Curs 10 Benchmarking

STABILIREA SCOPURILOR FUNCŢIONALE

(Pasul 7)

Performanţa planificată contra benchmarking

Acest capitol prezintă relaţia benchmarking-ului cu scopurile şi căile

efective prin care scopurile, pe baza descoperirilor benchmarking-ului, pot fi
acceptate de organizaţie. Scopurile sunt o afirmare a performanţei planificate. În
contextul benchmarking-ului, scopurile sunt derivate din benchmarking-uri.
Benchmarking-urile prin natura lor constitue exprimarea celor mai bune practici
industriale.
Cea mai eficientă abordare găsită a fost aceea de a converti cele mai
importante descoperiri ale benchmarking-ului în afirmări ale principiilor de
operare. Principiile, derivate direct din benchmarking, serveşte pentru a anunţa
organizaţia despre ceea ce va fi de aşteptat să se schimbe în timp şi, în ultimă
instanţă cum va arăta organizaţia când ea ajunge la o poziţie de maturitate
deviată din benchmarking.

Scopuri funcţionale şi benchmarking

Fiecare firmă are propriile ei abordări de stabilire a scopurilor şi nu se va

prezenta acest proces de afacere standard aici. Ce va fi prezentat este procesul de
stabilire a scopurilor şi raţiunea în relaţie cu benchmarking-ul.

Procesul. Benchmarking-ul, prin natura sa, conţine examinarea

scopurilor şi a procesului de stabilire a lor. Procedural, lista scopurilor curente
este reexaminată ca un rezultat al eforturilor benchmarking-ului. Aceasta

1
 Curs 10 Benchmarking

porneşte cu o examinare a scopurilor existente. Ele pot exista în diferite forme şi

ar trebui catalogate ca un început. Scopurile sunt încorporate în afirmările
obiectivelor anuale. Ele sunt exprimate prin bugetul anual şi planurile strategice
şi de termen lung ale firmei. Descoperirile benchmarking-ului forţează
reexaminarea acestor scopuri în lumina celor mai bune practici. Măsurile şi
unităţiele de măsură folosite în scopurile curente pot fi, totuşi, păstrate. Nu este
necesar să dezvolţi măsurile noi ca un rezultat al benchmarking-ului. De fapt,
este preferabil să încorporezi descoperirile Benchmark în statisticile comune
pentru motive de acceptare.
Descoperirile de benchmarking vor cere, totuşi, schimbări în scopurile
curente. Schimbările ce ar trebui făcute sunt apoi determinate. Există mai multe
căi prin care benchmarking-urile pot schimbate scopurile. Benchmarking-urile
confirmă că scopurile sunt corecte. Cu alte cuvinte, costul unitar în timp trebuie
să scadă iar circulaţia inventarului în timp trebuie să crească. Este adevărat că
ultima utilizare a descoperirilor de benchmarking constă în schimbarea
măsurilor, dar aceasta trebuie făcută cu ateţie. Datele şi informaţiile de analizat
nu pot fi precise fără adunarea de date extensive. Este probabil cel mai bine să se
accepte un domeniu în jurul valorii medii. Dacă măsura este importantă, practica
cea mai bună este cea care cere cea mai mare înţelegere.
Pasul final în proces este de a determina noua diferenţă a performanţei şi
de a obţine acceptul pentru schimbare.

Principii. Fiecare firmă are propria abordare în stabilirea scopurilor.

Pentru scopurile de benchmarking, cascada ierarhică a misiunii, principiile
operaţionale, scopurile de performanţă, strategiile şi tacticle pot fi schematizate
pentru stabilirea scopului, aşa cum se arată în Fig. 1. Misiunea organizaţiei a fost
deja prezentată. Planificarea principiilor reprezintă o cale efectivă de a comunica
practicile de benchmarking pe care le suportă organizaţia. Aceasta va fi tratată

2
 Curs 10 Benchmarking

pe larg în capitolele urmatoare. Principiile de planificare sunt afirmări calitative

importante ale acestora, în timp ce scopurile şi măsurile de performanţă sunt
afirmaţii importante ale benchmarking-urilor. Strategiile şi tacticile acoperă cele
mai bune practici ale benchmarking-ului la două nivele ale detaliului.

Misiunea

Principiile
planificării

Capacităţile organizaţiei
Scopurile
performanţei

Strategii

Tactici

Fig. 1 Stabilirea scopurilor şi

procesul de planificare al acţiunilor

Este concepţia specifică acestui subiect in discuţie, că nici un scop de

valoare nu poate fi stabilită fără a se baza pe descoperirile de benchmark.
Benchmarking-ul trebuie să preceadă şi să fie parte integrantă a definiţiei
scopului. Scopurile nu pot fi stabilite pe baza extrapolării trecutului în viitor,
nici nu se pot baza pe productivitate şi creşterea pieţei. Scopurile pot fi stabilite
pe baza datelor concrete ale lumii externe - cele mai bune practici industriale.

3
 Curs 10 Benchmarking

Principiile de lucru

Descoperirile benchmarking-ului vor arăta o diferenţă de performanţă ce

trebuie eliminată, metode şi practici ce trebuie schimbate. Afirmţiile benchmark-
ului vor descrie cum trebuie să se schimbe operaţia. Cu această informaţie este
relativ usor să proiectezi cum fiecare individ, poziţie şi organizaţie va fi afectată,
dacă practicile sunt adoptate. După revizuirea descoperirilor, reacţia naturală
este de a chestiona ce organizaţie sau poziţie nu va mai fi necesară.
Ce se doreşte este acceptul oricărei concentrări pe subiecte mai
importante şi anume nevoia de schimbare. Mai important, o descriere a unui
punct realizabil este ceea ce este necesar. Cum este o declaraţie obiectivă? Cum
poate o astfel de declaraţie să dezvolte înţelegerea şi acceptarea ?
Metoda găsită ca fiind de mare succes, este de a converti descoperirile de
benchmark în declaraţii ale planificării şi principiilor operaţionale. Principiile de
operare şi planificare pot fi derivate din practici de benchmarking mai
importante şi fundamentale. Tabelul 1 arată o declaraţie a principiilor pentru o
funcţie a serviciilor.
Beneficiul principiilor este că ele nu sunt specifice nici unei organizatii,
poziţii sau individ. Principiile pot fi discutate deschis şi înţelese la toate
nivelurile organizaţionale. Ele ar trebui să fie baza discuţiei, înţelegerii şi
acceptării de o secţiune largă de indivizi. Ei servesc pentru a separa clar cum se
va schimba organizaţia când apar oportunităţi specifice. Ele servesc la
observarea modului în care organizaţia se va schimba şi de ce.
Declararea principiilor este o opţiune puternică, pozitivă pentru schimbare
şi este solid inrădăcinată pentru că principiile sunt rezultatul direct al
descoperirilor benchmarking-ului. Este dificil să argumentezi împotriva
cerinţelor consumatorului şi celor mai bune practici industriale găsite din vizite
de benchmarking la faţa locului. Afirmaţia că "aceasta este ceea ce trebuie să

4
 Curs 10 Benchmarking

facem pentru a egala şi depăşi practicile competitive sau industriale" este o

poziţie foarte credibilă. Afirmaţia principiilor de operare derivă din investigaţiile
benchmarking-ului şi de aceea este o cale importantă către acceptul
descoperirilor externe.

 Se dau niveluri competitive ale satisfacerii clienţilor de către

piaţă
 Reducerea costului unitar
 Creşterea rotirii inventarului
 Mai puţine paralelisme
- Căi mai scurte de la sursă la client
- Mânuirea materialului se face de un număr mai mare de ori
 Mai putine centre de disytribuţie la un nivel
 Centralizarea livrarii prea lente a materialului
 Modernizează facilităţile
- Echipamentul de mânuire a materialului
- Sisteme de control bazate pe codul cu bare şi captarea
datelor prin scanare
 Concentrează oportunităţile ce apar prin ne-regularizarea
transportului
- Folosirea volumului pentru negocierea reducerilor
favorabile
- Contracte rutiere pentru a maximiza utilizarea transportului
 Examinează unde şi cum împachetarea este esenţială pentru
transportul materialului fără stricăciuni
 Livrarea la client indiferent de neuniformitatea geografică sau
graniţele dictate de sistem

Tab. 1. Principiile planificării logistice