Tema abordata in referat a fost “Tabloul fluxurilor de trezorerie”.

Un aspect important al
temei este reprezentat de obiectivul tabloului fluxurilor de trezorerie, acesta fiind prezentat
impreuna cu structura acestora in norma IAS 7 cu acelasi nume. Obiectivul acestui Standard
este acela de a impune furnizarea de informatii cu privire la istoricul miscarilor de numerar si
de echivalent de numerar ale unei entitati, prin intermediul fluxurilor de trezorerie,clasificand
fluxurile de trezorerie din timpul perioadei in fluxuri din activitati de exploatare, investitie si
finantare. Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activităţi este utilă
pentru: corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activităţilor care implică
numerar de cele care nu implică numerar; evaluarea capacităţii întreprinderii de a-şi îndeplini
obligaţiile de plăţi cash; evaluarea fluxurilor de numerar pentru activităţile viitoare (cash-
flow strategic). Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a
unei utilizări de lichidităţi.Situaţa fluxurilor de trezorerie explică variaţia lichidităţilor şi a
echivalentelor de lichidităţiale a unei întreprinderi, furnizând informaţii utile în vederea
evaluării performanţei acesteia. Lichidităţile sunt fondurile disponibile şi depozitele la vedere
iar echivalentele de lichidităţi sunt plasamentele pe termen scurt (de regulă, cu scadenţa sub 3
luni), convertibile cu uşurinţă în lichidităţi.Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă intrările şi
ieşirile de fonduri, clasificate în funcţie deactivitatea care le-a generat.
Tabloul fluxurilor de trezorerie reprezintă o situaţie de flux care, spre deosebire de contul de
profit şi pierdere, permite compararea rezultatelor diferitelor întreprinderi, prin eliminarea
efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceleaşi operaţii şi evenimente. Acesta
se calculeaza cu ajutorul bilantului.
Considerand ca informatiile mai sus prezentate sunt printre cele mai importante
aspecte teoretice, putem spune ca din punct de vedere practic, aspectele importante ale temei
abordate sunt metoda directă unde informaţiile furnizate se referă la încasări şi plăţi (intrări
şi ieşiri de fonduri) brute si metoda indirectă prin care rezultatul net este corectat pentru a se
ţine cont de elementele care nu au caracter monetar, elmentele ce nu au legătură cu
exploatarea şi cele care nu au fost încă plătite, respectiv încasate. O entitate trebuie să
raporteze fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare folosind una dintre cele două
metode
Un alt aspect important al temei mi s-a parut raportarea fluxurilor de trezorerie din
activităţi de investiţii şi de finanţare. Astfel spus, o entitate trebuie să raporteze separat
clasele principale de încasări şi plăţi brute în numerar provenite din activităţi de investiţii şi
de finanţare. Exceptie fac doar fluxurile de trezorerie provenite din următoarele activităţi de
exploatare, investiţii şi finanţare care pot fi raportate la valoarea netă: plăţile şi încasările în
numerar efectuate în numele clienţilor, atunci când fluxurile de trezorerie reflectă mai
degrabă activităţile clientului decât pe cele ale entităţii; şi plăţile şi încasările în numerar
pentru elementele cu rulaj rapid, valori mari şi scadenţă scurtă. Tot din punct de vedere al
importantei aspectelor practice putem marca si formule de calcul pentru determinarea celor 3
tipuri de fluxuri de trezorerie care au fost prezentate in proiect.
O alta situatia care mi-a atras atentia a fost ca IAS 7 nu permite folosirea metodei indirecte
decât pentru trezoreria generată de activitatea de exploatare (DTE). Astfel încât, trebuie
identificate acele elemente care pot fi sursă pentru lichidităţi şi echivalente de lichidităţi
generate de activitatea de exploatare.
Conform IAS 7   ceea ce rezulta din operatii de investitii indica in ce masura platile au fost
efectuate  pentru achizitia unor   active   destinate   sa   genereze   fluxuri   de   trezorerie 
viitoare. Fluxurile  de numerar nu se raporteaza in functie de sume nete, cu exceptia anumitor
activitati ale institutiilor financiare.  
In ceea ce priveste prezentarea informatiilor conform IAS 7 un aspect care a atras atentia a
fost cel prin care componentele numerarului si ale echivalentelor de numerar trebuie
prezentate si reconciliate cu elemente echivalente raportate in bilant, acestea neputand fii
prezentate printr-o alta forma.
In concluzie consider ca am atins aspectele importante ale temei abordate si pot concluziona
la fel ca si in proiect : situatia fluxurilor de trezorereie ofera informatiile necesare evaluarii
capacitatii intrepinderii de a genera numera precum si necesitatea entitatatii de a utiliza aceste
fluxuri de numerar. Atat partea practica cat si partea teoretica a tabloului fluxurilor de
trezorerie prezinta elemente importante si fara de care entitatile ar putea raporta profit desi ele
au falimentat, existand situatii in care unele entităţi raportează profituri foarte mari care nu au
însă corespondent pe măsură în trezorerie.