Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................2
1. FILOSOFIA KAIZEN APLICATĂ ÎN PROCESUL MANAGEMENTULUI
PERFORMANȚEI...........................................................................................................................3
2. DEFINIREA ȘI MODALITATEA DE STABILIRE A INDICATORILOR DE
PERFORMANȚĂ ÎN FILOSOFIA KAIZEN.................................................................................5
3. ELEMENTE DEFINITORII ALE INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ ÎN
FILOSOFIA KAIZEN.....................................................................................................................7
4. FACTORII KAIZEN DE INFLUENȚARE A PERFORMANȚEI.........................................8
CONCLUZII..................................................................................................................................10
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................11
INTRODUCERE
Kaizen este o filozofie japoneză care crede că "schimbarea este bună". "Kai" înseamnă
schimbare, iar "zen" înseamnă bine. În cadrul afacerilor, Kaizen este, de asemenea, un
instrument strategic care aduce îmbunătățiri continue în termeni de productivitate sporită, calitate
superioară, costuri mai mici, procese eficiente, siguranță crescută și o mai bună experiență a
clienților. Cuvântul "Continuu" merită să ne amintească că, Kaizen este un proces de
îmbunătățire fără sfârșit.
Povestea Kaizen a început după al doilea război mondial, când Toyota a început să
implementeze cercuri de calitate în procesele sale de producție. Un grup de muncitori au
identificat problemele, analizele și soluțiile propuse pentru a îmbunătăți productivitatea. "Calea
1
Toyota" a devenit mai târziu extrem de popular în lumea occidentală datorită lucrării lui Masaaki
Imai, președintele Corporației Cambridge din Tokio și al Institutului European Kaizen.
Conceptul Kaizen presupune că nu există un sfârșit perfect și că totul poate fi
îmbunătățit. Oamenii trebuie să se străduiască să evolueze și să inoveze în mod
constant. Principiul de bază al Kaizen este că oamenii care îndeplinesc anumite sarcini și
activități sunt cei mai cunoscători despre acea sarcină/activitate; includerea lor pentru a efectua
schimbarea este cea mai bună strategie de îmbunătățire.
Managementul performanței reprezintă un proces extrem de important în structura internă
a oricărei companii, indiferent de mărimea acesteia. Cu ajutorul lui, antreprenorii, managerii și
specialiștii în resurse umane pot anticipa, măsura și evalua în mod eficient și în timp real
rezultatele angajaților.
Pe lângă aceste aspecte, procesul de management al performanței ajută angajații să se
dezvolte în cadrul companiei, să crească în mod constant și să evolueze din punct de vedere
profesional.
Managementul performanței și filosofia Kaizen putem observa că urmăresc același scop,
de aceea implementarea acestei filosofi japoneze aduce un plus fiecărei organizații. Deoarece
pașii mici, aduc rezultate mari.
Managementul Performanței este unul dintre cele mai importante procese prin prisma
implicațiilor pe care le are în ceea ce privește mai toate dimensiunile vieții organizaționale:
capacitatea companiei de a-și activa talentele, de a crea o scală corectă a valorilor, de a distribui
beneficiile după merit obținând echitate internă, recunoașterea și încurajarea
performerilor, motivarea angajaților, etc.
KAIZEN înseamnă îmbunătățire. În plus, înseamnă și îmbunătățirea continuă a vieții
personale, a vieții de acasă, a vieții sociale și a vieții profesionale. Când este aplicat la locul de
muncă, KAIZEN înseamnă îmbunătățire continuă care implică pe toată lumea – manageri și
2
lucrători deopotrivă. Învățarea organizațională ar putea pune în practică modalitățile Kaizen
pentru o funcționare și dezvoltare optimă pe termen lung.
Conceptul de Kaizen cuprinde o gamă largă de idei. Aceasta implică facerea mediul de lucru
mai eficient prin crearea unei atmosfere de echipă, îmbunătățirea procedurilor de zi cu zi,
asigurarea angajamentului angajaților și făcând un loc de muncă mai împlinit, mai puțin obositor
și mai sigur.
Filosofia Kaizen aplicată în procesul managementului performanței explorează conceptul de
Kaizen și modul în care acesta poate fi integrat în procesul de management al performanței unei
organizații. Kaizen, un termen japonez care înseamnă "schimbare în bine" sau "îmbunătățire
continuă", este o filosofie care se concentrează pe îmbunătățirea constantă a proceselor și
rezultatelor.
În contextul managementului performanței, filosofia Kaizen poate fi aplicată pentru a stimula
creșterea continuă a performanței angajaților și a organizației în ansamblu. Aceasta implică
adoptarea unor abordări și practici care încurajează angajații să se implice în procesul de
identificare a problemelor și de generare a soluțiilor pentru îmbunătățire.
Un aspect important al filosofiei Kaizen este cultura participării și implicării depline a tuturor
angajaților. Prin crearea unui mediu în care angajații se simt încurajați să contribuie cu idei și să
participe la procesul de îmbunătățire, organizația poate beneficia de experiența și cunoștințele
fiecărui membru al echipei. Aceasta promovează o cultură a învățării și dezvoltării continue.
Un alt principiu cheie al Kaizen-ului este focalizarea pe mici îmbunătățiri continue în locul
schimbărilor majore și radicale. Aceasta înseamnă că îmbunătățirile nu trebuie să fie neapărat
revoluționare sau costisitoare, ci pot fi realizate prin aplicarea unor schimbări mici, iterative și
frecvente. Prin abordarea treptată a îmbunătățirilor, organizația poate evita rezistența la
schimbare și poate menține un ritm constant de progres.
Pentru a aplica filosofia Kaizen în managementul performanței, organizațiile pot utiliza
diverse instrumente și tehnici, cum ar fi brainstorming-ul, analiza cauzelor profunde, ciclul
PDCA (Plan-Do-Check-Act) și sistemele de sugestii ale angajaților. Aceste instrumente
facilitează implicarea și contribuția angajaților în procesul de identificare a problemelor și de
găsire a soluțiilor, promovând astfel îmbunătățirea continuă.
În concluzie, aplicarea filosofiei Kaizen în managementul performanței poate aduce
numeroase beneficii organizației, precum creșterea productivității, motivarea angajaților,
3
creșterea calității și îmbunătățirea satisfacției clienților. Prin adoptarea abordării Kaizen,
organizațiile pot cultiva o cultură a îmbunătățirii continue și pot atinge succesul pe termen lung.
Pentru a defini și stabili indicatorii de performanță în spiritul Kaizen, următorii pași sunt
necesari:
1. Identificarea obiectivelor-cheie: În primul rând, organizația trebuie să identifice
obiectivele-cheie pe care dorește să le atingă. Aceste obiective ar trebui să fie clare,
măsurabile și aliniate cu viziunea și strategia organizației. Ele pot include creșterea
veniturilor, reducerea costurilor, îmbunătățirea satisfacției clienților sau orice alte aspecte
relevante pentru succesul organizației.
2. Identificarea proceselor-cheie: Pasul următor este identificarea proceselor-cheie care sunt
critice pentru atingerea obiectivelor stabilite. Aceste procese sunt etapele sau activitățile
cheie care contribuie direct la succesul organizației. Identificarea și focalizarea pe aceste
procese permit o abordare mai eficientă și eficace în măsurarea și îmbunătățirea
performanței.
3. Selectarea indicatorilor de performanță: După identificarea proceselor-cheie, următorul
pas constă în selecția indicatorilor de performanță corespunzători pentru fiecare proces.
Acești indicatori ar trebui să reflecte performanța specifică a procesului și să ofere
informații relevante despre progresul către obiectivele stabilite. Este important ca
indicatorii să fie măsurabili, ușor de înțeles și să furnizeze date obiective și valide.
4. Stabilirea valorilor țintă: Pentru fiecare indicator de performanță selectat, organizația
trebuie să stabilească valorile țintă sau standardele dorite de performanță. Aceste valori
4
țintă ar trebui să fie realiste și realizabile, dar și suficient de ambițioase pentru a stimula
îmbunătățiri continue. Prin stabilirea unor ținte specifice și motivante, se creează un
cadru în care angajații și echipa pot orienta eforturile spre obținerea performanțelor
dorite.
5. Monitorizarea și raportarea performanței: După stabilirea indicatorilor de performanță și
valorilor țintă, organizația trebuie să monitorizeze în mod regulat performanța și să
raporteze rezultatele obținute. Acest proces implică colectarea și analizarea datelor
relevante, compararea performanței reale cu valorile țintă și identificarea abaterilor sau a
nevoilor de ajustare. Monitorizarea și raportarea performanței oferă o bază de date
obiectivă pentru luarea deciziilor și identificarea oportunităților de îmbunătățire.
5
3. ELEMENTE DEFINITORII ALE INDICATORILOR DE
PERFORMANȚĂ ÎN FILOSOFIA KAIZEN
6
Un alt aspect important în definirea indicatorilor de performanță în filosofia Kaizen este
ușurința în înțelegere. Indicatorii ar trebui să fie ușor de înțeles și interpretat de către toți cei
implicați, de la angajați la conducere și până la nivelul organizațional. Acest lucru facilitează
comunicarea eficientă și împărtășirea informațiilor relevante. Indicatorii trebuie să fie exprimați
în termeni simpli și să fie prezentate într-un mod clar și concis. De exemplu, un indicator ușor de
înțeles în cadrul unei echipe de proiect ar putea fi numărul de sarcini finalizate într-o săptămână.
Un element distinctiv al indicatorilor de performanță în filosofia Kaizen este orientarea către
îmbunătățirea continuă. Indicatorii de performanță ar trebui să reflecte progresul în direcția
obținerii de rezultate mai bune și să stimuleze găsirea de soluții și implementarea de îmbunătățiri
treptate. Aceștia ar trebui să evidențieze lacunele și oportunitățile de îmbunătățire, promovând
astfel cultura îmbunătățirii continue în cadrul organizației. De exemplu, un indicator care reflectă
timpul mediu de procesare al comenzilor poate stimula identificarea și implementarea de
proceduri mai eficiente pentru a reduce acest timp.
7
De exemplu, în unele firme se acceptă ca directorii de vânzări să calculeze însăși costul
serviciilor vândute, să emită facturi și să întocmească contracte. Deși, de fapt, facturile și
calculele costurilor sunt treaba contabilității, iar contractele sunt treaba departamentului juridic
sau, din nou, contabilității. Această parte, din anumite motive, supără pe toată lumea și, uneori,
sperie cel mai mult. Dar, de fapt, dacă procesul este organizat corect și transmis acestor
departamente, lucrurile vor merge mult mai repede.
Al doilea pas constă în gândirea lucrurilor de prisos și scăparea de acesta. Dar trebuie gândite
modificări simple care pot fi făcute în timpul fluxului de lucru.
În următorul pas se pune accent pe ordinea importanței lucrurilor. În primele câteva
săptămâni este bine să se formeze un jurnal de muncă în care să se noteze sarcinile finalizate,
timpul la care au fost finalizate și timpul necesar pentru a le îndeplinii. În cele din urmă o să se
poată vedea că cele mai importante sarcini ne iau cel mai puțin timp. Sarcinile complexe și
importante este bine să fie setate în perioada în care productivitatea se află la apogeu.
Procesul de curățare constă în punerea tuturor lucrurilor la locul său și curățarea biroului la
încheierea programului. În următoarea zi, găsirea lucrurilor și a documentelor potrivite este mult
mai ușoară dacă totul este așezat la locul său. Lucrurile trebuie așezate în ordine nu numai pe
desktop, ci și in capul nostru. Pentru a face acest lucru, ne folosim de jurnalul de lucru și
construirea unui bilanț.
Standardizarea sau sistematizarea face referire la construirea unei scheme cu activitățile ce ne
revin și urmărirea acesteia întocmai.
Ultimul pas este menținerea practicii, după ce primele 4 procese sunt încheiate, acestea devin
un nou mod de lucru pentru noi. Acest mod de lucru trebuie urmat fără scuze de revenire la
vechile obiceiuri.
8
CONCLUZII
9
organizațiilor poate duce la rezultate semnificative și durabile, asigurând un avantaj competitiv
într-un mediu de afaceri dinamic și solicitant.
BIBLIOGRAFIE
10