activ
7
Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă de creştere, atunci ponderea activelor circulante
creşte datorită modificării valorii activelor circulante într-o proporţie mai mare decât cea a activului
total, situaţie favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară,
pentru a asigura realizarea unei viteze de rotaţie superioare celei de bază. Dacă rata prezintă o
tendinţă de reducere atunci ponderea activelor circulante scade ca urmare a modificării valorii
activelor circulante într-o proporţie mai mică decât cea a activului total, situaţie favorabilă dacă este
dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru a asigura realizarea unei
viteze de rotaţie superioare perioadei de bază.
ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR CIRCULANTE

Tabelul 2.1.2.1
crt 1999 2000 2001
1 Active circulante Ac mii lei 8.530.049 9.349.120 13.525.104
3 Rata activelor circulante Rai=Ac/AT % 59,00 42,00 40,00
4 Indice de creştere Ac % 1,00 1,09 1,44
5 Indice creştere AT % 1,00 1,54 1,51
Rata activelor circulante scade de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a activului
total fată de nivelul activelor circulante (vezi tabel 2.1.2.1), mai mult, în dinamică nivelul ratei se
apropie de valoarea considerată normală în acest sector de activitate. Dacă se analizează această rată
având in vedere şi evoluţia cifrei de afaceri se observă că scăderea ratei stocurilor a dus la efecte
pozitive la nivelul cifrei de afaceri aceasta crescând de la o perioadă la alta.
Evolutia structurii activelor circulante
60 ⯀59.00
50 Rac ⯀
⯀42.00
⯀40,00
40
30 1999 2000 2001
Fig 2.1.2.1
8
2.1.2.2 Analiza ratei stocurilor
Rata stocurilor (Rs) reflectă ponderea stocurilor în total activ. Această rată depinde de mai mulţi
factori cum ar fi :
- sectorul de activitate unde activează întreprinderea
- durata ciclului de exploatare
- specularea fluctuaţiilor de preţ de pe
piaţă Se calculează conform formulei:
Rs= Stocuri/ Active circulante
Creşterea stocurilor este justificată atunci când este determinată de sporirea volumului de activitate,
respectiv este nejustificată atunci când duce la formarea de stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă.
RATA STOCURILOR
Tabelul 2.1.2 .2
Crt 1999 2000 2001
1 Stocuri S mii lei 730.862 1.009.976 2.563.399
2 Activ circulant Ac mii lei 8.530.049 9.349.120 13.525.104
3 Rata stocurilor Rs=S/Ac 8 10 18
4 Indice de creştere S % 1,00 1,38 2,53
5 Indice creştere Ac % 1,00 1,09 1,44
Rata stocurilor a crescut de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a volumului
stocurilor faţă de activul circulant (vezi tabelul 2.1.2.2). Această creştere determină modificarea în
aceeaşi măsură a cifrei de afaceri. Chiar dacă creşterea cifrei de afaceri este devansată de creşterea
stocurilor dacă avem în vedere valorile celor doi indicatori se poate aprecia că, creşterea stocurilor a
avut un efect pozitiv asupra cifrei de afaceri. Cu toate acestea este recomandată reducerea volumului
stocurilor.
2.1.2.3. Analiza ratei creanţelor
Rata creanţelor (Rcr) reflectă ponderea creanţelor pe care firma le are în total active.
Această rată este influenţată de domeniul de activitate, de natura relaţiilor comerciale precum şi de
termenele de plată practicate.
Creanţele pot fi:
- pe termen scurt (<10 zile)
- pe termen mediu (10 – 30 zile)
- pe termen lung (>30 zile)
Se calculează conform formulei:
Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă

Rcr= Creanţe/ de creştere
Active (ca urmare a modificării valorii lor intr-
circulante
o proporţie mai mare ca si volumul activului total) aceasta este o situaţie favorabilă numai dacă este
dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru realizarea unei viteze de
rotaţii superioare perioadei de bază
9
Dacă rata prezintă o tendinţă de reducere atunci ponderea creanţelor scade ca urmare a modificării
valorii creanţelor într-o proporţie mai mică decât cea a activului total, situaţie favorabilă dacă este
dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru a asigura accelerarea
vitezei de rotaţie superioare faţă de perioada de bază
RATA CREANŢELOR
Tabelul 2.1.2.3
Crt 1999 2000 2001
1 Creanţe Cr mii lei 7.132.204 7.576.199 10.276.536
3 Rata creanţelor Rs=Cr/Ac 83 81 75
4 Indice de creştere Cr % 1,00 1,06 1,35
Rata creanţelor a scăzut de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a activului circulant faţă
de nivelul creanţelor (vezi tabelul 2.1.2.3). Acest lucru a dus la o creştere a cifrei de afaceri intr-un
ritm superior atât faţă de activului circulant cât şi faţă de volumul creanţelor, deci acest indicator a
avut o influenţă pozitivă asupra cifrei de afaceri.
2.1.2.4 Analiza ratei disponibilităţilor
Rata disponibilităţilor (Rd) arată ponderea activelor cele mai lichide în total active circulante,
adică gradul de lichiditate imediată a activelor curente.
Se calculează conform formulei:
Rd= Disponibilităţi/ Active circulante
O valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în termeni de echilibru

financiar, dar poate fi şi rezultatul deţinerii unor resurse insuficient utilizate. De asemenea, nivelul
disponibilităţilor poate fi fluctuant într-un interval redus, putând, pe de o parte, să crească foarte
mult, ca urmare a unor intrări importante de fonduri, sau, pe de altă parte, să scadă ca urmare a unor
plăţi substanţiale.
RATA DISPONIBILITĂŢILOR
Tabelul 2.1.2 .4
Crt 1999 2000 2001
1 Disponibilităţi D mii lei 666.983 162.945 685.169
3 Rata disponibilităţilor Rs=D/Ac 7 1,7 5
4 Indice de creştere D % 1,00 0,24 4,2
10
Rata disponibilităţilor a scăzut in al doilea an ca urmare a scăderii volumului
disponibilităţilor fata de activele circulante In ultimul an rata înregistrează o valoare ascendenta fata
de anul anterioar urmare a creşterii mai rapide a volumului disponibilităţilor faţă de activul circulant.
Rata disponibilităţilor a înregistrat valori oscilante de-a lungul perioadei analizate. Astfel în
anul 2000 volumul disponibilităţilor di casă a scăzut ca urmare a efectuării de plăţi masive prin casă
pentru ca în anul 2001 acest indicatorul să se apropie de valoarea din perioada de bază (vezi tabelul
2.1.2.4). Această situaţie fluctuantă a trezoreriei trebuie remediată prin asigurarea unui nivel
echilibrat al disponibilităţilor în fiecare an. Aceasta se poate realiza fie prin evitarea situaţiilor ce
necesită plăţi masive prin trezorerie sau prin realizarea unui echilibru între durata de încasare a
creanţelor şi plata obligaţiilor
În concluzie se poate spune că firma prezintă in general o structură echilibrată a activului, ea

trebuind doar să urgenteze încasarea creanţelor pentru a nu crea goluri în casă necesitînd apelarea la
credite de trezorerie.
2.2 ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI
Analiza ratelor de structură a a pasivului evidenţiază modul de structurare a resurselor de

finanţare , in funcţie de provenienţa şi de gradul de exigibilitate al acestora. Prin nivelul acestor rate
se poate identifica, la un moment dat, existenţa sau inexistenţa unei structuri financiare adecvate
pentru întreprindere, rezultat al politicii financiare promovate de managementul acesteia. Ratele de
structură ale pasivului reflectă trei principale aspecte legate de finanţarea întreprinderii:
- stabilitatea financiară
- autonomia financiară
- gradul de indatorare
2.2.1 Analiza stabilitaţii financiare

Rata stabilităţii financiare(Rsf) reflectă ponderea capitalurilor permanente în totalul
surselor de finanţare. Această rată reflectă măsura in care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent(stabil) în total resurse. Valoarea minimă acceptată pentru acest indicator este de
60%
Se calculează cu formula:
Rsf= Capital permanent/ Pasiv total
ANALIZA STABILITĂŢII FINANCIARE

Tabelul 2.2.1
Crt 1999 2000 2001
1 Capital permanent Cprm mii lei 10.306.254 11.709.610 18.665.124
2 Pasiv total TP mii lei 14.370.514 22.184.385 33.598.493
3 Rata stabilitatii Rsf=Cprm/TP 71 52 55
financiare
4 Indice de creştere Cprm % 1,00 1,13 1,59
5 Indice de creştere TP % 1,00 1,54 1,51
În primul an firma prezintă o stabilitate financiară foarte bună nivelul indicatorului fiind mult
peste nivelul considerat optim. În următorul an , acest indicator se depreciază datorită creşterii mai
rapide a pasivului în raport cu capitalul permanent, aflându-se la un nivel îngrijorător pentru firmă .
În ultimul an indicatorul suferă o uşoară apreciere datorită creşterii mai rapide a capitalului
permanent faţă de pasivul total (vezi tabelul 2.2.1). Pentru a menţine un nivel care să nu dea naştere
la dificultăţi în viitor, firma va trebui să crească volumul capitalului permanent mai ales prin sporirea
11
capitalurilor proprii.
12
Evolutia ratei stabilităţii financiare
75
⯀71,00
65
55 ⯀55,00 Rsf⯀
50%⯀51,00
45
35
1999 2000 2001
Fig 2.2.1
2.2.2 Analiza autonomiei financiare
Rata autonomiei financiare (Rai) pune in evidenţă cât din sursele de finanţare aparţin
proprietarului. Cu cât sursele proprii deţin o pondere mai importantă în totalul surselor de finanţare
cu atât autonomia financiară a întreprinderii este mai ridicată. Autonomia financiară se prezintă sub
forma:
- autonomia financiară globală- măsurată prin rata autonomiei financiare globale( Rafg)
- autonomia financiară la termen - măsurată prin rata autonomiei financiare la termen (Raft)
2.2.2.1 Autonomia financiară globală
- reflectă ponderea surselor proprii în total surse de finanţare. Această rată are o mare
importanţă pentru instituţiile financiare în cazul în care întreprinderea solicită un împrumut. În acest
caz evaluarea se face astfel:
- când Rafg > 66,7% înseamnă că autonomia financiară globală este ridicată şi întreprinderea poate
beneficia de credit
- când Rafg = 30-50% se poate obţine creditul dar creşte riscul acestuia
- când Rafg<30% întreprinderea nu prezintă garanţii pentru a obţine
creditul Se calculează cu formula
Rafg= Capital propriu/ Pasiv total
RATA AUTONOMIEI GLOBALE
13
Tabelul 2.2.2.1
crt 1999 2000 2001
1 Capital propriu Cp mii lei 10.283.752 11.699.386 13.251.034
2 Pasiv total TP mii lei 14.370.514 22.184.385 33.598.493
3 Rata autonomiei globale Rsf=Cp/TP 71 52 39
4 Indice de creştere Cpr % 1,00 1,13 1,14
În anul 1999 firma dispune de o bună autonomie financiară ce putea folosi la contractarea
unui credit bancar dacă era necesar. Creşterea mai rapidă a pasivului total în raport cu capitalul
propriu a dus la deprecierea indicatorului mai ales in ultimul an de analiză când acesta atinge
minimum (vezi tabelul 2.2.2.1). Este o situaţie mai delicată ce ar trebui să îngrijoreze managementul
şi de a-l îndruma spre o sporire a capitalurilor proprii.
2.2.2.2 Analiza autonomiei financiare la termen
Reflectă măsura in care datoriile pe termen lung participă la formarea resurselor permanente
Evoluţia sa este rezultanta raportului dintre ritmul de creştere a capitalului propriu (tendinţă
crescătoare în condiţiile realizării unei activităţi profitabile) şi cel al datoriilor pe termen mediu şi
lung (tendinţă fluctuantă în funcţie de mediul de contractare a creditelor, de modul de utilizare şi
eşalonare a restituirii lor). Ca principiu general, acest indicator trebuie să prezinte o permanentă
tendinţă de creştere, situaţie favorabilă firmei când se datorează creşterii capitalului propriu şi
reducerii datoriilor pe termen lung. Reducerea ratei este normală în perioadele de gestiune când se
contractează împrumuturi pe termen mediu si lung, cu condiţia ca firma să beneficieze de efectul de
levier
Raft= Capital propriu/ Capital permanent
RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN
Tabelul 2.2.2.2
Crt 1999 2000 2001
1 Capital propriu Cp mii lei 10.283.752 11.699.386 13.251.034
3 Rata autonomiei la Rsf=Cp/Cprm 99 99 70
termen
Autonomia financiră la termen prezintă pe toată perioada analizată valori mult superioare
pragului minim admis chiar dacă în ultimul an acesta înregistrează o uşoară depreciere datorită
creşterii mai rapide a capitalului permanent faţă de cel propriu (vezi tabelul 2.2.2.2). Cu toate
acestea nu sunt motive de îngrijorare fiind recomandat continuarea acestei politici de menţinere a
unei proporţii însemnate a capitalului propriu în capitalul permanent.
14
Evolutia ratei autonomiei financiare
⯀99 ⯀ 99
95
80
⯀71 ⯀70
65 Rafg⯀ Raft⯀
⯀52
50 R
⯀39
35
20
199 2000 2001
9
Fig.2.2.2.2
2.2.3 Analiza îndatorării
Rata de îndatorare exprimă nivelul datoriilor pe care le are firma în raport cu totalul surselor de
finanţare. Se are în vedere:
- rata de îndatorare globală
- rata de îndatorare la termen
2.2.3.1 Analiza ratei de îndatorare globală (Rîg)
Rata de îndatorare globală (Rîg) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei.
Arată în ce măsură sursele împrumutate şi cele atrase participă la finanţarea activităţii. Valoarea
maxim admisă a acestui indicator este de 66%, deşi se consideră că o valoare de 50% ar fi mai
sigură. Îndepărtarea de această valoare semnifică o reducere a îndatorării firmei, respectiv o creştere
a autonomiei financiare. În dinamică indicatorul ar trebui să se reducă permanent pe seama
modificării datoriilor într-un ritm mai lent decât modificarea pasivului, cea mai favorabilă situaţie
fiind datorată rambursărilor de datorii pe termen mediu şi lung, respectiv reducerii creditelor de
trezorerie, cedând locul capitalurilor proprii.
Creşterea indicatorului reflectă o situaţie normală când se contractează credite pe termen mediu şi
lung (cu condiţia ca firma să beneficieze de efectul de levier) şi cresc datoriile de exploatare ( ca
efect al relaxării termenelor de plată)
Rîg= Datorii totale/ Total pasiv
RATA ÎNDATORĂRII GLOBALE
15
Tabelul 2.2.3.1
crt 1999 2000 2001
1 Datorii totale Dt mii lei 4.012.393 9.815.890 17.820.035
2 Total pasiv TP mii lei 14.370.514 22.184.385 33.598.493
3 Rata îndatorării globale Rsf=Dt/TP 27 44 53
4 Indice de creştere Dt % 1,00 2,44 1,81
Rata îndatorării globale înregistrează valori ascendente de-a lungul perioadei de analiză datorită
creşterii mai rapide a volumului datoriilor totale faţă de cel al pasivului total. În anul 2000
indicatorul se apropie de nivelul maxim admis pentru ca, în anul 2001 indicatorul să depăşească
acest nivel (vezi tabelul 2.2.3.1)
. Se impun luarea de măsuri care vor viza fie reducerea creditelor pe termen lung ce se vor
angaja, precum şi obţinerea de la furnizori de termene de plată mai lejere fără a afecta gestiunea
acestora.
2.2.3.2 Analiza îndatorării la termen
Rata îndatorării la termen(Rît) reflectă măsura în care datoriile pe termen lung participă la
formarea capitalurilor permanente. Posibilităţile de îndatorare sunt cu atât mai mari cu cât valoarea
indicatorului este mai mică. Valoarea minim admisă este de 50 %.
Rît= Datorii pe termen lung/ Capital permanent
RATA ÎNDATORĂRII LA TERMEN

Tabelul 2.2.3.2
crt 1999 2000 2001
1 Datorii pe termen lung Dtl mii lei 22.502 10.224 5.414.090
3 Rata îndatorării la termen Rît=Dtl/Cprm 0,2 0,08 29
4 Capital propriu Cpr mii lei 10.283.752 11.699.386 13.251.034
5 Rata îndatorării la termen Rît=Dtl/Cpr 0,2 0,08 40
6 Indice de creştere Dtl % 1,00 0,45 530
Acest indicator are o evoluţie puternic ascendentă spre ultimul an de analiză când firma a plătit
un împrumut contractat anterior perioadei de analiză (vezi tabelul 2.2.3.2). Pe ansamblu însă, firma
se află într-o situaţie bună din acest punct de vedere, in sursele de finanţare totale cele pe termen
lung au o proporţie mai redusa fata de cele proprii.
Evolutia ratei îndatorării

16
⯀53
50
⯀44
40
30 Rîg⯀
⯀27 ⯀29
20 Raft Rît ⯀
10
⯀0,2
0 ⯀0,08
1999 2000 2001
Fig. 2.2.3.2
În concluzie, firma prezintă o strucură echilibrată a activului şi pasivului, gradul de

îndatorare şi autonomia financiară din primii doi ani permiţându-i contractarea de credite ceea ce
se întâmplă în ultimul an de analiză . Se recomandă menţinerea acestei structuri sau dacă este
posibil îmbunătăţirea ei prin creşterea ponderii activelor direct productive , reducerea stocurilor
precum şi menţinerea la niveluri asiguratorii a gradului de autonomie financiară, de stabilitate
financiară şi a gradului de îndatorare.
CAPITOLUL III
ANALIZA BONITĂŢII FINANCIARE A FIRMEI
17
Bonitatea financiară reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile atât pe termen scurt cât
şi pe termen mediu şi lung. Privit din acest punct de vedere, acest indicator poate fi considerat ca un
indicator al echilibrului financiar. Bonitatea se analizează sub următoarele aspecte:
- lichiditatea
- solvabilitatea
De multe ori noţiunile de lichiditate şi solvabilitate se confundă deoarece ambele noţiuni reflectă
capacitatea de plată a întreprinderii numai că lichiditatea se referă la capacitatea de achitare a
obligaţiilor pe termen scurt iar solvabilitatea reflectă capacitatea de plată a obligaţiilor pe termen
lung
.
3.1 ANALIZA LICHIDITĂŢII

. Lichiditatea este definită de două caracteristici principale:
- specificul elementelor de activ, acestea având o capacitate mai mare sau mai mică de a se transforma
în lichidităţi (bani)
- de destinaţia lichidităţilor, din acest punct de vedere lichiditatea fiind definită ca şi capacitatea
întreprinderii de a acoperi din activele sale cele mai lichide obligaţiile pe termen scurt.
Acest indicator se poate analiza ca: lichiditate curentă, lichiditate rapidă şi lichiditate imediată.
3.1.1 Analiza lichidităţii curente
Lichiditatea curentă (Lc) exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi obligaţiile pe termen
scurt din activele circulante fiind calculată ca raport între activele circulante şi pasivele curente.
Lc = Active curente/Pasive curente

Valorile de referinţă ale acestui indicator sunt:
- valoarea minimă este 1,00 - sub acest nivel firma se află în pericol de incapacitate de plată
- valoarea maximă este 2,00 – peste această valoare se consideră că nu sunt corespunzător activele
curente
ANALIZA LICHIDITĂŢII CURENTE

Tabelul 3.1.1
crt 1999 2000 2001
2 Pasive curente Pc mii lei 3.989.891 9.805.666 12.405.945
3 Lichiditate curentă Lc =Ac/Pc 2,13 0,95 1,07
4 Indice de creştere Lc % 1,00 0,44 2,43
6 Indice de creştere Pc % 1,00 2,45 1,26
Acest indicator prezintă în primul an o valoare puţin peste limita maxim admisă pentru acest
indicator, firma putându-şi achita datoriile de exploatare din activele curente, fiind bine asigurată
sub acest aspect de riscul de incapacitate de plată pe termen scurt. În al doilea şi al treilea an
indicatorul prezintă o tendinţă descendentă datorită creşterii mai rapide a pasivelor curente
comparativ cu activele curente dar nu se depărtează de limitele considerate normale pentru acest
indicator (vezi tabelul 3.1.1)
. Se poate spune deci, că sub acest aspect firma nu întâmpină dificultăţi.
3.1.2 Analiza lichidităţii rapide
18
Lichiditatea rapidă (Lr) exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi achita obligaţiile pe
termen scurt din activele curente mai puţin stocurile care sunt considerate ca fiind cele mai puţin
lichide din activele curente.
Lr =indicatorului
Valorile de referinţă ale Active curente-Stocuri
sunt: / Pasive curente
- valoarea maximă este 1,00 – peste această valoare se consideră că nu se utilizează corespunzător
activele curente
ANALIZA LICHIDITĂŢII RAPIDE

Tabelul 3.1.2
crt 1999 2000 2001
1 Active circulante-Stocuri Ac-S mii lei 7.799.187 8.339.144 10.746.250
3 Lichiditate rapidă Lr =Ac-s/Pc 1,95 0,85 0,86
4 Indice de creştere Lr % 1,00 0,43 1,01
5 Indice creştere Ac-S % 1,00 1,06 1,28
În primul an indicatorul se situează mult peste valoarea maxim acceptată ceea ce înseamnă că
întreprinderea poate să-şi acopere obligaţiile curente din activele curente dar mai poate să însemne
că întreprinderea nu îşi utilizează bine activele curente. În următorii ani valoarea indicatorului
se stabilizează în limitele considerate normale ale acestuia datorită creşterii mai rapide a pasivelor
curente faţă de activele curente. Şi sub acest aspect firma este asigurată împotriva riscului
incapacităţii de plată.
3.1.3 Analiza lichidităţii imediate
Lichiditatea imediată (Li) reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita obligaţiile curente din
disponibilităţi.
Li = Disponibilităţi / Pasive curente

Valorile de referinţă ale indicatorului sunt:
- valoarea maximă este 1,00 – peste această valoare se consideră că nu se utilizează corespunzător
disponibilităţile
19
ANALIZA LICHIDITĂŢII IMEDIATE
Tabelul 3.1.3
crt 1999 2000 2001
1 Disponibilităţi D mii lei 666.983 162.945 685.169
3 Lichiditate imediată Li =D/Pc 0,16 0,01 0,05
4 Indice creştere D % 1,00 0,24 4,20
În ceea ce priveşte lichiditatea imediată firma se află într-o situaţie defavorabilă de-a lungul
perioadei de analiză, indicatorul aflându-se mult sub limita considerată normală mai ales în ultimii
doi ani (vezi tabelul 3.1.3). S-a ajuns la această situaţie datorită creşterii mult mai rapide a pasivelor
curente faţă de disponibilităţi. Pentru a reglementa situaţia firma trebuie să urgenteze încasarea
creanţelor, aceasta reprezentând adevărata problema în ceea ce priveşte lichiditatea imediată.
Evolutia lichiditaţii financiare
⯀2,13
2
Lc ⯀
1,95
1 ⯀1,07 Lr ⯀
⯀0,95
0,85 ■0,86 Li ⯀
■0,16
0 ■0,01■0,05
1999 20002001
Fig 3.1.3
Lichiditatea curentă înregstrează valori bune pe parcursul perioadei analizate, ceea ce nu se

poate spune şi despre lichiditatea rapidă care datorită slabei încasări a creanţelor clienţi se află la un
nivel mult sub limita minimă asigurătoare. Trebuie să se acţioneze la încasarea creanţelor pentru a
aduce terezoreria la nivelul asiguratoriu.
20
3.2 ANALIZA SOLVABILITĂŢII FIRMEI
Solvabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita obligaţiile pe termen mediu şi lung, de
a asigura sursele băneşti capabile să susţină continuitatea activităţii pe termen lung. Este expresia
garanţiilor pe care firma le poate oferi în raporturile cu terţii.
3.2.1 Analiza solvabilităţii generale
Indicele solvabilităţii generale (Isg) arată măsura în care activele totale ale firmei pot acoperi totalul
datoriilor acesteia
Pentru acest indicator se acceptă un nivel minim de 1,66 sub acest nivel firma se află în pericolul
Isg = activ total / datorii totale
incapacităţii de plată
ANALIZA SOLVABILITĂŢII GENERALE

Tabelul 3.2.1
crt 1999 2000 2001
2 Datorii totale Dat mii lei 4.014.827 9.815.890 17.820.035
3 Indice solvabilitate generală Isg 3,55 2,12 1,74
4 Indice de creştere Isg % 1,00 0,59 0,82
5 Indice de creştere AT % 1,00 1,46 1,49
6 Indice de creştere Dat % 1,00 2,45 1,82
Acest indicator înregistrează valori supraunitare de-a lungul perioadei analizate şi deasupra limitei
inferioare pragului minim. Aceasta înseamnă că firma poate să-şi plătească integral datoriile pe
seama activelor. În dinamică, indicatorul înregistrează o tendinţă descrescătoare datorită creşterii
mai rapide a datoriilor totale faţă de activul total(vezi tabelul 3.2.1) . Pentru a nu se ajunge la situaţia
în care firma să nu mai poată să-şi achite datoriile pe seama activelor, firma trebuie să crească
valoarea acestora ( mai ales să investească în active productive) cu surse proprii (capitaluri proprii).
Se foloseşte mai ales în situaţii excepţionale cum ar fi starea de faliment.
3.2.2 Analiza solvabilităţii patrimoniale
Solvabilitatea patrimonială (SP) exprimă gradul în care din capitalul social sunt garantate obligaţiile
faţă de creditori şi acţionari. Acest indicator se apreciază ca fiind asiguratoriu pentru valori cuprinse
între 40-60%.
SP = Capital social / capital social +credite pe termen mediu şi lung
21
ANALIZA SOLVABILITĂŢII PATRIMONIALE
Tabelul 3.2.2
Crt 1999 2000 2001
1 Capital social Cs mii lei 2.653.825 2.653.825 2.653.825
2 Capital social +credite pe termen Cs+ctl mii lei 2.676.327 2.664.049 8.067.915
mediu şi lung
3 Solvabilitate patrimonială SP 0,98 0,99 0,32
4 Indice de creştere Cs+ctl % 1,00 0,99 3,02
Solvabilitatea patrimonială, în primii doi ani înregistrează nivele asiguratorii pentru firmă în
ceea ce priveşte garantarea obligaţiilor din capitalul social fiind un punct pozitiv pentru
întreprindere. În ultimul an însă, creşterea mai rapidă a împrumuturilor pe termen lung comparativ
cu menţinerea la acelaşi nivel a capitalului social a dus la înrăutăţirea acestui indicator, firma în
viitor trebuind să-şi majoreze capitalul social până la un nivel care să asigure, la nevoie, achitarea
majorităţii datoriilor pe termen mediu şi lung prin intermediul său.
Evoluţia solvabilităţii
⯀3,55
3 3,00
2 ⯀2,12
Isg⯀
⯀1,74
SP⯀
1
⯀0,99⯀0,99
0,6
⯀0,320,4
0
199920002001
Fig 3.2.2
3.2.3 Analiza capacităţii de rambursare a datoriilor
Se apreciază cu ajutorul gradului de rambursare a serviciului datoriei (Gsd) Indicatorul

măsoară posibilitatea de restituire a serviciului datoriei(ratele anuale la credite+ dobânzile aferente)
având un nivel minim acceptat de 1, solvabilitatea fiind cu atât mai bună cu cât nivelul indicatorului
este mai mare ca 1.
22
ANALIZA CAPACITĂŢII DE RAMBURSARE A DATORIILOR
Tabelul 3.2.3
Crt 1999 2000 2001
1 Autofinanţarea Af mii lei 5.697.882 3.261.934 4.635.080
2 Serviciul datoriei Sd mii lei 22.502 10.224 1.554.234
3 Gradul de acoperire a Gsd 253,2 180,5 2.98
serviciului datoriei
4 Indice de creştere Af % 1,00 0,57 1,42
5 Indice de creştere Sd 1,00 0,45 152,02
Indicatorul înregistrează valori asiguratorii pentru întreprindere pe toată perioada analizată

înregistrându-se o înrăutăţire a acestuia în ultimul an când s-a înregistrat o creştere mai rapidă a
datoriilor pe termen lung faţă de autofinanţarea întreprinderii.
Sub aspectul bonităţii financiare firma se află într-o situaţie bună, atât sub aspectul lichidităţii cât şi
a solvabilităţii, cu precizarea faptului că valorile scăzute ale lichidităţii rapide pot afecta trezoreria şi
echilibrul financiar curent. Firma trebuie să acţioneze la încasarea creanţelor spre a restabili nivelul
trezoreriei la valori asuguratorii. Evoluţia foarte bună a indicatorilor de solvabilitate în primi doi ani
este urmată de o înrăutăţire a indicatorului în ulimul an datorită creşterii volumului obligaţiilor de
acoperit.
23
CAPITOLUL IV
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
Echilibrul financiar exprimă egalitatea dintre sursele permanente şi mijloacele economice necesare
realizării activităţii de exploatare pe termen scurt ,mediu şi lung.
Analiza echilibrului financiar se poate realiza :
- static- indicatorii echilibrului financiar sunt calculaşi pe baza bilanţului financiar
- dinamic- indicatorii echilibrului financiar sunt calculaşi pe baza bilanţului funcţional
Aprecierea echilibrului financiar se realizează cu indicatorii:

- fond de rulment
- necesar de fond de rulment
- trezoreria
4.1 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE TERMEN LUNG
Analiza echilibrului financiar pe termen lung se realizează cu ajutorul fondului de rulment.

Acest indicator reflectă nivelul surselor permanente utilizate pentru finanţarea activelor ciclice. Când
sursele permanente sunt mai mari decât necesităţile permanente întreprinderea dispune de un fond de
rulment ce poate fi folosit pentru finanţarea activelor circulante. Fondul de rulment apare astfel ca o
marjă de securitate financiară care permite întreprinderii să facă faţă nevoilor de finanţare ale
exploatării atunci când sursele ciclice sunt insuficiente.
Creşterea fondului de rulment este datorată:
- creşterii capitalului permanent :
- sporirea capitalului propriu
- contractarea de împrumuturi pe termen mediu şi lung
- diminuarea activelor imobilizate
- amortizare
- vânzări de active fictive
- reevaluare
- retragere aport
Creşterea fondului de rulment este benefică pentru firmă dacă nu se realizează pe seama creşterii
împrumuturilor ceea ce va avea ca efect diminuarea rezultatului exploatării, ci din majorarea
capitalurilor proprii.
Scăderea fondului de rulment este datorată:
- diminuării capitalului permanent :
- reducerii capitalului propriu
- rambursarea de împrumuturi pe termen mediu şi lung
- creşterea activelor imobilizate
- reevaluare
- aport de capital in natură
- investiţii
Scăderea fondului de rulment nu este benefică pentru firmă dacă se datorează reducerii capitalurilor
proprii, iar dacă este datorată investiţiilor situaţia financiară pe termen lung se imbunătăţeşte datorită
rezultatelor exploatării degajate de investiţii.
4.1.1 Analiza statică a fondului de rulment
Analiza statică a fondului de rulment se realizează cu ajutorul datelor din bilanţul financiar (vezi
anexa 2) şi reflectă o imagine statică a modului de realizare a echilibrului financiar.
24
ANALIZA STATICĂ A FONDULUI DE RULMENT
Tabelul 4.1.1
crt 1999 2000 2001
2 Active imobilizate Ai mii lei 5.749.911 11.464.511 17.514.878
3 Fond de rulment FR= Cprm- Ai Mii lei 4.540.158 -456.546 1.119.159
4 Indice de creştere Cprm 1,00 1,06 1,69
5 Indice de creştere Ai 1,00 1,99 1,52
STRUCTURA FONDULUI DE RULMENT

Tabelul 4.1.1
Crt 1999 2000 2001
1 Capital propriu Cpr mii lei 10.265.133 10.997.741. 13.219.947
3 Fond de rulment FRp mii lei 4.515.222 -466.770 -4.294.931
propriu
4 Fond de rulment străin FRs mii lei 24.936 10.224 5.414.090
Indicatorul înregistrează în primul an o valoare pozitivă (4.540.158) ceea ce înseamnă că firma a

reuşit să-şi acopere din sursele permanente nevoile permanente, rămânându-i un surplus pentru
finanţarea nevoilor procesului de exploatare. În al doilea an fondul de rulment înregistrează o
valoare negativă (-456546) datorită creşterii mai rapide a activelor imobilizate faţă de capitalul
permanent. Acest lucru însă poate avea în viitor o creştere a rezultatului exploatării. În acest an firma
se află în dezechilibru financiar ce trebuie corectat fie prin creşterea capitalului propriu. În ultimul
an situaţia se corectează, fondul de rulment înregistrând o valoare pozitivă datorită creşterii mai
rapide a capitalurilor permanente (generată de contractarea unui împrumut pe termen lung de
5.414.090) faţă de activele imobilizate (vezi tabelul 4.1.1). Firma dispune de un excedent de surse
stabile pentru finanţarea procesului de exploatare, restabilindu-se situaţia de echilibru financiar pe
termen lung.
Evoluţia fondului de rulment
4.540.128 1999
4.500.000
FR
3.000.000
1.500.000
1.119959
2001
0
2000
- 456546
-1.500.000
Fig. 4.1.1
25
4.1.2 Analiza dinamică a fondului de rulment
26
Analiza dinamică a fondului de rulment se realizează cu ajutorul datelor din bilanţul
funcţional(vezi anexa 2) iar echilibrul financiar este privit din perspectiva continuării activităţii.
ANALIZA DINAMICĂ A FONDULUI DE RULMENT

Tabelul 4.1.2
crt 1999 2000 2001
3 Fond de rulment FR= Cprm- Ai mii lei 4.559.217 245.089 6.203.728
4 Indice de creştere Cprm 1,00 1,19 1,97
5 Indice de creştere Ai 1,00 1,96 1,54
În varianta dinamică indicatorul înregistrează valori pozitive de-a lungul întregii perioade
analizate, în anul 1999 valoarea fondului de rulment este de 4.559.917excedent disponibil pentru
finanţarea activelor circulante. În anul 2000 indicatorul prezintă o tendinţă descendentă (245.089)
datorită creşterii mai rapide a activelor imobilizate faţă de capitalul permanent, tendinţă ce nu
continuă în 2001 când valoarea indicatorului este maximă (6.203.728), datorită creşterii mai rapide a
capitalului permanent faţă de activele imobilizate ce va putea fi folosit în procesul de exploatare
(vezi tabelul 4.1.2).
4.2 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE TERMEN SCURT
Analiza echilibrului financiar pe termen scurt se realizează cu ajutorul necesarului de fond de

rulment. Necesarul de fond de rulment(Nfr) reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie
finanţate din surse stabile respectiv activele circulante care urmează să fie finanţate din surse stabile
Nfr= Active ciclice- Pasive ciclice

Dacă necesarul de fond de rulment este pozitiv, el semnifică un surplus de nevoi temporale faţă
de resursele temporare posibil de mobilizat. Este o situaţie benefică pentru firmă dacă este rezultatul
politicii de investiţii, creşterii vânzărilor, sau mărirea duratei ciclului de fabricaţie. Este o situaţie
nefavorabilă pentru întreprindere un fond de rulment pozitiv dacă este rezultatul unui decalaj
nefavorabil între încasarea creanţelor şi plata obligaţiilor, sau a existenţei unor stocuri fără mişcare
sau cu mişcare lentă.
Dacă necesarul de fond de rulment este negativ, el semnifică un surplus al resurselor temporare
faţă de nevoile temporare, în acest caz nevoia de fond de rulment negativă constituie o sursă
temporară care nu trebuie finanţată ci ea finanţează fondul de rulment şi trezoreria. Este o situaţie
favorabilă pentru întreprindere existenţa unui fond de rulment pozitiv dacă este rezultatul accelerării
vitezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelo sau angajarea unor datorii cu termene de plată mai relaxate.
Un necesar de fond de rulment negativ se consideră ca fiind o situaţie nefavorabilă când nu se
datorează unor întreruperi temporare în aprovizionare şi reînnoirea stocurilor sau în activitatea de
exploatare
Evoluţia necesarului de fond de rulment este influenţată de cifra de afaceri, de durata ciclului de
fabricaţie, de modul de gestionare al creanţelor şi stocurilor, de modificarea preţurilor la materii
prime, materiale, combustibil, energie, etc., de modificarea nivelului datoriilor. Nivelul optim al
necesarului de fond de rulment este de 15% din cifra de afaceri.
4.2.1 Analiza statică a necesarului de fond de rulment
27
Analiza statică a fondului de rulment se realizează cu ajutorul datelor din bilanţul financiar (vezi
anexa 2)
ANALIZA STATICĂ A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

Tabelul 4.2.1
crt 1999 2000 2001
2 Disponibilităţi bănesti Db mii lei 666.983 162.945 685.169
3 Active ciclice AC= Ac-Db mii lei 7.863.066 9.186.157 12.624.480
4 Datorii pe termen scurt Dts mii lei 3.989.891 9.805.666 12.405.175
5 Credite pe termen scurt Cts mii lei 0 0 0
6 Pasive ciclice PC=Dts-Cts mii lei 3.989.891 9.805.666 12.405.175
7 Necesar de fond de rulment Nfr=AC-PC mii lei 3.873.175 -619509 219.305
7 Indice de creştere AC % 1,00 1,16 1,37
8 Indice de creştere PC % 1,00 2,45 1,26
Necesarul de fond de rulment înregistrează în primul an o valoare pozitivă (3.873.175) ceea ce

înseamnă că întreprinderea dispune de active circulante ce trebuie finanţate din resurse permanente.
În anul următor indicatorul se depreciază înregistrând o valoare negativă (-619.509) datorită creşterii
mai rapide a pasivelor ciclice faţă de activele ciclice (în special a datoriilor pe termen scurt care au
crescut de aproape 2,5 ori faţă de anul de bază) ceea ce înseamnă că pasivele curente finanţează
integral activele curente. În ultimul an de analiză Nfr înregistrează o valoare pozitivă (219.305)
aceasta însemnând că întreprinderea dispune de active curente ce trebuie finanţate din surse
permanente (vezi tabelul 4.2.1). Cresterea Nfr se datorează creşterii mai rapide a activelor curente
faţă de pasivele curente.
Evoluţia necesarului de fond de rulment
3.873.175 1999
3.000.000
Nfr
2.000.000
1.000.000
219.305
2001
0
2000
-619.509
-1.000.000
Fig. 4.2.1
4.2.2 Analiza dinamică a necesarului de fond de rulment
28
Analiza dinamică a necesarului de fond de rulment se realizează cu ajutorul datelor din bilanţul
funcţional (vezi anexa 2)
ANALIZA DINAMICĂ A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

Tabelul 4.2.2
crt 1999 2000 2001
2 Disponibilităţi bănesti Db mii lei 666.983 162.945 685.169
3 Active ciclice AC= Ac-Db mii lei 7.953.620 10.556.919 15.366.676
4 Datorii pe termen scurt Dts mii lei 4.027.586 10.474.775 12.405.945
5 Credite pe termen scurt Cts mii lei 0 0 0
6 Pasive ciclice PC=Dts-Cts mii lei 4.027.586 10.474.775 12.405.945
7 Necesar de fond de Nfr=AC-PC mii lei 3.926.034 82.114 2.960.791
rulment
7 Indice de creştere AC % 1,00 1,32 1,45
8 Indice de creştere PC % 1,00 2,6 1,18
9 Indice de creştere Nfr % 1,00 0,02 36,05
Necesarul de fond de rulment calculat în varianta dinamică înregistrează valori pozitive de-a lungul
întregii perioade analizate (vezi tabelul 4.2.2) ceea ce înseamnă că întreprinderea dispune de active
circulante ce trebuie finanţate din surse permanente. În anul 1999, necesarul de fond de rulment a
fost de 3.926.034 , în anul 2000 indicatorul a înregistrat o scădere (82.114) datorită creşterii mai
rapide a pasivelor ciclice faţă de activele ciclice ( în special datoriile pe termen scurt) iar în ultimul
an indicatorul creşte ajungând la valoarea de 2.960.791. (creştere datorată evoluţiei mai rapide a
activelor circulante faţă de datoriile pe termen scurt)
4.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR CURENT
Echilibrul financiar curent se analizează prin intermediul indicatorului trezoreria. Trezoreria (T)
la nivelul unei întreprinderi este imaginea disponibilităţilor monetare şi a plasamentelor pe termen
scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor si plăţilor, respectiv a plasării excedentului monetar.
Încasările şi plăţile efectuate reflectă operaţiunile pe care le realizează firma, operaţiuni de intrare de
trezorerie şi operaţiuni de ieşire de trezorerie.
T =evidenţia
Analiza trezoreriei poate Fond de rulment - Necesar de fond de rulment
două situaţii:
-T>0; FR>Nfr - ceea ce înseamnă că excedentul de finanţare se va regăsi sub forma disponibilităţilor
băneşti proprii din conturi bancare şi din casă, caz în care întreprinderea se găseşte într-o situaţie
favorabilă caracterizată prin autonomie financiară pe termen scurt şi echilibru financiar însă nu
întotdeauna o trezorerie pozitivă este rezultatul unei situaţii favorabile, un volum prea mare a
disponibilităţilor ar putea semnifica şi o insuficienţă a utilizării lor.
-T<0; FR<Nfr – ceea ce evidenţiază un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin
angajarea de credite pe termen scurt. Această situaţie evidenţiază dependenţa activităţii de exploatare
de activitatea de finanţare externă care pe termen scurt poate deveni foarte costisitoare mai ales atunci
când nevoia de finanţare este acută. Această stare limitează autonomia financiară a întreprinderii pe
termen scurt. Această situaţie este favorabilă întreprinderii numai în cazul în care costul finanţării pe
29
termen scurt este inferior randamentului obţinut în activitatea de exploatare iar perioada de finanţare
este bine determinată astfel incât întreprinderea să nu stea la mâna finanţatorului.
4.3.1 Analiza statică a trezoreriei
Analiza statică a trezoreriei se realizează cu ajutorul datelor din bilanţul financiar
ANALIZA STATICĂ A TREZORERIEI

Tabel 4.3.1
crt 1999 2000 2001
1 Fond de rulment FR mii lei 4.540.158 -456.546 1.119.174
2 Necesar de fond de Nfr mii lei 3.873.175 -619.399 319.305
rulmen
3 Trezoreria T mii lei 666.983 162.945 685.169
4 Indice de creştere T % 1,00 0,24 4,22
În perioada de analiză trezoreria întreprinderii a fost pozitivă ceea ce înseamnă că fondul de rulment
a fost suficient pentru a asigura finanţarea ciclului de exploatare, astfel că de-a lungul perioadei
analizate întreprinderea se află în echilibru financiar (vezi tabelul 4.3.1).
Evoluţia trezoreriei
T
1.000.000
685.169
2001
666.983
1999
500.000
162.945
2000
0
Fig. 4.3.1
4.3.2 Analiza dinamică a trezoreriei
30
Analiza dinamică a trezoreriei se realizează cu ajutorul datelor din bilanţul functional
ANALIZA DINAMICA A TREZORERIEI

Tabel 4.3.2
Crt 1999 2000 2001
1 Fond de rulment FR mii lei 4.559.217 245.089 6.203.728
2 Necesar de fond de rulment Nfr mii lei 3.926.034 82.114 2.960.791
3 Trezoreria T mii lei 666.983 162.945 685.169
4 Indice de creştere T % 1,00 0,24 4,22
În perioada de analiză trezoreria întreprinderii a fost pozitivă ceea ce înseamnă că fondul nde
rulment a fost suficient pentru a asigura finanţarea ciclului de exploatare, ceea ce înseamnă că de-a
lungul perioadei analizate intreprinderea se află în echilibru financiar (vezi tabelul 4.3.2). Aceasta
semnifică faptul că activitatea de exploatare nu depinde de activitarea de finanţare iar autonomia
financiară pe termen scurt este asigurată (vezi tabelul 4.3.2).
4.4. ANALIZA RATELOR DE FINANŢARE
Ratele de finanţare pun în evidenţă modalităţile de finanţare a investiţiilor întreprinderii care pot fi
strategice de exploatare sau de echilibru.
4.4.1 Analiza ratei stabile de finanţare
Rata stabilă de finanţare a activelor imobilizate din surse permanente (Rfai) exprimă măsura în
care activele imobilizate sunt finanţate din surse permanente.
Se pot întâlni mai mlte situatii:

Rfai = Capital permanent/active imobilizate
- Rfai>1 înseamnă că activele stabile sunt finanţate integral din surse stabile, existând un surplus de
surse permanente care se constituie sub formă de fond de rulment
- Rfai=1 înseamnă că se respectă condiţia de bază a echilibrului financiar, neexistând fond de rulment
- Rfai <1 înseamnă că activele stabile sunt finanţate parţial din surse stabile şi parţial din surse
ciclice, fondul de rulment este negativ
Pentru a asigura finanţarea integrală a activelor imobilizate din capitalul permanent şi pentru a
menţine sau creşte de fondul de rulment este necesar ca ritmul de modificare a capitalului permanent
să devanseze ritmul de modificare a valorii activelor imobilizate. Creşterea valorii raportului
corespunde unei ameliorări a structurii de finanţare pe când diminuarea lui exprimă o deteriorare a
situaţiei.
Dacă:
Rfai1>Rfai0 atunci are loc creşterea fondului de rulment global avind ca efect ameliorarea structurii
de finanţare
Rfai1<Rfai0 atunci are loc scaderea fondului de rulment global cu efecte negative asupra structurii de
finantare
ANALIZA RATEI DE FINANŢARE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Tabel 4.4.1
31
Crt 1999 2000 2001
1 Capital permanent Cprm Mii lei 10.290.069 11.007.965 18.634.037
2 Active imobilizate Ai Mii lei 5.749.911 11.464.511 17.514.878
3 Rata de finanţare a Rfai 1,78 0,96 1,06
activelor imobilizate
5 Indice de creştere Ai % 1,00 1,99 1,52
În anul 1999 valoarea acestui indicator este supraunitar (1,78) ceea ce înseamnă că întreprinderea a
dispus de resurse permanente suficiente pentru acoperirea nevoilor stabile, utilizând o parte din aceste
resurse pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante. În anul următor nivelul ratei este
subunitar (0,96) ceea ce înseamnă că în acest an întreprinderea nu reuşeşte să-şi acopere din sursele
stabile nevoile stabile iar, pentru a realiza acest lucru firma trebuie să apeleze la alte surse de
finantare. Se observă că Rfai1999>Rfai2000 iar Rfai2000<1 ceea ce înseamnă că echilibrul financiar
se degradează datorită creşterii mai rapide a activelor imobilizate faţă de capitalul permanent. În anul
2001 indicatorul redevine supraunitar (1,06) ca rezultat al creşterii mai rapide a capitalului permanent
faţă de activele imobilizate cu efecte benefice pentru firmă în ceeea ce priveşte ehilibrul financiar
(vezi tabelul 4.4.1).
4.4.2 Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu
Rfaip= Capital propriu /Active imobilizate
Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu (Rfaip) este expresia măsurii în
care capitalul propriu participă la finanţarea activelor imobilizate
Se pot întâlni mai multe situaţii:
- Rfaip>1 activele stabile sunt finanţate integral din capitalul propriu, existând un fond de rulment
propriu
- Rfai=1 activele stabile sunt finanţate integral din capitalul propriu
- Rfai <1 activele stabile sunt finanţate parţial din surse proprii şi restul din alte surse
Dacă:
Rfaip1>Rfaip0 atunci are loc o tendinţă de sporire a participării capitalului propriu la finanţarea
activelor imobilizate şi micsorarea gradului de îndatorare
Rfai1<Rfai0 atunci are loc diminuarea participării capitalului propriu la finanţarea activelor
imobilizate şi implicit creşterea aportului împrumutului
ANALIZA RATEI DE FINANŢARE A ACTIVELOR

IMOBILIZATE DIN CAPITALUL PROPRIU
Tabel 4.4.2
crt 1999 2000 2001
1 Capital propriu Cpr Mii lei 10.265.133 10.947.741 13.219.947
32
3 Rata de finantare a Rfaip=Cpr/ Ai 1,78 0,95 0,75
activelor imobilizate
4 Indice de crestere Cpr % 1,00 1,05 1,20
5 Indice de crestere Ai % 1,00 1,99 1,52
Indicatorul înregistrează în dinamică o tendinţă descrescatoare astfel în anul 1999 valoarea acestuia
este supraunitară (1,78) ceea ce înseamnă că întreprinderea reuşeşte să-şi acopere nevoile
permanente din surse proprii de finanţare. Este o situaţie pozitivă pentru întreprindere atât sub
aspectul echilibrului financiar cât si sub aspectul autonomiei financiare. În anul 2000 indicatorul
devine subunitar (0,95) datorită creşterii mai rapide a activelor imobilizate faţă de capitalurile
proprii. Este o situaţie ce dezavantajează întreprinderea atât în ceea ce priveşte echilibrul financiar
cât şi în ceea ce priveşte autonomia financiară, situatie ce reflectă dependenţa activităţii de
exploatare de finanţarea din surse externe. Mai mult, în anul 2001 situaţia se înrăutăţeşte, indicatorul
suferă o degradare mai accentuată (0,75) situaţie ce impune măsuri urgente de creştere a capitalurilor
proprii în detrimentul surselor externe (vezi tabelul 4.4.2).
4.4.3 Analiza ratei globale de finantare
Rata globală de finanţare (Rfg) măsoară proporţia în care necesarul de fond de rulment este acoperit
pe seama surselor permanente. Se calculează cu formula:
Se pot întâlni mai multe situaţii:

Rfg= Fond de rulment /Necesar de fond de
- Rfg>1 fondul de rulment finanţează integral necesarul de fond de rulment, trezoreria netă fiind
pozitivă
- Rfg=1 fondul de rulment finanţează integral necesarul de fond de rulment, trezoreria fiind nulă
- Rfg<1 fondul de rulment finanţează parţial necesarul de fond de rulment iar parţial prin creditele
de trezorerie
Dacă:
Rfg1>Rfg0 atunci are loc o tendinţă de creştere a participării fondului de rulment la finanţarea
necesarului de fond de rulment
Rfg1<Rfg0 atunci are loc o tendinţă de scădere a participării fondului de rulment la finanţarea
necesarului de fond de rulment
ANALIZA RATEI GLOBALE DE FINANŢARE

Tabel 4.4.3
crt 1999 2000 2001
1 Fond de rulment FR mii lei 4.540.158 -456.546 1.119.174
2 Necesar de fond de rulment Nfr mii lei 3.873.175 -619.399 319.305
3 Rata globală de finanţare Rfg=FR/Nfr 1,17 1,35 3,5
Pe toată perioada analizată indicatorul înregistrează valori supraunitare şi crescătoare (vezi

tabelul 4.4.3) ceea ce înseamnă că întreprinderea se află în echilibru financiar global, o situatie
pozitivă pentru întreprindere atât sub aspectul autonomiei financiare, firma neavând nevoie de a
apela la credite pe termen scurt pentru acoperirea nevoilor de trezorerie
Pe parcursul întregii perioade analizate se poate desprinde concluzia că firma se află în

echilibru financiar ceea ce denotă eficienţa politicii de finanţare doar în anul 2000 nu se respectă
33
regulile de finanţare în sensul că nevoile aciclice sunt finanţate din surse ciclice dar acest lucru nu
afectează trezoreria care este pozitivă pe parcursul întregii perioade. Totuşi, este indicat să se evite
situaţii ca cea din anul 2000 când, dacă exista presiune pentru achitarea obligaţiilor, se putea ajunge
la apelarea la credite de trezorerie costisitoare.
CAPITOLUL V
ANALIZA GESTIUNII FINANCIARE A FIRMEI
Gestiunea resurselor trebuie să asigure realizarea integrală şi la termen a obiectului de activitate,

obţinerea unor produse de o calitate mai bună, căutate pe piaţă precum şi valorificarea la maxim a
potenţialului resurselor. Exprimarea sintetică a modului de gestionare a resurselor se realizează prin
34
viteza de rotatie cu ajutorul căreia se măsoară durata in timp necesară parcurgerii tuturor fazelor
ciclului de exploatare şi comercializare.
5.1 ANALIZA RATELOR GENERALE DE GESTIUNE
Ratele de gestiune oferă informaţii calitative privind elementele bilanţului financiar care se referă la
comportamentul fiecărei componente pe parcursul exerciţiului financiar. Acest comportament este
diferit în funcţie de natura elementului bilanţier (activ sau pasiv) şi se referă la lichiditatea stocurilor
şi creanţelor comerciale pe de o parte, respectiv la exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de altă
parte
Măsurarea vitezei de rotaţie se realizează cu ajutorul a doi indicatori:
- numărul de rotaţii – arată de câte ori se roteşte elementul de activ sau pasiv luat în considerare
prin cifra de afaceri într-o perioadă de gestiune. Dacă are loc creşterea acestui indicator atunci
aceasta înseamnă sporirea eficienţei utilizării elementului
Nrot = cifra de afaceri/element de activ sau pasiv

- durata în zile a unei rotaţii- arată durata medie în care elementul analizat parcurge integul ciclul
economic şi se reîntoarce în forma initială în întreprindere. Reducerea duratei unei rotatii înseamnă o
recuperare mai rapidă a elementului analizat sub forma banească.
Cifra de afaceri Dz= (Element de

încorporează activ sau pasiv/
elementele Cifranecesare
valorice de afaceri)xTimp
pentru acoperirea cheltuielilor de
fabricaţie, reînnoirea stocurilor de materiale, a maşinilor şi utilajelor, pentru plata furnizorilor de
materiale şi echipamente, plata salariilor, rambursarea creditelor cât şi pentru acoperirea altor nevoi.
Astfel, fiecare element de activ sau pasiv va fi reînnoit într-un interval de timp prin cifra de afaceri,
iar fiecare datorie va fi achitată într-un anumit timp prin componenţa vaorică a cifrei de afaceri.
Timpul, ca factor de influenţă, se referă la perioada de gestiune pentru care se face analiza şi se
exprimă în număr de zile calendaristice ale perioadei (lună, trimestru, semestru, an).
Modificarea vitezei de rotaţie poate avea următoarele efecte:
- accelerarea vitezei de rotaţie se realizează când are loc creşterea numărului de rotaţii sau
diminuarea în zile a unei rotaţii care are ca efect:
- reducerea necesarului absolut sau relativ de resurse pentru realizarea unui anumit nivel al
cifrei de afaceri
- obtinerea unui nivel al cifrei de afaceri mai mare la unconsum total de resurse
- creşterea masei profitului ca efect al sporirii cifrei de afaceri în măsura în care cheltuielile nu cresc
într-o măsură mai mare ca şi creşterea cifrei de afaceri
- încetinirea vitezei de rotaţie când are loc reducerea numărului de rotaţii sau creşterea duratei în zile
a unei rotaţii ce are ca efect:
- creşterea necesarului absolut sau relativ de resurse pentru atingerea unui anumit nivel al cifrei de
afaceri
- obţinerea unui nivel mai scăzut al cifrei de afaceri la acelasi consum total de resurse
- reducerea masei profitului
Analiza ratelor de gestiune se face detaliat , astfel:

- ratele de gestiune a resurselor financiare
- ratele generale de gestiune a urtilizărilor financiare
35
- ratele de gestiune a stocurilor
- rata de gestiune a creanţelor
- rata de gestiune a datoriilor curente
Analiza gestiunii resurselor se mai realizează pe două mari direcţii:
- analiza ratelor de gestiune a activelor
- analiza ratelor de gestiune a pasivelor
5.1.1 Analiza gestiunii activului total
Viteza de rotaţie a activului total reflectă eficienţa utilizării tuturor elementelor de activ, respectiv
nivelul general de organizare a activităţii. Se consideră că, pentru unităţile industriale acest indicator
poate lua următoarele valori:
- < 1 rotaţie reflectă o organizare necorespunzătoare

- 1-1,2 rotaţii reflectă o organizare mediocră
- 1,2-4 rotaţii reflectă o organizare satisfăcătoare
- >4 rotaţii reflectă o organizare bună
Între măsurile care pot fi luate pentru îmbunătăţirea acestui indicator sunt:
- optimizarea structurii activului în acord cu obiectul de activitate şi particularităţile tehnice si
tehnologice ale activităţii de exploatare şi comercializare
- valorificarea superioară a imobilizărilor fixe
- fructificarea resurselor materiale şi creşterea gradului lor de lichiditate
- creşterea cifrei de afaceri
VITEZA DE ROTAŢIE A ACTIVULUI

Tabel 5.1.1
Crt 1999 2000 2001
1 Cifra de afaceri CA mii lei 32.501.351 35.380.321 55.651.642
3 Număr de rotaţii Nrot=CA/AT 2,27 1,69 1,79
4 Durata în zile a unei Dz=(AT/CA)x360 158 211 199
rotaţii
6 Indice de creştere AT % 1,00 1,45 2,67
În anul 1999 activele se roteau prin cifra de afaceri de 2,27 ori , recuperându-se sub formă
iniţială bănească într-un termen mediu de 158 de zile. Este o informaţie pozitivă pentru întreprindere
care denotă o bună adaptare a activului la obiectul de activitate, precum şi o bună organizare a
activităţii. În anul 2000 numărul de rotaţii a activului total era de 1,69 ori iar durata în zile a unei
rotaţii este de 211 zile ceea ce denotă o organizare satisfăcătoare a activităţii. Usoara deteriorare a
indicatorului se datorează creşterii mai rapide a activului total faţă de cifra de afaceri.
În ultimul an de analiză activul se roteşte de 1,79 ori prin cifra de afaceri iar acesta se
recuperează în forma bănească după 199 zile (vezi tabelul 5.1.1). Şi aceste valori ale indicatorului
reflectă o organizare satisfăcătoare a activităţii de producţie, aprecierea faţă de anul precedent fiind
posibilă datorită creşterii mai rapide a cifrei de afaceri faţă de activul total
36
300
⯀211
200
⯀199 Dz
⯀158
100
0
1999 2000 2001
Fig 5.1.1
5.1.1.1 Analiza gestiunii activelor imobilizate
Acest indicator se mai numeste şi intensitate a capitalizării şi reflectă eficienţa utilizării

imobilizărilor. Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii imobilizărilor este de
4 rotaţii iar durata de revenire la forma banească iniţială este de 90 zile.
Creşterea vitezei de rotaţie evidentiază creşterea eficienţei utilizării imobilizărilor precum şi
reducerea duratei în zile a unei rotatii adică creşterea gradului de lichiditate a activului imobilizat.
Factorii şi măsurile de influenţare a nivelului şi evoluţiei acestui indicator sunt:
- optimizarea structurii activelor fixe în sensul creşterii ponderii imobilizărilor fixe active
- reducerea consumului specific de imobilizari fixe la un leu cifră de afaceri
VITEZA DE ROTAŢIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Tabel 5.1.1.1
Crt 1999 2000 2001
1 Cifra de afaceri CA Mii lei 32.501.351 35.380.321 55.651.642
3 Număr de rotaţii Nrot=CA/Ai 5,6 3 3,1
4 Durata în zile a unei Dz=(Ai/CA)x360 63 116 113
rotaţii
6 Indice de creştere Ai % 1,00 1,99 1,52
În primul an de analiză activele imobilizate se rotesc de 5,6 ori prin cifra de afaceri şi se
recuperează su forma banească după 63 de zile, valori ce arată o excelentă gestiune a activelor
imobilizate precum şi o adaptare foarte bună la specificul activităţii. În anul 2000 indicatorul se
deteriorează ajungând în ceea ce priveşte numărul de rotaţii de 3 iar pentru durata în zile de 116.
Această deteriorare se datorează creşterii mai rapide a activelor imobilizate faţă de cifra de afaceri. În
ultimul an de analiză indicatorul se menţine la acelasi nivel ca şi în anul anterior suferind o apreciere
puţin semnificativă.(număr de rotaţii =3, durata în zile=113) (vezi tabelul 5.1.1.1) Se impun luarea de
măsuri de îmbunătăţire a situaţiei, mai concret creşterea imobilizărilor fixe active.
37
150
Dz ⯀116
100
⯀113
⯀63
50
0 1999 2000 2001
Fig 5.1.1.1
5.1.1.2 Analiza gestiunii activelor circulante
Exprimă numărul de rotaţii şi durata medie a unei rotaţii efectuate de activele circulante prin
cifra de afaceri. Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii activelor circulante
este de 6 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub formă bănească iniţială de 60
zile. Creşterea vitezei de rotaţie reflectă sporirea eficienţei utilizării activelor circulante, reducerea
duratei de recuperare a lor în formă banească ( creşterea gradului de lichiditate a activului circulant),
îmbunătăţirea structurii activelor circulante în corelaţie cu specificul activităţii.
Factorii care influenţează nivelul şi evoluţia indicatorului sunt:
- optimizarea structurii activelor circulante materiale
- gestionarea eficientă a stocurilor
- optimizarea mărimii stocurilor
- creşterea gradului de lichiditate a activelor circulante
VITEZA DE ROTAŢIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

Tabelul 5.1.1.2
Crt 1999 2000 2001
2 Active circulante Ac Mii lei 8.530.049 9.349.120 13.309.649
3 Număr de rotaţii Nrot=CA/Ac 3,8 3,7 4,1
4 Durata în zile a unei Dz=(Ac/CA)x360 94 95 86
rotaţii
6 Indice de creştere Ac % 1,00 1,09 1,42
În anul 1999 activele circulante se rotesc de 3,8 ori prin cifra de afaceri acestui nivel corespunzându-
şi o durată de recuperare a valorii activelor circulante de 94 zile în anul următor numărul de rotaţii
este de 3,7 la o durată în zile a unei rotaţii de 95 de zile iar în ultimul an de analiză indicatorul se
apreciază uşor atingând valori de 4,1 pentru numărul de rotaţii iar pentru durata în zile de 86. Dacă
se compară toate aceste valori cu mărimea considerată optimă (6 respectiv 60 de zile) se observă că
întreprinderea nu stă prea bine din acest punct de vedere (vezi tabelul 5.1.1.2). Se impun măsuri ce
trebuiesc luate în vederea reducerii stocurilor, accelerării încasării creanţelor.
38
VITEZADEROTATIEAACTIVELOR CIRCULANTE
150
100 Dz ⯀ 95
⯀94
50 ⯀86
0 1999 2000 2001
Fig 5.1.1.2
5.1.1.3 Analiza gestiunii stocurilor
Rotaţia stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activităţii până se
reîntorc în forma bănească iniţială. Cu cât viteza de rotaţie a lor este mai mare cu atât eficienţa
folosirii lor este mai ridicată, având ca efect eliberarea de resurse financiare.
Rata de gestiune a stocurilor arată de câte ori într-o perioadă de gestiune stocurile materiale trec
succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricaţie şi vânzare, respectiv durata în zile a unei rotaţii
complete. Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii
care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma bănească iniţială de 45 zile.
Cu cât viteza de rotatie a stocurilor este mai mare cu atât eficienţa folosirii lor este mai ridicată.
Aceasta situaţie se realizează atunci când creşterea cifrei de afaceri se realizează într-un ritm
superior volumului stocurilor. Principalul efect este de eliberare de resurse financiare
Încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor înseamnă reducerea eficienţei folosirii lor datorită creşterii
mai rapide a stocurilor faţă de cifra de afaceri. Principalul efect este de imobilizare de resurse
financiare
Eliberările(E) sau imobilizările(I) se determină după relaţia:
E(-) sau I(+)=(Dz1-Dz0)x CA1/T
VITEZA DE ROTAŢIE A STOCURILOR

Tabelul 5.1.1.3
Crt 1999 2000 2001
2 Stocuri S Mii lei 730.862 1.009.976 2.563.399
39
3 Număr de rotaţii Nrot=CA/S 44 35 21
4 Durata în zile a unei Dz=(S/CA)x360 8 10 17
rotaţii
6 Indice de creştere S % 1,00 1,38 2,53
7 Eliberări(-) Mii lei - 196.558 1.082.115
Imobilizări(+)
Sub aspectul acestui indicator firma se prezintă într-o situaţie excelentă în toţi anii aceasta
înregistrând valori mult peste limita considerată optimă. Astfel, în primul an stocurile se rotesc de 44
ori prin cifra de afaceri reînnoindu-se după 8 zile , în anul următor acesta suferă o mică depreciere
datorită creşterii mai rapide a stocurilor decât cifra de afaceri, tendinţă ce se manifestă şi în ultimul
an, dar întrerinderea nu trebuie să-şi facă probleme din acest punct de vedere pentru că optimizarea
volumului şi utilizării stocurilor este asigurată (vezi tabelul 5.1.1.3).
VITEZA DE ROTATIE A STOCURILOR
60
⯀44
40 Dz
⯀35
20
⯀21
0 1999 2000 2001
Fig 5.1.1.3
5.1.1.4 Analiza gestiunii creantelor.
Ratele de gestiune a creanţelor curente exprimă durata medie în zile de încasare a contravalorii
creanţelor curente. Astfel, se indică decalajul mediu în zile între data facturării şi data încasării
contravalorii. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii creanţelor este de 4
rotaţii, care corespunde unei durate medii de încasare a creanţelor de 90 de zile.Valoarea optimă a
duratei de încasare a creanţelor este de 30 de zile. În dinamică este de preferat ca durata medie de
încasare a creanţelor să fie mai mică decât durata medie de plată a datoriilor.
VITEZA DE ROTAŢIE A CREANŢELOR

Tabelul 5.1.1.4
Crt 1999 2000 2001
2 Creanţe Cr Mii lei 7.132.204 8.176.199 10.276.536
3 Număr de rotaţii Nrot=CA/Cr 4,5 4,3 5,4
4 Durata în zile a unei Dz=(Cr/CA)x360 78 83 66
rotaţii
40
6 Indice de creştere Cr % 1,00 1,14 1,25
În ceea ce priveşte acest indicator întreprinderea nu se prezintă aşa de bine ca în cazul stocurilor
astfel, în primul an creanţele se rotesc în cifra de afaceri de 4,5 ori căreia îi corespunde o durată de
78 de zile. Dacă se compară cu valoarea considerată optimă (30 zile) se observă că întreprinderea are
dificultati în încasarea creanţelor. Mai mult, în anul următor indicatorul se deteriorează uşor datorită
creşterii mai rapide a creanţelor faţă de cifra de afaceri. În ultimul an de analiză, indicatorul se
apreciază dar nu în măsura în care să se apropie de valoarea optimă. (vezi tabelul 5.1.1.4). Se impun
luarea de măsuri pentru accelerarea încasării creanţelor.
VITEZA DE ROTAŢIE A CREANŢELOR
150
100 ⯀83 Dz
⯀78
50
⯀66
0 1999 2000 2001
Fig 5.1.1.4
5.1.1.5 Analiza gestiunii clienţilor
Rata de gestiune a clienţilor arată în câte zile firma îşi încasează contravaloarea mărfurilor
de la clienţi şi se poate aprecia fie prin numărul de rotaţii, sau prin durata de încasare a creditului
comercial acordat. Această rată exprimă creditul client acordat de firmă, adică durata medie în zile
de încasare a contravalorii mărfurilor de la beneficiari. Practic indică decalajul mediu în zile între
data facturării şi data incasării contravalorii mărfurilor vindute.
Valoarea care asigură o stare acceptabilă a gestiunii creanţelor clienţi este de cel puţin 8 rotaţii, care
corespunde unei durate medii de încasare a creanţelor de 45 zile. Valoarea optimă este de 30 de zile.
Valoarea acestui indicator este influenţată de poziţia firmei pe piaţă comparativ cu concurenţa, de
conjunctura economică, de relaţiile pe care le are cu clienţii, specificul activităţii precum şi de politica
de credit adoptată de firmă. Această politică ar trebui să urmarească creşterea vânzarilor şi pe această
bază creşterea profitului.
Dacă firma hotăreşte să-şi reducă durata creditului client atunci aceasta va avea ca efect
sporirea trezoreriei şi achitarea obligatiilor de exploatare dar există riscul ca întreprinderea să-şi
piardă clienţii.
Pe de altă parte, dacă firma hotăreşte prelungirea creditului comercial adică lăsarea mai mult
timp la dispozitia clientului a mijloacelor băneşti proprii, trebuie să se aibă în vedere achitarea
obligatiilor proprii ca să nu se ajungă în situaţia de incapacitate de plată.
VITEZA DE ROTAŢIE A CREDITULUI CLIENT

Tabelul 5.1.1.5
41
42
Crt 1999 2000 2001
2 Clienţi Cl mii lei 6.434.290 7.823.952 8.993.089
3 Număr de rotaţii Nrot=CA/Cl 5 4,5 6
4 Durata în zile a unei Dz=(Cl/CA)x360 71 79 58
rotaţii
6 Indice de creştere Cl % 1,00 1,21 1,14
Creanţele clienţi se rotesc prin cifra de afaceri de 5 ori iar durata în zile a unei rotaţii este de 71 zile.
Valorile indicatorului sunt foarte departe de valoarea asiguratoare a indicatorului de 45 de zile. De
altfel, pe toată perioada de analiză indicatorul se departează de această valoare, ceea ce nu reprezintă
un aspect pozitiv pentru intreprindere. În anul 2000, indicatorul se depreciază usor datorită creşterii
mai rapide a creanţelor clienţi faţă de cifra de afaceri. În ultimul an de analiză, indicatorul se
apreciază, apropiindu-se de limita minimă(vezi tabelul 5.1.1.5). Pe anasamblu, sub aspectul gestiunii
clienţilor firma ar trebui să intervină în reducerea perioadei de încasare a creanţelor.
VITEZA DE ROTAŢIE A CLIENŢILOR

120
80
Dz
⯀79
⯀71
40
⯀58
0 1999 2000 2001
Fig 5.1.1.
5.1.2 Analiza gestiunii pasivului
5.1.2.1 Analiza gestiunii capitalurilor permanente
Analiza gestiunii capitalurilor permanente se măsoară cu ajutorul indicatorului viteza de rotaţie a

capitalurilor permanente şi arată modul de fructificarea resurselor permanente într-o perioadă de
gestiune. Se consideră că, există o eficienţă acceptabilă a acestui indicator, atunci când acesta atinge
valoarea de două rotatii corespunzator unei durate medii de încasare de 180 de zile.
Asupra acestei rate se poate acţiona astfel:
- creşterea eficienţei capitalului permanent
- alocarea corespunzătoare a capitalului permanent în procesul finanţării
43
VITEZA DE ROTAŢIE A CAPITALULUI PERMANENT
Tabelul 5.1.2.1
Crt 1999 2000 2001
3 Numar de rotatii Nrot=CA/Cprm 3,15 3,21 2,98
4 Durata in zile a unei Dz=(Cprm/CA)x360 113 112 120
rotatii
5 Indice de crestere CA % 1,00 1,08 1,57
6 Indice de crestere Cprm % 1,00 1,06 1,69
Pe toată perioada analizată indicatorul înregistrează valori ce oscilează în jurul valorii de 3

ceea ce înseamnă că întreprinderea stă foarte bine din acest punct de vedere fapt ce rezultă şi din
compararea cu valoarea considerată normală a acestui indicator (2). Ca efect, şi durata în zile
oscilează în jurul valorii de 155 zile fapt ce semnifică unei reveniri sub formă bănească foarte rapide
a acestui indicator ce generează efecte pozitive asupra firmei.
VITEZA DE ROTATIE A CAPITALURILOR PERMANENTE
150
⯀120
⯀113 ⯀112
100
Dz
50
0 1999 2000 2001
Fig 5.1.2.1
5.1.2.2 Analiza gestiunii capitalurilor proprii
Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii arată numărul de „refolosiri” ale capitalului propriu pe seama
cifrei de afaceri într-o perioadă de gestiune. Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a
indicatorului este de două rotaţii care corespunde unui termen mediu de revenire sub formă bănească
iniţială de 180 de zile. Măsurile principale de influenţare a ratei sunt:
- creşterea eficienţei capitalurilor proprii
- creşterea gradului de valorificare a capitalului propriu
VITEZA DE ROTAŢIE A CAPITALULUI PROPRIU

Tabelul 5.1.2.1
44
Crt 1999 2000 2001
3 Numar de rotatii Nrot=CA/Cpr 3,16 3,22 4,20
4 Durata in zile a unei Dz=(Cpr/CA)x360 113 110 85
rotatii
5 Indice de crestere CA % 1,00 1,08 1,57
Dacă se compară acest indicator cu viteza de rotaţie a capitalurilor permanente se observă că în

primii doi ani valorile sunt apropiate, deci se poate spune că şi sub acest aspect firma se prezintă
bine. Mai mult, în ceea ce priveşte ultimul an viteza de rotaţie a capitalurilor proprii înregistrează
valoarea cea mai ridicată (4,2) datorită creşterii mai rapide a cifrei de afaceri faţă de capitalul propriu
(vezi tabelul 5.1.2.1).
VITEZA DE ROTATIE A CAPITALURILOR PROPRII

150
⯀114⯀113
Dz 100
⯀85
50
0 1999 2000 2001
Fig 5.1.2.2
5.1.2.3 Analiza gestiunii datoriilor totale
Viteza de rotaţie a datoriilor totale arată numărul de refaceri ale surselor împrumutate şi atrase pe
seama cifrei de afaceri într-o perioadă de gestiune. Valoarea minimă care asigură o eficienţă
acceptabilă a gestiunii datoriilor totale este de 4 rotaţii ce corespunde unui termen mediu de
recuperare de 90 de zile
VITEZA DE ROTAŢIE A DATORIILOR TOTALE

Tabelul 5.1.2.3
Crt 1999 2000 2001
3 Numar de rotatii Nrot=CA/Dt 8,1 3,6 3,1
4 Durata in zile a unei Dz=(Dt/CA)x360 44 99 115
rotatii
45
6 Indice de creştere Dt % 1,00 2,25 1,85
În anul 1999 datoriile totale se roteau prin cifra de afaceri de 8,1 ori corespunzător unei durate medii
de recuperare în formă bănească de 44 de zile. Este un aspect pozitiv pentru întreprindere ce denota
pe de o parte o autonomie financiară bună iar pe de altă parte adaptare bună a volumului datoriilor la
nevoile proprii de finanţare. În următorul an indicatorul se depreciază (numărul de rotaţii=3,6 durata
în zile a unei riotaţii=99) datorită creşterii mai rapide a volumului datoriilor totale faţă de cifra de
afaceri. Acest lucru nu trebuie considerat îngrijorător pentru că nivelul indicatorului nu se află mult
sub limita asigurătoare(4 rotaţii). Însă, în ultimul an de analiză indicatorul se depreciază mai mult
ajungând sub limita asigurătoare a acestuia, datorită creşterii mai rapide a datoriilor totale faţă de
cifra de afaceri (vezi tabelul 5.1.2.3). Acest lucru poate afecta în viitor autonomia financiară a
întreprinderii.
VITEZA DE ROTATIE A DATORIILOR TOTALE

150
⯀115
100 ⯀ 99 Dz
50
⯀44
0 1999 2000 2001
Fig 5.1.2.3
5.1.2.4 Analiza gestiunii furnizorilor
Rata de gestiune a furnizorilor arată în câte zile întreprinderea îşi achită obligaţiile faţă de furnizori.
Rata de gestiune a furnizorilor exprimă creditul furnizor primit de întreprindere, adică durata medie
în zile de plată a contravalorii bunurilor achiziţionate de la furnizori. Creditul furnizor asigură o
parte importantă din finanţarea procesului de exploatare. Din acest punct de vedere pe întreprindere
o avantajează un nivel ridicat al creditului furnizori dar fără ca acest lucru să afecteze raporturile cu
aceştia. Formula de calcul a indicatorului:
- numărul de rotaţii= cifra de afaceri/furnizori

- durata în zile a unei rotaţii= (furnizori/cifra de afaceri)x T
Având în vedere că duratele de achitare a furnizorilor trebuie comparate cu duratele de încasare a

clienţilor se consideră că nivelul ratelor de gestiune care asigură o stare normală a gestiunii datoriilor
faţă de furnizori este de cel puţin 12 rotaţii care corespunde unei durate medii de plată a facturilor de
30 de zile. O viteză de rotaţie mică (durata în zile mare) înseamnă că întreprinderea foloseşte
resursele furnizorului, şi cu toate că reflectă o situaţie favorabilă, poate conduce la înrăutăţirea
relaţiilor cu furnizorii. Dacă durata în zile a unei rotaţii este mai mare de 30 de zile şi nu este efectul
unor raporturi contractuale atunci întreprinderea trebuie să-şi analizeze condiţiile de plată şi cauzele
lipsei de lichidităţi.
46
47
VITEZA DE ROTAŢIE A FURNIZORILOR
Tabelul 5.1.2.4
Crt 1999 2000 2001
2 Furnizori Fz mii lei 2.295.668 8.413.710 9.998.772
3 Numar de rotatii Nrot=CA/Fz 14 4,2 5,5
4 Durata in zile a unei Dz=(Fz/CA)x360 25 85 64
rotaţii
6 Indice de creştere Fz % 1,00 3,25 1,15
Viteza de rotaţie înregistrează valori optime în primul an (vezi tabelul 5.1.2.4)ceea ce reflectă
faptul că întreprinderea îşi achită la timp datoriile faţă de furnizori. În anul următor indicatorul se
degradează accentuat datorită creşterii mai rapide a obligaţiilor faţă de furnizori comparativ cu cifra
de afaceri. Este o situaţie nefavorabilă pentru întreprindere care riscă denaturarea relaţiilor cu
furnizorii chiar dacă pe termen scurt situaţia este favorabilă sub aspectul că întreprinderea foloseşte
resursele furnizorului. În ultimul an de analiză indicatorul suferă o uşoară apreciere datorită creşterii
mai rapide a cifrei de afaceri faţă de datoriile faţă de furnizori. Întreprinderea trebuie sa-şi achite la
timp furnizorii pentru a nu afecta relaţiile cu aceştia pe de o parte iar pe de altă parte pentru a nu
afecta autonomia financiară pe termen mediu atunci când aceste datorii vor trebui plătite.
VITEZA DE ROTATIE A FURNIZORILOR

150
100
Dz ⯀85
50
⯀64
⯀25
0
1999 2000 2001
Fig 5.1.2.4
5.1.2.5 Analiza comparativă a gestiunii clienţilor şi furnizorilor
Analiza comparativă a duratelor de încasare a creanţelor faţă de duratele de achitare a

furnizorilor este importantă din perspectiva asigurării şi menţinerii echilibrului financiar al
întreprinderii, respectiv pentru fundamentarea strategiilor de finanţare.Se pot întâlni două situaţii:
- durata de încasare a clienţilor > durata de achitare a furnizorilor- poate rezulta faptul că
întreprinderea se află într-un deficit de finanţare, dar dacă firma se află în echilibru financiar
procesul de exploatare nu este afectat de acest decalaj
- durata de încasare a clienţilor < durata de achitare a furnizorilor- este un decalaj favorabil doar
dacă durata medie de plată a furnizorilor este comparabilă cu duratele contractuale adică raporturile
cu furnizorii nu sunt afectate
ANALIZA COMPARATĂ A CLIENTILOR ŞI FURNIZORILOR
48
Tabelul 5.1.2.5
Crt 1999 2000 2001
1 Durată în zile clienţi Dzc 71 79 58
2 Durată în zile furnizori Dzf 25 85 64
În primul an de analiză durata de încasare a clienţilor este mai mare decât durata de plată a
furnizorilor fapt ce nu constituie o problemă deoarece întreprinderea se află in anul 1999 în echilibru
financiar. În anul următor situaţia se inversează. Este un decalaj favorabil doar dacă durata medie de
plată a furnizorilor este comparabilă cu duratele contractuale adică raporturile cu furnizorii nu sunt
afectate. Şi în ultimul an situaţia este la fel ca în anul anterior fiind o situaţie favorabilă pentru
întreprindere dacă nu se afectează relaţiile cu furnizorii.
Se poate concluziona că, sub aspectul gestiunii resurselor firma practică o polittică adecvată cu
excepţia politicii comerciale care va trebui revizuită spre a nu apărea probleme la nivelul echilibrului
financiar şi la nivelul trezorerie
CAPITOLUL VI
ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII
Rentabilitatea constituie una din formele de exprimare a eficienţei, constituind expresia cea mai
sintetică a rezultatelor unei activităţi. Măsura rentabilităţii întreprinderii este dată de un sistem de
rate de eficienţă care evidenţiază caracteristicile economice şi financiare ale întreprinderilor şi care
permit compararea performanţelor industriale şi comerciale ale acestora.
Ratele de rentabilitate se determină ca raport între rezultatele obţinute(efecte economice îi financiare
de natura veniturilor nete) şi mijloacele angajate pentru desfăşurarea activităţii(eforturile depuse).
În raport cu elementele utilizate în construcţia ratelor, studiul rentabilităţii presupune analiza
următoarelor rate:
- rata rentabilităţii economice
- rata rentabilităţii comerciale
- rata profitabilităţii resurselor consumate
- rata rentabilităţii financiare
6.1 ANALIZA RATEI RENTABILITĂŢII ECONOMICE
Această rată este expresia remunerării brute a capitalurilor investite, atât proprii cât si împrumutate
şi arată cât profit brut revine unei unităţi de capital investit
Se calculează ca raport între rezultatul exploatării la numărător şi capitalurile investite care la rândul
lor se calculează ca sumă a capitalurilor proprii şi împrumuturilor pe termen lung şi scurt contractate
Rata rentabilităţii economice trebuieRre=
să îndeplinească
rezultat brut/două condiţii:
capitaluri investite
-să fie la nivelul ratei minime de randament din economie ( rata medie a dobânzii) şi al riscului
economic si financiar pe care şi l-au asumat furnizorii de capital( acţionarii şi creditorii societăţii).
Dacă societatea prezintă o rată a rentabilităţii superioară ratei dobânzii atunci întreprinderea
beneficiază de efectul de levier al îndatorării, în caz contrar îndatorarea devine consumatoare de
capitaluri proprii având loc efectul de măciucă
- să asigure menţinerea substanţei economice a unităţii, păstrarea valorii sale, ceea ce este garantat
dacă rata rentabilităţii economice este mai mare ca şi rata dobânzii
RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE

Tabelul 6.1
49
Crt 1999 2000 2001
1 Rezultat brut Rb mii lei 6.015.387 1.453.872 1.587.710
2 Capital investit Cinv mii lei 10.290.069 11.007.965 18.634.037
3 Rata rentabilităţii Rre=Rb/Cinv 0,59 0,13 0,08
economice
4 Rata dobânzii d 0,38 0,36 0,30
5 Indice de creştere Rb % 1,00 0,45 1,12
6 Indice de creştere Cinv % 1,00 1,06 1,69
Rata rentabilităţii economice înregistrează în primul an valoarea cea mai mare (0,59%) fiind mult
superioară ratei dobânzii din economie reflectând faptul că capitalurile investite sunt în stare să
degaje profit pe de o parte, iar pe de altă parte îndatorarea nu este consumatoare de capitaluri proprii.
Nu se manifestă efectul de măciucă. Spre deosebire de primul an, în următorii doi ani rentabilitatea
economica scade datorită creşterii mai rapide a capitalurilor investite faţă de rezultatul brut. Se
menţine capacitatea capitalurilor proprii de a degaja profit dar rata rentabilităţii economice este
inferioară ratei dobânzii ceea ce înseamnă că îndatorarea este consumatoare de capital propriu
manifestându-se efectul de măciucă. Nivelul ratei din ultimii doi ani nu asigură refacerea
capitalurilor investite din acest punct de vedere situaţia unităţii este nefavorabilă (vezi tabelul 6.1)
RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE
60
⯀59
40
Rre
20
⯀13
⯀8
0
1999 2000 2001
Fig 6.1
6.2 ANALIZA RENTABILITĂŢII COMERCIALE
Rentabilitatea comercială măsoară eficienţa activităţii desfăsurate de întreprindere în cazul unui

exerciţiu financiar prin prisma valorificării activităţii de bază. Acest indicator este expresia
raportului a două efecte: rezultatul din exploatare şi cifra de afaceri
50
Rata rentabilităţii comerciale(Rrc) arată rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri.
Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii şi caracterizează eficienţa valorificării
produselor societăţii caracterizând totodată eficienţa politicii comerciale şi de preţ a firmei
Creşterea ratei rentabilităţii comerciale

Rrc= Rezultatul se poate/ Cifra
exploatării realizadeînafaceri
următoarele situaţii:
- creşterea volumului fizic al producţiei

- creşterea volumului vânzărilor
- modificarea structurii producţiei prin creşterea ponderii produselor cu o rentabilitate comercială
mai mare
- creşterea competitivităţii produselor, prin îmbunatăţirea calităţii acestora şi prin serviciul post
vânzare
- reducerea cheltuielilor de exploatare şi comercializare
- accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor
Creşterea acestei rate în dinamică reflectă o situaţie pozitivă şi are loc atunci când indicele profitului
devansează indicele cifrei de afaceri
RATA RENTABILITĂŢII COMERCIALE

Tabelul 6.2
Nr Explicaţie Formula UM Perioada de analiză
crt
1999 2000 2001
1 Rezultat din Re mii lei 6.015.387 1.453.635 1.551.648
exploatare
3 Rata rentabilitatii Rrc=Re/CA 0,18 0,04 0,02
comerciale
4 Indice de creştere Re %
5 Indice de creştere CA %
În primul an de activitate, rata rentabilităţii comerciale este de 18 % ceea ce înseamnă că la 100 lei
cifră de afaceri revin 18 lei profit din exploatare. Dacă se are în vedere nivelul recomandat al acestui
indicator de 25 % se poate considera că indicatorul nu înregistrează o valoare optimă. Mai mult, în
anul următor indicatorul suferă o depreciere accentuată atingând valoarea de 0,04 , scădere datorată
creşterii mai rapide a cifrei de afaceri faţă de rezultatul din exploatare, valoare mult departe de cea
considerată optimă. (vezi tabelul 6.2) Se impun luarea de măsuri privind accelerarea vânzărilor şi
reducerea producţiei stocate. În ultimul an de analiză, indicatorul se deteriorează şi mai mult datorită
creşterii mai rapide a cifrei de afaceri faţă de nivelul rezultatului exploatării inregistrând valoarea
cea mai scăzută. Se impun şi în acest caz luarea de măsuri care să vizeze creşterea vânzarilor prin
creşterea competitivităţii produselor pe piaţă , încercarea cuceririi de noi pieţe etc.
51
RATA RENTABILITĂŢII COMERCIALE
0,21
⯀0,18
0,14
Rrc
0,7
⯀0,04
⯀0,02
0
1999 2000 2001
Fig 6.2
6.3 ANALIZA PROFITABILITĂŢII RESURSELOR CONSUMATE
Profitabilitatea cheltuielilor măsoară eficienţa activităţii desfăşurate de firmă pe perioada unui

exerciţiu financiar prin prisma consumului de resurse, arătând capacitatea lor de a degaja profit brut.
Rata profitabilităţii resurselor consumate(Rpr) arată profitul brut al exerciţiului care revine pe
unitatea de cheltuieli totale (care măsoară consumul total de resurse). Acest indicator măsoară
capacitatea tuturor resurselor de a degaja profit
În dinamică, creşterea ratei reflectă

Rpr= Rezultatul brut oalsituaţie pozitivă
exercitiului şi are totale
/ Cheltuieli loc atunci când indicele profitului
devansează indicele cheltuielilor totale.
Principalele rezerve de creştere a rentabilităţii resurselor consumate sunt:
- sporirea veniturilor
- ameliorarea structurii veniturilor
- accelerarea vitezei de rotaţie a fondurilor
- optimizarea cheltuielilor în sensul reducerii şi îmbunatăţirii structurii lor
RATA PROFITABILITĂŢII RESURSELOR CONSUMATE

Tabelul 6.3
Nr Explicatie Formula UM Perioada de analiza
crt
1999 2000 2001
1 Rezultat din exploatare Re mii lei 6.015.387 1.453.635 1.551.648
2 Cheltuieli totale Ch mii lei 28.930.776 36.077.975 58.687.231
3 Rata profitabilitatii Rpr=Re/Ch 0,20 0,04 0,02
resurselor consumate
4 Indice de crestere Re %
5 Indice de crestere Ch % 1,00 1,28 1,61
În anul 1999, rata profitabilităţii resurselor consumate a fost de 20% ceea ce înseamnă că la
100 lei cheltuieli totale s-au obţinut 20 de lei profit brut ceea ce reprezintă o valoare destul de bună.
Deteriorarea acestui indicator în următorii doi ani s-a datorat creşterii mai rapide a cheltuielilor
totale
52
faţă de rezultatul brut ceea ce nu reprezină un punct favorabil pentru întreprindere deoarece se poate
ajunge la situaţia de a nu se mai putea obţine profit. Creşterea cheltuielilor este rezultatul unor
investiţii făcute de firmă în îmbunătăţirea condiţiilor de lucru , aceste cheltuieli nefiind direct
productive de aceea se explică nivelul scăzut al acestei rate în ultimii doi ani (vezi tabelul 6.3). Pe
viitor se preconizează revenirea acestui indicator la nivelul anului 1999
RATA PROFITABILITĂŢII RESURSLOR CONSUMATE
0,21
⯀0,20
0,14
Rpr
0,7
⯀0,04
⯀0,02
0
1999 2000 2001
Fig 6.3
6.4 ANALIZA RENTABILITAŢII

FINANCIARE
Rentabilitatea financiara a capitalurilor proprii măsoară remunerarea netă a capitalurilor

proprii. Practic, arată raportul dintre un efect şi un efort depus pentru obţinerea lui.
Rata rentabilităţii financiare (Rrf) exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit din
capitalul propriu angajat în activitatea sa. Acest indicator este de real folos pentru investitori
deoarece apreciază eficienţa investitiilor realizate precum şi oprtunitatea menţinerii acestora.
Rata rentabilitatii financiare se calculeaza dupa formula:
Creşterea ratei retabilitatii financiare are loc în condiţiile în care are loc:
- sporirea producţiei fizice Rrf= Profit net / capital prorpriu
vândute
- modificarea structurii producţiei
- reducerea cheltuielilor de exploaatre şi comerciale
- modificarea politicii fiscale
- creşterea gradului de îndatorare dacă rata dobânzii este inferioară ratei rentabilităţii economice
RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE

Tabelul 6.4
Nr Explicatie Formula UM Perioada de analiză
crt
1999 2000 2001
53
1 Profit net Pn Mii lei 4.686.075 1.415.635 1.551.648
3 Rata rentabilitatii Rrf 0,45 0,12 0,11
financiare
4 Indice de crestere Pn % 1,00 0,30 1,09
În primul an de analiză firma obţine 45 lei profit net la 100 lei capitaluri proprii investite ceea ce este
foarte bine faţă de nivelul recomandat pentru acest indicator(25 %). În anul următor indicatorul
scade datorită creşterii capitalurilor proprii şi scăderii profitului net; cu toate acestea valoarea este
destul de bună, valoare ce se păstrează aproximativ şi în anul următor (vezi tabelul 6.4).
RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE
⯀0,45
0,30
Rrf 0,20
0,10⯀0,12⯀0,11
0 1999 2000 2001
Fig 6.4
Sub aspectul rentabilităţii întreprinderii se observă că aceasa înregistrează valoarea maximă în primii
ani, iar în dinamică indicatorul se denaturează datorită nedimensionării corespunzătoare a
indicatorilor de efort la cei de efect
În concluzie se poate spune că, indicatorii de rentabilitate indiferent sub forma în care se prezintă,au
valori maxime în primul an de analiză iar în urmatorii ani acestia se denaturează din diferite motive
specifice fiecarei forme de rentabilitate în parte( nefolosirea la modul cel mai indicat a resurselor,
efectuarea de cheltuieli neproductive mai mari decât este necesar, neutilizarea capitalului cu o
eficienţă optimă).
Managementul firmei trebuie să modifice într-o anumită masură politica de exploatare dar şi cea
comercială toate având ca scop creşterea rentabilităţii firmei
54
CAPITOLUL VII
ANALIZA RISCURILOR ÎNTREPRINDERII
Orice activitate lucrativă se află sub incidenţa a doi factori principali şi anume rentabilitatea si riscul.
Legătura dintre cei doi factori constă în faptul că un investitor îşi asumă un risc atunci când
investeste doar dacă nivelul de risc identificat de el este compensat de un nivel al rentabilităţii care
să-i satisfacă asteptările.
Se poate afirma că riscul este o caracteristică normală a oricarei activităţi, nivelul la care el este
acceptat depinde de atitudinea investitorului faţă de risc (aversiune sau disponibilitate) şi
rentabilitatea potentială a investitiei.
Riscul poate fi definit ca variabilitatea rezultatelor întreprinderii sub incidenta factorilor din mediul
sau economic.
Principalele categorii de risc ce pot afecta activitatea întreprinderii sunt:
- risc de exploatare
- risc financiar
- risc de faliment
55
7.1 RISCUL DE EXPLOATARE
Acest risc evaluează capacitatea întreprinderii de a a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la
variaţiile condiţiilor din mediu în care activează, incapacitate ce are ca efect diminuarea profitului
din exploatare sau chiar intrarea în pierdere
Factorii din mediul economic al întreprinderii care pot influenta activitatea acesteia sunt:
- modificarea preturilor de achiziţie
- accentuarea concurenţei
- presiuni salariale
- pierderea unor pieţe de desfacere
- inovaţii tehnice şi tehnologice care afectează competitivitatea produselor
Riscul de exploatare se va manifesta şi va afecta mai ales acele întreprinderi care nu vor putea
contracara la timp şi cu cost minim acţiunea acestor factori
Persoanele interesate de evoluţia riscului de exploatare sunt:
- managementul întreprinderii – este interesat de stapânirea acestui indicator care să asigure
maximizarea profitului şi creşterea averii proprietarilor
- investitorii externi- interesati de un plasament cât mai bun al capitalului
Metodele de măsurare a riscului de exploatare sunt:

- metoda pragului de rentabilitate
- metoda levierului exploatării
Pragul de rentabilitate de exploatare este punctul în care veniturile din exploatatare acoperă
cheltuielile de exploatare , iar rezultatul din exploatare este nul. Acest model porneşte de la ipoteza
că firma nu poate influenţa nici preţurile cu care cumpără factorii de producţie şi nici preţurile
bunurilor pe care le produce şi le vinde. Singura variabilă asupra careia poate să acţioneze este
volumul activităţii.
Pragul de rentabilitate(Prent) se calculează după relaţia:
Prent= Costuri fixe totale/ Rata marjei costurilor variabile

PRAGUL DE RENTABILITATE
Tabelul 7.1
Nr Explicaţie Formula UM Perioada de analiză
crt
1999 2000 2001
1 Cifra de afaceri CA 32.501.351 35.380.321 55.651.642
2 Cheltuieli variabile Cv mii lei 20.556.980 22.501.540 32.569.125
totale
3 Cheltuieli fixe totale Cf mii lei 7.568.229 12.441.658 21.511.854
4 Marja cheltuielilor Mcv=CA-CV mii lei 11.944.371 12.878.781 23.082.517
variabile
5 Rata marjei Rmcv=Mcv/CA % 36 37 41
cheltuielilor variabile
6 Pragul de Pr=Cf/ 1-Rmcv mii lei 11.825.358 19.748.664 36.460.769
rentabililitate
7 Intervalul de timp T=360- zile 234 160 125
(Cap*360)/CA
56
În ceea ce priveste riscul de exploatare,acesta este foarte mic deoarece nivelul de activitate este mult
deasupra pragului de rentabilitate, sub acest aspect întreprinderea se prezintă într-o situaţie bună iar
numărul de zile care ramân întreprinderii pentru realizarea unui volum superior pragului de activitate
este suficint de mare mai ales în primul an ( vezi tabelul 7.1)
Metoda levierului exploatării se pune în evidenţă gradul de sensibilitate al rezultatului exploatării

la modificarea volumului de activitate. Cu cât valoarea indicatorului este mai mare cu atât expunerea
la risc este mai mare.
LEVIERUL EXPLOATĂRII
Tabelul 7.1.1
Nr Explicatie Formula UM Perioada de analiză
crt
1999 2000 2001
1 Marja cheltuielilor Mcv mii lei 11.944.371 12.878.781 23.082.517
variabile
2 Rezultatul exploatării Re mii lei 5.041.947 1.246.982 3.552.944
3 Coeficient de exploatare E= Mcv/ Re mii lei 2,36 10,2 6,49
Sub aspectul acestui indicator întreprinderea se prezintă bine cu excepţia anului 2000 când
coeficientul de elasticitate se apropie de valoarea critică (11) dar pe ansamblu expunerea la risc a
întreprinderii este redusă(vezi tabelul 7.1.1) .
7.2 RISCUL FINANCIAR
Riscul financiar apare ca urmare a variabilităţii rezultatului curent al întreprinderii sub efectul
îndatorării financiare a acesteia. Finanţarea prin credite presupune un cost al finanţării, cost ce
reduce rezultatul activităţii de exploatare iar în anumite situaţii poate merge pâna la consumarea
integrala a acestuia şi înregistrarea unui rezultat curent negativ.
O componentă a riscului financiar este repezentată de variabilitatea rentabilităţii capitalului propriu
în funcţie de structura financiară a întreprinderii şi în functie de diferenţa dintre rentabilitatea
capitalului investit şi costul capitalului împrumutat.
Măsura riscului financiar se poate realiza prin două metode:
- metoda pragului de rentabilitate

- metoda levierului financiar
7.2.1 Metoda pragului de rentabilitate
Spre deosebire de riscul de exploatare, specifica riscului financiar este influenta cheltuielilor
financiare care au caracter fix şi pot conduce la modificarea pragului de rentabilitate aferent întregii
activităţi
VTprg = Costuri fixe totale / (1- Rata marjei cheltuielilor variabile)
57
PRAGUL DE RENTABILITATE
Tabelul 7.2.1
Crt 1999 2000 2001
1 Cheltuieli fixe Cf mii lei 7.568.229 12.441.658 21.511.854
2 Dobinzi Db mii lei 22.502 10.224 189.090
3 Cheltuieli fixe totale Cft= Cf+Db mii lei 7.037.082 12.578.644 22.758.030
4 Venituri totale VT mii lei 34.946.163 37.531.847 60.274.231
5 Cheltuieli variabile Cv mii lei 20.556.980 22.501.540 32.569.125
6 Marja cheltuielilor Mcv=VT-Cv Mii lei 13.029.967 14.022.292 24.215.940
variabile
7 Rata marjei Rmcv=Mcv/VT 5 37 36 41
cheltuielilor variabile
8 Pragul de Pr=Cft/(1-Rmcv) Mii lei 11.169.971 19.654.131 38.252.440
rentabilitate
9 Intervalul de timp T=360-(VTp*360/ Zile 244 171 131
VT)
În ceea ce priveşte riscul financiar, întreprinderea desfasoară o activitate care se află departe de
nivelul care generează acest risc, cea mai bună situaţie se întilneşte în primul an, situaţie reflectată şi
de numărul de zile pe care întreprinderea le are la dispozitie pentru a realiza o cifră de afaceri
superioară pragului de rentabilitate.
7.2.2 Metoda levierului financiar
Această metodă evidenţiază variabilitatea rentabilităţii capitalului propriu sub incidenţa politicii
fiscale promovate de managementul firmei. Ecuaţia leierului financiar este următoarea:
Rf= Re+(Re-Rd)*Df/Cpr
unde:
- Rf- rata financiară de rentabilitate care exprimă eficienţa capitalului propriu

- Re- rentabilitatea economică
- Rd-rata dobânzii
- Df –datorii financiare
- Cpr- capital propriu
Această ecuaţie măsoară efectul de levier financiar în cazul în care se face abstractie de nivelul
fiscalităţii din mediul economic în care activează întreprinderea.
Daca rata rentabilităţii economice este superioară ratei dobinzii atunci înteprinderea se poate
îndatora fără a depăşi un grad de îndatorare considerat normal iar, în situaţia inversă ,va duce la
scăderea rentabilităţii capitalului propriu proporţional cu gradul de îndatorare
58
METODA LEVIERULUI FINANCIAR
Tabelul 7.2.2
Crt 1999 2000 2001
1 Rentabilitatea economică Re % 59 13 8
2 Rata dobânzii Rd % 38 36 30
3 Datorii financiare Df mii lei 22.502 10.224 5.414.090
4 Capital propriu Cpr mii lei 10.265.133 10.947.741 13.219.947
5 Gradul de îndatorare Gind=Df/Cpr % 0,002 0,001 40
6 Levierul financiar Rf 59,2 12,9 4,2
Sub aspectul acestui indicator întreprinderea se prezintă bine în anul 1999 şi se înrăutăţeste în anii
următori (vezi tabelul 7.7.2)
7.3 RISCUL DE FALIMENT
În situaţia în care obligaţiile ajunse la scadenţă nu mai pot fi rambursate din fondurile
întreprinderii şi nici nu mai pot fi mobilizate şi alte surse financiare externe, se spune că
întreprinderea a intrat în incapacitate de plată şi se declansază procedura de faliment. Cele mai
utilizate metode pentru aprecierea riscului de faliment sunt cele care utilizează funcţii de tip scor.
Aceste modele se bazează pe calculul prin intermediul observaţiilor unor serii de rate şi alegându-se
cea mai bună combinaţie a ratelor astfel încât şă se separe înteprinderile cu probleme de cele fără
probleme.
Cele mai utilizate modele sunt:
- Modelul Altman
- Modelul Canon-Holder
MODELUL ALTMAN

Crt 1999 2000 2001
1 Profit din exploatare Pe mii lei 5.041.947 1.246.982 3.522.944
3 T1 T1=Pe/AT 0,37 0,05 0,10
5 T2 T2=CA/AT 2,26 1,59 1,65
8 T3 T3=Cpr/Dt 2,5 1,11 0,74
9 Profit reinvestit Prr mii lei 4.686.075 1.342.941 1.529.749
10 T4 T4=Prr/AT 0,32 0,06 0,04
12 T5 T5=Ac/AT 0,59 0,42 0,40
13 Z 5,1 3,1 2,95
Z = 3,3x T1 + 1,0 xT2 + 0,6 xT3 + 1,4xT4 + 1,2xT5

59
Z < 1,8 –situaţie critică
1,8 < Z < 3 – risc de faliment în limite
normale Z> 3 – risc de faliment este aproape
inexitent
Conform acestui model, firma se găseşte într-o situaţie excelentă , riscul de faliment fiind practic
inexistent degradarea acestui indicator în dinamică se datorează creşterii surselor de finanţare pe
seama surselor împrumutate precum şi a creşterii nivelului stocurilor şi creanţelor neîncasate la timp.
MODELUL CANON- HOLDER

Crt 1999 2000 2001
1 Lichiditate rapida Lr mii lei 1,95 0,85 0,86
2 T1 T1=Lr mii lei 1,95 0,85 0,86
3 Indatorare la termen Grindt 0,71 0,52 0,55
4 T2 Grindt mii lei 0,71 0,52 0,55
5 Cheltuieli financiare Chf 585.882 845.632 3.988.716
7 T3 T3=Chf/CA 0,01 0,02 0,07
8 Cheltuieli cu personalul Chprs mii lei 1.339.065 1.240.491 1.836.537
9 Valoarea adaugata VA 12.354.670 18.344.567 29.342.187
10 T4 T4=Chprs/VA mii lei 0,10 0,06 0,04
11 Excedent brut de EBE mii lei 5.244.355 2.089.569 7.453.121
exploatare
12 T5 T5=EBE/VA 0,42 0,11 0,25
13 R 47,92 34,56 34,54
R= 16xT1 + 22xT2 – 87xT3 – 10xT4 + 24x T5
Conform acestui model firma nu este ameninţată de nici o primejdie, pe parcursul întregii perioade de
analiză indicatorul înregistrînd valori mult peste limita superioară.
Din analiza indicatorului risc, se poate concluziona că firma realizează o politică prudentă, fapt ce
duce la inexistenţa riscurilor de orice fel.
60
CAPITOLUL VIII
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
1. STRUCTURA FINANCIARĂ
Din punct de vedere al ratelor de structura a activului care reflectă utilizarea, termenele şi gradul
de lichiditate al elementelor patrimoniale se poate spune că firma prezintă o structură echilibrată a
activelor imobilizate cu efecte benefice asupra cifrei de afaceri, structură ce se menţine constantă pe
toată perioada de analiză. În ceea ce priveşte structura activelor circulante, se observă un volum
destul de mare a creanţelor în totalul activului ce va avea efecte negative asupra lichidităţii generale
a întreprinderii iar volumul stocurilor înregistrează valori acceptabile pe toată perioada analizată cu
efecte pozitive asupra cifrei de afaceri.
Structura financiară din punct de vedere al ratelor de structură a pasivului care reflectă formarea
sursele si termenele de exigibilitate a resurselor financiare, firma prezintă un grad ridicat de
stabilitate şi autonomie financiară pentru primii doi ani de analiză iar în ultimul an de analiză aceştia
se degradează usor fără însă a pune în vreun pericol întreprinderea. În ceea ce priveşte gradul de
îndatorare acesta urmează aceeaşi dinamică cu o degradare mai accentuată în ultimul an care însă nu
pune în incapacitate de plată întreprinderea.
Se apreciază ca favorabilă continuarea acestei politici care asigura sporirea surselor de finanţare
pentru noi investiţii care să asigure medernizare ,cucerirea de noi pieţe creşterea calităţii produselor
cu efecte asupra bunăstării firmei
61
2. BONITATEA FINANCIARĂ A FIRMEI
În ceea ce priveşte indicatorii de lichiditate se poate spune că lichiditatea curentă şi cea

rapidă înregistrează valori bune care permit întreprinderii achitarea obligaţiilor curente din activele
curente, tendinţă ce se menţine pe tot parcursul perioadei analizate. Însă, lichiditatea rapidă
înregistrează valori mult sub limita minimă admisă mai ales în ultimii doi ani datorită plăţilor masive
făcute prin casă rezultate din neîncasarea la timp a creanţelor.
Solvabilitatea financiară este foarte bună pe parcursul întregii perioade cu o uşoară deteriorare în
ultimul an ca efect a creşterii gradului de îndatorare, deteriorare ce nu pune în pericol securitatea
financiară a firmei.
Pe ansamblul perioadei analizate bonitatea financiară a firmei este bună cu efece pozitive asupra
echilibrului financiar şi a rentabilităţii ferind întreprinderea de orice risc.
3. ECHILIBRUL FINANCIAR
Analiza echilibrului financiar al firmei, care urmăreşte reflectara raporturilor de egalitate dintre
sursele de finanţare şi utilizările resurselor financiare denotă faptul că firma reuşeşte să finanţeze
integral alocările permanente din surse permanente, cu menţiunea că în anul 2000, nevoile
permanente sunt acoperite din surse permanente situaţie care nu afectează relaţiile cu furnizorii.
Trezoreria întreprinderii este pozitivă pe parcursul întregii perioade ceea ce înseamna că firma se
află în echilibru monetar nefiind nevoie apelarea la credite de trezorerie, având ca rezultat o bună
autonomie financiară, activitatea de exploatare nedepinzând de activitatea de finanţare prin credite
foarte costisitoare.
Pe ansamblu firma se află în echilibru financiar care se manifestă pe toata perioada analizată cu
efecte pozitive asupra trezoreriei şi a relaţiilor cu partenerii de afaceri.
În ceea ce priveşte ratele de finanţare care pun în evidenţă modalităţile de finanţare a investiţiilor
întreprinderii, se poate spune că se respectă în general regulile finanţării cu excepţia anului 2000
cînd întreprinderea nu dispune de suficiente resurse permanente pentru acoperirea nevoilor
permanente la finanţarea acestora aplelându-se la sursele ciclice de finanţare nefiind necesar luarea
de credite pe termen scurt iar relaţiile cu furnizorii n-au suferit înrăutăţiri.
4. GESTIUNEA RESURSELOR FINANCIARE
Ratele de gestiune ale elementelor de activ, privite după termenele de alocare şi lichiditatea lor
arată că, întreprinderea îşi dimensionează şi utilizează în mod optim elementele de activ aratând o
bună eficienţă în utilizarea activelor imobilizate pe parcursul întregii perioade analizate. În ceea ce
priveşte activele circulante se poate spune că, volumul stocurilor dovedeşte eficienţă în toate fazele
ciclului economic: aprovizionare, producţie,distribuţie. În ceea ce priveşte gestiunea creanţelor
clienţi, întreprinderea nu-şi încasează la timp creanţele dar dacă se are în vedere durata de plată a
furnizorilor care cu excepţia primului an ,când există un decalaj nefavorabil pentru întreprindere
între durata de plată a furnizorilor şi durata de încasare a creanţelor clienţi, în anii următori cei doi
indicatori înregistrează valori apropiate şi favorabile întreprinderii. Mai mult, se observă că duratele
de încasare a clienţilor respectiv de plată a furnizorilor nu afectează echilibrul financiar al
întreprinderii, trezoreria netă fiind pozitivă pe parcursul întregii perioade analizate.
Ratele de gestiune a elementelor de pasiv, privite după sursele de provenienţă evidenţiază o
situaţie bună pe parcursul întregii perioade atât în ceea ce priveşte resursele permanente cât şi pe
cele ciclice ca rezultat a unei activităţi de investiţii şi de exploatare bine realizate.
62
Cu toate acestea firma trebuie să-şi revizuiasca politica comercială în vederea reducerii atât
creditului comercial acordat clienţilor cât şi cel acordat de furnizori întreprinderii pentru că, în viitor
mai ales datorită blocajului din economia noastră se poate întâmpla ca firma să nu-şi poată primi
contravaloarea mărfurilor livrate şi astfel să nu-şi mai poată plăti furnizorii şi astfel să fie nvoită să
apeleze la credite de trezorerie foarte costisitoare.
5. RENTABILITATEA ÎNTREPRINDERII
Din analiza rentabilităţii intreprinderii se poate desprinde concluzia că firma realizează profit de-
a lungul întregii perioade analizate. Se distinge siuaţia rentabilităţii din primul an când rentabilitatea
economică este superioară ratei dobânzii din economie situaţie care din păcate se denaturează în anii
următori, rentabilitatea economică situându-se sub rata dobânzii din economie ceea e denotă carenţe
în politica comercială a firmei.
Cu toate acestea ,firma realizează profit ceea ce este o situaţie pozitivă chiar dacă în ultimii doi
ani acest profit nu asigură remunerarea capitalurilor proprii.
Totuşi, firma ar trebui să gasească cauzele care fac ca nivelul profitului să fie inferior ratei
dobânzii din economie unele dintre acestea regasind-se în contabilitatea de gestiune şi vizează
înspecial reducerea cheltuielilor neproductive (administrative, de desfacere, urmărirea gradului de
realizare a producţiei planificate) iar altele la nivelul marketingului firmei şi vizează cucerirea de noi
pieţe de desfacere.
6. RISCURILE FIRMEI.
Dun punct de vedre al riscurilor firma este într-o situaţie excelentă ,ea nefiind sensibilă la risc de-a
lungul perioadei analizate
63
Anexa 1
Bilanţ contabil S.C Mioriţa S.A
ACTIV 1999 2000 2001

IMOBOLIZĂRI NECORPORALE 6.949 4.618 2.287
IMOBILIZÃRI CORPORALE 5.731.681 11.425.440 17.468.546
IMOBILIZÃRI FINANCIARE 11.281 34.453 44.045
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (1+2+3) 5.749.911 11.464.511 17.514.878
Stocuri de materii prime, materiale 15.761 59.826 9.051
Productie în curs de execuţie 21.290 39.906 51.738
Semifabricate, produse finite 611.796 838.425 2.487.158
Mărfuri 76.389 65.296 10.888
Ambalaje 4.996 6.523 4.924
STOCURI -TOTAL (5-9) 730.862 1.009.976 2.563.399
Furnizori debitori 283.849 0 215.455
Clienţi si conturi asimilate 6.434.290 7.823.952 8.993.089
Alte creanţe 414.065 352.247 1.067.992
64
CREANTE - TOTAL (11+12) 7.132.204 .8.176.199 10.276.534
Conturi la bănci în lei 638.056 124.878 188.745
Conturi la bănci în devize-ţară 6.196 9.944 456.752
Casa în lei 16.100 12.863 17.687
Alte valori 6.631 15.260 21.985
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL
(10+13+18) 8.530.049 9.349.120 13.525.104
CONTURI DE REGULARIZARE ACTIV 90.554 1.370.754 2.558.511
TOTAL ACTIV (4+19+20+21) 14.370.514 22.184.385 33.598.493
PASIV
Capital social 2.653.825 2.653.825 2.653.825
Rezerve 438.883 511.576 533.476
Prime legate de capital 398.625 398.625 398.625
Profit 4.686.075 1.415.635 1.551.648
Repartizarea profitului 4.686.075 1.415.635 1.551.648
Fonduri 6.792.419 8.135.360 9.665.108
CAPITAL. PROPRIU-TOTAL 10.283.752 11.699.386 13.251.034
PROV. PT. RISCURI SI CHELT. 0 0 2.526.741
ÎMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG 22.502 10.224 5.414.090
Furnizori si conturi asimilate 2.295.668 8.413.710 9.998.772
Alte datorii de exploatare 1.694.223 1.391.956 2.407.173
DATORII - TOTAL (34+35+36) 4.012.393 9.815.890 17.820.035
CONTURI DE REGULARIZARE PASIV 74.369 669.109 683
TOTAL PASIV (33+37+38) 14.370.514 22.184.385 33.598.493
Anexa 2
Bilanţ financiar
ACTIV 1999 2000 2001

Imobilizări necorporale 6.949 4.618 2.287
Imobilizări corporale 5.731.681 11.425.440 17.468.546
Imobilizări financiare 11.281 34.453 44.045
Total active imobilizate 5.749.911 11.464.511 17.514.878
Stocuri 730.862 1.009.976 2.563.399
Creanţe 7.132.204 8.176.199 10.276.536
Disponibilităţi 666.983 162.945 685.169
Total active circulante 8.530.049 9.349.120 13.309.649
Total activ 14.279.960 20.813.636 31.039.989
PASIV
Capital propriu 10.265.133 10.994.741 13.219.947
Provizioane pentru riscuri şi 0 0 0
cheltuieli
Împrumuturi pe termen lung 24.936 10.224 5.414.090
Capital permanent 10.290.069 11.004.965 18.634.037
Furnizori şi datorii asimilate 2.295.668 8.413.610 9.998.772
65
Alte datorii 1.694.224 1.391.956 2.407.173
Total pasiv 14.279.960 20.813.636 31.039.989
Bilanţ functional
ACTIV 1999 2000 2001

Imobilizări necorporale 11.655 11.655 11.655
Imobilizări corporale 6.738.782 13.264.702 20.542.610
Imobilizări financiare 11.281 34.453 44.045
Total active imobilizate 6.761.728 13.310.820 20.598.310
Stocuri 730.862 1.009.976 2.563.399
Creanţe 7.222.758 9.546.953 14.830.277
Disponibilităţi 666.983 162.945 685.169
Total active circulante 8.620.603 10.719.874 16.051.845
Total activ 15.382.331 24.030694 38.650.155
PASIV
Capital propriu 11.296.009 13.545.685 20.830.140
Împrumuturi pe termen lung 24.936 10.224 5.414.090
Capital permanent 11.320.945 13.555.909 26.802.130
Împrumuturi pe termen scurt 0 0 0
Datorii de exploatare 4.027.586 10.474.775 12.405.945
Total pasiv 15.382.331 24.030.694 38.650.155
Anexa 3
Cont de profit şi pierdere S.C Mioriţa S.A
Denumire 1999 2000 2001

Venituri din vânzarea mărfurilor 106.405 12.968 51.206
Producţia vândută 32.394.946 35.367.353 55.600.246
Cifra de afaceri 32.501.351 35.380.321 55.651.642
Venituri din producţia stocată -Sc 1.769.419 6.713.152 8.838.962
-Sd 1.486.932 6.376.614 7.137.117
Producţia exercitiului 32.677.433 35.703.891 57.302.271
Alte venituri din exploatare 443.318 473.231 250.436
Venituri din exploatare-total 33.227.156 36.190.090 57.603.923
Cheltuieli privind marfurile 99.227 13.331 51.289
Cheltuieli materiale-total 4.382.071 8.313.286 13.539.614
Cheltuieli cu lucrări şi 7.355.495 3.983.203 8.490.079
servicii executate de terţi
Cheltuieli cu impozite, taxe şi 440.196 938.447 1.261.710
vărsămine asimilate
66
Cheltuieli cu personalul-total 15.392.388 20.746.243 29.207.972
Alte cheltuieli de exploatare 89.170 21.015 0
Cheltuieli cu amortizări şi 426.662 927.583 1.530.345
provizioane
Cheltuieli pentru exploatare-total 28.185.209 34.943.108 54.080.979
Rezultatul din exploatare-profit 5.041.947 1.246.982 3.552.944
Venituri din diferenţe de curs valutar 1.611.787 1.122.963 2.304.047
Venituri din dobânzi 55.983 19.475 55.875
Venituri financiare-total 1.667.770 1.142.438 2.359.922
Cheltuieli financiare-total 585.882 845.632 3.988.716
Rezultat financiar- profit 1.081.888 296.806
- pierdere 1.628.794
Rezultatul curent al exerciţiului-profit 6.123.835 1.543.788 1.894.150
Venituri excepţionale 51.237 199.319 311.096
Cheltuieli excepţionale 159.685 289.235 617.536
Rezultat excepţional- profit 15.247
- pierdere 108.448 108.448
Venituri totale 34.946.163 37531.847 60.274.941
Cheltuieli totale 28.930.776 36.077.975 58.687.231
Rezultat brut al exerciţiului-profit 6.015.387 1.453.872 1.587.648
Impozit pe profitt 1.329.312 38.837 36.062
Rezultat net al exerciţiului- profit 4.686.075 1.415.635 1.551.648
Bibliografie
1. Ioan Mihai, Alexandru Buglea, Petre Ştefea – „ Analiza financiară a întreprinderii.

Îndrumator metodologic”, Editura Marineasa, Timisoara ,1999
2. Ioan Marius Pantea, Lorant Eros Stark – „ Analiza situaţiei financiare a firmei ” , Editura
Economică, Bucureşti, 2001
3. Ioan Mihai şi colaboratorii – „ Analiza situaţiei financiare a agenţilor economici ” , Editura

Mirton, Timişoara, 1997
4. Dumitru Mărculescu - „ Analiza economico-financiară a societăţilor comerciale ” , Editura

Romcart, Bucureşti, 1994
5. Gheorghe Negoescu – „ Risc şi incertitudine în economia contemporană ” , Editura Alter- Ego

Cristian, Galaţi, 1995
6. Mihai Toma, Petre Brezeanu – „ Finanţe şi gesiune financiară- aplicaţii practice ” , Editura
67
68
7. Mihai Toma Felicia Alexandru – „ Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere ” , Editura
8. Ion Stancu – „ Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderilor ”, Editura

69

PROIECT

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Vest Timişoara

Facultatea de Ştiinţe Economice

CONF. DR. PETRE ŞTEFEA

ALECU ALEXANDRU ADRIAN

CONF. DR. PETRE ŞTEFEA

ALECU ALEXANDRU ADRIAN

1.1 Date de identificare 3

2. Analiza structurii financiare a firmei 5

2.1 Analiza structurii activului 5

2.2 Analiza structurii pasivului 10

3. Analiza bonităţii financiare a firmei 16

3.1. Analiza lichidităţii 16

4. Analiza echilibrului financiar 22

4.1 Analiza ehilibrului financiar pe termen lung 22

5. Analiza gestiunii financiare a firmei 32

5.1 Analiza ratelor generale de gestiune 33

6. Analiza rentabilităţii întreprinderii 44

7. Analiza riscurilor întreprinderii 50

1.1 DATE DE IDENTIFICARE

1. Denumirea S.C. MORIŢA S.A STEI

1.2 SCURT ISTORIC

1.3 OBIECTUL DE ACTIVITATE

Obiectul de activitate constă în:

- producerea şi comercializarea de tricotaje tip lână

- Cifra de afaceri 55.651.642 mii lei

Analiza structurii financiare a patrimoniului firmei urmăreşte reflectarea raporturilor dintre

2.1 ANALIZA STUCTURII ACTIVULUI

Structura activului (numită şi structură patrimonială) se analizează cu ajutorul ratelor de structură

2.1.1 Analiza structurii activelor permanente

ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR IMOBILIZATE

Evolutia structurii activelor imobilizante

2.1.2 Analiza structurii activelor curente

2.1.2.1 Rata activelor circulante

Se calculează după formula:

ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR CIRCULANTE

Evolutia structurii activelor circulante

30 1999 2000 2001

piaţă Se calculează conform formulei:

Rs= Stocuri/ Active circulante

2.1.2.3. Analiza ratei creanţelor

Se calculează conform formulei:

Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă

2.1.2.4 Analiza ratei disponibilităţilor

Rd= Disponibilităţi/ Active circulante

O valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în termeni de echilibru

În concluzie se poate spune că firma prezintă in general o structură echilibrată a activului, ea

2.2 ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI

Analiza ratelor de structură a a pasivului evidenţiază modul de structurare a resurselor de

2.2.1 Analiza stabilitaţii financiare

ANALIZA STABILITĂŢII FINANCIARE

2.2.2.1 Autonomia financiară globală

Rafg= Capital propriu/ Pasiv total

RATA AUTONOMIEI GLOBALE

2.2.2.2 Analiza autonomiei financiare la termen

Raft= Capital propriu/ Capital permanent

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN

2.2.3 Analiza îndatorării

2.2.3.1 Analiza ratei de îndatorare globală (Rîg)

Rîg= Datorii totale/ Total pasiv

RATA ÎNDATORĂRII GLOBALE

2.2.3.2 Analiza îndatorării la termen

RATA ÎNDATORĂRII LA TERMEN

Evolutia ratei îndatorării

În concluzie, firma prezintă o strucură echilibrată a activului şi pasivului, gradul de