Capitolul 1

Analiza diagnostic – abordare conceptuala si tipuri de diagnostic

1.1 Consideraţii generale

In sens larg, analiza diagnostic este o metoda generala de cunoaştere,

investigare si acţiune, având obiective precise, de la finalitatea de cunoaştere
ştiinţifica a unor sisteme economico-sociale la identificarea unor problematici ale
acestora, in scopul optimizării funcţionarii si creşterea performantelor lor.
Dintre finalităţile mai importante ale analizei diagnostic pentru o întreprindere,
enumerăm:
• Identificarea problemelor existente in activitatea întreprinderii si a cauzelor
acestora pentru a lua masuri de remediere si reducere a riscurilor provenite
din mediul extern concurenţial;
• Identificarea avantajelor competitive ale întreprinderii in ideea de a
maximiza utilizarea lor pentru valorificarea oportunităţilor provenite din
mediul extern concurenţial;
• Identificarea celor mai potrivite modalitatea de creştere a eficientei si
eficacităţii, de creştere a profitabilităţii, de reducere a costurilor, in general
de optimizare a activităţilor întreprinderii;
• Evaluarea efectului unor strategii ( de creştere, de menţinere sau de
restrângere ) sau politici diverse de firma ( investiţionale, de finanţare, de
dividende, de marketing, de resurse umane, etc. ) asupra activităţii si valorii
întreprinderii;
• Pregătirea operaţiunii de evaluare a întreprinderii; din acest punct de
vedere, analiza diagnostic trebuie sa permită evaluatorului sa identifice
principalii determinanţi ai valorii afacerii.

Abordarea analizei se poate efectua din diverse perspective. Vom prezenta

in continuare pe cele mai importante.
1. Perspectiva sistematica asigura o prezentare logica a activităţii unei
firme creând posibilitatea disecării si analizei detaliate a acesteia.
2. Perspectiva integratoare sau sistemica utilizează un diagnostic prin
prisma întregului si nu a parţilor componente. Consecinţa este
agregarea diagnosticelor pe componente- funcţiuni ale întreprinderii
intre –un diagnostic global sau general, care oferă evaluatorului o
imagine de ansamblu asupra situaţiei firmei.
3. Prin perspectiva potenţiala se considera ca potenţialul firmei este cel
mai important atribut generator de valoare; din aceasta cauza,
diagnosticul, ca si evaluarea, este de fapt o problema de potenţial.
Scenariile previzionale valorifica aprecierile evaluatorului asupra
potenţialului afacerii evaluate. Ele se transforma intre–o plaja de valori

1
 (opinii) asupra preţului afacerii, care pot sau nu fi confirmate de
tranzacţiile efective înregistrate.
4. Din punct de vedere al perspectivei temporale, aprecierea viabilităţii
unei firme trebuie sa se facă in funcţie de evoluţia in timp a
potenţialului si a rezultatelor obţinute. Dinamica indicatorilor selectaţi
de evaluator permite estimarea tendinţelor afacerii si previzionarea
veniturilor si cheltuielilor viitoare.
Finalitatea diagnosticului consta in aprecierea stării de sănătate a firmei,
inclusiv a riscului de faliment, in special in ipoteza continuării funcţionarii
întreprinderii in orizontul previzional. Diagnosticul global este menit, ca intre –o
forma sintetica sa pună in evidenta in ce măsura se realizează obiectivul major al
activităţii firmei si care este potenţialul sau de dezvoltare viitoare.
Diagnosticul in vederea evaluării poate fi separat in trei faze distincte:
1. Pregătirea diagnosticului- consta in strângerea si trierea documentelor
si informaţiilor necesare evaluării.
2. Analiza documentelor si a informaţiilor - este partea principala a
diagnosticului, cea care permite evaluatorului sa cunoască mediul general si cel
specific al firmei, sa determine locul acesteia in mediul sau concurenţial, cat si
sa elaboreze scenariile previzionale de evaluare;
3. Redactarea in scris a concluziilor- constituie un fundament pentru
alegerea ipotezelor, metodelor si coeficienţilor de evaluare
si pentru întocmirea previziunilor.

Perspective diverse asupra analizei

Perspectiva calitativa si cea cantitativa asupra analizei

Direcţiile principale de investigare in analiza calitativa sunt oarecum apropiate

de tipul de riscuri urmărite in analiza fundamentala.
a) Aspecte legate de afacerea analizata:
• Istoric, mărime, reputaţie, soliditate;
• Structura si interese acţionari;
• Poziţia pe piaţa si cota de piaţa; tendinţe si perspective;
• Caracteristicile cererii si ofertei specifice produselor si pieţelor unde
concurează firma;
• Structura clienţilor; tendinţe si putere de negociere;
• Structura furnizorilor; tendinţe si putere de negociere;
• Calitatea distribuţiei; dependenta de reţeaua de distribuţie;
• Structura produselor/serviciilor, micul de marketing, ciclurile de viata;
• Calitatea si loialitatea resurselor umane;
• Forţa sindicatelor, conflicte de munca;
• Calitatea si performantele tehnologiilor deţinute; necesarul investiţional.

b) Aspecte legate de calitatea echipei de conducere:

• Profil si experienţa;

2
 • Cunoaşterea specificului afacerii;
• Abilitaţi: organizare, strategie, plan de afaceri, etc.;
• Persoane cheie de neînlocuit.

c) Aspecte legate de mediul general si domeniul de activitate al întreprinderii:

• Factori generali politici, economici , sociali, tehnologici, ecologici (STEEP);
• Factorii sectoriali: importanta in economie, cadru legislativ, intensitatea
concurentei, barierele la intrare si ieşire, ciclicitatea, performantele, factorii
cheie in succesul companiilor din sectorul respectiv.
Deşi analiza cantitativa are la baza studiul performantelor trecute ale firmei iar
aceste nu constituie o garanţie a performantelor viitoare, abordarea cantitativa este
mai mult decât simplul calcul al unor indicatori economico- financiari pe baza
bilanţului si contului de profit. Elementul cheie îl constituie corelarea aspectelor
calitative de cele cantitative cuantificabile si interpretarea indicatorilor sub toate
aspectele relevante pentru evaluator:

* in evoluţia lor istorica (in dinamica);

* in structura;
* comparativ cu indicatorii principalilor concurenţi;
* comparativ cu indicii medii sectoriali;
* identificarea tendinţelor in orizontul previzional;
* identificarea unor elemente sensibile care trebuie analizate mai in detaliu;
* identificarea factorilor cei mai importanţi in analiza de senzitivitate.

Trebuie subliniat ca factorii calitativi nu se substituie factorilor cantitativi ci

au rolul de a- i completa, de a facilita înţelegerea si interpretarea lor. Practic,
analiza si înţelegerea mai buna a factorilor calitativi permite evaluatorului
realizarea unor scenarii previzionale mai credibile

1.2. Abordare conceptuala si tipuri de analiza-diagnostic

Diagnosticul economico-financiar al intreprinderii are in vedere ansamblul

fenomenelor si procesele economice si financiare ce se desfasoara la nivelul unui
agent economic.
In conditiile economiei concurentiale, analiza economico-financiara este un
instrument indispensabil al managementului modern, instrument la care trebuie sa se
recurga in mod permanent si nu doar in momentele de criza, cand se semnaleaza
anumite disfunctionalitati in activitatea intreprinderii.
Peter Druker considera ca un conducator eficient trebuie sa consacre cel putin
jumatate din timpul sau problemelor privind diagnosticarea activitatii intreprinderii pe
care o conduce.
Analiza diagnostic urmareste caracterizarea unei situatii existente la un moment
dat, precum si explicarea cauzelor care au condus la respectiva stare de fapt. Aceasta
consta in cuantificarea anumitor parametrii care caracterizeaza fenomenul analizat si
in compararea valorilor acestora cu un set de valori de referinta. In urma acestor

3
comparatii se trag concluzii cu privire la situatia analizata (daca aceasta este normala
sau anormala, favorabila sau nefavorabila) si, pe baza relatiilor cauzale ce
guverneaza fenomenele analizate, se identifica actiunile ce trebuiesc intreprinse
pentru a redresa sau imbunatati situatia constatata.
Orice agent economic functioneaza ca un sistem deschis, intr-o permanenta
legatura cu mediul astfel ca analiza economico-financiara include practic ramura de
feed-back, asigurand functia de reglare a sistemului in concordanta cu obiectivele
parametrizate.
In linii generale, analiza situatiei economico-financiare are ca obiective
evaluarea “starii de sanatate”, a viabilitatii unui agent economic. Se urmareste deci
evidentierea potentialului tehnico-economic si financiar al intreprinderii si a modului
in care acest potential este valorificat prin desfasurarea activitatii in termeni de
rentabilitate si risc.

Prin analiza situatiei economico-financiare sunt vizate patru mari aspecte:

A) patrimoniul intreprinderii (valoare si structura)

B) performantele economico-financiare prin prisma rentabilitatii si a riscului
C) echilibrul financiar sub aspectul asigurarii resurselor financiare necesare
desfasurarii unei activitati rentabile
D) lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii

Diagnosticul poate fi realizat:

a) – din interiorul intreprinderii (diagnostric financiar intern) de care
beneficiaza managerii si patronatul (actionarii) in vederea mentinerii si
dezvoltarii intreprinderii in contextul sistemului economic concurential.
b) – din exteriorul intreprinderii (diagnostic financiar extern) printre
cei interesati de el fiind:
- furnizorii intreprinderii;
- institutiile financiare;
- potentialii investitori.
Exista diferite tipuri de analiza diagnostic dintre care distingem cele diferentiate
prin gradul de cuprindere in:
- analize diagnostic globale (multifunctionale)
- analize diagnostic partiale ( functionale).

In functie de obiectivele urmerite analiza diagnostic se clasifica in:

- analiza diagnostic de rezultate;

- analiza diagnostic de perspectiva;
- analiza diagnostic de evaluare .

4
 Capitolul 2

Metodologia de elaborare a analizelor diagnostic si sursele informationale

2.1 Metodologia de elaborare a analizelor diagnostic

Realizarea diagnosticului unei firme in scopul evaluarii presupune parcurgerea

urmatoarelor etape:

1. stabilirea problemelor supuse analizei;

2. asigurarea informatiilor si analiza documentelor care stau la baza lor;
3. analiza si prezentarea rezultatelor intr-un raport.
Pentru evaluarea unei întreprinderi, diagnosticul poate fi structurat in:
diagnostic juridic, operaţional, al resurselor umane, comercial si financiar.
Intre acestea, un rol esenţial revine diagnosticului financiar care cuantifica prin
instrumente specifice rezultatele analizei din celelalte secţiuni si realizează o interfaţa
intre cele doua componente de baza ale procesului de evaluare a afacerii ( diagnostic
si evaluarea propriu-zisa).

* Diagnosticul comercial. Diagnosticul vizează analiza pieţei pe care operează

întreprinderea. Obiectivul urmărit este estimarea pieţei actuale si potenţiale a
întreprinderii si a poziţiei sale pe piaţa.
Pentru aceasta evaluatorul urmăreşte aspecte precum :
- evoluţia vânzărilor
- analiza structurala a vânzărilor pe produse si pieţe de desfacere;
- evoluţia preturilor;
- analiza clienţilor;
- analiza repartitiei vânzărilor in funcţie de ciclul de viata a produselor;
- analiza furnizorilor întreprinderii;
- studierea concurentei;
- etc.
Cunoaşterea pieţei curente a firmei si a tendinţelor principale ale evoluţiei
acesteia este esenţiala pentru efectuarea de evaluări competente de întreprinderi.

* Diagnosticul juridic. Diagnosticul are drept scop analiza aspectelor legale

privind activitatea firmei evaluate. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor
specifice referitoare la drepturile de proprietate, luarea deciziilor conform actelor
constitutive ale întreprinderii, relaţiile contractuale ale societarii comerciale cu statul,
partenerii comerciali, băncile, angajaţii, litigiile in care este implicata firma, etc..

* Diagnosticul de producţie. Acesta presupune o analiza detaliata a factorilor

tehnici de producţie, a tehnologiilor de fabricaţie a produselor precum si a organizării
producţiei si a muncii.
Aspecte precum : starea de funcţionare a maşinilor, utilajelor, gradul de uzura
fizica, performantele acestora, posibilităţile de utilizare in viitor, evidenţierea

5
activelor imobilizate redundante (in afara exploatării) etc. sunt, de regula,
semnificative in judecata valorii firmei.

* Diagnosticul resurselor umane si al managementului firmei. Diagnosticul are

in vedere cunoaşterea da câtre evaluator a resurselor umane din punct de vedere al
evoluţiei, structurii, comportamentului si eficientei utilizării lor, precum si
prezentarea si analiza echipei de conducere a întreprinderii.
* Diagnosticul economico- financiar. Aşa cum prezintă si standardul de
evaluare a întreprinderii SEV 5, diagnosticul economico- financiar urmăreşte:
- înţelegerea performantelor realizate si a riscurilor inerente in
activitatea întreprinderii, precum si a perspectivelor de performanta
financiara viitoare, inclusiv prin analiza tendinţelor care s-au
manifestat de-a lungul timpului;
- ajustarea situaţiilor financiare istorice pentru a estima abilitatule
întreprinderii de a genera fluxuri de venit pentru furnizorii de capital,
precum si perspectivele acesteia;
- compararea cu întreprinderi similare pentru a stabili parametrii de risc,
rentabilitate si de valoare.
Din punct de vedere metodologic analiza diagnostic presupune parcurgerea
urmatoarelor etape principale:
A. Elaborarea planului de analiza
B. Cercetarea documentara.

Informatii si documente interne necesare:

• Documentele financiare ( bilant, balanta, contul de profit si pierderi,
anexele);
• Interviurile cu persoanele cheie din întreprindere pe fiecare functiune (in
primul rând cu managerii);
• Chestionarele si tabelele intocmite de personalul întreprinderii, pe funcţiuni
si nivele ierarhice la indicatiile evaluatorului;
• Rapoartele Consiliului de Administratie, rapoartele Adunarilor Generale ale
Actionarilor, rapoartele auditorilor si ale comisiei de cenzori, constatarile
diverselor organe de control (garda financiara, curtea de conturi, protectia
consumatorului, inspectia mediului, etc.);
• Bugetele de Venituri si Cheltuieli;
• Planurile de afaceri;
• Alte rapoarte si documente (de exemplu eventualele baze de date de care
dispune întreprinderea, inclusiv despre concurenta);
• Informatii si indicatori sectoriali, inclusiv privind sectoarele din amonte si
respectiv aval;
• Evoluţia si tendinţele pieţei financiare ( piaţa monetara si piaţa de capital ) si
a pieţei imobiliare;
• Etc.

C. Verificarea informatiilor

6
 D. Prelucrarea informatiilor
E. Elaborarea raportului final
F.
2.2 Sursele informaţionale

* Sursele interne de colectare a informaţiilor despre societate:

- Secretariatul general al întreprinderii;
- Arhiva;
- Diverse compartimente ale întreprinderii: financiar- contabil, comercial,
personal, producţie, oficiul de calcul etc.;
- Personal intervievat, in primul rand managerii.

* Surse externe de colectare a informaţiilor despre societate si mediul sau

concurenţial specific si general-
- Presa obisnuita sau de specialitate;
- Institutul Naţional de Statistica si Directiile sale teritoriale
- Bursa de Valori;
- Camerele de Comert, Industrie si Agricultura;
- Oficiile pentru Registrele Comertului;
- Ministerele de resort;
- Provideri internaţionali sau locali de informaţii
- Institute de Cercetare Economica;
- Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci Bucuresti ( OSIM;
- Institutii publice sau private care au tangenta cu activitatile economice:
Agentia Romana de Dezvoltare, Consiliul National al Intreprinderilor Mici si
Mijlocii, Agentii locale de dezvoltare, etc.;
- Asociatii profesionale sau patronale: Asociatia Nationala a Evaluatorilor din
Romania ( ANEVAR ), Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati
( CECCAR ), Corpul Expertilor Tehnici ( CET )etc.;

Produse- principalele grupe de produse si ponderea acestora in activitatea de

baza in ultimii 3 ani si proiectii pe urmatorii 3 ani.

Piaţa întreprinderii
A. Evoluţia pieţei specifice si a poziţiei pe care întreprinderea o ocupa pe
piaţa pe ultimii 3 ani si pe urmatorii 3 ani
B. Natura pieţei specifice interna si externa ( descriere )

Clientii. Se vor prezenta principalii clienti externi si interni, cifrele de afaceri

asociate si ponderea lor.
Furnizorii. Se vor enumera principalii furnizori interni si externi.
Concurenta. Intereseaza principalii concurenţi interni si externi precum si
ponderea acestora pe pietele interne si externe.
De asemenea, intereseaza descrierea avantajelor actuale ale întreprinderii fata
de concurenţi pe cele doua pieţe.

7
 Distribuire. Contractele comerciale si reteaua de distributie.

Pentru diagnosticul activităţii de producţie se vor solicita informaţii despre

procesul tehnologic.
Calitate- se vor solicita informatii despre reziduurile rezultate din procesul
tehnologic si modul de eliminare a acestora si indicatorii caracteristici pentru
poluarea aerului, apei si solului, daca depasesc valorile maxime admisibile.
Sunt importante si informatiile despre propunerile de restructurare si investiţii
ale întreprinderii si dinamica mijloacelor fixe in ultimii 3 ani.
Pentru diagnosticul resurselor umane si managementului se vor solicita
informatii despre structura organizatorica a întreprinderii si despre forta de munca.
Chestionarele cu informatii primare trebuie sa cuprinda date cu rubrici privind:
structurile, conducaturii, personalul si date sociale.
Pentru diagnosticul economico- financiar vor fi solicitate următoarele
documente:
- bilantul;
- contul de profit si pierdere;
- anexele la bilant.
Acestea vor cuprinde informatii din ultimii 3 ani.

Bilantul- principala sursa informationala in analiza financiar- patrimoniala

Contul de profit si pierdere si tabloul soldurilor intermediare de gestiune in

analiza performantei intreprinderii, a rentabilitatii intreprinderii

Tabloul soldurilor intermediare oferă sase indicatori sintetici foarte utili in analiza
economico- financiara a întreprinderii.

1. Productia exercitiului
2. Valoarea adăugata.
3. Excedentul brut al exploatării
4. Rezultatul exploatării
5. Rezultatul curent
6. Rezultatul net

8
 Capitolul 3

Diagnosticul global al firmei- modele de diagnostic global

Pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico- financiare a

firmei se simte nevoia sintetizării diagnosticelor componente (producţie, calitate,
concurent, cifra de afaceri, situaţie financiara, personal, etc.) intr– un diagnostic
global, care sa sintetizeze situaţia întreprinderii.
Prin diagnostic se fixează punctele tari si punctele slabe ale activităţii
întreprinderii, disfunctionalitatile care apar in activitatea firmei si cauzele lor.
Analiza diagnostic si demonstrează utilitatea prin funcţiile pe care le realizeze in
managementul firmei:
- cunoaşterea si interpretarea realităţii in domeniul abordat;
- stabilirea variabilelor cheie ale dezvoltării si ale relaţiilor dintre ele;
- informarea conducerii, a partenerilor de afaceri si a organelor financiare cu privire la
starea economico- financiara, la performantele realizate, la eficienta valorificării
resurselor;
- identificare de noi surse de avantaj concurenţial;
- fundamentarea masurilor de reducere si/sau de ameliorare a performantelor
- fundamentarea strategiilor de dezvoltare intr–un mediu concurenţial dinamic.
Diagnosticul global este menit sa pună in evidenta in ce măsura se realizează
obiectivul major al activităţii firmelor. In legătura cu definirea obiectivului major,
punctele de vedere au evoluat in timp. Profitul a fost mult timp plasat singular ca
obiectiv major. In ultimele decenii s- au conturat si alte formulări ale obiectivului
major care sunt mai cuprinzătoare. Astfel, au fost formulate:

* asigurarea viabilităţii firmei ţinând cont si de lichidităţile necesare;

* creşterea valorii întreprinderii.

Noi definim ca obiectiv major asigurarea viabilităţii in condiţii de competiţie

interna si internaţionala cu respectarea restricţiilor impuse de dezvoltarea durabila (
sustenabila ).

Construcţia diagnosticului global presupune fixarea unor criterii menite sa pună

in evidenta întreprinderea in complexitatea ei. In acest sens menţionam următoarele
criterii după care ne putem ghida in alcătuirea unui diagnostic global:

~ funcţiile întreprinderii in corelaţie cu atributele conducerii;

~ definiţia întreprinderii in conceptul structuralist;
~ criteriul celor 5 M;

9
~ alte criterii.
Primul criteriu se bazează pe relaţiile dintre atributele managementului si
funcţiile întreprinderii
Al doilea criteriu, respectiv definiţia întreprinderii in conceptul structuralist,
conţine următoarele elemente: resurse, relatii, activitati, rezultate si eficienta.
Al treilea criteriu, al celor 5 M, are următoarea semnificaţ:Men,Money,
Machandise, Materials, Markey

Modele de diagnostic global

In teoria si practica mondiala se întâlnesc diferite modele de diagnostic global.

Supunem atenţiei următoarele tipuri de diagnostic global:

* SWOT (strenghts, weaknesses, opportunities and threats);

* Rolland Berger;
* A. G. (Alexandru Gheorghiu)
* CEMATT.

Modelul SWOT – va face obiectul acestui proiect fiind metoda aleasa

Literatura de specialitate abunda in multiple abordări ale analizei firmei in

vederea evaluării. ANEVAR in cursurile sale de analiza tip SWOT, de altfel larg
utilizata pe plan intern si internaţional. SWOT este acronimul unor termeni din limba
engleza cu următoarele semnificaţii:

S (strengths) = Puncte tari, Forte

W (weaknesses) = Puncte slabe, Slăbiciuni
O (opportunities) = Oportunitatea, Şanse
T (threats) = Riscuri, Ameninţări

Relevarea punctelor tari si slabe, care redau potenţialul si situaţia actuala a

întreprinderii, se face prin analiza mediului intern al întreprinderii, iar oportunităţile si
riscurile sunt identificate prin analiza mediului extern al întreprinderii, reflectând
influenta acestuia asupra afacerii.
Componentele distinctive ale întreprinderii, care o diferenţiază de concurenta,
dandu-i avantaje asupra competitorilor, reprezintă ceea ce numim in metoda SWOT
puncte tari sau forte. Natura lor poate fi diversa, de tipul unor resurse deosebite, mai
bune decât ale concurenţilor sau, dimpotrivă, de natura unor procese sau activitatea pe
care firma le organizează mai bine.
Slăbiciunea si/sau insuficienta unora dintre resursele întreprinderii sau mai slaba
organizare a unor activitatea, procese etc. fata de ale concurenţilor reprezintă punctele
slabe ale afacerii.
Daca tendinţele si schimbările mediului extern al întreprinderii prezintă aspecte
potenţial pozitive pentru afacerea evaluata, pe care aceasta le- ar putea valorifica in

10
orizontul previzional al evaluării, acestea reprezintă oportunităţile evidenţiate prin
metoda SWOT.
In mod similar, daca tendinţele si schimbările mediului extern al întreprinderii
prezintă aspecte potenţial negative pentru afacerea evaluata, de natura unor situaţii
care ar putea influenta sensibil in râu activitatea întreprinderii, acestea reprezintă
riscurile sau ameninţările identificate prin metode SWOT.
Slăbiciunile si atuurile firmei sunt o problema de potenţial. Din acest punct de
vedere putem considera analiza mediului intern ca o analiza de potenţial.

Pentru a fi siguri de completitudinea abordării vom lua in considerare sase

direcţii ale analizei de potenţial:

Diagnosticul special 1. Diagnosticul juridic;

Diagnosticul general 2. Diagnosticul funcţiunii de cercetare-dezvoltare

(pe funcţiuni) 3. Diagnosticul funcţiunii comerciale;
4. Diagnosticul funcţiunii de producţie;
5.Diagnosticul funcţiunii de management,
resurse umane si organizare;
6. Diagnosticul funcţiunii financiar- contabile.

Analiza in care sunt urmarite funcţiunile întreprinderii se numeşte diagnostic

general, iar analiza prin care este investigata situaţia juridica se numeşte si diagnostic
special.
Din punct de vedere metodologic, pentru aprecierea potenţialului celor sase
direcţii de analiza, vom întocmi profilograma pe trei problematici distincte, rezultând
noua criterii de apreciere:

I. Compararea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor funcţionale cu

resursele disponibile ale întreprinderii in orizontul previzional.
Investigaţiile vor viza cele patru categorii principale de resurse: umane,
materiale, financiare si informaţionale. Finalităţile urmărite constau in determinarea
corespondentei dintre resursele existente si cele necesare si in estimarea necesarului
minim investiţional pentru continuarea funcţionarii in condiţii normale.

Criterii de apreciere:
1. Resurse umane;
2. Resurse materiale;
3. Resurse financiare;
4. Resurse informaţionale.

II.Calitatea organizării si a managementului funcţional.

Investigaţiile vor viza structura organizaţionala, atribuţiile compartimentelor cu
fisele si cerinţele posturilor, sistemul informaţional, gradul de adaptare a politicilor
funcţionale si de firma la mediul extern concurenţial si nu in ultimul rând calitatea
managementului.

11
 Aceasta direcţie pune in evidenta eventualele disfuncţionalitatea organizatorice
si manageriale , cat si posibila neadaptare a structurii organizaţionale la specificul
activităţii si al mediului concurenţial al firmei.

Criterii de apreciere:

5. Structura organizaţionala, sistem informaţional si atribuţii pe

compartimente;
6. Adaptarea politicilor funcţionale la mediul extern concurenţial;
7. Calitatea managementului.

III. Eficienta si eficacitatea activităţilor, dinamica rezultatelor obţinute si

potenţialul întreprinderii privind perspectiva rezultatelor in orizontul investiţional.
Lipsa rezultatelor, indiferent de natura lor ( număr de produse noi lansate intr-
un an, obţinerea de profit, creşterea cotei de piaţa, reducerea costurilor, penetrarea
unei pieţe noi, menţinerea unei discipline corespunzătoare, lipsa conflictelor de
munca, etc. ) reprezintă puncte slabe care trebuie cuantificate de evaluator.

Criterii de apreciere:
8. Rezultate istorice;
9. Perspectivele rezultatelor in orizontul investiţional investigat.

Urmărind ca din analiza sa rezulte o utilitate cat mai ridicata pentru evaluare
vom folosi, pe ranga metoda SWOT si o metodologie complementara pentru
efectuarea diagnosticului si anume metoda profilogramei. Profilograma permite
următoarele:

a) Cuantificarea potenţialului firmei prin note corespunzătoare

fiecărei din cele sase direcţii de analiza. Notarea se face prin aprecierea fiecăruia din
cele noua criterii precizate mai sus. Ponderea acordata unui criteriu, exprima gradul
de importanta data de evaluator criteriului respectiv, in funcţie de specificul sectorului
de activitate al firmei. De exemplu, intr- un domeniu caracterizat de o rata foarte mare
a reînnoirilor si respectiv de o valoare adăugata ridicata a produselor, este rezonabil
sa acordam o pondere mai mare resurselor informaţionale. In orice caz, indiferent de
tipul sectorului, ponderea maxima trebuie acordata in ipoteza funcţionarii continue,
perspectivei rezultatelor in orizontul de timp al evaluării. De asemenea, calitatea
managementului si a resurselor umane pot fi punctate in plus, in special in domenii de
vârf sau in domenii unde personalul are o importanta sporita, cum este sectorul
serviciilor.
Suma ponderilor pentru cele noua criterii este 1 sau, exprimate in procente, este
9
de 100 % ( ∑p
i =1
i
= 100%).

Obţinerea unei note globale pentru firma evaluata facilitează comparaţiile dintre
aceasta si sectorul sau de activitate sau fata de principalii concurenţi cat si alegerea
celor mai potrivite metode de evaluare.

12
 SCALA NOTELOR DIAGNOSTICURIL

valoare
minima valoare maxima
1 2 3 4 5
↔ ↔ ↔ ↔
Interval Interval Interval III Interval
I II IV
Calificativ F S B FB
aferent

In aceasta schema este prezentata scala notelor celor sase diagnosticuri cuprinse
intre 1 si 5.

SCALA NOTELOR ÎNTREPRINDERII

valoare minima
valoare maxima
6 12 18 24 30
↔ ↔ ↔ ↔
Interval Interval Interval Interval
I II III IV
Calificativ F S B FB
aferent
Metode de ANL Venituri Venituri Venituri
evaluare ANC ANC ANC Comparaţii
Relevante pe Comparaţii Comparaţii
intervale

In aceasta este reprezentata scala notelor întreprinderii cuprinse intre 6 si 30.

calificativele corespund la patru intervale de încadrare, respectiv F- Faliment, S-
Satisfăcător, B- Bine si FB- Foarte bine. Notarea in apropierea extremelor intervalelor
necesita o investigare suplimentara pentru a putea decide in privinţa metodelor de
evaluare cele mai adecvate. O nota de 6 sau 7 corespunde practic stării de faliment, si
deci metoda cea mai indicata este Activul Net de Lichidare (ANL).
Având notele pentru concurenţii cei mai importanţi ai întreprinderii evaluate, se
va analiza distribuţia acestora in jurul mediei si deci poziţia întreprinderii evaluate.

b) Vizualizarea potenţialului direcţiilor de analiza, prin unirea punctelor

corespunzătoare notelor acordate pe criterii rezultând o linie frânta care permite

13
vizualizarea dintr- o privire a atuurilor si slăbiciunilor cat si situarea acestora fata de
nota medie.

c) Estimarea probabilităţii de realizare a scenariilor de evaluare optimiste/

pesimiste sau respectiv de evoluţie pe stadii sau trepte ale firmei.
Ponderea si notarea propriu- zisa sunt elemente cu un grad ridicat de
subiectivism. Practic ambele depind de următoarele aspecte:
- experienţa profesionala a evaluatorului, cazuistica investigata in cursul carierei sale;
- nivelul pregătirii profesionale a evaluatorului, gradul de cunoaştere a standardelor
si metodelor de evaluare;
- personalitatea evaluatorului, in special gradul sau de optimism/ pesimism;
- gradul de cunoaştere a domeniului/ domeniilor specifice de activitate din care face
parte firma evaluata;
- altele.

Un avantaj deosebit al notarii îl constituie posibilitatea de comparare cu sectorul

sau cu principalii concurenţi prin intermediul notei globale.
Trebuie insa subliniat ca pentru ca doua note sa poată oferi o baza solida de
comparaţie, acordarea lor trebuie făcuta de aceeaşi persoana sau echipa de
evaluatori. In caz contrar, subiectivismul si aspectele detaliate mai sus vor reduce
sensibil utilitatea comparaţiei in evaluare.
Finalităţile succesive urmărite si identificate prin analiza fundamentala sunt:

1. Identificarea principalilor determinanţi ai valorii întreprinderii, adică elementele

cu impact asupra valorii întreprinderii pentru a le putea cuantifica mărimea si
modalitatea de influenta in cadrul scenariilor previzionale. Aceasta etapa cuprinde:

1.1 Identificarea punctelor tari si a celor slabe, provenite din mediul intern;
1.2 Identificarea oportunităţilor si riscurilor pentru afacerea evaluata, provenite
din mediul extern si care pot fi asociate cu activitatea firmei, cu sectorul sau de
activitate, cu regiunea si contextul economic, social si geo- politic in care
operează.

2. Fundamentarea si cuantificarea coeficienţilor si ratelor utilizate in evaluare:

2.1 Ratele utilizate in metodele financiare de evaluare:

- rata de actualizare (a);
- rata de capitalizare (c);
- rata anuala de creştere a veniturilor (g).
2.2 Gradul de depreciere luat in calcul la mijloacele fixe in metodele patrimoniale.

3. Identificarea necesarului minim investiţional in orizontul previzional al

scenariilor astfel incot sa se asigure funcţionarea întreprinderii in condiţii normale.

4. Fundamentarea si elaborarea in cadrul metodelor financiare de evaluare, a

unor scenarii previzionale credibile in orizontul previzional ales de evaluator.

14
 In funcţie de complexitatea, dinamica si incertitudinea asociate mediului extern
al întreprinderii, evaluatorul poate elabora mai multe scenarii previzionale stabilind,
cu ajutorul analizei fundamentale, gradul de probabilitate in realizarea fiecăruia. De la
caz la caz, ţinând cont de complexitatea situaţiei interne a firmei sau a mediului sau
extern, se pot elabora fie doua scenarii (pesimist si realist- optimist) fie chiar trei
scenarii (pesimist, realist si optimist), rezultatele evaluării urmând a se situa intr- o
plaja de valori, având un minim si un maxim.
Pentru o imagine de ansamblu, este recomandabil ca rezultatele analizei SWOT
sa fie sintetizate tabelar. Acest lucru se poate realiza distinct: punctele tari si slabe pe
fiecare dintre cele sase direcţii de diagnostic si respectiv oportunităţile si riscurile
provenite din analiza mediului extern.
Totodată, sinteza poate fi realizata si intr -un singur tabel.

15
 Capitolul 4

Prezentarea întreprinderii

IV.1 Scurt istoric si activitate

Firma ZORPIDES S. R. L. a luat fiinta in 1990 ca societate cu raspundere

limitata cu sediul in comuna Stefanesti, judetul Ilfov, fiind inmatriculata la Registrul
comertului sub numărul J40/1063/1990 si inregistrata sub codul fiscal R 10252.
Firma are asociat unic o persoana fizica romana.
In perioada 1990-1995 firma a desfasurat cu preponderenta o activitate de
comert interior, dar capitalul insuficient pentru aceasta activitate a determinat trecerea
la activitatea de producţie.
Pana in anul 2003 piaţa de desfacere a produselor a fost cea interna si datorita
dificultatilor intampinate pe aceasta piaţa se hotaraste trecerea la regimul de lucru tip
lohn ca o etapa intermediara pentru a trece la exportul de marfuri pe cont propriu.

IV.2 Prezentarea principalilor indicatori

In Anexa.1 se prezintă bilantul in forma restrânsa pentru perioada 2003- 2005 si

contul de profit si pirdere.

Repartizarea profitului s-a facut in felul urmator:

Nr, Element/ an 2003 2004 2005

crt
1 Rezerve
2 Dividende 250.000 147.868 139.344
3 Profit nerepartizat 259.405 - -
4 Total 509.405 1.763.375 2.267.360

Principalii indicatori:
2003 2004 2005
Venituri totale 9.673.902 10.965.602 7.905.236
Cheltuieli totale 9.579.000 10.711.174 7.580.141
Rezultat 94.902 254.428 325.095

16
 Intrucat majoritatea veniturilor sunt realizate din vanzarile din productie
proprie putem considera vaniturile totale ca cifra de afaceri. Nu au avut loc vanzari de
mijloace fixe in cursul acestor ani.
Se observa ca CA a scazut foarte mult in 2005 fata de 2004 cu aproape 39%
fapt care se va reflecta si in parametrii calculati in paragrafele anterioare.
Se pare ca cresterea cu 13% din anul 2004 fata de anul 2003 a fost una
cojuncturala declinul a continuat in 2005.
Diagrama de variatie a veniturilor totale,cheltuielilor totale si profitului este
reprezentata in anexa 2.

Prin urmare, pe baza informatiilor furnizate de documentele financiar- contabile ale

firmei, situaţia întreprinderii ZORPIDES S. R. L. se prezintă sintetic astfel:
Indicatori 2,003 2,004 2,005
I.Indicatori de activitate
1.Durata de rotaţie a ctivelor circulante 175.76 171.28 224.86
II.Indicatori de rentabilitate
1.Rata profitului 5.38 1.63 2.93
2.Rata rentabilitatii financiare 0.816 2.74 1.96
3.Rata rentabilitatii economice 0.82 2.23 2.05
4.Rata rentabilitatii activului 4.40 1.55 1.43
III.Indicatori de inadatorare
1.Rata stabilitatii financiare 53.92 56.43 73.10
III.Indicatori de indatorare

2.Rata datoriilor 46 44 27
3.Rata datoriilor pe termen scurt 28.61 32.93 21.52
4.Rata autonomiei financiare 71.33% 67.06% 80.49%
IV.Indicatori de lichiditate 1.61 2.81 3.29
1.Lchiditatea generala
2.Lichiditatea imediata 0.43 0.28 0.1
3.Solvabilitatea generala 2.16 2.29 3.72
4.Solvabilitatea patrimoniala 0.5391 0.5643 0.7309

Durata de rotaţie a activelor circulante scade in 2004 fata de 2003 cu 4.48 zile
adică cu 2,61 % ceea ce este un lucru pozitiv.
Dar in 2005 durata creste la 224.86 zile, adică cu 53.58 zile ceea ce inseamna o
reducere a activităţii cu consecinte nefavorabile pentru activitatea întreprinderii.
Rata profitului a scazut cu 3.75 % in anul 2004 si cu 2.45 % in anul 2005 fata de
2003 .
In anul 2004 rata profitului este 30.29 % din rata anuala de baza (2003), iar in
2005, la 54.46 % ceea ce arata un declin serios al activităţii.
Rata rentabilitatii financiare creste de la 0.816 o valoare foarte mica in 2003
ajungand la 2.74 % in 2004 si apoi scade la1.96 % in 2005

17
 Rata rentabilitatii economice creste de la 0.82 % in anul 2003 la 2.24 % in anul
2004 si la 2.06 % in anul 2005. Luand referinta anul 2003 aceasta rata creste cu 1.96
procente in 2004 si cu 1.78 in 2005
Rata rentabilitatii activului are o descreştere cu 2.85 procente in anul 2004, iar
in anul 2005 scade la 1.43.
Rata stabilitatii financiare are valori bune crescand in 2004 cu 20,02% , iar in
2005 cu 35.5 % fata de 2003.
Rata datoriilor creste de la 117% in 2003 la 130 % in 2004 ajungand la 272 % in
2005. Trendul crescator arata faptul ca datoriile totale ale firmei au crescut.
Datoriile pe termen scurt au o evoluţie crescatoare cu 4.32% in 2004 si o
scadere de 7.09 % in 2005 fata de 2003.
Rata autonomiei financiare scade cu 4.27 % in primul an si creste cu 9.16 % in
2005 fata de 2003, avand o evolutie buna.
Ratele de lichiditate generala si solvabilitatii generale au valori supraunitare
ceea ce reprezintă un punct forte pentru întreprindere.

18
 Capitolul 5

Diagnosticul global al S. C. ZORPIDES S. R. L.

5.1 Scopul diagnosticului

Diagnosticul global al firmei ZORPIDES S. R. L. se face pentru evaluare in

vederea determinarii modurilor de acţiune viitoare.

5.2 Studiu de caz

5.2.1. Diagnosticul juridic

Analiza juridica se impune in scopul evidentei si controlului adminitrativ,

economic si financiar.
Obictivul diagnoticului juridic este aprecierea situatiei juridice a intreprinderii
in raport cu tertii, cu proprietari si cu proprii salariati.

Elementele specifice pentru S.C. ZORPIDES – SRL, prevazute in statutul

aprobat la data constituirii sunt:

• Denumirea societatii : S.C. ZORPIDES – SRL ;

• Forma juridica : persoana juridica romana, fiind o societate cu
raspundere limitata;
• Societatea are trei actionari;
• Sediul societatii : Romania, judetul Ilfov, comuna Stefanesti strada
Sperantei nr.8;
• Societatea poate avea sucursale si filiale in toata tara;
• Durata de viata a societatii este nelimitata, cu incepere de la data
inregitrarii la Camera de Comert si Industrie ;
• Obiectul principal de activitate al societatii este :
 fabricarea produselor din cacao,a ciocolatei si a
produselor zaharoare ;
Capitalul social la infiintarea societatii a fost de 989600ron.
Inmatricularea societatii comerciale ZORPIDES – SRL s-a efectuat conform
prevederilor legale din Legea nr.31/1990 si este inregistrata la Registrul Comertului
cu numarul J40 – 1063/1990, are personalitate juridica, poate beneficia de credite
bancare, are relatii economico – financiare si juridice cu alte societati si incheie
contracte de munca.
Dreptul civil
Sediul societatii se afla in cladirea aflata in proprietatea firmei, avand adresa
Romania, judetul Ilfov, comuna Stefanesti strada Sperantei nr.8. Firma avand in
proprietate un teren, o vila de protocol, utilaje specifice industriei alimentare,
mijloace de transport.

19
 Dreptul comercial
Societatea are contracte de aprovizionare cu furnizorii de materii prime si
de desfacere cu clientii din portofoliu.

Dreptul muncii
La nivelul societatii comerciale exista contracte de munca individuale.
Evidenta personalului si statele de plata sunt tinute la zi. Obligatiile declarative
ale intreprinderii catre: asigurari sociale, somaj, sanatate si fonduri speciale sunt
indeplinite la timp satisfacand criteriile de legalitate, forma, fond si sinceritate.
S-a prelucrat la nivelul muncitorilor Normele Tehnice de Securitate, existand
fise individuale de protectia muncii.
Spatiul de lucru fiind amenajat conform legislatiei in vigoare din punct de
vedere al normelor de protectie a muncii.
Salarizarea fortei de munca se face conform legilatiei in vigoare si
reglementarilor in domeniu. Specific sectorului de activitate al firmei este salarizarea
in acord (functie de rezultatele obtinute in munca).

Dreptul mediului

Societatea ZORPIDES –SRL a obtinut autorizatia de mediu si isi

desfasoara activitatea in cadrul impus de legislatia de mediu (problemele de mediu
care apar la societatile cu profil alimentar sunt leate in pricipal de: poluarea fonica,
depozitarea resturilaor ramase in urma defasurarii activitatii specifice, etc.).

Concluziile diagnosticului juridic

Puncte tari:

• Statutul societatii este corespunzator taliei intreprinderii;

• Relatiile contractuale cu clientii sunt corecte;
• Finantare bancara asigurata;
• Absenta imprumuturilor restante;
• Absenta litigiilor contractuale si a celor de munca.

Puncte slabe:
• Aprovizionarea cu apa si gaze nu se face printr-un contract direct cu furnizorii
de utilitati ceea ce creaza mari probleme. Apa pentru muncitori fiind asigurata
de patron prin intermediul unei firme specializata.
Oportunitati:

• Tendinta de crestere a volumului de activitate in acest sector, prin

diversificarea produselor

Riscuri:

20
 • Recentele modificari ale legilor privind exportul de produse
alimentare, care introduc restrictii pana in 2009 .
• Limitarea pietei la produsele mai rentabile pentru firma

5.2.2 Diagnosticul functiunii de producţie

Obiectivul diagnoticului de productie este evaluarea capacitatii

mijloacelor de productie materiala de a raspunda nevoilor actuale viitoare ale
intreprinderii sau ale achizitorului potential.

Numarul mijloace de productie in activitate

I =------------------------------------
Numarul mijloace de productie total inventar

I – reprezinta indicele de utilizare a mijloacelor de productie

In Anexa.3 sunt enumerate cele mai importante utilaje.
Puncte tari

• o buna utilizare a capacitatii de productie;

• o buna organizare a productiei;
• se afla in derulare o investitie care va duce la automatizarea liniilor
tehnologice
Puncte slabe

• utilajele nu sant de ultima generatie.

• tehnica informatica este partial introdusa.

Oportunitati:
• aparitia pe piata interna a unor masini performante la preturi
accesibile
• posibilitatea de marire a pietei interne

Riscuri:

• schimbarea legislatiei in domeniul alimentar fapt care implica

schimbarea continua a cerintelor conform ISO 9000 general
(respectiv specifice)

5.2.3. Diagnosticul functiunii de management, resurse umane si organizare

Existenta unui agent economic nu poate fi conceputa fara factorul uman

prevederile Codului Muncii si cu necesitatile proprii, cu privire la organizarea cat mai
buna a activitatii salariatiilor in societate.

21
 I. Regulamentul de Ordine Interioara

Regulamentul de Ordine Interioara se aplica angajatilor din toate categoriile,

permanent sau temporar, indiferent de atributiile pe care le indeplinesc la locul lor de
munca.

Intocmirea si desfacerea contractului de munca

Angajarea personalului, prevazut de regulament, se face potrivit Codului

Muncii, a Contractelor Colective de Munca si a celorlalte dispozitii legale in vigoare
la data angajarii.
Administratia societatii va aduce la cunostinta noului angajat indatoririle ce-i
revin, regulile ale muncii pe care urmeaza sa o presteze, precum si modul de
utilizarea utilajelor, pentru biroul personal va pune la dispozitia salariatului tot
materialul necesar. Angajatului i se aduc la cunostinta normele de protectie a muncii.

Sanctiunile

Abaterile angajatilor de la normele de munca, pot aduce daune intereselor

societatii si statului, atrag dupa sine sanctiuni contraventionale sau penale dupa natura
faptelor.
Pentru stabilirea ordinii in societate, conducerea este obligata sa aplice sanctiuni
disciplinare angajatului care s-a abatut de la regulile stabilite in funcţie de gravitatea
faptelor da indisciplina in munca.
Responsabilitatea disciplinara este independenta de responsabilitatea materiala,
contraventionala sau penala.
Sanctiunile disciplinare sunt: atentionare, mustrare, avertisment, desfacere
contract de munca pentru nerespectari grave ale regulamentului urmandu-se toata
procedura legla de atentionare.
Sanctiunea se aplica de câtre administratie imediat dupa cercetarea si
cunoasterea abaterii.
Angajatul nemultumit de sanctiunea aplicata are dreptul sa se adreseze
conducerii executive, in termen de cinci zile de la comunicarea sanctiunii, conducerea
este obligata sa rezolve aceasta contestatie in termen de cinci zile de la sesizare.

II. Conducatorul unitatii

Conducatorul societatii este unul din asociatii firmei este de profesie medic, are 42
de ani.
Caracteristica dominanta este cea tehnica, dar poseda abilitati comerciale. De
asemenea stie sa adune angajaţii in jurul sau si sa-i motiveze pentru a-si duce la
indeplinire sarcinile de serviciu.

22
 III. Analiza personalului

a) Politica gestionarii personalului

Datorita specificului muncii in domeniul alimentar, productivitatea este cu atat
mai mare cu cat gradul de specializare pe operatii este ridicat. De aceea s-a incercat,
pe cat a fost posibil evitarea fluctuatiei personalului si in acest fel vom avea o
specializare mai mare.
b) Dimensiunea si structura potentialului uman
Numarul mediu de angajati este 94 . Analiza structurii personalului pe categorii
de salariati este redata in Anexa.4
Observam ca personalul direct productiv are o crestere constanta ca numar si
pondere, iar neproductiv si TESA au ramas constante ca numar.
Analiza si distributia angajatilor dupa varsta si sex este redata in tabelul redat pe
pagina urmatoare.
Dupa cum se observa intre 87-88% din totalul angajatilor sunt femei iar restul
barbati, lucru normal in acest sector.
In anul 2003 ponderea angajatilor de pana la 30 de ani a fost de 80,6%, in anul
2004 de 81,25% si in anul 2005 de 82,3 %.
Personalul intre 30-50 de ani are o pondere redusa, majoritatea fiind in posturi
de conducere impartasesc din experienta lor si tinerilor.
Dinamica numarului personalului in perioada 2003 – 2005 este ilustrata in
tabelul urmator :

Tabel cu numarul personalului in perioada 2003- 2005:

Perioada 2003 2004 2005
Numarul de personal la inceput 56 60 75
de perioada
Plecari 4 10 5
Angajari 8 25 24

Numar personal la sfarsitul 60 75 94

perioadei

Graficul evolutiei numarului de personal in perioada 2003- 2005este prezentat in

anexa 3

Pentru a caracteriza fluctuatia fortei de munca se folosesc urmatorii indicatori :

Coeficientul intrarilor = Intrari in cursul perioadei/Nr. Mediu de

Salariati
Coeficientul iesirilor = Plecari in cursul perioadei/Nr.mediu salariati
Coeficientul miscarii totale = (Intrare+Iesire)/Nr.mediu salariati

Coeficientul de instabilitate a personalului= Efectivul permanent/

Nr.mediu salariati

23
 Coeficientii sunt calculati conform tabelului din anexa 4 unde este data si
reprezentarea grafica :
Putem constata ca numarul de persoane plecate este mai mic decat numarul de
persoane angajate.Coeficientul de stabilitate al personalului are valori mari, peste 79,4% in
2003 scazand pana la 48,2% in 2004, crescand apoi la 65,7 in 2005.
In aceasta perioada nu s-au inregistrat accidente de munca sau imbolnaviri
profesionale.
Politica de salarizare este in raport cu realizarile, deci este stimulativa pentru angajati.
La angajare se cere salariatiilor o vechime minima in domeniu de minimum doi ani.
In aceasta perioada nu s-au inregistrat greve, iar climatul social al regiunii si al
sediului firmei este bun.

b) Eficienta utilizarii resurselor umane:

Tabelul este aratat in anexa 4
Cifra de afaceri a crescut in anul 2004 fata de 2003 cu 17% , productivitatea muncii
anuala a crescut cu 5%,iar timpul efectiv lucrat a crescut cu 30,21 %.

∆CA = CA 2004
- CA
2003
= 1.326.330 ron
Influenta modificarii numarului mediu de personal este:
∆ N S
= (75-60) x 157787,4 = 2.366.811 ron
Influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii:
∆W a
= 75x(143914,32-157787,06) = -1.040.455 ron
din care, datorita modificarii timpului de munca mediu pe salariat:
1. ∆t = 75x(2500-2400)x65.74475 =493.085 ron
si datorita modificarii productivitatii medii orare a muncii:
2. ∆W a
= 75x2400x(57.56573-65.74475) =-1.533.540 ron
Se observa ca marirea numarului de salariati cu 25 % exercita o influenta favorabila
asupra variatiei cifrei de afaceri adica aduce un plus de 2366811 ron.
In schimb, influenta modificarii productivitatii anuale medii a muncii exercita o
influenta negativa asupra cifrei de afaceri, determinand o diminuare a cifrei de afaceri cu
1.040.481 ron
Cresterea timpului mediu de munca pe salariat exercita o influenta favorabila
determinand cresterea cifrei de afaceri cu 493.085 ron dar aceasta influenta este anihilata
de productivitatea medie orara a muncii care determina o scadere a cifrei de afaceri cu
1.533.540 ron.

Concluzii ale diagnosticului resurse umane si managementului firmei

Puncte tari:

1.Organizare supla si adaptata cerintelor, orientata spre eficienta.

2.Management performant si competent.

24
 3.Personal tanar, bine instruit si capabil sa se adapteze la tehnologii noi din
mers.
4.Fluctuatie mica de personal.

Puncte slabe:
1.Productivitatea muncii in scadere.

Oportunitati:
1. Zona in care este situata întreprinderea este in apropierea mediului rural, deci
personalul este usor de recrutat;
2. Densitatea personalului instruit in zona este destul de mare.

Riscuri:
1.Exista riscul de migrare a personalului spre salarii mai bune, la concurenta cat
si in spatiul uniunii europene.

5.2.4. Diagnosticul comercial

Are drept scop determinarea pieţei întreprinderii si a locului ocupat de aceasta pe

piaţa.

Analiza clienţilor întreprinderii este făcuta cu ajutorul tabelului urmator:

Tabel cu clientii S. C. ZORPIDES S. R. L.

Nr. Clienti/ani 2003 % 2004 % 2005 %
crt.
1 S.C.METRO 3.235.20 34 5.350.200 49 4.551.50 58
0 0
2 S.C. REWE S.A. 2.564.70 27 2.780.000 25 2.455.80 32
0 0
3 S.C. BILLA S.R.L. 1.325.10 14 1.560.000 15 480.256 6
0
4 ALTII 2.342.27 25 1.103.740 11 260.235 4
4
5 Total 9.467.27 100 10.793.57 100 7.747.79 100
4 4 1

Cel mai constant client al firmei este S.C. METRO SA care detine in anul 2003 , 34%
din cifra de afaceri, in 2004 49% iar in 2005ponderea creste la 58%.
Deoarece in 2003 si 2004 depinde prea mult de un singur client, in anul 2004 s-a
reusit o diversificare a clienţilor si o incarcare relativ echilibrata a acestora pentru a evita
golurile de producţie.
Concurenta firmei este importanta din punct de vedere numeric iar din cauza
dimensiunilor sale mici firma nu are forta concurentiala mare.

25
 Se mentine totusi destul de bine ca nivel de preturi practicate ( se fac eforturi serioase
in acest scop ) si la nivel de calitate a produselor fabricate.

Concluzii:

Puncte tari:
- competitivitatea in domeniul preturilor si al calitatii;
- portofoliu de clienti echilibrat.

Puncte slabe:
- capacitate de producţie destul de mica, fapt care poate determina
migratia clienţilor.

Riscuri:
- schimbari majore in legislatia din domenu care pot determina
disparitia clienţilor de pe piaţa romana.

5.2.5 Diagnostic economico –financiar

Obiectiv- aprecierea stării de sănătate financiara prin constatarea:

- cresterii activităţii;
- rentabilitatii;
- echilibrului financiar;
- riscurilor financiare.

Mijloace de realizare- utilizare in dinamica a informatiilor despre:

I.Conturile anuale II.4.Cont de rezultate III. Anexe

1.Bilant contabil Reprelucrari
Reprelucrari 5.Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
2.Bilant financiar
3.Bilant funcţional
Riscuri
6. Diagnostic economico- financiar

Analiza bilanţului contabil

Analiza structurii patrimoniale are ca obiect:

26
 - stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale;
- evidenţierea principalelor mutatii calitative in situaţia mijloacelor si a surselor
generate de schimbările interne si de interactiunea cu mediul economico- social;
- aprecierea stării patrimoniale si financiare;
- fundamentarea politicii si strategiei financiare.
In tabelul de mai jos se prezintă bilanturile in forma simplificata din anii 2003- 2004 -
2005:
Bilantul simplificat al S. C. ZORPIDES S. R. L. din anii 2003-2004-2005 este aratat
in anexa 5:

In anul 2004 se constata scaderea valorii activului total la 11.365.593 ron datorita :
- amortizarii - 719.803 ron
- cresterii creantelor 1.352.516 ron
- scaderii disponibilului -712.290 ron
-scaderii stocurilor -133.932 ron
Total 203.653 ron

Activele imobilizate au scazut ca pondere in total activ in 2004 fata de 2003 ajungand
la 55.32% de la 60.56 %. Aceasta inseamna ca firma este insuficient dotata sau este dotata
cu utilaje vechi ceea ce va avea repercursiuni asupra productivitatii muncii. Ponderea
activelor circulante a crescut de la 39.4% la 44%.
Pentru un studiu mai aprofundat vom construi urmatorul tabel:
Nr .crit. Indicator/an 2003 2004 2005
1 Cifra de 9.467.274 10.793.574 7.747.791
afaceri
2 Indicator CA 1,00 111.57 81.83
3 (AC/CA)*360 175.76 171.28 224.86

Se constata ca cifra de afaceri a crescut cu 11,57%, iar viteza de rotaţie a activelor

circulante in cifra de afaceri s-a marit, respectiv durata in zile a scazut, deci situaţia este
favorabila in 2004.
Creantele in anul 2004 au scazut ca valoare cu 712.290 ron, iar in contextul cresterii
cifrei de afaceri este un aspect favorabil.
In anul 2005 fata de 2004 activul total a crescut cu 4.441.586 ron pe seama:
- scaderii disponibilitatilor cu 367.197 ron
- cresterii creantelor cu 427.145 ron
- cresterii imobilizarilor cu 4.737.244 ron
- scaderii stocurilor cu 351.972 ron
Activele imobilizate cresc ca pondere in activ de la 55.32% la 69.74% ceea ce este
apreciat ca o influenta favorabila cu consecinte asupra viitorului întreprinderii.
Activele circulante scad atat in suma absoluta cat si ca pondere in activ de la 44.56%
la 30.19 %.
Cifra de afaceri scade cu 3.045.783 in 2005 fata de 2004 adica cu 39.3% iar fata de
2003 scade cu 18.17 procente.In acelasi timp viteza de rotatie a activelor circulante in cifra

27
de afaceri s-a micsorat ,durata in zile s-a marit 53.58 zile ceea ce denota o influenta
defavorabila.
In pasivul bilanţului examinand rata autonomiei financiare globale, adică raportul
capitalului propriu/ total pasiv x 100, observam ca in anul 2003 aceasta rata are un nivel
satisfacator iar in anii 2004 si 2005 are valori foarte bune, deci concluzionam ca firma are o
autonomie financiara ridicata.
Calculand rata autonomiei financiare la termen data de raportul dintre
capitalul propriu si capitalul permanent obtinem valorile:

2003 2004 2005

Rata autonomiei 71,33% 67,06% 80,49%
financiare

Aceste valori sunt de asemenea foarte bune.

Rata de indatorare globala este data de raportul

Datorii totale x 100

Pasiv total

Observam ca raportul este subunitar scazand de la 46% in 2003 la 44% in 2004 si la

27% in 2005.

Rata de indatorare la termen este data de raportul

Imprumut pe termen mediu si lung x 100

Capital permanent

Efectuandu-se calculele valorice rezulta:

2003 2004 2005

Rata de indatorare 28,61% 32,93% 21,52%
la termen

Valoarea acestei rate, care este inversa ratei autonomiei financiare la termen arata ca
posibilităţile de indatorare sunt din ce in ce mai mari in 2005 dar mai restranse in 2004.
Ponderea datoriilor pe termen lung in pasiv creste de la 21.6% in 2003 la 27.71% in
2004 iar apoi scade la 17.71%.
Ponderea datoriilor pe termen scurt scade de la 24.48 % in 2003 la 15.86 % in 2004
iar in 2005 scade la 9.19%.

Rate de finantare

28
 Rata de finanţare a activelor imobilizate din surse permanente:

R FA
= Capital permanent
Active imobilizate
2003 2004 2005
Rata de finantare 8737634 9563971 13007179
= 1,24 = 1,52 = 1,17
Active imobilizate 7006911 6287108 11024352
Din surse proprii

Deci activele stabile sunt finantate in intregime din surse stabile si exista surplus de
surse permanente care constituie fondul de rulment global.Situatia este mai defavorabila in
2005 din cauza achizitionarii de mijloace fixe.

Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu

R ip = Capitalul propriu
Active imobilizate

2003 2004 2005

Rata de finantare 6237634 6413971 11554727
= 0,89 = 1,02 = 1,04
active imobilizate 7006911 6287108 11024352
din capitalul
propriu

Daca in 2003 abia 89% din active imobilizate erau finantate din capitaluri
proprii in 2004 si 2005 raportul este supraunitar ceeace implica un efect economic
pozitiv, ofera intreprinderii o mai mare independenta financiara si posibilitatea de a
investi in continuare.

Bilantul financiar
Elemente teoretice sunt prezentate in anexa 6
Datele sunt prezentate in tabelul din anexa 7
Observam ca gradul de indatorare este de 46.08% in 2003, 43.57% in 2004 si
26.9% in 2005 deci scade in 2004 cu 2.51% iar in 2005 are o scadere accenutata
cu16.67% fata de 2004.

29
 Se constata ca întreprinderea inregistreza un excedent de fond de rulment,deci
dispune de o marja de securitate care o poate proteja, partial sau integral de efectele
perturbarii ciclului de incasare sau de plati.
De asemenea FR manifesta o creştere constanta care, corelata cu evoluţia gradului
de indatorare,care are un trend descrescator, ne da informatii privitor la sursa de creştere
a FR si anume capitalurile proprii.
Necesarul de fond de rulment este pozitiv avand valoarea cea mai mare in suma
absoluta in anul 2004. situaţia este considerata normala datorandu-se cresterii duratei
ciclului de fabricaţie din cauza complexitatii sporite a produselor, aceasta a antrenat insa
si o creştere a duratei de incasare a clienţilor, situatie rezolvata insa operativ de
conducerea firmei.
Trezoreria este pozitiva ceea ce semnifica faptul ca firma detine disponibilitati
banesti, deci se gaseste intre-o pozitie favorabila .
In anul 2004 trezoreria are o scadere cu 8,74% fata de 2003, iar in 2005 creste cu
83,5% fata de 2004.
Pe termen lung abundenta resurselor stabile semnifica insuficienta utilizării lor cu
efecte negative asupra remunerarii capitalului si respectiv rambursarea datoriilor.

Analiza activului net contabil

Activul net contabil dau patrimoniul net reflecta activele întreprinderii

negrevate de datorii.
Se poate determina in doua moduri:

- ca diferenta intre activul total si datoriile totale;

- ca suma a surselor de finanţare ale acestora
Tabelul este prezentat in anexa 8

Se constata ca in anul 2004 patrimoniul net a crescut cu 176.337 ron fata de

2003 adică cu 3%, iar in anul 2005 a crescut cu 5.140.756 mii ron fata de anul 2004 adică
80%.
In anul 2004 fata de 2003 datoriile totale scad intre-o masura mai mare
(7%)decât activul total (2%).
In anul 2005 fata de 2004 indicele activului total arata o creştere cu 39% fata de
o descreştere cu 14% a datoriilor totale.

Analiza corelatiei dintre creante si obligatii pe termen scurt.

Creantele si obligatiile pe termen scurt reprezintă elemente pe seama carora se

reformeaza fluxurile banesti ale întreprinderii.
Termenul mediu de imobilizare a capitalului circulant in creante

30
 ∑S
D =
di
xT
∑R i
di
Termenul mediu de folosire a resurselor atrase

∑S
D =
ci
xT
∑R
f
ci

unde ∑S di
si ∑S ci
sunt suma soldurilor medii debitoare/creditoare ale

conturilor de creante/obligatii si ∑R , ∑R di ci
reprezintă suma rulajelor
debitoare/creditoare ale conturilor creante/obligatii pe termen scurt, T=365zile.
Situaţia incarcarii creantelor si platii obligatiilor pe termen scurt este prezentata
in tabelul urmator:

Nr.crt. Simbol 2003 2004 2005

1 Durata medie a 78.19 81.5 108.8
incasarii
clienţilor
2 Durata medie a 75.69 81.75 78.4
platii pe termen
scurt

In anii 2003 si 2004 firma nu a avut probleme de termenelor de incasare si a

celor de plata dar in 2005 situaţia s-a deteriorat deoarece durata medie a incasarii
clienţilor este mai mare cu 30.4 zile decât durata medie de plata a obligatiilor pe termen
scurt. Solutia aleasa de conducerea firmei a fost apelarea la rezervele firmei si amanarea
datoriilor care nu implica sanctiuni sau amenzi.

Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei

Lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani.

Lichiditatea firmei = Active circulante
Pasive circulante
2003 2004 2005
lichiditatea 4558695 5064989 4772965
= 1,61 = 2,81 = 3,29
2831612 1801622 1452452

31
 Indicele lichiditatii relative este comparabil sau mai mare ca media pe industrie
(1,8) si are o tendinta de creştere depasind cu 1.49 in 2005 aceasta valoare.

Lichiditatea rapida =Active curente - Stocuri

Pasive curente
2003 2004 2005
Lichiditate rapida 3259234 3899460 3959408
= 1,15 = 2,16 = 2,72
2831612 1801622 1452452

Si
acest indice are valori bune si in crestere in 2003 1,15 iar in 2004 a crescut cu 87% si
in 2005 cu 26% fata de 2004 ceea ce implica un efect economic pozitiv.

Rata lichiditatii imediate se calculează astfel:

R Li
= Plasamente si disponibilitati
Datorii imediat exigibile
2003 2004 2005
Rata lichiditatii 1230937 518647 151450
= 0,43 = 0,28 = 0.10
imediate 2831612 1801622 1452452

Aceste valori sunt descrescatoare ,capacitatea de acoperire a datoriilor imediat

exigibile din numerar si echivalent de numerar a scazut ajungand la 10% in 2005.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a-si onora obligatiile de plata la
scadenta.

Solvabilitatea generala = Activ total

Datorii totale

2003 2004 2005

Solvabilitate 11569246 11365593 15807179
= 2,16 = 2,29 = 3,72
generala 5331612 4951622 4252452

Exceptand anul 2003 cand indicatorul are o valoare situata la limita inferioara, in
2004 si 2005 valoarea acestuia este foarte buna, trendul fiind crescator.
Solvabilitatea patrimoniala se calculează cu formula de mai jos:

Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii

Pasiv total
2003 2004 2005

32
 Solvabilitatea 6237634 6413971 11554727
= 0,5391 = 0,5643 = 0,7309
patrimoniala 11569246 11365593 15807179

Indicatorul are o valoare in 2003 si 2004, dar peste valoarea minima de 0,3 iar
in 2005 valorea este foarte buna.

Analiza cifrei de afaceri

Analiza dinamica a cifrei de afaceri este redata in tabelul uramator:

Nr. crt. Indicator 2003 2004 2005

1 CA 9467274 10793574 7747791
2
I CA
100

3
I sec tor
100 1,379 1,02842

Observam ca in anul 2004 ritmul de creştere al cifrei de afaceri este sub ritmul de
creştere al sectorului cu 23.9 % iar in 2005 este cu 20.84 % sub media sectorului fapt
datorat scaderii cifrei de afaceri.
Daca luam in considerare indicele general de creştere a preturilor situaţia se
prezintă in felul urmator:

Nr. Indicator 2003 2004 2005

crt.
1 CA in preturi 9467274 11592298 8785995
comparabile
2
I CA
100

Observam ca in 2004 cifra de afaceri este a crescut cu 22% fata de nivelul din 2003
inregistrand o crestere cu 2.125.024 ron. In anul 2005 fata de anul 2003 cifra de afaceri
scade in marime absoluta cu 2.806.303 ron fiind la un nivel de 93 % fata de anul 2003.
Analiza factoriala a cifrei de afaceri se face dupa modelul prezentat in anexa 9:
CA = ∑ q * p
vi i

Pentru variatia cifrei de afaceri din 2005 fata de 2004

∆ CA = -3.045.783 ron

33
 din care datorita:

1. Influenta modificarii volumului fizic

∆ q = 7721861-10267850 =-2.545.989 ron

din care datorita

1.1 Influentei modificarii N S

∆ N S
= (94 – 75) x 143914.3 =3234165 ron

1.2 Influentei modificarii W a

∆W a
= 94 x (82423.3-143914.32) = -5780154 ron

1.2.1 Influenta modificarii t

∆t =94*(2400-2500)*57.56573= -541.118 ron

1.2.2 Influenta modificarii wh

∆wh = 94*2400*(34.34304-57.56573)=-5.239.036 ron

2. Influenta modificarii preturilor

∆p = -499794 ron

Scaderea cifrei de afaceri se datorează atat factorului cantitativ ( ca număr) care

influenteaza cu-2.545.989 ron cat si modificarii preturilor care contribuie cu –499.794
ron.
Modificarea numarului de salariati contribuie cu un spor de 3.234.165 ron pe
cand productivitatea anuala a muncii aduce o influenta negativa de – 5.239.036 ron.
Cauza acestei influente este scaderea productivitatii orare a muncii.
Direcţii de acţiune: creşterea productivitatii anuale a muncii si a productivitatii
orarea a muncii prin retehnologizare si reorganizarea proceselor de producţie.

Analiza cheltuielilor cu salariile

Analiza in dinamica a cheltuielilor cu salariile, permite evidenţierea evoluţiei in

timp a acestora sub impactul cresterii volumului de activitate si a salariului mediu tarifar
pe unitatea de timp de munca.
Modificarea se analizeaza in marimi absolute si relative.

34
Nr. Indic 2003 2004 2005 ∆ ∆ ∆
crt. atori 2005- 2004- 2005- I 2001 I 2000 I 2001
2004 2003 2003
I 2000 I 1999 I 1999
1 Chel 297341 497759 579393 81634 20041 282052
t 8
salar
iale
2 CA 9467274 10793574 7747791 - 13263 -
1719483 00 1719483

Cheltuielile cu salariile au crescut in 2004 fata de 2003 cu 81634 ron adica cu

67% iar evoluţia dinamica este peste creşterea cifrei de afaceri cu 53%.
Acesta este un aspect negativ, deoarece in acest fel s-au consumat nemeritat din
resursele firmei.
In anul 2005 fata de 2004 creşterea salariilor este cu 282052 ron mai mare iar
indicele de creştere al cheltuielilor cu salariile depaseste cu 107% indicele de creştere a
cifrei de afaceri. La fel ca anul trecut forta de munca este platita peste realizarile sale.

Analiza factoriala se face pe baza modelului prezentat in anexa 10:

Pentru anul 2005 fata de anul 2004 modificarea absoluta este:

∆ CS = 81.634 ron
din care :
1. Datorita modificarii numarului mediu de personal
∆ N = (N1-N0)*W*cs0=(94-75)*143914.3*.046116=126.098 ron

2.Datorita modificarii productivitatii medii anuale a muncii

∆ W a
=N1*(W1-W0)*cs0=94*(82423.3-143914.3)*0.046116=-
266.557.6 ron
2.1 Datorita modificarii timpului de munca
∆ t = N1*(t1-t0)*wh0*cs0=94*(2400-2500)*57.56573*.046116=-24.954 ron
2.2 Datorita productivitatii medii orare
∆ wh = N1*t1*(w1-w0)*cs0=94*2400*(34.34304-57.56573)*0.046116=
-241.603,6 ron
3.Datorita modificarii cheltuielilor medii cu salariile la 1000 ron venituri
cs =N1*W1*(cs1-cs0)=94*82423.3*(.07478-0.46116)=222.093,6 ron

Creşterea numarului de personal va determina creşterea cheltuielilor cu salariile

cu 126098 ron.
Influenta productivitatii medii orare determina scaderea cu 266557.6 ron a
cheltuielilor cu salariile.

35
 Direcţii de acţiune:

-creşterea productivitatii medii orare a muncii prin retehnologizare si o

mai buna organizare a muncii;
-reconsiderarea politicii de salarizare.

Analiza soldurilor intermediare ale gestiunii

Tabloul soldurilor intermediare la S. C. ZORPIDES S. R. L este aratat in anexa 11:

Valoarea adăugata reflecta valoarea plusului de bogatie obtinut prin activitatea

productiva si comerciala a unei întreprinderi.
Valoarea adăugata este unul dintre cei mai importanţi indicatori de reflectare a
performantelor economico – financiare ale unei firme. Spre deosebire de cifra de afaceri
care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si servicii care se
regasesc in cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adăugata cuprinde numai
echivalentul activităţii firmei in cauza.
Analiza se face pe baza datelor din tabelul prezentat in anexa 12:

Valoarea adăugata in 2005 fata de 2004 scade cu ron, scadere care se datorează
scaderii cifrei de afaceri cu 1719483 ron iar consumurile intermediare au o influenta
negativa cu 2171094 ron.
Indicele de variatie a valorii adaugate este sub indicele de creştere a cifrei de afaceri
si cel al cresterii consumurilor intermediare care exercita totusi o influenta mai mica
datorita ponderii mai reduse in cifra de afaceri.
In anul 2004 comparativ cu anul 2003 valoarea adăugata inregistreaza o crestere
cu 786931 ron datorita cresterii consumurilor intermediare cu 539369 ron si a unui aport
favorabil dat de creşterea cifrei de afaceri cu 1326300 ron. Acest lucru se poate observa si
din diferenta indicilor cifrei de afaceri 1,14 si ai consumurilor intermediare 1.07.
In anul 2005 fata de 2003 valoarea adăugata scade cu 87758 ron la aceasta suma
contribuind cifra de afaceri cu 1719483 ron si consumurile intermediare cu 1631725 ron.
Analiza factoriala se face dupa modelul:
M
VA = CA x ( 1- ) = CA x va
CA
Cu sistemul de factori de influenta prezentati in anexa 13
In anul 2005 fata de 2004:
∆VA = 1.580.584-2.455.273=-874.689 ron

1. Variatia cifrei de afaceri

∆CA =( CA 2005
− CA2004 )* va2004 =( 7747791-
10793574 ) x 0,22747 = -692.834 ron
Din care datorita ∆T

36
 1.1 variatia numarului total de ore lucrate

∆ T = (T − T 2004) *Wh2004 * va2004 = ( 225600− 187500) * 143914,3 * 0.22747

2005
=
498.853 ron
1.1.1 variatia numarului de personal
∆ N = ( N s 2005 − N ) * t 2004* va2004=(94-
s 2004
75)*2400*0.22474*57.56573=589.941 ron
10.248 ron
1.1.2 variatia numarului mediu de ore
∆t = 94*(2400-2500)*0.22747*57.56573=-123.088 ron
1.2 variatia productivitatii medii orare
∆wh = 94*2400*(34.34034-57.56573)*0.22747=-1.191.687 ron

2.Variatia valorii adaugate medii

∆va = CA 2005
* (va2005 − va2004) = 7747791*(0.204-
0.22747)= -181.850 ron

Studiind factorii de influenta se constata ca influentele nefavorabile sunt

datorate modificarii cifrei de afaceri care determina o scadere a valorii adaugate cu
692.834 ron si variatiei valorii adaugate medii cu 181.850 ron. Singura influenta pozitiva
se datoreaza cresterii timpului total de munca cu 498.853 ron care la randul ei se
datorează cresterii numarului mediu de personal cu 589.941 ron si scaderii timpului
mediu de munca cu –123.088 ron.
Influenta data de productivitatea medie orara a muncii este negativa
determinand scaderea valorii adaugate cu 1.191.687 ron. Explicatia consta in inzestrarea
tehnica deficitara, adică utilaje neperformante.
Valoarea medie adăugata a scazut cu 0,0235 ron la un leu cifra de afaceri ceea ce
a determinat scaderea valorii adaugate cu 181.850 ron.
Gradul de integrare pe verticala este dat de relatia:

Gradul de integrare = Valoarea adăugata/ Cifra de afaceri

Nr. crt Indicator/ An 2003 2004 2005

1 CA 9467274 10793574 7747791
2 VA 1668342 2455273 1580584
3 GI 17.62% 22.75% 20.4%

Acest indicator are valori mici si are o evoluţie similara evoluţiei ratelor
rentabilitatii.

Direcţii de acţiune pentru creşterea valorii adaugate sunt:

37
 -creşterea productivitatii orare a muncii prin dotarea cu utilaje mai
performante
-orientarea spre tipuri de produse cu valori adaugate la un leu cifra de
afaceri cat mai mari

Analiza rezultatului exploatării

Rezultatul exploatării se circumscrie la nivelul activităţii de baza a întreprinderii

si caracterizeaza in marime absoluta rentabilitatea ciclului de exploatare. El se determina
ca diferenta intre veniturile de exploatare si cheltuielile aferente acestora.
Analiza rezultatului de exploatare se va face pe baza datelor din tabelul
prezentat in anexa 14:

Pentru perioada 2003- 2004 cresterea profitului din exploatare cu 213816 ron
este determinata in cea mai mare masura de cresterea profitului mediu la un leu cifra
de afaceri determina cresterea rezultatului de exploatare cu 155080 ron.
Urmatorul factor pozitiv ca influente este numarul de salariati care prin
cresterea cu 15 persoane determina o crestere a rezultatului cu 48250 ron.Cifra de
afaceri la un leu mijloace fixe direct productive determina o crestere a profitului din
exploatare de 38832 ron.
Factorul negativ cu cea mai mare influenta este gradul de inzestrare tehnica a
munciicare determina scaderea rezultatului exploatării cu 60585 ron datorita scaderii
cu 7%.
Ponderea mijloacelor fixe in direct productive in total mijloace fixe are o
influenta negativa determinand scaderea rezultatului cu 1958 ron.
Pentru perioada 2004- 2005 scaderea profitului cu 46.391 mii ron este datorata
urmatorilor factori:

-influenta scaderii gradului de inzestrare a muncii determina cresterea

profitului din exploatare cu 23166 ron;
-scaderea profitului mediu din exploatare la un leu cifra de afaceri
determina scaderea rezultatului exploatării cu 4637 ron.
-scaderea ponderii mijloacelor fixe direct productive in total mijloace
fixe determina o influenta negativa de 5297 ron;
-creşterea numarului mediu de personal aduce un plus de 94738 ron
rezultatului de exploatare fiind factorul cu cea mai mare influenta
pozitiva;
-cifra de afaceri la un leu mijloace fixe direct productive determina
scaderea rezultatului din exploatare cu 227414 ron.

Direcţii de acţiune:

38
 -creşterea gradului de inzestrare tehnica a muncii prin retehnologizare si
creşterea ponderii utilajelor noi in totalul mijloacelor fixe;
-orientarea activităţii spre produse mai profitabile.

In continuare, pentru următoarele S. I. G. este mai interesanta prezentarea lor

sub forma ratelor de rentabilitate.

Indicatorii de rentabilitate

Rentabilitatea financiara = Profit net x 100

Capital propriu

Rentabilitatea economica = Profit brut x 100

Activ total

Rentabilitatea activităţii = Excedent brut expl. x 100

Productia exercitului

Evoluţia celor trei indicatori este redata mai jos:

Nr. Indicator/an 2003 2004 2005

1
R f
0.816% 2.74 % 1.96 %

2
R e
0.82 % 2.23 % 2.05 %

3
R act
13.98 % 17.7 % 12.37 %

Rentabilitatea financiara reprezintă capacitatea intreprinderilor de a degaja

profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea de exploatare. Ea masoara
randamentul capitalurilor proprii, respectiv a plasamentului financiar al capitalului
actionarului.
Rata de rentabilitate financiara trebuie sa fie mai mare decât rata medie a
dobanzilor, ceea ce in cazul de fata nu se intampla.
Rentabilitatea financiara a capitalului propriu are o evolutie oscilanta crescand
in anul 2004 la 2.74 si ajungand in 2005 la 1.96%.
Rentabilitatea economica masoara gradul de valorificare a capitalului permanent
exprimand cati ron profit brut se obtin la un leu capital permanent investit.

39
 Rentabilitatea economica a capitalului permanent are valori mai mari decât
valori similare din ramura de activitate, dar trendul este descrescator, ceea ce trebuie
sa fie un semnal de alarma pentru conducerea firmei.
Corelatia intre rentabilitatea economica si cea financiara este:

I
r = r +( r r
- )x x(1- i )
C
f e e d p
pr

Cu cat firma are mai multe datorii, ea are riscuri, dar rentabilitatea capitalurilor
proprii este mai buna ca atunci cand ar avea mai putine datorii cu conditia ca rata
rentabilitatii economice interne a activului de exploatare sa fie superioara costului
datoriei.

Analiza pragului rentabilitatii

Punctul critic sau de echilibru reflecta egalitatea veniturilor cu cheltuielile

aferente, profitul fiind nul.
In raport cu dinamica volumului de activitate cheltuielile se grupeaza in
variabile si fixe.
Cifra de afaceri critica se calculează cu formula:

CF
CA cr
=
1 − CV
CA

Nr. Indicatori 2003 2004 2005

crt.
1 CA 9467274 10793574 7747791
2 CV 8370106 9437971 6815295
3 CF 1072258 1056432 707742
4 9252329 8411489 5880386
CA cr
5
I S
6 T critic

CA− CAcr C AC R
I S
=
CA cr
Tcr CA
=
T

40
 Indicele de siguranta are valori foarte mici pentru anul 2003 iar cifra de
afaceri critica este foarte aproape de cifra de afaceri realizata. Pentru realizarea

CA CR
sunt necesare 293 zile in anul 2003 ceea ce implica imposibilitatea
realizarii unui profit convenabil.
Un fenomen pozitiv este scaderea timpului de realizare a cifrei de afacere
critica de la 293 la 234 in anul 2004 deci cu 20% si cu 22% fata de 2003 in anul 2005.
Totusi timpul ramane foarte ridicat indicele de siguranta fiind foarte mic.
Practi 76% din timpul de lucru in anul 2005 este destinat realizariii cifrei de afacere
critica.

Capitolul 6

Concluzii generale ale modelului SWOT

Centrul de greutate al analizei diagnostic a S. C. ZORPIDES S. R. L. este

diagnosticul de resurse umane pentru ca principalele cheltuieli vin din acest domeniu.
In ciuda dimensiunii sale mici, firma dispune de personal tanar, dinamic si bine
instruit, are rezultate financiare bune, echilibru financiar destul de stabil si posibilitate
de a contracta noi imprumuturi.

Punctele slabe ale firmei se refera la dotarea tehnica slaba, lipsa unui plan de
investiţii pe termen mediu si lung.

Oportunităţile oferite de mediul extern se refera la posibilitatea abordării pieţei

interne si externe, scaderea ratei dobanzilor la imprumuturi si personal instruit usor de
recrutat din zona.

41
 Riscurile mediului de afaceri sunt reprezentate de concurenta in creştere,
anularea unor facilitati privind exportul, inflatia si migrarea personalului.

Concluziile generale sunt prezentate in tabelul reprezentând analiza SWOT a S.

C. ZORPIDES S. R. L din anexa 15.

Sistemul de punctaj este prezentat mai jos:

Nr.crt X1 X2 X3 X4
1 5 2 3 1
2 4 3 4 3
3 4 1 2 1
4 3 1 3 -
5 5 2 3 1
6 3 2 4 -
7 5 2 3 -
8 4 2 - 3
9 5 - - 3
10 4 2 4 -
11 - 2 - 2
12 3 - 3 1
Total 50 19 29 15

X1 = 50 : 12 = 4,16
X2 = 19 : 12 = 1,58
X3 = 29 : 12 = 2,41
X4 = 15 : 12 = 1,25

Punctajul mediu calculat ca medie aritmetica simpla

4,16 + 1,58 + 2,41 +1,25

I= = 2,35 < 3
4

Sau

K ∑X
5
4,16 x 3 +1,58 x 2 + 2,41 x 2 +1,25 x 3
I = ∑X n n
/ n
= 9,4
= 2,57
1

Media aritmetica simpla arata situaţia descendenta a firmei care este sub media
poziţiei nr. 2 resurse umane, centrul de greutate al acestui diagnostic.
Media ponderata arata mai fidel situaţia firmei.

42
 Capitolul 7

Rolul diagnosticului global al S. C. ZORPIDES S. R. L. in

fundamentarea strategiilor

Principalele direcţii de acţiune reiesite din analiza diagnostic a firmei

ZORPIDES S. R. L. vor fi:

1. Elaborarea unui plan de afaceri care sa permita largrea pieţei interne cu

produsele proprii. Acest plan va cuprinde studierea pieţei interne, analiza
concurenţilor, incheierea de contracte cu parteneri externi iar in funcţie de
aceste contracte se va lua hotararea de a mari sau mentine capacitatea de
producţie.

43
 2. Retehnologizarea procesului de producţie prin dotarea cu utilaje
performante. Se va acorda atentie si aprovizionarii cu piese de schimb.

3. Prospectarea pietei intracomunitare in vederea abordarii dupa anul 2009

cand vor fi permise livrarile din Romania de produse alimentare.

4. Abordarea pietei externe (extracomunitare) deoarece aici nu sunt restrictii

impuse de uniunea europeana;studierea modalitatilor optime de abordare a
acestei piete.

5. Dotarea cu calculatoare performante,implementarea unui ERP pentru

gestiunea firmei si implementarea AQ comunitar dupa ISO 19000.

5. Reconsiderarea politicii de salarizare.

Problema este destul de delicata pentru ca la salarii mai mici are loc
migratia personalului spre concurenta iar salarii mai mari nu pot fi acordate
pentru ca nu au un fundament real ( productivitatea muncii nu a crescut, din
contra). Solutia ar putea sa o reprezinte punctul 2 in combinatie cu ridicarea
gradului de instruire a personalului.

6. Optimizarea politicii financiare a firmei pentru a evita excesul de numerar

si a creste rentabilitatea capitalurilor.

Capitolul 8

Sistemul informatic

Redactarea proiectului s-a facut cu ajutorul procesorului de texte Word,

folosindu-se pentru desene si scheme Microsoft drawing, ecuatii Microsoft Equation
si pentru grafice Microsoft Graf.
Pentru calculul consumului de materii prime s-a folosit procesorul de tabele
Excel cu ajutorul caruia s-au efectuat calcule simple si complexe care au utilizat
functii matematice, logice(If). Exemplificate in Anexa:16 pag.1-5
S-au folosit instrumente de asistarea deciziei , care permit punerea in evidenta
a unor informatii pe baza carora se pot construi rationamantele viitoare. In vederea
simularii unor scenarii s-au calculat cantitatile maxime, minime, medii din fiecare

44
produs vandut centralizandu-se datele la nivel de grupa de produse. Pretul de vanzare
a constituit obiectul acelorasi operatiuni.
S-au construit scenarii : cantitate maxima- pret minim, cantitati minime – pret
maxim, cantitati medii preturi medii. Exemplificate in anexa: 17 pag.1-17

BIBLIOGRAFIE

1.Gh. Valceanu-Analiza economico-financiara,Editura economica 2004

2. A. Gheorghiu – Diagnosticul global al firmei,
Revista Tribuna Economica nr. 49/1997
3. A. Isfanescu- Evaluarea întreprinderii, Editura Tribuna Economica
si colectiv 2005
4. C. Mereuta - Analiza diagnostic a societatilor comerciale in
economia de tranzitie, Editura Tehnica ,1994
5. D. Manate - Diagnosticul si evaluarea intreprinderilor cotate si
Necotate, IROVAL 2002
6.M. Chivulescu - Evaluarea economica si financiara a întreprinderii
CECCAR 2005
7. I. Mihai - Analiza situaţiei financiare a agentilor economici,

45
 si colectiv Editura MIRTON, 1997
8. N. Georgescu - Analiza economico- financiara, ASE 2005
V. Robu
9. A. Isfanescu, - Analiza economico- financiara a intrprinderii
C. Stanescu Tribuna Economica, 2003
10. M. Niculescu - Diagnostic global strategic,Ed.Economica 1997
11. V. Robu - Diagnostic economico- financiar, Romcart, 1994
D. Margulescu
M. Niculescu
12. ANEVAR - Evaluarea întreprinderii, Bucuresti, 1998
13. ANEVAR - Catalogul standardelor ANEVAR
14. A. Isfanescu - Ghid practic de analiza economico- financiara
Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2003
15. S. Stan - Coerente si corelatii in evaluarea întreprinderii,
IROVAL 2005

46