FISA DE PRACTICA NR.

1:

PREZENTAREA INSTITUTIEI DE PROFIL SI

DOMENIULUI DE ACTIVITATE

Stagiul de practica pentru anul universitar 2010 2011 il desfasor in cadrul unitatii la
care sunt angajata din luna septembrie, anul 2008, in compartinetul financiar contabil, cu
functia de ECONOMIST, din judetul Botosani, care poarta denumirea SC ITALPANT SRL.

SC ITALPANT SRL este o firma cu profil de activitate confectii situata in Botosani,

strada Calea Nationala, nr. 2 A.

Activitatea desfasurata are ca finalitate produsul finit si anume pantaloni barbatesti si

de dama. Ca si piata de desfacere firma mama din Italia (INCOTEX spa), pentru care se
lucreaza, are diferite contracte cu case de moda, cu diferite magazine si institutii din Italia
(Roma, Milano, Treviso etc), Franta (Paris), Japonia (Tokio). Pana in prezent nu exista nici un
magazin de desfacere a produselor firmei in Romania, dar se prevede ca intr-un viitor cat mai
apropiat sa deschida si in tara noastra cateva magazine cu prezentare si vanzare.

Capitalul acestei firme este format integral din capital privat strain varsat in totalitate la
data infiintarii. Societatea functioneaza ca un fel de filiala a societatii mama, care se afla in
Italia (Mira).

Societatea a fost inregistrata prima data in Romania in jurul anului 2002 in orasul
Oradea, dupa care mai apoi a fost inregistrata la Registrul Comertului din Botosani la data de
09.08.2002 sub numarul J07/226/2002 si functioneaza in baza legii societatilor comerciale nr.
31/1990 cu modificarile si actualizarile ulterioare.

FISA DE PRACTICA NR. 2:

DESCRIEREA PE LARG A ACTIVITATII ENTITATII

Particularitatile activitatii respective si ale structurii respective, cadrul

legislativ (legislatia contabila nationala)

SC ITALPANT SRL are ca si activitate principala, clasificata dupa codul CAEN cu

simbolul 1413, Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp).

Obiectivul principal de activitate al S.C. ITALPANT S.R.L. este reprezentat de:

 Producerea (confectionarea) de pantaloni barbatesti si de dama de diferite modele (cu
materia prima apartinand societatii mama din Italia).

Societatea, functionand ca o filiala a firmei mama din Italia, primeste spre prelucrare
materia prima in sistem LOHN, ea prestand practic doar un serviciu. Astfel din Italia ajunge in
firma SC ITALPANT SRL tesatura (stofa), accesorii (fermoare, nasturi, ate, adezivi etc.).
Toate acestea intra in lucru aici, in cadrul firmei, unde la finalul activitatii de productie se
obtine ca si produs finit, pantalonul.

Ca si in cazul modei, si in aceasta firma se lucreaza practic pe 2 stagiuni: prima

stagiune de Toamna Iarna, care incepe din luna Martie si se termina in luna August, iar a 2-a
stagiune Primavara Vara care incepe din luna Septembrie si se termina in luna Februarie.
Astfel in prima stagiune se lucreaza pantaloni pentru sezoanele mai reci putin, iar incea de-a 2-
a pt sezoanele mai calde.

Firma SC ITALPANT SRL colaboreaza si cu alti parteneri din judetul Botosani si nu

numai la care se trimite materia prima pentru prelucrare

Ca si programe utilizate in cadrul firmei se foloseste un program de contabilitate

denumit EMSYS (de provenienta Pitesti Romania), un sistem de prezenta electronica cu
cartele magnetice (de provenienta Italia); un program de gestiune stocuri STEALTH (de
provenienta Italia), precum si alte programe realizate in sistemul intern din cadrul firmei mama
din Italia.

Activitatea administrativa se desfasoara conform organigramei (Anexa nr. 1) in

urmatoarele compartimente:
Birou Administrativ;
Birou Tehnic;
Compartiment Personal (cuprinde si Birou Organizare-Normare-Salarizare);
Birou CAD;
Birou contabilitate.
Deoarece firma realizeaza importuri intracomunitare de bunuri in valoare de peste
300.0 RON pe an, aceasta este obligata sa intocmeasca declaratia IntraStat pentru
"introduceri". IntraStat este sistemul statistic de comert cu bunuri intre statele nemembre ale
Uniunii Europene (sistemul statistic de comert dintre statele membre si cele din afara UE este
denumit ExtraStat).
Cadrul legal pe baza caruia se desfasoara activitatea de intocmire a situatiilor si implicit
a declaratiei IntraStat cuprinde urmatoarele:
- Legea 422/2006, publicata in Monitorul Oficial numarul 967 din data de 4 decembrie
2006;
- Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica privind stabilirea pragurilor
valorice pentru colectarea informatiilor statistice privind comertul intracomunitar de bunuri in
anul 2007;
- Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica privind Normele de
completare a declaratiei statistice IntraStat.
- Anexa la Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica privind normele de
completare a declaratiei;
 Legislatia europeana in materie include:
- Regulamentul CE 638/2004;
- Regulamentul CE 1982/2004.

PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI

ECONOMICO FINANCIARI

Prezentarea evolutiei principalilor indicatori economico financiari

si interpretarea rezultatelor

SC :ITALPANT SRL BOTOSANI

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

la 31 dec 2010

1. Indicatori de Iichiditate 2.009 2.010

a) Indicatorul lichiditatii curente

Active curente = 1,03 1,13

Datorii curente
- valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;
- ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
- Indicatorul arata suma cu care activele circulante depasesc datoriile pe
termen scut si ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele
curente. Valoarea recomandata si acceptabila este in jur de 2. Deci, cu
cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat situatia entitatii este mai
buna.

b) Indicatorul lichiditatii imediate

Active curente- Stocuri = 0,65 0,90

Datorii curente
- Acest indicator elimina stocurile, deoarece nu se pot transforma
imediat in disponibilitati, exprimand capacitatea entitatii de a plati
datoriile. Valoarea recomandata este in jur de 1. Cu cat testul acid"
este mai mare decat 1, cu atat situatia entitatii este mai buna.

2. Indicatori de risc

a) Indicatorul gradului de indatorare

0,62 0,30
Capital imprumutat x 100
Capital angajat

Unde:
- capital imprumutat = credite peste un an
- capital angajat = capital imprumutat + capital propriu
 b) Indicatorul privind acoperirea dobnzilor

Profit inaintea platii dobnzii si impozitului pe profit = Numar de ori 4,71 35,39
Cheltuieli cu dobnda
Indicatorul arata cat la suta din capitalurile proprii reprezinta creditele
peste 1 an si posibilitatea acoperirii acestora din rezerve si capitalul
social. Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia
entitatii este considerata mai riscanta.

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)

a) Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor)

Costul vnzarilor = Numar de ori 15,86 24,21

Stocul mediu

Sau

b) Numar zile stocare

Stoc mediu x 365 = 23,02 15,08

Costul vnzarilor

IndicatoruI arata de cate ori stocuI a fost ruIat de-a IunguI exercitiuIui
financiar.

c) Viteza de rotatie a debitelor-clienti

Sold mediu clienti x 365 = 16,73 17,25

Cifra de afaceri

Cand vaIoarea indicatoruIui este mare, rezuIta ca in unitate sunt

probIeme Iegate de controIuI credituIui acordat cIientiIor si in
consecinta creanteIe sunt mai greu de incasat (cIienti rai pIatnici).
Entitatea trebuie sa ia masuriIe care se impun pentru urgentarea
incasarii acestora.

d) Viteza de rotatie a creditelor furnizor

Sold mediu furnizori x 365 = 178,77 97,49

Achizitii de bunuri (fara servicii)

IndicatoruI exprima numaruI de ziIe de creditare pe care entitatea iI

obtine de Ia furnizorii sai.

e) Viteza de rotatie a activelor imobilizate

Cif ra de af aceri = 4,12 7,53

Active imobilizate
IndicatoruI exprima numaruI de rotatii efectuate de activeIe imobiIizate
pentru reaIizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evaIueaza eficienta
managementuIui activeIor imobiIizate prin examinarea vaIorii cifrei de
afaceri generate prin expIoatarea acestora.

f) Viteza de rotatie a activelor totale

Cifra de afaceri = 2,73 2,61

Total active

IndicatoruI evaIueaza eficienta managementuIui activeIor totaIe prin

examinarea vaIorii cifrei de afaceri generate de activeIe entitatii.

4. Indicatori de profitabiIitate

a) Rentabilitatea capitalului angajat

Profitul inaintea platii dobnzii si impozitului pe profit = 0,13 0,43

Capitalul angajat
IndicatoruI reprezinta profituI pe care iI obtine entitatea din banii
investiti in afacere.

b) Marja bruta din vnzari

Profitul brut din vnzari x 4,67% 6,94%

100 Cifra de afaceri

O scadere a procentuIui poate scoate in evidenta faptuI ca entitatea nu

este capabiIa sa isi controIeze costuriIe de productie sau sa obtina un
pret optim de vanzare.

5. Indicatori privind rezuItatuI pe actiune

a) Rezultatul pe actiune/parte sociala

Rezultatul pe actiune/parte sociala este calculat prin impartirea profitului net

actionarilor/asociatilor la numarul de actiuni/parti sociale in circulatie
pe parcursul anului, mai putin actiunile/partile sociale rascumparate de
catre Societate in cursul anului.

Profit net atribuibil

actionarilor/asociatilor ( lei) 284.901 1.209.435

Media ponderata a actiunilor/partilor sociale

existente in timpul anului 30.029 30.029

Profit de baza per actiune/ parte sociala

9,49 40,28
(in lei per actiune/parte sociala )

b) Raportul dintre pretul pe piata al actiunii /partii sociale

si rezultatul pe actiune/parte sociala

9,49 40,28
Pretul mediu pe piata al actiunii /partii sociale( lei) (i) 10,00 10,00
Rezultatul pe actiune/parte sociala (lei) (ii)
Raportul dintre pretul pe piata al 0,95 4,03
actiunii/partii sociale si rezultatul pe actiune/parte sociala (i)/(ii)

Din analiza principalilor indicatori economico financiari se poate observa ca in cazul

indicatorului lichiditatii curente, in 2010, firma prezinta o situatie un pic imbunatatita fata de
anul precedent. Astfel valoarea acestui indicator creste de la 1,03 la 1,13 oferind astfel o
garantie un pic mai mare fata de anul orecedent in acoperirea datroriilor curente cu ajutorul
activelor curente.

Pe baza indicatorului lichiditatii imediate se poate observa ca firma are o pozitie destul
de buna in ceea ce priveste posibilitatea de a plati datoriile cu ajutorul lichiditatilor imediate;
valoarea acestui indicator aporpiindu-se de pragul recomandat (valoarea 1).

Analizand riscurile la care se supune firma, pe baza indicatorilor gradului de indatorare

dar si a celui privind acoperirea dobanzilor, putem vedea ca firma nu are nici o problema in a-si
plati creditele mai mari de 1 an din rezerve sau capitalul social. Putem vedea ca in 2010
valoarea indicatorului ajunge la pragul de 35,39 ce ce inseamna ca firma prezinta un risc
scazut in acest sens.

Si in cazul rulajului stocurilor se observa o viteza de stul de ridicata de rotatie a

acestora, situatia imbunatatindu-se de la un an la altul; valoarea acestui indicator trece de la
15,86 (cat era in 2009) la 24,21 (in 2010).
DATE PRIMARE PENTRU ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI SC

ITALPANT SRL BOTOSANI

31.12.2009 31.12.2010
active imobilizate 3.326.795 2.938.618
active curente 1.696.002 5.546.244
total active 5.022.797 8.484.862
datorii curente pe termen scurt 1.647.912 4.899.516
active curente-stocuri 1.071.735 4.411.867

capital propriu 1.286.240 2.495.674

datorii termen lung /provizioane/venituri avans 2.088.645 1.089.672
capital angajat 3.374.885 3.585.346

profit 284.901 1.209.435

impozit 49.530 277.815
profit ch 90.060 43.248
dobanzi
pr-imppr-ch dob 424.491 1.530.498

chelt exploatare 12.697.382 21.286.118

stoc inceput an 977.142 624.267
stoc final an 624.267 1.134.377
stoc mediu 800.705 879.322

cifra afaceri 13.707.925 22.132.565

creante inceput an 418.642 838.000
creante final an 838.000 1.253.648
creante medie 628.321 1.045.824

datorii inceput an 4.888.271 3.718.084 782.783 301.797

datorii final an 3.718.084 5.970.716 301.797 669.869
datorii medie 4.303.178 4.844.400 542.290 485.833

ch mat prime si mat cons 1.025.205 1.703.144

alte ch mater 46.358 28.243
ch privind marfurile 35.619 87.495
suma ch mater 1.107.182 1.818.882

productia vanduta 13.337.356 22.822.343

ch mat prime 12.697.382 21.286.118
ch privind marf
profit brut vanzari 639.974 1.536.225
 ARHIVAREA IN ORDINE CRONOLOGICA A DOCUMENTELOR
CONTABILE AFERENTE PERIOADEI DE ANALIZA

Evidentierea si prezentarea documentelor justificative si

contabile

Persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, au

obligatia pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlaltor documente contabile,
precum si a documentelor justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate.

Pastrarea registrelor si a documentelor justificative si contabile se face la domiciliul

fiscal, adica la aceeasi adresa a firmei, aceasta neavand alte sedii secundare.

Termenul de pastrare a registrelor si a documentelor justificative si contabile este de 10

ani cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu
exceptia statelor de salarii care se pastreaza timp de 50 de ani.

In cazul operatiunilor contabile pentru care nu se intocmesc documente justificative,

inregistrarile in contabilitate se fac pe baza de note de contabilitate care au la baza note
justificative sau note de calcul, dupa caz. Corectarea inregistrarilor facute in contabilitate se
face numai pe baza notelor de contabilitate intocmite in acest scop. Inscrierea datelor in
documentele justificative se face cu pix cu pasta (unele avize de exemplu), cu masina de scris
( de exemplu CMR-ul se intocmeste la masina de scris cu ace) sau cu ajutorul tehnicii de
calcul (programe informatice imprimante).

Documentele financiar-contabile care atesta provenienta unor bunuri cu durata de viata

mai mare de 10 ani se pastreaza, de regula, pe o perioada de timp mai mare, respectiv pe
perioada de utilizare a bunurilor.

Arhivarea documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu

prevederile legale si cu urmatoarele reguli generale:
- documentele se grupeaza in dosare cartonate, numerotate, snuruite si parafate;
- gruparea documentelor in dosare se face cronologic si sistematic, in cadrul fiecarui
exercitiu financiar la care se refera acestea;
- dosarele continnd documente justificative si contabile se pastreaza in spatii
amenajate in acest scop, asigurate impotriva degradarii, distrugerii sau sustragerii, dotate cu
mijloace de prevenire a incendiilor;
- evidenta documentelor la arhiva se tine cu ajutorul Registrului de evidenta, potrivit
legii, in care sunt consemnate dosarele si documentele intrate in arhiva, precum si miscarea
acestora in decursul timpului.
Eliminarea din arhiva a documentelor al caror termen legal de pastrare a expirat se face
de catre o comisie, sub conducerea administratorului sau a ordonatorului de credite, dupa caz.
In
aceasta situatie se intocmeste un proces-verbal si se consemneaza scaderea documentelor
eliminate din Registrul de evidenta al arhivei.
Pentru inregistrarea veniturilor din activitati firma utilizeaza in functie de necesitatile
proprii (respectand legea) formularele cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare:
- Chitanta;
- Factura / Factura fiscala;
- Bon de comanda chitanta;
- Fisa de magazie a formularelor cu regim special;
- Monetar;
- Aviz de insotire a marfii;
Alte documente justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate in aceasta
firma sunt:
- Registrul pentru evidenta mijloacelor fixe;
- Fisa mijlocului fix;
- Bon de miscare a mijloacelor fixe (Proces-verbal de scoatere din functiune a
mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale);
- Nota de receptie si constatare de diferente;
- Bon de predare, transfer, restituire (folosit pentru transferul in interiorul firmei de la
o gestiune la alta: de exemplu cand un accesoriu iese din Magazia de accesorii si
trece in lucru);
- Bon de consum;
- Fisa de magazine;
- Fisa de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta;
- Lista de inventariere.

PREZENTAREA MODULUI DE ORGANIZARE A CONTABILITATII

CAPITALULUI

Prezentarea operatiunilor contabile aferente

elementelor de capitaluri (majorari, reduceri,
imprumuturi si datorii asimilate, etc.)

Obiectivul fundamental al contabilitatii capitalurilor proprii il reprezinta evidenta

marimii si miscarii acestora.
Documentul prin care se stabileste modul de organizare si functionare a societatii este
actul constitutiv, care contine informatii privind: forma juridica, obiectul de activitate,
denumirea si sediul societatii, capitalul social subscris, structura acestuia si modalitatea de
constituire, organele de conducere si administrare, dizolvarea si lichidarea societatii.
 Documentatia de infiintare a societatii comerciale asigura inregistrarea in contabilitate
a relatiei juridice de drept de creanta care ia nastere intre societatea constituita si asociati
pentru promisiunile de aport la capitalul social subscris de acestia.
Pentru depunerea (varsarea) efectiva a aporturilor documentele difera dupa natura
aporturilor:
a) In cazul aporturilor in bani:
chitanta pentru depuneri in numerar;
foaie de varsamnt si extrase de cont pentru depunerea direct in contul de
disponibil la banca.
b) In cazul aporturilor in bunuri:
Proces verbal predare primire in care se precizeaza caracteristicile bunului
aportat si valoarea lui, dupa ce, in prealabil, a fost stabilita de o comisie de evaluare sau de un
expert.

Organizarea contabilitatii capitalului este condusa de directorul financiar contabil.

Evidenta capitalului social se realizeaza prin contul de pasiv 101 Capital social. In creditul
contului se inregistreaza constituirea si cresterea capitalului, iar in debitul lui, micsorarea
capitalului .Soldul contului este creditor si reprezinta capitalul social existent..
Contul sintetic de gradul I, 101 Capital social se desfasoara pe doua conturi sintetice
de gradul II, 101.1 Capital subscris nevarsat si 101.2 Capital subscris varsat care ajuta
la punctarea celor doi pasi necesari in constituirea capitalului social subscriere si varsare.

In cazul nostru capitalul social este subscris si varsat in intregime la data constituirii
firmei.

456 = 101.1
300.290
Se inreg. aportul de captital
101.1 = 101.2
Se inreg. varsarea 300.290
capitalului social

In cursul acestui an, dar si a celui trecut, singurele majorari de capital care au avut loc au
fost cele facute prin incorporarea rezervelor legale in acesta, in limitele legale.

129 = 106
Se inreg. constituirea de rezerve legale 21.716

Rezultatul reportat din anul 2010 este evidentiat in contabilitate cu ajutorul contului
117 inregistrandu-se in creditul acestui cont profitul net nerepartizat la sfarsitul exercitiului
financiar din anul 2010.
 121 = 117
Se inreg. profitul net nerepartizat (2010)203.038

Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care
la data bilantului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea
ce priveste valoarea sau data la care vor aparea. Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri,
in functie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt recunoscute in momentul in care
Societatea are o obligatie legala sau implicita rezultata din evenimente trecute, cnd pentru
decontarea obligatiei este necesara o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice si
cnd poate fi facuta o estimare credibila in ceea ce priveste valoarea obligatiei.

6812 = 1518
Se inreg. constituirea unui provizion 18.473

Evidentierea datoriilor societatii fata de persoanele juridice ce detin participatii in

capitalul acesteia se face cu ajutorul contului 166 ,,Datorii ce privesc imobilizarile
financiare. Contabilitatea dobanzilor aferente acestor datorii se tine cu ajutorul contului:
- 1685 ,,Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate.

5121 = 166
Se inreg. incasarea unei sume de la o soc. In participatie
1.000.000

In fiecare trimestru societatea restiutuie cate o parte din imprumutul luat de la firma
mama, alaturi de o dobanda.

166 = 5121
Se inreg. plata unei rate din 1.000.000
imprumutul luat
1685 = 5121
Se inreg. plata unei dobanzi 100
aferente imprumutului luat
 PREZENTAREA MODULUI DE ORGANIZARE A CONTABILITATII
ACTIVELOR IMOBILIZATE

Prezentarea operatiunilor contabile privind fluxurile de intrari si iesiri de active

imobilizate (achizitii, amortizari,
ajustari pentru depreciere, donatii, vnzari, etc.)

Organizarea rationala a evidentei operative si a contabilitatii imobilizarilor corporale

cere ca in cadrul fiecarei unitati patrimoniale nomenclatorul si circuitul documentelor primare
sa fie conceput astfel inct sa permita consemnarea completa si la timp a tuturor operatiunilor
privind miscarea imobilizarilor corporale.
In functie de operatiile economice care intervin in activitatea agentilor economici, de
caile de intrare si destinatie a iesirilor se intocmesc documente specifice. Intrarea activelor
imobilizate corporale in gestiune poate avea loc prin achizitionarea cu titlu oneros, aport in
natura de asociatul unic la constituirea capitalului social, donatii, sau plusuri de inventar, iar in
folosinta temporara prin concesiune, locatie de gestiune si inchiriere.
Documentele folosite privind intrarea in gestiune a activelor imobilizate sunt
urmatoarele:
- factura;
- contractul de vnzare cumparare;
- nota de receptie si de constatare de diferente;
- declaratia vamala de import;
- contractul de concesionare, inchiriere, donatie,;
- procesul verbal de predare primire;
- procesul verbal de inventariere;
- ordinul de plata si extrasul de cont;
- chitanta si registrul de casa.
Documentele folosite pentru iesirea din gestiune a activelor imobilizate sunt:

factura;

contractul de vnzare cumparare;

procesul verbal de scoatere din functiune;

procesul verbal de constatare;

contractul de imprumut;

declaratia vamala de export;

procesul verbal de casare;

 procesul verbal de predare primire etc.

In cazul imobilizarilor necorporale se pot evidentia urmatoarele aspecte desprinse din

politicile contabile ale firmei:
- Licentele aferente programelor informatice sunt recunoscute la cost de achizitie. Aceste
licentele aferente drepturilor de utilizare a programelor informatice sunt amortizate pe o
perioada de 3 ani;
- Imobilizarile necorporale nu sunt reevaluate;

In cadrul imobilizarilor corporale, conform politicilor contabile ale firmei, evaluarea

initiala a acestora este facuta la costul de achizitie. Societatea a efectuat reevaluarea
imobilizarilor corporale - cladiri in decembrie 2009 iar in 2010 nu s-au mai inregistrat
diferente din reevaluare. Rezervele din reevaluarea activelor nu se recunosc pe masura
inregistrarii amortizarii ci in momentul scoaterii din evidenta (vanzare sau casare). Intretinerea
si reparatiile imobilizarilor corporale se trec pe cheltuieli atunci cnd apar, iar imbunatatirile
semnificative aduse imobilizarilor corporale, care cresc valoarea sau durata de viata a acestora,
sau care maresc semnificativ capacitatea de generare a unor beneficii economice de catre
acestea, sunt capitalizate. Activele imobilizate de natura obiectelor de inventar, inclusiv
uneltele si sculele, sunt trecute pe cheltuieli in momentul achizitionarii si nu sunt incluse in
valoarea contabila a imobilizarilor corporale.
Amortizarea se calculeaza la valoarea de inventar ajustata cu eventuale cresteri de
valoare, folosindu-se metoda liniara de-a lungul duratei utile de viata estimata a activelor.
Terenurile nu se amortizeaza deoarece se considera ca au o durata de viata
indefinita;amenajarile de teren se amortizeaza pe o perioada de 10 ani.
Astfel se pot da unele exemple privind durata in care se amortizeaza o imobilizare
corporala:
- Cladiri, constructii speciale, amenajari industriale 40 ani;
- Instalatii tehnice si masini 8 ani;
- Alte instalatii, utilaje si mobilier 4-8 ani.
Imobilizarile corporale care sunt casate sau vndute sunt eliminate din bilant impreuna cu
amortizarea cumulata corespunzatoare. Orice profit sau pierdere rezultat(a) dintr-o asemenea
operatiune este inclus(a) in contul de profit si pierdere curent (121).
Deprecierea activelor:
Imobilizarile corporale si alte active pe termen lung, inclusiv fondul comercial si
imobilizarile necorporale, sunt revizuite pentru identificarea pierderilor din depreciere ori de
cte ori evenimente sau schimbari in circumstante indica faptul ca valoarea contabila nu mai
poate fi recuperata. Pierderea din depreciere este reprezentata de diferenta dintre valoarea
contabila si maximul dintre pretul de vnzare si valoarea de utilizare. Pentru calculul acestei
pierderi, activele sunt grupate pna la cel mai mic nivel de detaliu pentru care pot fi identificate
fluxuri independente de numerar.
 Exemple practice privind contabilitatea imobilizarilor corporale si necorporale

1. SC ITALPANT SRL achizitioneaza un teren la pretul de cumparare de 37.000 RON

fara TVA. La acest teren se realizeaza lucrari de amenajare in suma de 7.000 RON, stabilindu-
se ca aceste lucrari de amenajare sa se amortizeze intr-o perioada de 2 ani.

% = 404 - 45.880
2111 37.000
4426 8.880
Se inreg. achiziotionarea
unui teren
404 = 5121 45.880 45.880
Se inreg. plata furnizorului
2112 = 722 7.000 7.000
Se inreg. amenajarea de teren
6811 = 2811 291,67 291,67
Se inreg. amortizarea lunara (7.000 / 2 ani / 12 luni) (7.000 / 2 ani / 12 luni)
a amenajarii de teren

2. Societatea achizitioneaza o licenta pentru Microsoft Office in valoare de 700 RON,

care se amortizeaza conform politicilor contabile ale firmei pe o perioada de 3 ani.

% = 404 - 868
205 700
4426 168
Se inreg. achizitionarea unei
licente Microsoft Office
6811 = 2805 19,44 19,44
Se inreg. amortizarea lunara (700 / 3ani / 12 luni) (700 / 3ani / 12 luni)
a licentei

3. Datorita fluctuatiei economiei, si implicita a scaderii valorii pe piata a constructiilor,

firma a solicitat si efectuat o reevaluare a cladirilor din partea unui expert. Cunoscandu-se ca
valoarea initiala a cladirilor era de 1.000.000, acestea fiind amortizate pana in prezent doar in
proportie de 10%, valoarea acestora dupa reevaluare a ajuns la suma de 680.000 RON.

2812 = 212
Se inreg. amortizarea 100.000
100.000
cumulata inainte de
reevaluare a cladirii
6813 = 2212 220.000 220.000
Se inreg. diferente din (1.000.000-100.000- (1.000.000-100.000-
reevaluarea cladirii 680.000) 680.000)
4. In cursul perioadei societatea mai achizitionea un calculator marca HP complet echipat
in valoare de 3.100 RON la care se aplica si TVA 24%. Achitarea se face prin banca.
Amortizarea acestuia se va face intr-o perioada de 4 ani.
 % = 404 - 3.844
214 3.100
4426 744
Se inreg. achizitionarea unui
calculator marca HP
404 = 5121 3.844 3.844
Se inreg. plata furnizorului
6811 = 2814 80,08 80,08
Se inreg. amortizarea lunara
a calculatorului

PREZENTAREA MODULUI DE ORGANIZARE A CONTABILITATII

ELEMENTELOR DE STOCURI SI
A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Prezentarea operatiunilor contabile privind fluxurile de intrari si iesiri de active

circulante materiale (achizitii de
materii prime, dare in consum, obtinere de produse,
achizitii marfuri, vnzare, etc.)

Stocurile sunt active circulante care:

sunt detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
sunt in curs de productie in vederea vanzarii pe parcursul desfasurarii activitatii; si
sunt sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile, ce urmeaza a fi folosite in
procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

In cadrul SC ITALPANT SRL stocurile le putem imparti dupa urmatoarele criterii:

a) Materiile prime sunt bunurile care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc
in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala sau sub o forma transformata (cum
ar fi de exemplu:(tesatura);

b) Materialele consumabile, sub forma: materialelor auxiliare (ata, nasturi), combustibilului

(gaz, motorina), materialelor pentru ambalat (cutii de carton, ceste metalice, saci de plastic),
pieselor de schimb si alte materiale consumabile care participa sau ajuta la procesul de
fabricatie sau exploatare fara a se regasi, de regula in produsul finit;
c) materiale de natura obiectelor de inventar bunurile care nu indeplinesc in mod
cumulativ conditiile pentru a fi incadrate in categoria imobilizarilor corporale; echipamentul
de protectie si de lucru; scule, dispozitive si verificatoare, aparate de masura si control, etc.

d) Ambalajele bunurile utilizate pentru protectia materialelor si marfurilor timpul

transportului, depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala (cutii de carton, ceste metalice,
saci de plastic).

e) Marfurile, respectiv bunurile pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii lor in starea
in care au fost achizitionate.

Stocurile provenite din cumparari sunt evaluate la intrarea in patrimoniu la cost de

achizitie format din pretul de facturare al furnizorului, taxe si ambalaje nerecuperabile,
cheltuieli de transport-aprovizionare si alte cheltuieli incluse in factura furnizorului. Deoarece
costurile de achizitie difera de la o perioada la alta, chiar pentru acelasi bun, se pune problema
evaluarii iesirilor din stoc.

Astfel la iesirea din patrimoniu stocurile sunt evaluate dupa metoda primul intrat
primul iesit (FIFO) - prin care iesirile se evalueaza la pretul de inregistrare al primei intrari
(lot); in momentul in care primul lot s-a epuizat, iesirile care au loc in continuare se evalueaza
la pretul de inregistrare al celui de-al doilea lot de intrare, s.a.m.d.

Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor este realizata dupa Metoda

inventarului permanent care este obligatorie pentru intreprinderile mari si optionala pentru
IMM
uri. Conform acesteia, in contabilitate, toate operatiunile de intrare si de iesire de stocuri se
oglindesc cu conturile din clasa a 3 a, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice
moment a existentei si miscarii cantitative si valorice a stocurilor.

Produsele finite (pantalonii in cazul nostru) sunt produse care au parcurs in intregime
fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii,
corespund din punct de vedere calitativ, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expedierii
direct clientilor (firmei mama in cazul nostru).

Contabilitatea productiei in curs de executie se realizeaza cu grupa de conturi 33

Productia in curs de executie, respectiv: 331 Produse in curs de executie si 332 Lucrari
si servicii in curs de executie.

Contabilitatea produselor se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi sintetice de

gradul I, conturi de activ: 345 Produse finite, 346 Produse reziduale, in contrapartida cu
contul 711 Variatia stocurilor. Descarcarea gestiunii de produsele iesite din patrimoniu se
face printr-o formula contabila inversa fata de formula contabila de inregistrare a obtinerii lor
(711=345).
Cum evaluarea produselor se face la cost standard, diferenta intre acest cost si cel
efectiv se oglindeste prin contul 348 Diferente de pret la produse. Aceste diferente pot fi
nefavorabile, cand se inregistreaza in negru, sau favorabile, cand se inregistreaza in rosu,
reflectand dimensiunea stocurilor de produse din situatiile financiare.
 In ceea ce urmeaza voi exemplifica cateva inregistrari contabile referitor la contabilitatea
stocurilor si a productiei in curs de executie.

1. Stocul initial de produse finite la data de 1 februarie 2011 este de 1.300 pantaloni,
evaluat la costul prestabilit de 35 lei/buc. Costul de productie efectiv este de 30 lei/buc. La
data de 9 februarie 2011, firma obtine 15.000 de pantaloni. La 15 februarie 2011 se vand
unui client
10.000 pantaloni la pretul de 40 lei/buc si TVA 24%, cu incasare prin virament bancar. La
sfarsitul lunii februarie 2011, potrivit datelor furnizate de contabilitatea de gestiune, s-a stabilit
costul efectiv al produselor obtinute in luna februarie la pretul de 36 lei/buc.

345 = 711 525.000 525.000

Se inreg. obtinerea de produse finite
(15.000 buc. * 35 lei)
411 = % 496.000 496.000
701 400.000 400.000
4427 96.000 96.000
Se inreg. vanzarea de pantaloni
711 = 345 350.000 350.000
Se descarca gestiunea de pantalonii
vanduti (10.000 buc * 35 lei/buc)
51211 = 411 496.000 496.000
Se incaseaza prin banca c/v
pantalonilor vanduti
348 = 711 15.000 15.000
Se inreg. diferentele de pret la
productia obtinuta (36 35) * 15.000 (36 35) * 15.000
711 = 348 13.300 13.300
Se inreg. diferentele de pret aferente
productiei vandute

K = [(35-30)*1.300 + 15.000] / [(1.300 * 35) + 525.000] = (6.500 + 15.000) / (45.500 +

525.000)

= 21.500 / 570.500 = 0,038;

Rc348 = K * Rc345 = 0,038 * 350.000 = 13.300

2. In urma procesului de productie rezulta materiale recuperabile (deseuri) evaluate la

suma de 175 lei. Ulterior acestea se vand la pretul de 190 lei + TVA 24%, incasarea facandu-se
in numerar.
346 = 711 175 175
Obtinerea din productie de deseuri
 411 = % - 235,6
703 190
4427 45,6
Se inreg. vanzarea deseurilor
711 = 346 175 175
Scoaterea din gestiune a deseurilor
vandute
5311 = 411 235,6 235,6
Se incaseaza c/v deseurilor vandute

3. La sfarsitul lunii februarie, in urma inventarierii stocurilor, se constata produse in curs

de executie evaluate la costul efectiv de 10.500 lei. La sfarsitul lunii urmatoare stocul de
produse in curs de executie era de 4.200 lei.

331 = 711 10.500 10.500

Se inreg productia in curs de exec. la
sfarsitul primei luni (ianuarie)
711 = 331 10.500 10.500
Stornarea la inceputul lunii
urmatoare a stocului de productie
neterminata
331 = 711 4.200 4.200
Inreg. productiei in curs de executie
la sf. Lunii urmatoare

4. Societatea da in consum 1.000 de fermoare la un pret prestabilit de 1,5 RON/buc.

6021 = 3021 1.500 1.500

Se inreg consumul de fermoare

PREZENTAREA OPERATIUNILOR CONTABILE CE PRIVESC RELATIILE

CU FURNIZORII SI CLIENTII

Organizarea contabilitatii decontarilor cu furnizorii si clientii: evidentierea principalilor

clienti si furnizori si a relatiilor cu acestia, reflectarea incasarilor si platilor pe baza de
efecte comercile si respectiv a creditului comercial clasic, evidentierea avansurilor acordate
furnizorilor si a celor primite de la clienti, evidentierea operatiunilor de achizitii si
livrari pe baza de avize de insotire a marfurilor, etc.
 In contabilitatea furnizorilor si clientilor se inregistreaza operatiunile privind
cumpararile, respectiv livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate,
precum si alte operatiuni similare efectuate. Creantele si datoriile in valuta sunt inregistrate in
contabilitate att in lei, la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de
Banca Nationala a Romniei, ct si in valuta.
Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda
de raportare (leu), aplicndu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si
moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.

Principalii furnizori ai firmei SC ITALPANT SRL sunt:

- YKK furnizor de fermoare;

- AMANN Romania furnizor de ata;
- HAENSEL TEXTILROM furnizor de adezivi;
- ACA IMPEX furnizor de consumabile pentru masini de cusut;
- ACA SRL furnizor de consumabile pentru masini de cusut;
- BIANCHI MARE furnizor de imobilizari;
- MAINETTI ROMANIA furnizor de umerase;
- IMPRIM PLAST CONSULT furnizor de saci din plastic;
- EON MOLDOVA furnizor de electricitate;
- EON MOLDOVA furnizor de gaz etc.
- Alti furnizori de servicii cu care colaboreaza firma.

Firma are o colaborare indelungata cu toti acesti furnizori obtinand diferite discounturi
de la acestia precum si diferite scadente mai indelungate fata de acestia. Toate platile si
incasarile fata de furnizorii si clientii sai SC ITALPANT SRL le face numai prin ordine de
plata in lei sau in valuta dupa cum este cazul. Exista unele cazuri de achizitie de imobilizari
corporale, spre exemplu, cand societatea este nevoita sa plateasca un avans furnizorilor pentru
ca acestia sa i-a in calcul comanda facuta.

In cazul in care firma trimite bunuri materiale la alti clienti (de exemplu trimite
pantaloni spre vopsire sau pentru tratamente), aceasta intocmeste doar Avizul de insotire a
marfii. Acesta este un document financiar-contabil reglementat prin doua acte normative in
vigoare, ambele emise in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata si actualizata.

Exemple practice privind contabilitatea Furnizorilor si a Clientilor

1. Societatea primeste factura de curent in suma de 1.120 lei, valoare fara TVA.; factura
de apa in valoare de 570 RON + TVA si factura de gaz in valoare de 1.300 RON + TVA.

% = 4012 1.388,8
605 en el 1.120
4426 268,8
Se inreg. factura de energie
electrica
 % = 4012 706,8
605 apa 570
4426 136,8
Se inreg. factura priv.
consumul de apa
% = 4012 1.612
605 gaz 1.300
4426 312
Se inreg. factura priv.
consumul de gaz

2. In ziua urmatoare firma primeste si factura de telefonie fixa in valoare de 1.400 RON
fara TVA, dar si factura de internet in valoare de 630 RON fara TVA.
% = 4012 1.736
626 telefon 1.400
4426 336
Se inreg. factura de telefonie
fixa
% = 4012 781,2
626 internet 630
4426 151,2
Se inreg. factura de internet

3. In cursul lunii societatea trimite pentru reparatii o masina de cusut in Italia. Valoarea
reparatiilor este de 600 euro, la un curs de 4,1 Ron/Euro.

611 = 4012 2.460 2.460

Se inreg. factura de reparatii
externe
4426 = 4427 590,4 590,4
Se inreg. TVA aferent

4. SC ITALPANT SRL factureaza firmei - mama din Italia serviciile prestate pentru
confectionarea de pantaloni si operatiile aferente in valoare de 1.200.000 RON.

411 = % 1.488.000 -
704 1.200.000
4427 288.000
Se factureaza serviciile
prestate

PREZENTAREA CHELTUIELILOR SALARIALE ALE FIRMEI

 Organizarea contabilitatii decontarilor cu personalul:
evidentierea tuturor cheltuielilor salariale att ale
angajatorului ct si ale angajatilor firmei

Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,

adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum
si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in
bani si/sau in natura datorate de entitate personalului pentru munca prestata.
Referitor la plata salariilor in aceasta firma nu se plateste de 2 ori pe luna salariul: adica
cu avansa si lichidare. Intregul salariu este platit pe data de 10 ale lunii respective, iar tichete
de masa se dau intotdeauna cu o zi inainte de data salariului.
Drepturile de personal neridicate in termenul legal sunt inregistreaza intr-un cont
distinct, pe persoane 426 Drepturi de personal neridicate.
Retinerile din salariile personalului pentru orice tip de obligatii ale salariatilor,
datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai in baza unor titluri
executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.
Contabilitatea decontarilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile pentru
contributia la asigurari sociale, contributia la asigurari sociale de sanatate si la constituirea
fondului pentru ajutorul de somaj, acestea find calculate in fiecare luna si achitate in termenele
maxime legale.
In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul
pe profit/venit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariilor, alte
impozite, taxe si varsaminte asimilate.

Sistemul de salarizare stabilit prin contractul colectiv de munca include:

- salariul de incadrare;
- sistemul de sporuri;
- formele de salarizare (avem cu contract fix si cu contract pe baza de realizat);
- formele de premiere (calculate dupa procente de realizari) etc.

In sistemul de salarizare, pe lnga salariul pentru timpul efectiv lucrat, personalul

angajat mai beneficiaza si de alte drepturi:
- indemnizatii pentru concedii de odihna;
- concedii pentru evenimente familiale deosebite (nunti, inmormantari etc.);
- alte drepturi prevazute in contractul colectiv de munca

Pe baza schemei organizatorice se poate observa si o impartire riguroasa a personalului

firmei in functie de necesitatile desfasurarii procesului tehnologic, in cazul persoanelor direct
productive, dar si in functie de necesitatiel desfasurarii activitatii organizatorice si
administrative, in cazul personalului de la birouri.
 Astfel intregul personal al firmei este structurat dupa 2 mari citerii:
I. Dupa participarea la procesul tehnologic:
1. Personal direct productiv (MOD termen italian manodopera diretta);
2. Personal indirect productiv (MOI termen italian manodopera indiretta);
3. Personal auxiliar, de structura, birouri (STRU termen italian strutura).
II. Dupa numarul de linii:
1. Pentru personalul MOD avem:
- LIN 1 confectionat;
- LIN 2 confectionat;
- LIN 4 calcat;
- LIN5 pentru CTC controlori de calitate;
2. Pentru personalul MOI avem:
- LIN 1 pentru sefe de formatie confectionat;
- LIN 2 pentru sefe de formatie confectionat;
- LIN 4 pentru sef de formatie calcat;
- LIN 6 pentru mecanici;
3. Pentru personalul STRU avem:
- LIN 6 pentru fochisti, personal de curatenie;
- LIN 7 birou tehnic de productie;
- LIN 8 birou administrative contabilitate.

SC ITALPANT SRL, conform legislatiei in vigoare, inregistreaza si plateste toate

contributiile atat ale firmei cat si ale angajatilor dupa cum urmeaza:
- CAS unitatea 20,8% (pentru conditii normale de munca);
- CASS unitate 5,2%;
- SOMAJ unitate 0,5%;
- Contributie afer. concedii si indemnizatii 0,85%.
- Fond garantare pt plata salarii 0,25%;
- Comision ITM nu mai exista.

- CAS angajat 10,5% (pentru conditii normale de munca);

- CASS angajat 5,5%;
- SOMAJ angajat 0,5%

In continuare voi prezenta o monografie contabila referitoare la salarii.

SC ITALPANT SRL pe data de 10 ale lunii in curs achita salariile aferente personalului
sau in suma de 300.000. In cursul aceleiasi luni se inregistreaza contributiile individuale dar si
cele ale firmei.

641 = 421 300.000 300.000

Se inreg. salarii brute
 421 = % 103.012 -
4312 CAS 31.500
4312 CAS CM 712
4314 CASS 16.500
4372 Somaj 1.500
444Impozit sal 48.000
444Impozit TM 4.800
Se inreg. contributii individua-
ale aferente salariilor
6452 = 4371 1.500 1.500
Se inreg. somaj unitate
6452 = 4371 750 750
Se inreg. FGPCS
635 = 447 550 550
Se inreg fond handicap unitate
6451 = 4311 62.400 62.400
Se inreg. CAS unitate
6453 = 4313 2.550 2.550
Se inreg contrib. afer. concedii
si indemnizatii (0,85%)
6453 = 4313 15.600 15.600
Se inreg. CASS unitate
642 = 5328 30.000 30.000
Se inreg. tichetele de masa
624 = 4281 12.000 12.000
Se inr. transportul pt salariati

Dupa plata salariilor se constata ca o persoana nu si-a ridicat salariul sau in valoare de
725 RON.

421 = 426 725 725

Se inr. salariu neridicat

PREZENTAREA OPERATIUNILOR CONTABILE AFERENTE

DECONTARILOR CU STATUL

Organizarea contabilitatii decontarilor cu statul:

evidentierea principalelor impozite, taxe si
varsaminte asimilate

La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se
cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al
regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca in
contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau
bugetelor locale.

Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului se imparte in 2 mari categorii:

1. Decontari privind impozitul pe profit;
2. Decontari privind taxa pe valoare adaugata.

1. Impozitul pe profit este calculat la sfarsitul fiecarui trimestru dupa urmatoarea formula
de calcul:

Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli
deductibile Impozitul = Rezultatul fiscal * 16%

In cadrul Cletuielilor nedeductibile fiscal, SC ITALPANT SRL prinde, conform

legislatiei in vigoare urmatoarele tipuri de cheltuieli:
- amenzi sau penalitati datorate
- cheltuieli pentru actiuni de protocol care depasesc limitele prevazute de lege
- cheltuieli de asigurare ce nu privesc activele firmei
- cheltuieli privind combustibilul pentru autovehicule etc.

La Cheltuieli deductibile fiscal sunt cuprinse:

- cheltuieli de prtocol in limita unui prag de 2%;
- cheltuielilecu indemnizatia pentru deplasarile in Romania dar si in strainatate;
- cheltuielile privind ajutoarele acordate de societate angajatilor sai, cum sunt de
exemplu: ajutoare pentru nastere, pentru inmormantare, pentru diferite boli grave sau
proteze medicale etc.
- Cheltuielile prvind tichetele de masa acordate angajatilor;
- Cheltuieli de functionare, intretinere si reparatii ale autovehicolelor conduse de
persoane cu functii de conducere din societate etc.

Inregistrarile contabile aferente impozitului pe profit datorat de societate, precum si

plata acestuia sunt facute astfel:

691= 441
Se inregistreaza impozitul pe profit
441= 5121
Se inreg. plata impozitului peprofit

Cota procentuala de impozit pe profit pe care o utilizeaza SC ITALPANT SRL este cea
mai des intalnita in majoritatea firmelor, si anume 16%.

2. Decontari privind taxa pe valoare adaugata

 TVA este un impozit indirect care se percepe asupra operatiilor privind transferul
proprietatii bunurilor si asupra prestarilor de servicii.
In sfera de aplicare a TVA sunt cuprinse urmatoarele categorii de operatiuni:
- livrari de bunuri;
- trasferul proprietatii bunurilor intre agentii economici (constructii, terenuri, bunuri de
natura mobiliara)
- prestarile de servicii (lucrari de constructii-montaj, transportul de marfuri si persoane,
servicii posta si telecomunicatii, inchirieri,operatii de intermediere sau comision,
reparatii, operatii bancare , financiare si de asigurare)
- importul de bunuri si servicii realizate direct sau prin intermediari.

Cota standard de TVA pe care o aplica aceasta societate este cea de 24%.

Calculul TVA are la baza metoda deducerii astfel: la achizitia de bunuri TVA inscrisa
distinct in factura fiscala a furnizorului se inregistreaza de catre client ca un drept de creanta
fata de bugetul statului.,

In momentul vnzarii de bunuri sau servicii factura fiscala cuprinde pretul, precum si
TVA calculata asupra pretului de vnzare, pe aceasta TVA se inregistreaza ca obligatie fata de
bugetul statului.

Pentru luna Februarie se cunosc urmatoarele date extrase din jurnalul de cumparari al
firmei SC ITALPANT SRL:
- 4426 TVA deductibila 132.000 RON;
- 4427 TVA colectata 25.000 RON.
Inregistrarile contabile pentru regularizarea TVA lui pentru aceasta perioada vor fi:

% = 4426 - 132.000
4424 107.000
4427 25.000
Se inreg. regularizare TVA

Din inregistrari rezulta ca TVA deductibila (4426) este mai mare decat TVA colectat.
Prin urmare SC ITALPANT SRL are de rucuperat un TVA (4424) in valoare de 107.000.

Alte impozite si taxe pe care le plateste SC ITALPANT SRL sunt cele referitoare la
cladiri, teren, masini (auto), taxa firma etc.
 In continuare voi evidentia cateva inregistrari contabile extrase din contabilitatea firmei
referitoare la aceste taxe si impozite locale.

635 = 446 1.000 1.000

Se inreg. impozitul pe cladiri
635 = 446 710 710
Se inreg. impozitul pe teren
635 = 446 350 350
Se inreg. impozitul pe masini
635 = 446 210 210
Se inreg. impozitul pe firma

PREZENTAREA OPERATIUNILOR CONTABILE AFERENTE

FLUXURILOR DE TREZORERIE

Organizarea contabilitatii trezoreriei la nivelul intreprinderii:

reflectarea operatiunilor de incasari si plati in numerar in lei si in
devize, in contul de la banca in in lei si in devize, incasari si plati
avnd la baza avansurile de trezorerie, operatiuni ce vizeaza
deschiderea si utilizarea unui acreditiv, operatiuni ce vizeaza
investitiile pe termen scurt, etc.

Privind structura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie, la nivelul intreprinderii SC

ITALPANT SRL sunt cuprinse urmatoarele :
- mijloacele banesti aflate in casierie (in lei si valute) si operatiunile aferente acestora de
incasari si plati;
- mijloacele bancare aflate in conturi curente la banci (in lei si in valute);
- mijloacele banesti aflate in conturi bancare (depozite).

Contabilitatea trezoreriei la nivelul intreprinderii are o organizare riguroasa pentru a se

putea permite:
- o buna evidenta si un bun control operativ al operatiilor banesti in numerar;
- o buna evidenta si un bun control operativ al operatiilor banesti prin conturile bancare;
- posibilitatea efectuarii la termen a tuturor platilor
scadente; toate acestea prin respectarea legislatiei bancare si
fiscale.

Documente contabile utilizate

In legatura cu trezoreria firmei documentele contabile utilizate pentru plata facturilor

(ca documente justificative) sunt Ordinele de plata, Chitantele. Majoritatea ordinelor de plata
intocmite pentru plata facturilor sunt facute electronic cu ajutorul unui program bancar de
plati, MULTIX. In cazuri extreme, de exemplu cand nu functioneaza internetu si nu se poate
lucra in program, se intocmeste manual ordinul de plata.
 La perioade regulate de timp se merge la banca si se ridica extrasele de cont si ordinele
de plata bancare, pe baza carora se inregistreaza in contabilitate toate platile si incasarile
bancare efectuate.
Toate operatiunile de plati si incasari in numerar sunt inregistrate zilnic in registrul de
casa de catre casier. Apoi la sfarsitul fiecarei luni se face un inventar la Casa pentru a se
verifica daca scripticul corespunde cu fapticul. Dupa inventar se intocmeste un proces verbal
de inventariere in care semneaza persoana care a efectuat controlul (inventarul), dar si casierul.
Astfel, contabilitatea trezoreriei firmei in legatura cu operatiunile bancare este tinuta cu
ajutorul conturilor 5121 Conturi la banci in lei, 5124 Conturi la banci in euro, 627
Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate, 766 Venituri din dobanzi dar si cu ajutorul
contului 581 Viramente interne utilizat in cazul in care se transfera sume de bani din
banca in casierie, sau invers.
Contabilitatea opeatiunilor in legatura cu tranzactiile in numerar se tine cu ajutorul
conturilor: 5311 Casa in lei, 5314 Casa in euro si 581 Viramente interne.

581 = 5311
5121 = 581
Se inreg. depunere numerar din
casierie in banca
581 = 5121
5311 = 581
Se inreg. depunere numerar din
banca in casierie

Pentru fiecare plata facuta prin intermediul bancii, aceasta percepe un comision bancar
care este inregistrat in contul 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate.

627=5121
(5124)
Se inreg. plata comision bancar

Pentru sumele existente in cont la sfarsitul lunii banca acorda socetatii o mica dobanda
care este inregistrata in contul 766 dupa cum urmeaza:

5121=766
(5124)
Se inreg. dobanzi aferente conturilor de disponibilitati

Operatiile banesti in numerar in valuta sunt evidentiate conform legii contabilitatii att
in valuta, ct si in lei prin transformarea valutei pe baza cursului de schimb la data la care se
efectueaza operatiile de incasare (plata).
Diferentele dintre cursul de schimb valutar dintre momentul efectuarii operatiilor si
sfrsitul exercitiului financiar se evidentiaza in contul de diferente de curs valutar astfel:
- diferentele nefavorabile in contul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar
- diferentele favorabile in contul 765 Venituri din diferente de curs valutar
 Alt cont utilizat in contabilitatea trezoreriei in aceasta unitate este si contul 532 Alte
valori. Acest cont este impartit pe conturi analitice cum sunt:
- 5321 Timbre fiscale si postale utilizat in cazul in care se trimit plicuri
prin intermediul POSTEI Romane, etc;
- 5328 Alte valori utilizat pentru inregistrarea in contabilitate a valorii
nominale a tichetelor de masa.
% = 401 - 30.026,04
5328 30.000
628.14 cost imprimare 21
.bonuri de masa 5,04
4426
Se inreg. achizitionarea tichetelor
de masa

EVIDENTIERE TUTUROR CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

PE CELE TREI TIPURI DE ACTIVITATI

Organizarea contabilitatii cheltuielilor si veniturilor:

evidentierea tipurilor de cheltuieli si venituri pe cele trei nivele de activitate:
cheltuieli si venituri de exploatare, cheltuieli, venituri financiare,
cheltuieli, venituri extraordinare.

Cele trei mari categorii de cheltuieli si venituri sunt urmatoarele:

1. Cheltuieli si venituri de exploatare;

2. Cheltuieli si venituri financiare;
3. Cheltuieli si venituri extraordinare.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor astfel:

a) Cheltuieli de exploatare care cuprind:

- cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile si materialele de natura
obiectelor de inventar; costul de achizitie al materialelor; contravaloarea energiei si
apei consumate; costul marfurilor si al ambalajelor vandute.
- cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti: cheltuieli de intretinere si reparatii,
cheltuieli cu chiriile, cheltuieli cu primele de asigurare, cheltuieli cu studiile si
cercetarile; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori), cheltuieli de
protocol, reclama si publicitate, cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane,
cheltuieli cu deplasari detasari si transferuri, cheltuieli postale si taxe de
telecomunicatii, cheltuieli cu serviciile bancare si altele.
- cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurarile si protectia
sociala precum si alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridica.
- alte cheltuieli de exploatare: cheltuieli cu despagubirile, amenzile si penalitatile
suportate de persoana juridica, si cheltuielile privind activele cedate si alte operatii de
capital etc.

b. Cheltuieli financiare care cuprind:

 - cheltuieli cu diferentele de curs valutar nefavorabile;
- cheltuieli cu dobanzile privind exercitiul financiar in curs;
- cheltuieli cu sconturile acordate clientilor;
- cheltuieli reprezentand pierderi din creante de natura financiara si altele.

c. Cheltuieli extraordinare care sunt reprezentate de pierderile din calamitati si alte

evenimente extraordinare.

Pe langa cele 3 mari categorii de cheltuieli mai exista si clasa 68 Cheltuieli cu

amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare dar si clasa
69
Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite.

Ca si exemple de inregistrari contabile extrase din contabilitatea firmei SC ITALPANT

SRL Botosani avem:

1. Soceietatea incheie un contract de asigurare pentru autovehicolele proprii in valoare de

625 RON pe care il si achita prin banca.

613 = 5121 625 625

Se inreg. si se plateste o prima
de asigurare auto

2. In cursul lunii aprilie societatea organizeaza o masa festiva pentru personalul de la

birouri, factura aferenta fiind in valoare de 1.200 RON plus TVA.

% = 401 - 1.488
623 1.200
4426 288
Se inreg. cheltuieli de protocol

3. Societatea primeste factura de telefon mobil in valoare de 2.150 RON fara TVA.

% = 401 - 2.666
626 2.150
4426 516
Se inreg. cheltuieli cu telefonul

4. In luna aprilie societatea inregistreaza si plateste pentru primul trimestru un impozit pe

masini in valoare de 400 RON.

635 = 446 400 400

Se inreg. impozitul pe masini
446 = 5121 400 400
Se inreg. plata impozitului

5. Tot in luna aprilie SC ITALPANT SRL are de platit un comision bancar pentru
operatiunile efectuate prin banca in suma de 67 lei.

627 = 5121 67 67
Se inreg. comision bancar
 6. Se inchid conturile de cheltuieli.

121 = % 4.442 -
613 625
623 1.200
626 2.150
635 400
627 67
Se inchid conturile de
cheltuieli

Contabilitatea veniturilor

Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor, astfel:

a) Venituri din exploatare, care cuprind:

venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate;
venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus
(reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in
curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs,
neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite.

Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei

reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a marit
nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor. Veniturile din
productia stocata se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul de profit si pierdere, cu
semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor):
venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielile
efectuate de unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si
necorporale;
alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si
alte venituri din exploatare.

b) Venituri financiare, care cuprind:

venituri din imobilizari financiare;
venituri din diferente de curs valutar;
venituri din dobanzi;
venituri din sconturi obtinute; si
alte venituri financiare.

c) Venituri extraordinare (de exemplu, daunele pretinse de detinatorii de polite in urma

producerii unor calamitati).

d) Venituri din provizioane si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare anulate.
1. In luna aprilie societatea incaseaza de la banca dobanda aferenta disponibilului din cont.

5121 = 766 70 70
Se incaseaza dobanda

2. La inceputul lunii aprilie societatea are un stoc de produse finite in valoare de 50.000
RON. In cursul lunii se obtin produse finite (pantaloni) cu un cost efectiv total de 52.000
RON. Apoi se vand produse finite la un pret de vanzare de 55.000 RON + TVA 24%. Se stie
ca pretul de inregistrare in contabilitate al produselor finite este de 51.000 RON.

345 = 711 52.000 52.000

Se obtin pantaloni
411 = & 68.200 -
701 55.000
4427 13.200
Se vand pantaloni
711 = 345 51.000 51.000
Se descarca gestiunea de
pantalonii vanduti

3. Societatea factureaza clientului sau servicii prestate, confectii pantaloni, in valoare de

50.000 RON.

411 = % 62.000 -
704 50.000
4427 12.000
Se factureaza servicii
prestate

4. Se inchid conturile de venituri la sfarsitul perioadei.

% = 121 - 106.070
766 70
711 1.000
701 55.000
704 50.000
Se inchid conturile de venituri

D 711 C
51.000 52.000

Sfc 1.000

PREZENTAREA LUCRARILOR AFERENTE INCHIDERII

 EXERCITIULUI FINANCIAR

Operatiuni specifice inchiderii exercitiului

Lucrarile preliminare situatiilor financiare anuale sunt denumite lucrari de inchidere a

exercitiului, si sunt impartite astfel:
1. Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere.
- aceasta centralizeaza datele permitand efectuarea controlului scriptic cu cel faptic rezultat in
urma inventarierii patrimoniului. Modelul de balanta utilizat de SC ITALPANT SRL este cel
cu 4 egalitati bilantiere: sold initial, rulaje, total sume si sold final.
2. Inventarierea generala a patrimoniului de regula se face o data pe an, la sfarsitul
anului. Se constituie mai multe comisii de inventariere dupa care la final se centralizeaza toate
datele.
3. Contabilitatea operatiilor de regularizare privind:
a) diferentele de inventar (plusuri sau minusuri);
b) amortizarile;
c) provizioane pentru deprecieri;
d) provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
e) diferentele de curs valutar;
f) delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor.
4. Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere - Dupa efectuarea inventarierii
si contabilizarii regularizarilor de inventar se intocmeste o noua balanta a conturilor.
5. Determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau
finantarea pierderii. (in general o parte din profit este incorporat la rezerve legale);
6. Redactarea bilantului contabil.

Lucrarile aferente inchiderii exercitiului financiar se impart in 2 categorii:

1. Lucrari de raportare financiar contabila intocmite in cursul anului

2. Lucrari de raportare financiar contabila intocmite la sfrsitul anului (bilantul contabil)

1. Lucrari de raportare financiar contabila intocmite in cursul anului

Potrivit normelor legale in vigoare, societatea intocmeste situatii de raportare contabila

lunar, trimestrial, semestrial si anual.

Lunar se intocmesc situatii cum ar fi:

- Balanta de verificare cu 4 egalitati bilantiere;
 - Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat (in care sunt cuprinse:
TVA de plata si de rambursat; Impozitul pe venitul din salarii si pe venituri
asimilate salariilor; impozitul pe profit care se completeaza doar la trimestru);
- Declaratii privind contributiile individuale si ale angajatorului: declaratia de
asigurari sociale, declaratia de asigurari sociale de sanatate, declaratia la somaj;
- Decontul privind taxa pe valoare adaugata

Semestrial societatea intocmeste situatii cum ar fi:

- Bilantul la 6 luni (rezultat financiar care cupriinde: rezultat din exploatare;
rezultat financiar; rezultat exceptional si rezultatul net);
- Situatii cu plati restante (daca este cazul).

2. Lucrari de raportare financiar contabila intocmite la sfrsitul anului (bilantul contabil)

Bilantul contabil este documentul oficial de sinteza sau de raportare financiara ce se

foloseste pentru finalizarea exercitiului financiar.
Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri, veniturile si cheltuielile,
precum si rezultatul exercitiului, profit sau pierdere.
Inventarierea generala a patrimoniului, care de regula in aceasta societate se
realizeaza la sfarsitul anului. In urma inventarierii pot rezulta plusuri sau minusuri de inventar:
plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar minusurile se imputa.

Alte situatii intocmite la sfarsitul anului sunt: Politici contabile si note explicative ,
Situatia modificarilor capitalului propriu, Situatia fluxurilor de trezorerie.

Calculul, inregistrarea si decontarea impozitului pe profit se efectueaza pe baza

documentului denumit "Declaratia pentru impozitul pe profit".

Pe langa bilantul contabil SC ITALPANT SRL intocmeste si o serie de anexe la acesta,

cum ar fi:
- Nota 1 Active imobilizate in anul;
- Nota 2 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
- Nota 3 Repartizarea profitului;
- Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare;
- Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor;
- Nota 6 Politici contabile;
- Nota 7 Participatii si surse de finantare;
- Nota 8 Informatii privind salariatii, administratorii si directorii;
- Nota 9 - Analiza principalilor indicatori economico financiari
- Nota 10 Alte informatii.
 Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a
cheltuielilor si veniturilor inregistrate in cursul exercitiului sau preluate ca sold din exercitiul
precedent.
In sfera regularizarii cheltuielilor si veniturilor sunt cuprinse:
- operatiile privind inregistrarea cheltuielilor de plata (facturi neprimite, documente
de plata neintocmite) si veniturilor de realizat (facturi neintocmite pentru bunuri
materiale si prestatii furnizate); operatii privind regularizarea cheltuielilor
determinate de facturi primite fara bunuri materiale si prestatii (la cumparator) si
- veniturilor pentru facturile intocmite fara expedierea bunurilor materiale sau
receptia prestatiilor (la vnzator); operatiile privind regularizarea cheltuielilor si
veniturilor inregistrate in avans (prestatii care afecteaza doua exercitii);operatii
privind etalarea (repartizarea) cheltuielilor pe mai multe exercitii.

INTOCMIREA SITUATIILOR FINANCIARE

ANUALE ALE FIRMEI

Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale ale entitatii analizate, numarul

situatiilor financiare anuale depinznd de criteriile de marime ale entitatii (bilant contabil,
contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie, situatia modificarii capitalului
propriu si notele explicative, respectiv 10 note explicative pentru intreprinderile care
indeplinesc cel putin doua din criteriile de marime, iar acele entitati care nu indeplinesc minim
2 din
criteriile de marime vor trebui sa intocmeasca bilantul prescurtat,
contul de profit si pierdere si notele explicative,
optional putnd intocmi si celelalte 2 componente)

Lucrari de raportare financiar contabila intocmite la sfrsitul anului sunt:

1. Bilantul contabil este documentul oficial de sinteza sau de raportare financiara ce se

foloseste pentru finalizarea exercitiului financiar.
2. Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri, veniturile si cheltuielile,
precum si rezultatul exercitiului, profit sau pierdere.
3. Situatia fluxurilor de trezorerie - Informatiile privind fluxurile de numerar sunt
folositoare utilizatorilor situatiilor financiare, oferind o baza de evaluare capacitatii
intreprinderii de a genera numerar si a nevoilor sale pentru utilizarea fluxurilor de numerar
respective.
4. Situatia modificarilor capitalului propriu
5. Note explicative.
 EYIDENTIEREA CONCLUZIILOR SI A
EYENTUALELOR SOLUTII PROPUSE

Prezentarea concluziilor, sugestiilor si propunerilor

referitoare la stagiul de practica efectuat

Pe parcursul acestui stagiu de practica in SC ITALPANT SRL consider ca am avut

oportunitatea de a-mi consolida cunostintele acumulate de la disciplinele contabile studiate in
timpul anului scolar.

Aceasta societate fiind una cu capital integral strain, am avut ocazia sa vad si cum se
desfasoara activitatea practic ca si cum as fi fost intr-o firma straina.
Tot in aceasta societate mi-a placut ideea ca cele 2 firme, SC ITALPANT SRL si firma
mama din Italia, impreuna cu alti colaboratori ai lor, au creata o baza unica de date, lucru
care le da posibilitatea de a efectua oricand diferite comparatii intre activitatile lor dar si a
rezultatelor lor.
Un alt aspect care mi-a atras atetia este faptul ca se pune accent pe calitatea muncii,
urmaindu-se fiecare factor care influenteaza calitatea muncii si implicit rezultatele ei. Aceasta
se face prin diferite analize asupra timpilor de lucru, asupra calitatii produsului finit, asupra a
tot ce tine de procesul tehnologic.

Tot un punct forte al acestei firme, dupa parerea mea, este ca se respecta timpul de
lucru, adica se respecta sambetele si duminicile nu se lucreaza, iar in caz ca se lucreaza
sambata salariatii sunt platiti la dublu.
Fiind o firma cu capital strain care lucreaza cu alte tari, apar diverse situatii in
activitatea economica. Practic de la o luna la alta pot aparea schimbari, situatii noi in
activitatea economica a firmei punandu-te in fata a fel de fel de situatii economice.
Socitatea pune la dispozitia angajatilor, si ma refer aici la personalul de la birouri, o
serie de sisteme si programe informatice destul de avansate si de complexe care faciliteaza
munca, cum ar fi:
- Program de contabilitate: EMSYS (acesta ofera posibilitatea inregistrarilor contabile
financiare, de gestiune dar si a datelor din productie; dar si a datelor legate de
personalul firmei si de salarizare);
- Program electronic de prezenta: TERM TALK (TW CLIENT) ofera posibilitatea
gestiunii electronice a prezentei personalului cu ajutorul unor cartele magnetice care
sunt trecute de angajati printr-un cititor electronic;
- Programe de gestiune made in Italia: AS 400; STEALTH in care exista o baza unica
de date pentru toate firmele cu care lucreaza firma principala din Italia;
- Diferite programe realizate in Microsoft Acces cu ajutorul carora se masoara
randamentul si eficienta personalului direct productiv, a costului cu salariatii firmei,
procentul de absenteism din firma etc.
 Ca o concluzie generala sunt multumita ca am facut stagiul de practica in aceasta firma
deoarece am reusit sa pun in practica multe lucruri care pana acum imi erau cunoscute doar ca
si teorie.