UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZARE: ADMINISTRATIE PUBLICA

Anul III

REFERAT

DREPT ADMINISTRATIV.PARTEA SPECIALA

Infrastructura tehnico-edilitar in orasul Stei

Conf.univ.dr. VOICU BARA Student: REBELES DANIELA

ORADEA

2014-2015

CUPRINS

1.Legea 51/2006 Legea serviciilor comunitare de utiliti publice

1.1 Infrastructura tehnico edilitara
1.2 Autoritatile adiminitratiei publice
1.3 Autoritati de reglementare
1.4 Gestiunea serviciilor de utilitati publice
1.5 Finantarea
2.Legea 241/2006 Legea serviciului de alimentare cu ap i de
canalizare
2.1 Notiuni generale
3.Infrastructura tehnico-edilitar (energie termic, gaze naturale,
reele de ap i canalizare) in orasul Stei
3.1 Retele de apa si canalizare
Sursa de apa
Captarea de apa
Inmagazinarea apei
 Probleme privind alimentarea cu apa
Sistemul centralizat de canalizare
3.2 Evoluia reelei de ap i canalizare
Proiencte si investitii
Necesitati
3.3 Sistemul de producie i distribuie a energiei termice
Alimentarea cu cldur
Programul de Alimentare cu Gaz.
Necesitati
3.4 Analiza SWOT a amenajrii i echiprii teritoriului

BIBLIOGRAFIE

Legea serviciilor comunitare de utiliti publiceNr. 51 din8 martie 2006

Art 2 alin j:Infrastructura tehnico-edilitara estezzz ansamblul sistemelor de utilitati publice

destinate furnizarii/prestarii serviciilor de utilitati publice; infrastructura tehnico-edilitara apartine
domeniului public ori privat al unitatilor administrativ-teritoriale si este supusa regimului juridic al
proprietatii publice sau private, potrivit legii;
Art. 3
(1) Serviciile de utilitati publice sunt in responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale
si se infiinteaza, se organizeaza si se gestioneaza potrivit hotararilor adoptate de consiliile locale,
de consiliile judetene, de asociatiile de dezvoltare comunitara sau, dupa caz, de Consiliul General
al Municipiului Bucuresti, in functie de gradul de urbanizare, de importanta economico-sociala a
localitatilor, de marimea si de gradul de dezvoltare a acestora si in raport cu infrastructura tehnico-
edilitara existenta.
(2) In organizarea, functionarea si dezvoltarea serviciilor de utilitati publice interesul general al
comunitatilor locale este prioritar. Prevederile prezentei legi vizeaza satisfacerea cat mai completa
a cerintelor utilizatorilor, protejarea intereselor acestora, intarirea coeziunii economico-sociale la
nivelul comunitatilor locale, precum si dezvoltarea durabila a unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) In functie de necesitati, consiliile locale, consiliile judetene, asociatiile de dezvoltare
comunitara sau, dupa caz, Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot infiinta in conditiile
prezentei legi si alte servicii de utilitati publice avand ca obiect alte activitati decat cele prevazute
la art. 1 alin. (2).
(4) Detalierea infiintarii, organizarii, dezvoltarii, finantarii, functionarii si gestionarii fiecarui
serviciu de utilitati publice se face prin legi speciale, prin norme si reglementari sectoriale
adoptate prin hotarari ale Guvernului si prin ordine ale autoritatilor de reglementare competente.
(5) Serviciile de utilitati publice sunt furnizate/prestate prin intermediul unor operatori, definiti
potrivit art. 2 lit. g), care asigura nemijlocit gestiunea propriu-zisa a serviciilor, precum si
administrarea si exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora.
Autoritatile administratiei publice locale au competenta exclusiva, in conditiile legii, in tot ceea
ce priveste infiintarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea si controlul functionarii serviciilor
de utilitati publice, precum si in ceea ce priveste crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea
si exploatarea bunurilor proprietate publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale,
aferente sistemelor de utilitati publice.
Guvernul asigura realizarea politicii generale a statului in domeniul serviciilor de utilitati publice,
in concordanta cu Programul de guvernare si cu obiectivele Planului national de dezvoltare
economico-sociala a tarii

Autoritati de reglementare:

A.N.R.S.C., A.N.R.E. si A.R.R. au calitatea de autoritate de reglementare, in sensul prezentei legi.

A.N.R.S.C. este autoritatea de reglementare competenta pentru urmatoarele servicii de utilitati
publice:
a) alimentarea cu apa;
b) canalizarea si epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale;
d) producerea, transportul, distributia si furnizarea de energie termica in sistem centralizat, cu
exceptia activitatii de producere a energiei termice in cogenerare;
e) salubrizarea localitatilor;
f) iluminatul public;
A.N.R.S.C. este institutie publica autonoma de interes national, cu personalitate juridica, ce
functioneaza in coordonarea primului-ministru, pe baza regulamentului propriu de organizare si
functionare aprobat prin hotarare a Guvernului.
Gestiunea serviciilor de utilitate publica:
Gestiunea serviciilor de utilitati publice reprezinta modalitatea de organizare, functionare si
administrare a serviciilor de utilitati publice in scopul furnizarii/prestarii acestora in conditiile
stabilite de autoritatile administratiei publice locale.
Gestiunea serviciilor de utilitati publice se organizeaza si se realizeaza in urmatoarele modalitati:
a) gestiune directa; Gestiunea directa este modalitatea de gestiune in care autoritatile
administratiei publice locale sau asociatiile de dezvoltare comunitara, dupa caz, isi asuma, in
calitate de operator, toate sarcinile si responsabilitatile ce le revin, potrivit legii, cu privire la
furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice si la administrarea si exploatarea sistemelor de
utilitati publice aferente.
b) gestiune delegata. Gestiunea delegata este modalitatea de gestiune in care autoritatile
administratiei publice locale sau asociatiile de dezvoltare comunitara, dupa caz, transfera unuia
sau mai multor operatori toate sarcinile si responsabilitatile privind furnizarea/prestarea serviciilor
de utilitati publice, precum si administrarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente
acestora, pe baza unui contract, denumit in continuare contract de delegare a gestiunii.
Finantarea servicilor:
Finantarea cheltuielilor curente pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice,
precum si pentru intretinerea, exploatarea si functionarea sistemelor aferente se realizeaza pe
criterii economice si comerciale; mijloacele materiale si financiare necesare desfasurarii
activitatilor specifice fiecarui serviciu se asigura prin bugetele de venituri si cheltuieli ale
operatorilor.
Veniturile operatorilor se constituie prin incasarea de la utilizatori, sub forma de preturi sau
tarife, a sumelor reprezentand contravaloarea serviciilor furnizate/prestate si, dupa caz, din alocatii
de la bugetele locale

2 LEGE Nr. 241 din 22 iunie 2006

Legea serviciului de alimentare cu ap i de canalizare
Prezenta lege stabilete cadrul juridic unitar privind nfiinarea, organizarea,
gestionarea, finanarea, exploatarea, monitorizarea i controlul furnizrii/prestrii
reglementate a serviciului public de alimentare cu ap i de canalizare al localitilor.
Serviciul public de alimentare cu ap i de canalizare face parte din sfera
serviciilor comunitare de utiliti publice, astfel cum acestea au fost definite prin
Legea serviciilor comunitare de utiliti publice nr. 51/2006, i cuprinde totalitatea
aciunilor i activitilor prin care se asigur satisfacerea nevoilor colectivitilor
locale, prevzute la art. 1 alin. (2) lit. a), b) i c) din Legea nr. 51/2006.
Serviciul public de alimentare cu ap i de canalizare, denumit n continuare
serviciul de alimentare cu ap i de canalizare, se nfiineaz, se organizeaz i se
gestioneaz sub conducerea, coordonarea, controlul i responsabilitatea autoritilor
administraiei publice locale i are drept scop alimentarea cu ap, canalizarea i
epurarea apelor uzate pentru toi utilizatorii de pe teritoriul localitilor.
Serviciul de alimentare cu ap i de canalizare se furnizeaz/presteaz prin
exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumit sistem public de
alimentare cu ap i de canalizare.
Desfurarea activitilor specifice serviciului de alimentare cu ap i de canalizare,
indiferent de forma de gestiune aleas, se realizeaz pe baza unui regulament al serviciului i a
unui caiet de sarcini, elaborate i aprobate de autoritile administraiei publice locale sau, dup
caz, de asociaiile de dezvoltare intercomunitar de ap i de canalizare, n conformitate cu
regulamentul-cadru, respectiv caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu ap i de
canalizare, elaborate de Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utiliti Publice, denumit n continuare A.N.R.S.C., i aprobate prin ordin al preedintelui
acesteia. n cazul asociaiilor de dezvoltare intercomunitar de ap i de canalizare, regulamentul
serviciului i caietul de sarcini se elaboreaz n cadrul acestora, se avizeaz de autoritile
deliberative ale unitilor administrativ-teritoriale membre i se aprob de adunrile
generale.
Infiinarea, organizarea, coordonarea, gestionarea, monitorizarea i controlul
furnizrii/prestrii reglementate a serviciului de alimentare cu ap i de canalizare la
nivelul comunelor, oraelor, municipiilor, judeelor, precum i administrarea,
exploatarea i asigurarea funcionrii sistemelor publice de alimentare cu ap i de
canalizare aferente acestora constituie competene exclusive ale autoritilor
administraiei publice locale, care le exercit n condiiile legii. Aceste competene pot
fi exercitate i prin intermediul asociaiilor de dezvoltare intercomunitar de ap i de
canalizare, n numele i pe seama unitilor administrativ-teritoriale asociate, n baza
mandatului acordat acestora n condiiile Legii nr. 51/2006.
3 Infrastructura tehnico-edilitar (energie termic, gaze naturale,
reele de ap i canalizare) in orasul Stei
Reele de ap i canalizare
n oraul tei, sursele de ap sunt administrate de ctre operatorul S.C. Solceta S.A
tei1 . Societatea S.C. Solceta S.A., fosta exploatare de gospodrie comunal i
locativ, are ca activitate de baz captarea, transportul, tratarea, distribuia apei
potabile n localitate i colectarea i epurarea apelor din ora. La nivelul oraului
tei, 98% din populaie are acces la servicii de alimentare cu ap i canalizare, mult
peste media de acoperire n judeul Bihor care este de aproximativ 70%.
Alimentarea cu ap a oraului se face n sistem centralizat.
Sursa de ap o constituie apa de suprafa captat din valea Aleului, la o distan
de 12 km de ora, i const din: captare de tip mixt, amplasat pe Valea Aleului, la
circa 800 m amonte de confluena cu prul Galbena.
Captarea se realizeaz cu prag de fund n albia vii Aleului cu priza de
coronament pentru var i captare lateral pentru iarn. n partea malului stng a
captrii Aleu sunt amplasate i instalaiile de deznisipare pentru ndeprtarea
granulelor n suspensie cu peste 0,2 mm.
Datorit faptului ca n perioadele secetoase prul Aleu nu asigur debitul necesar
la surs, pe prul Galbena a fost construit o alt captare n conducta de aduciune,
cnd debitul din Valea Aleului este insuficient. Apa vine prin cdere liber. Odat
captat, apa de la barajul Aleu este condus gravitaional spre staia de tratare printr-o
conduct de aduciune n lungime total de cca. 12.000 m. Aceast conduct este din
oel i premo, cu diametrul de Dn 400 mm.
Debitul la captare este prevzut pentru 80 l/sec, dar instalaia poate asigura pn
la 150 l/sec. Staia de tratare a apei de suprafa este amplasat n vecintatea ora ului
tei, pe dealul din partea de Nord - Est a oraului. Sta ia de tratare a apei este format
din: camera de distributie i amestec, 4 decantoare suspensionale, 6 filtre rapide, staia
de clorinare.
nmagazinarea apei se face n 2 rezervoare de nmagazinare cu capacitatea de
1.000 mc fiecare i unul de 1.000 nou construit. Sistemul de distribuire a apei de la
rezervoare la consumatori este gravitaional.
Reelele de distribuie sunt din oel, font presiune, azbociment i PE HD, avnd
diametre cuprinse ntre 75 - 250 mm. De la staia de tratare a apei, apa intr n re eaua
de distribuie a localitii.
Probleme privind alimentarea cu ap: capacitatea insuficient de nmagazinare
a apei pentru compensarea debitelor medii zilnice n caz de avarii pe conducta de
aduciune. Canalizarea menajer a fost executat n perioada 1951 - 1953, avnd i o
staie de epurare. Mai trziu, staia de epurare s-a extins, ajungnd la capacitatea de
azi de 120l/s.
Sistemul centralizat de canalizare este alctuit din reele de canalizare
menajer, canalizare pluvial i staie de epurare.

1
Surs: Solceta S.A. - 2014
 Staia de epurare este situat n aval de localitate, la intersecia Criului Negru cu
Criul Bia.
Staia de epurare modernizat este dat n folosina din decembrie 2010 i are
treapt biologic i teriar.
Apa uzat tratat i evacuat corespunde att STAS-urilor n vigoare NTPA
001/2002 (Normativ din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de ncarcare cu
poluani a apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea n receptorii naturali) ct
i limitelor impuse la indicatorii stabilii prin Autorizaia de Gospodrire a apelor.
Apele pluviale sunt colectate printr-o reea de canalizare pluvial care nu acoper
ntreaga suprafa a localitii.

Evoluia reelei de ap i canalizare

Staia de epurare a beneficiat de modernizri n anul 2007 i n anul 2010 iar
staia de tratare ap potabil a beneficiat de modernizri ncepnd cu anul 2010,
acestea continund i la momentul actual.
Conductele de distribuie pentru ap potabil au fost nlocuite n proporie de
75% i locuitorii au fost branai la ele iar conductele de canalizare au fost nlocuite
tot n proporie de 75% dar nu s-au realizat nc branamentele.

Proiecte de investitii

Lucrri prioritare de extindere i reabilitare a reelelor de alimentare cu ap i

canalizare n localitatea tei, judeul Bihor (Prioritatea I) proiect finan at prin
Programul Naional de Dezvoltare Local

2
Strategia de dezvoltare a orasului Stei judetul Bihor pentru perioada 2014-2020
Necesiti
Finalizarea proiectelor de reabilitare i extindere a reelei de ap i canalizare

Sistemul de producie i distribuie a energiei termice

Alimentarea cu cldur3 a oraului a fost asigurat de la o central termic de

zon, amplasat n incinta S.C. Hiperion, cu combustibil de pcur. Datorit strii de
uzur a cazanelor i a reelelor termice, ct i a izolaiilor termice (primare i
secundare) acest sistem de nclzire nu mai funcioneaz.
n prezent, nclzirea spaiilor de locuit i social culturale se face cu nclzire
local combustibil solid sau lichid (n principal pe lemne). n zon 4 la o distan de
aproximativ 1 km, exist o conduct de transport gaze naturale Dn400 PN25 bari.
Astfel, s-au nceput demersurile pentru nfiinarea distribuiei de gaze naturale n
localitate prin Programul de Alimentare cu Gaz. Aceast distribuie de gaze naturale
const n:
o staie de preparare msurare gaze naturale 25/6 bari;
conduct de repartiie gaze naturale la 6 bari;
2 buc. staie de reglare msurare gaze naturale, 2 buc. SRM6/2 bari;
reele de distribuie la 2 bari n localitate;
branamente i instalaii de utilizare la consumatori
De asemenea, n zon oraului s-a descoperit ap termal. Astfel, s-au nceput
forri n vederea utilizrii apei pentru nclzirea locuinelor i cldirilor.

Necesiti
Introducerea gazului i a apei geotermale, pentru asigurarea alimentrii cu cldur
a locuinelor i cldirilor cu diferite funciuni.

3
Surs: Plan Urbanistic General i Regulament de Urbanism pentru oraul tei 2010
4
Surs: Primria tei - 2014
Analiza SWOT a amenajrii i echiprii teritoriului
 BIBLIOGRAFIE:

Legea serviciilor comunitare de utilitati publice, legea 51/2006

Strategia de dezvoltare a orasului Stei judetul Bihor pentru

perioada 2014-2020
Solceta S.A. - 2014
Primria tei - 2014
 Plan Urbanistic General i Regulament de Urbanism pentru
oraul tei 2010