ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA FINANȚE
DEPARTAMENTUL FINANȚE ȘI BĂNCI

Adelina CALDARE

OBIECTIVELE CONTROLULUI ÎN ASIGURĂRI

ACTIVITATE INDIVIDUALĂ LA ASIGURĂRI ȘI

REASIGURĂRI

Elaborat:
studenta gr. FB 212,
învățământ cu frecvență la zi,
Adelina CALDARE

Conducător:
COBZARI Ludmila dr.,prof.univ

CHIŞINĂU - 2022

0
 Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................................1
CAPITOLUL I.CONȚINUTUL,NECESITATATEA,ORGANIZAREA ȘI ROLUL CONTROLULUI ÎN SOCIETĂȚILE DE
ASIGUARARE.....................................................................................................................................................3
1.1 Conținutul ,necesitatea și funcțiile controlului ................................................................................3
1.2. Cadrul specific de organizare și funcționare a controlului în asigurări.........................................5
CAPITOLUL II.OBIECTIVELE CONTROLULUI ÎN ASIGURĂRI................................................................................7
2.1 Cadrul general....................................................................................................................................7
2.2. Cadrul specific asigurărilor...............................................................................................................8
Încheiere..........................................................................................................................................................9
Referințe bibliografice....................................................................................................................................10

Introducere
1
 Actualitatea temei. Asigurarea este importantă, deoarece constituie un mijloc de protecție
împotriva pierderilor financiare. Este o formă de management al riscului, utilizată în primul rând
pentru a se asigura împotriva riscului de pierdere contingentă sau incertă.

Scopul cercetării. Realizarea acestui studiu analitic se bazează pe obiectivele controlului în

asigurări pentru a urmării mecanismele de funcționare a pieței asigurărilor.

Sarcinile studiului analitic. Obiectivele urmărite pentru realizarea scopului propus:

cunoașterea teoretică a cadrului legislativ ce ține de temă;
determinarea obiectivelor controlului în asigurări;
determinarea factorilor responsabili, stabilirea perspectivelor și formularea concluziilor.

Obiectul de investigare. Obiectul studiat sunt obiectivele controlului în asigurări.

Metodologia cercetării. Pentru realizarea acestui studiu analitic am folosit literatura

științifică și bazele de date necesare întocmirii unui studiu obiectiv.

Baza informațională. Ca sursă de informație am folosit literatura stiințifică.

Structura studiului analitic. Această lucrare este constituită din: introducere, conținutul
propriu-zis, încheiere, bibliografie.

În introducere sunt reflectate: actualitatea temei, subiectul și obiectul studiului precum și

metodologia, baza înformațională și structura studiului.
Conținutul redă particularitățile, esența subiectului în cauză.

Încheierea conține concluziile efectuate de-a lungul studiului analitic.

Referințele bibliografice denotă sursele utilizate pentru realizarea unei lucrări prompte și
veridice.

2
 CAPITOLUL I.CONȚINUTUL,NECESITATATEA,ORGANIZAREA ȘI ROLUL
CONTROLULUI ÎN SOCIETĂȚILE DE ASIGUARARE.

1.1 Conținutul ,necesitatea și funcțiile controlului .

Noțiunea de control ,potrivit dreptului financiar,provine din expresia,,contra rolus’’1 ,care

înseamnă verificarea actului original după dublicatul care se încredințează unei alte
persoane.Controlul este acțiunea de stabilire a exactității operațiunilor materiale și se efectuează
anticipat executării acestuia,concomitent sau la scurt interval de la desfășurarea unor
activități.Prin control se verifică dacă totul s-a realizat potrivit programului fixat prin ordine și
reglementări date și principii stabilite.Controlul se poate exercita personal sau prin organisme
speciale de control.
În acest context controlul este o funcție a conducerii care asigură cunoașterea și
perfecționarea modului de gestionare a patrimoniului și de orientare,organizare și desfășurare a
actvității de contractare a asigurărilor ,evidențiere a cererilor de despăgubirea și de soluționare a
acestora prin plata despăgubirilor.
Necesitatea controlului este determinată în mare măsură de actori cum sunt :
asigurații,acționarii,salariații,instituțiile statului,partenerii de afaceri și investitori ,care au
nevoie de cunoaștere a fenomenului și protecția a intereselor lor.
Asigurații.Necesitatea controlului pentru asigurații este evindentă : Cineva trebuia să
verifice cum și ce se întâmplă cu fondurile subscrise în vederea protejării împotriva unor riscuri
generatoare de pagube materiale,vătămări corporale financiare. De asemenea este normal ca o
autoritatea să vegheze și să controleze dacă drepturile asiguraților au fost îndestulați prin
indemnizația de despăgubire plătită de asigurător.
Acționarii .Protejarea obiectivelor societății și a resurselor învestite în societate de asigurare
de către un acționar nu pot fi protejate decât print-un control rigoros,temeinic și bine organizat
la scara întregii activității.
Instituțiile fiscale ale statului. Societățile de asigurare au o implicare economico-socială
mare prin rolul și scopul pentru care au fost create.Controlul este determinat de nevoia de a
strânge obligațiile fiscale la buget în cuantum corespunzător și la termenele legale.
Autoritatea statului. Se manifestă prin controlul de ansamblu al pieței de asigurări
cuprinzând toate entitățile economice.Necesitatea în acest caz derivă de la obligația statului de a
crea o piață organizată cu tranzacții corecte între asigurați ,asigurători și intermediari.
Instituțiile abilitate ale statului de drept.Controlul din partea organelor de cercetare
penală este necesar în condițiile în care apar semnale ale unor încălcări flagrante ale legislației
civile comerciale sau chiar penale ce aduc prejudicii părțitlor implicate în actul de asigurare.
Investitorii.Datorită faptului că societățile de asigurare sunt entități ce vehiculează
importante fonduri atât în actul de asigurare propriu-zis cât și plasamente efectuate pe piața
financiară și imobiliară devin extrem de atractive.
Concurența.Dorința asigurătorilo de a activa pe o piață corect reglementată și cu o conduită
de concurență loială crează o altă necesitate de control al concurenței.

1
Drăgoi Adam ,Drept financiar ,(curs universitar)Editura Aeternitas ,Alba Iulia,2002,pag.256.
3
 Prin funcțiile controlului se realizează contribuția controlului la îndeplinirea scopului
manageriale2.Principalele funcții ale controlului sunt :
a. Funcția de evaluarea a rezultatelor- prin intermediul căreia ,alături de constatare ,se
obține și o apreciere a performanțelor societății sau a verigilor sale componente și care
se desfășoară asemenea constatări ,prin măsurarea rezultatelor ,și ca estimare ,prin
compararea cu obiectivele și standardele stabilite inițial.
b. Funcția preventivă – se manifestă înaintea producerilor abaterilor față de valorile
preconizate și nu după apariția lor.
c. Funcția de documentare – permite controlul financiar cunoașterea proceselor care au
loc în activitatea economică,a rezultatelor activității din structurile economice,relevarea
fraudelor și depistarea cauzelor acestora ,precum și identificarea acțiunilor eficiente
pentru a fi generalizate.Astfel controlul participă nemijlocit la actul de
conducere,furnizând date și informații necesare fundamnetării deciziilor economico-
financiare.
d. Funcția recuperativă- este determinată de orientarea controlului nu mai spre
contastarea și aprecierea situațiilor de fapt ,ci spre efectuarea corecturilor ce se impun
pentru înlăturarea deficienților apărute și a cauzelor care le-au generat.
e. Funcția informațională-informațiile furnizate de control oferă date asupra modului
cum se îndeplinesc deciziile adoptate ,asupra tuturor aspectelor din viața societății
comerciale.
f. Funcția educativ -stimulativă -derivă din faptul că activitățile de control acționeză ca
forțe ce stimulează eforturile personalului societații pentru depășirea situației prezente și
obținerea unor rezultate economice superioare.

În timpul desfășurării controlului unitățile controlate sunt îndrumate să înlăture

deficiențile ,să adopte cele mai corespunzătoare metode de activitate,să cunoască temeinic
normele în vigoare.

2
Boulescu M.,Ghiță., Controlul financiar și expertiză contabilă,Editura Eficient, București ,1996,pag15
4
 1.2.Cadrul specific de organizare și funcționare a controlului în asigurări

Mediul activății de control reflectă atitudinea de ansamblu ,compentența și acțiunile generale

ale autorității de stat și de ale proprietărilor societății comerciale.Mediul controlului cuprinde ,de
asemenea ,verificări curente ale respectării procedelor de control fixate. Nici un sistem de control
nu este perfect. Sistemul de control intern este vulnerabil datorită greșelilor umane de
judecată,neglijență neatenție sau oboseală.Există posibilitatea realizării unei neînțelegeri secrete
între angajați cu scopul de a înșela compania.Procedeele stabilite pot fi efieciente în fața relei
credințe sau a erorilor angajiților.Sunt situații în care la început eficiența controalelor este mare,iar
în timp acestea devin ineficiente datorită modificării condițiilor comportamentale și a rutinei.

Principiile care stau la bază organizării controlului funcționării și exercitării acestui sunt :integrarea
controlului în structura organizatorică și de conducere a societății de
asigurare,autocontrolul,adaptabilitatea controlului la structurile organizatorice și
funcționale ,controlul extern și specializare controlului.

Obiectivul supravegherii asigurărilor și reasigurărilor este de a proteja de a proteja

deținătorii polițelor de asigurare sau benefeciarii acestora.Pentru atingerea acestui obectiv ,Comisia
de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să elaboreze modalități de a efectua controale la sediul
operatorilor de pe piața asigurărilor. Pe lângă atribuțiile stabilite prin lege ,Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor are obligația de a efectua așa numitul controlul la sediu. Controlul la
sediu este o parte importantă a procesului de supraveghere,strâns legată de procesul monotirzare
continuă.Pe de o parte furnizeză informațiile care completeză analiza financiară și statistică trimisă
de societate de asigurare sau reasigurare.

Conducerea executivă acordă conducerii operative responsabilitatea organizării controlului și a

stabilirii procedurilor de control intern.Pentru eficienta organizare a unui control intern,trebuie
avute în vedere și următoarele elemente la organizare :

 Mediul controlului intern -acțiunile ,politicile și procedurile care reflectă

atitudinea de ansamblu a conducerii executive și a membrilor Consiliul de
Administrație față de controlul intern .
 Evaluarea riscurilor-identificarea și analizarea riscurilor relevante interne sau
externe pentru elaborarea situațiilor financiare ,în conformitate cu principiile
contabile general acceptate.
 Activitățile de control -acțiunile întreprinse în vederea realizării obiectivelor
propuse pentru a face față riscurilor.
 Informarea și comunicarea-existența datelor financiare și
operaționale ,credibile ,relevante,complete și oportune și a canalelor de comunicare
care se asigure că personalul asigurătorului cunoaște procedurile cu implicații
asupra atribuțiilor și responsabilităților sale și că informațiile relevante ajung în
timp util la acesta.
 Supervizarea-evaluarea permanentă a calității funcționării controlului intern.

5
 Pentru a se putea desfășura o activitate de control optimă ,structurile controlate trebuie să se
organizeze într-un mod cât mai eficient pentru a nu întrerupe ,dar în același timp să se asigure:

a) Punerea la dispoziția organelor de control a registrelor,corespondenței,actele

justificative,situațiile cu indicatori,documentele necesare controlului,
b) Prezentarea pentru verificarea a valorilor de orice fel gestionate sau avute în păstrare ,valori
care intră sub incidența controlului potrivit legii,
c) Oferirea de explicații verbale și informații scrise ,după caz,în legătură cu problemele care
formează obiectul controlului,
d) Eliberarea documentelor solicitate în original sau copii certificate,potrivit legii,
e) Asigurarea sprijinului și condițiilor necesare bunei desfășurării a controlului și colaborarea
pentru clarificarea constatărilor,
f) Semnarea cu sau fără obiecțiuni a actelor de control întocmite
g) Executarea și comunicarea la termele fixate către sediul central-corpul de control-a modului
de aplicare a măsurilor stabilite în urma controlului,
h) Dispunerea măsurilor necesare pentru stabilirea prejudicilor produse prin infrancțiuni și
clarificarea împrejurărilor care au condus la săvărșirea acestora.

Nerespectarea acestora poate atrage răspunderea materială,contravențională sau disciplinară ,după

caz,a celui vinovat ,în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

6
 CAPITOLUL II.OBIECTIVELE CONTROLULUI ÎN ASIGURĂRI.

2.1 Cadrul general

Obiectivele controlului în societățile de asigurare sunt ,în principal ,indentice cu obiectivele

controlului din entitățile economice din sfera producției,a serviciilor sau a comerțui .Unii specialiști
ai domeniului de referință consideră sistemul de control financiar de gestiune bazat pe trei parametri
:obiective,mijloace și rezultate.Grafic sistemul este conturat sub denumirea de triunghiul controlului
financiar potrivit figurii 2.1.

Parametrii controlului de gestiune

Obiective

Controlul de
gestiune
Mijoace Rezultate

Fig.2.1

Controlul intern urmărește ca obiective generale realizarea,la un nivel corespunzător de

calitate ,a atribuțiilor sucursalelor,stabilite în concordanță cu propria lor minsiune,în condiții de
regularitate,eficacitate,economicitate și eficiență.Protejarea fondurilor societății împotriva
pierderilor datorate erorii,risipei,abuzului sau fraudei,precum și respectarea legii,a reglemetărilor și
a deciziilor conducerii sunt alte obiective,alături de dezvoltarea și întreținerea unor sisteme de
colectare ,stocare,prelucrare,actualizare și difuzare a datelor și informațiilor financiare și de
conducere ,precum și a unor sisteme și proceduri de informare publică adecvată prin rapoarte
periodice.

2.2.Cadrul specific asigurărilor.

7
 Controlul efectuat pe piața asigurărilor este organizat ,dispus sau solicitat în limetele nevoii de
cunoaștere de către părțile interesate care organizeză ,în mod direct sau indirect ,mecanisme de
control pentru a obține informații reale și în timp util în funcție de domeniul de interes. În asigurări
controlul se manifestă pe mai multe paliere și în diverse planuri.Controlul în asigurări este executat
de :

a) Controlul extern de către Parlament,Comisia de Supraveghere a Asigurărilor,Ministerul

Finanțelor Publice și alte instituții abilitate,
b) Controlul intern de structuri proprii ale asigurătorului.În funcție de factorul timp ,acesta
poate fi preventiv,concomitent sau ulterior operațiunilor.

Controlul preventive se organizează de fiecare subunitate ,astfel încât efectele acestuia să

prevină operațiuni ronate sau ilegale care vor genera pierderi financiare .

Controlul concomitent stopează pe flux informational erorilor sau fraudele,oprind la sursă

producerea pierderilor financiare sau acționând pentru încasarea corectă a primelor de asigurare.

Controlul ulterior se manifestă sub forma controlului intern poate fi fond sau tematic.

Analizat din vârful piramidei spre bază se disting următoare forme de control organizate asupra
pieței asigurărilor: controlul parlamentar,controlul exercitat de Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor ,controale fiscale și asimilate organizate de Ministerul Finanțelor Publice ,Ministerul
Muncii și Solidarității Sociale și a Familiei,controale cu caracter general exercitate de instuțiile
abilitate,controlul asiguraților prin Oficiul de protecție a consumatorilor și Oficiul concurenței și nu
în ultimul rând,controlul intern organizat de fiecare societate de asigurare.

Obiectivele controlul parlamentar sun definite prin lege. Această care prezintă un raport
referitor la activitatea desfășurată .Parlamentul controlează efectiv piața asigurărilor prin crearea
unei de achetă pentru situații excepționale.

Controlul statului se exercită ,pe de o parte ,în interesul asiguraților ,păgubuților cât și
benefeciarilor sumelor asigurate din contractele de asigurare.Asigurărilor ca reprezentant al statului
are un interes deosebit în buna funcționare a pieței de asigurare.Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor exercită un control activ ce are ca obiectiv modul de organizare și funcționare a
societăților de asigurare și de intermediere în domeniul asigurărilor.Principalul obiectiv al
controlului efectuat de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este de a cunoaște și rmării
evoluția pieței asigurărilor.

Încheiere

8
 Conjunctura enunțată crează premisele dezvoltării controlului în asigurări care se manifestă pe
toate planurile.Controlul se manifestă prin Parlament ,Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor,Ministerul Finanțelor Publice,Ministerul Administrației și Internelor și alte instituții
publice cu interes în buna funcționare a entităților economice ce au ca obiect de activitate
asigurarea.

Necesitatea controlului este dictată de toți factorii cum ar fi

asigurații,acționarii,salariații,instituțiile statului ,partenerii de afaceri și investitorii,chiar dacă
interesele sunt secvențiale.În primul rând interesul cel mai mare este și rămâne al asiguratului care
este în mod direct afectat.În al doilea rând și asigurătorul are nevoie de control în mod obiectiv ,din
interese pur financiare.

Controlul este întotdeauna dispus și impus de o autoritate.Nu este o acțiune solicitată de entitatea
economică controlată ,dar aceasta suportă controlul pentru că nu se poate opune .

Obiectivul supravegherii asigurărilor și reasigurărilor este de a proteja de a proteja dețiorii polițelor

de asigurare sau benefeciarii acestora.

Controlul efectuat pe piața asigurărilor este organizat ,dispus sau solicitat în limetele nevoii de
cunoaștere de către părțile interesate care organizeză ,în mod direct sau indirect ,mecanisme de
control pentru a obține informații reale și în timp util în funcție de domeniul de interes.

Referințe bibliografice
9
https://www.academia.edu/12311978/CONTROLUL_IN_ASIGURARI

Boulescu M.,Ghiță., Controlul financiar și expertiză contabilă,Editura Eficient, București ,1996,pag15

Drăgoi Adam ,Drept financiar ,(curs universitar)Editura Aeternitas ,Alba Iulia,2002,pag.256.

10