Rusnac Arcadie Legislatia RM Privind Serviciile de Apa Si Canalizare 17.09.2015 Power Point

Legislaţia Republicii Moldova
cu privire la calitatea apei potabile

şi apelor uzate
Rusnac Arcadie
Şef Departamentul asigurarea calităţii, control şi reglementare
S.A. ,,Apă-Canal Chişinău"
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare
Articolul 1. Scopul legii
Scopul prezentei legi este crearea cadrului legal pentru înfiinţarea, organizarea, gestionarea, reglementarea şi monitorizarea
funcţionării serviciului public de alimentare cu apă potabilă, tehnologică, de canalizare şi de epurare a apelor uzate menajere şi
industriale (în continuare – serviciu public de alimentare cu apă şi de canalizare) în condiţii de accesibilitate, disponibilitate,
fiabilitate, continuitate, competitivitate, transparenţă, cu respectarea normelor de calitate, de securitate şi de protecţie a
mediului.
Articolul 2. Obiectul şi domeniul de aplicare
(1) Prezenta lege reglementează:
a) activitatea de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare;
b) exploatarea, întreţinerea, extinderea şi funcţionarea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare;
c) determinarea şi aprobarea tarifelor reglementate la serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare;
d) securitatea şi fiabilitatea în alimentarea cu apă a consumatorilor;
e) protecţia drepturilor consumatorilor serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare;
f) accesul nediscriminatoriu garantat pentru toate persoanele fizice şi juridice la serviciul public de alimentare cu apă şi de
canalizare în condiţii contractuale şi în conformitate cu actele legislative şi cu alte acte normative în domeniu.
(2) Prezenta lege stabileşte competenţele autorităţilor publice centrale şi locale în domeniul serviciului public de alimentare
cu apă şi de canalizare, autorităţii publice centrale de reglementare, precum şi drepturile şi obligaţiile consumatorilor şi ale
operatorilor care furnizează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în localităţi, alte prevederi ce ţin de
funcţionarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare.
(3) Prevederile prezentei legi se aplică serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare furnizat de operatori la nivel de
regiuni, raioane, municipii, oraşe, sate şi comune, indiferent de forma juridică de organizare a lor.
Articolul 3. Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare
(1) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare cuprinde totalitatea activităţilor de utilitate publică şi de interes
economic şi social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului, înmagazinării şi distribuirii apei potabile sau
tehnologice la toţi consumătorii de pe teritoriul unei sau al mai multor localităţi, precum şi în scopul colectării, transportului,
epurării şi evacuării apelor uzate.
(2) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare se înfiinţează, se organizează şi se gestionează de autorităţile
administraţiei publice locale pentru satisfacerea necesităţilor colectivităţilor locale.
(3) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează prin crearea şi exploatarea unei infrastructuri tehnico-
edilitare specifice, denumită sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare.
(4) În localităţile rurale se poate organiza, după caz, doar serviciul public de alimentare cu apă.
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
Articolul 5. Competenţa Guvernului

(1) Guvernul asigură realizarea politicii generale de stat în domeniul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare
conform programului de guvernare.
(2) Guvernul îşi exercită atribuţiile în domeniul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare prin:
a) iniţierea şi prezentarea spre adoptare Parlamentului a unor proiecte de acte legislative privind reglementarea activităţii
serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare;
b) aprobarea de acte normative în domeniul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare în conformitate cu
concepţiile privind dezvoltarea socioeconomică, urbanismul şi amenajarea teritoriului, protecţia şi conservarea mediului;
c) implementarea în domeniul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare a mecanismelor specifice economiei de
piaţă, crearea unui mediu de concurenţă, atragerea capitalului privat, promovarea de parteneriat public-privat şi a privatizării.
(3) Guvernul sprijină autorităţile administraţiei publice locale în vederea înfiinţării, dezvoltării şi îmbunătăţirii serviciului public
de alimentare cu apă şi de canalizare, promovării parteneriatului şi asocierii unităţilor administrativ-teritoriale pentru crearea şi
exploatarea unor sisteme tehnico-edilitare de interes comun. Sprijinul se acordă, la solicitarea acestora, prin intermediul
organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, sub formă de asistenţe tehnice şi/sau financiare, metodologice şi
consultativ-informaţionale, în condiţiile legii.
Articolul 7. Reglementarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

(1) Reglementarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare se asigură de către Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Energetică (în continuare – Agenţie). Agenţia îşi exercită atribuţiile în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În domeniul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, Agenţia va:
- elabora şi aproba Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de
canalizare şi de epurare a apelor uzate şi Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor la serviciile auxiliare
furnizate de către operatori;
- elabora şi aproba Regulamentul cu privire la serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare;
- elabora şi aproba Regulamentul cu privire la indicatorii de calitate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare;
- elabora şi aproba Regulamentul cu privire la procedurile de achiziţie de către operatori a bunurilor, a lucrărilor şi a serviciilor
utilizate în activitatea lor, pentru a asigura respectarea de către aceştia a principiului eficienţei maxime la cheltuieli minime;
- elabora şi aproba Regulamentul cu privire la stabilirea şi aprobarea, în scop de determinare a tarifelor, a consumului
tehnologic şi a pierderilor de apă în sistemele publice de alimentare cu apă.
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
Articolul 9. Supravegherea şi controlul de stat al serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

Supravegherea şi controlul de stat al serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare se efectuează de către:
a) serviciul supravegherii de stat a sănătăţii publice;
b) organul de protecţie a mediului înconjurător;
c) serviciul de administrare şi de supraveghere a resurselor de apă;
d) organul de control asupra aplicării legislaţiei şi a documentelor normative în construcţii.
Articolul 10. Principiile de înfiinţare, organizare şi funcţionare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare
Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în baza
următoarelor principii:
a) securitatea serviciului furnizat;
b) politica tarifară adecvată;
c) calitatea, eficienţa şi rentabilitatea serviciului furnizat;
d) transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzînd consultarea cu patronatele, sindicatele, consumatorii şi cu
asociaţiile reprezentative ale acestora în problemele asocierii intercomunale şi ale regionalizării serviciului;
e) dezvoltarea durabilă;
f) accesul reglementat la sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare al tuturor consumatorilor, pe baze
contractuale;
g) respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi al sănătăţii
populaţiei.
Articolul 11. Gestiunea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

(1) Gestiunea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare se organizează şi se realizează prin:
a) gestiune directă;
b) gestiune delegată.
(2) Alegerea formei de gestiune a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare se efectuează prin decizia
autorităţii administraţiei publice locale sau, după caz, a organului central de specialitate în calitatea lor de fondatori.
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
Articolul 14. Atribuţiile operatorului

Indiferent de modalitatea de gestiune adoptată sau de statutul juridic, de forma de organizare, de natura capitalului,
de tipul de proprietate ori de ţara de origine, operatorul trebuie să asigure:
a) captarea, tratarea, transportul, acumularea şi distribuţia apei, respectiv, canalizarea, epurarea şi evacuarea apelor
uzate;
b) exploatarea sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului public de canalizare pînă la punctul de delimitare
a reţelelor publice şi a celor interne ale consumatorului în condiţii de siguranţă şi eficienţă tehnico-economică, cu
respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de exploatare;
c) instituirea, supravegherea şi întreţinerea, în conformitate cu prevederile legale, a zonelor de protecţie a
construcţiilor şi instalaţiilor specifice sistemelor publice de alimentare cu apă, de canalizare şi de epurare a apelor
uzate;
d) monitorizarea strictă a calităţii apei potabile şi a apei uzate distribuite/ recepţionate prin intermediul sistemelor
publice de alimentare cu apă şi/sau de canalizare, în conformitate cu normele igienico-sanitare în vigoare şi cu
concentraţiile maximal admisibile ale substanţelor poluante în apele uzate la deversarea lor în reţeaua publică de
canalizare, în staţia de epurare sau în emisar;
e) captarea apei brute şi deversarea apelor uzate în receptorii naturali cu respectarea strictă a condiţiilor indicate în
autorizaţia de utilizare a apei;
f) întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare permanentă a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de
canalizare, cu excepţia situaţiilor de forţă majoră;
g) măsurarea volumelor de apă produsă, distribuită şi facturată, cu contoare de apă legalizate, adecvate şi verificate
metrologic conform cerinţelor prevăzute în Legea metrologiei nr. 647-XIII din 17 noiembrie 1995;
h) creşterea eficienţei sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare în scopul reducerii cheltuielilor,
pierderilor în sistem prin reducerea costurilor de producţie, a consumurilor specifice de materii prime, de combustibil,
de energie electrică, precum şi prin reechiparea, reutilarea şi retehnologizarea acestora;
i) stimularea reducerii consumului de apă prin promovarea recirculării, refolosirii apei şi prin promovarea reutilării
sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
Articolul 15. Obligaţiile operatorului
(1) Operatorul este obligat:
a) să îndeplinească condiţiile stipulate în licenţă;
b) să prezinte Agenţiei sau autorităţii administraţiei publice locale, după caz, calculele argumentate ale cheltuielilor suportate;
c) să nu întrerupă furnizarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, cu excepţia cazurilor de neplată, a
motivelor tehnice şi de securitate prevăzute în lege, în licenţă şi în contracte;
d) să ţină contabilitatea în modul şi în condiţiile prevăzute de lege;
e) să prezinte, în termenele stabilite, autorităţii administraţiei publice locale, autorităţii centrale de specialitate, precum şi
Agenţiei, informaţia solicitată de acestea, să asigure accesul reprezentanţilor acestora la toate documentele ce conţin
informaţii necesare pentru verificarea şi evaluarea funcţionării şi dezvoltării serviciului, să prezinte în termen Agenţiei şi
autorităţii administraţiei publice locale rapoarte privind activitatea desfăşurată;
f) să nu transmită altor persoane fizice sau juridice drepturi şi obligaţii aferente activităţii pe care operatorul o desfăşoară şi
pentru care i s-a acordat licenţă şi s-a încheiat contract de delegare a gestiunii;
g) să achite plăţile regulatorii în termenele stabilite prin lege.
(2) În raport cu consumatorii, operatorul are următoarele obligaţii:
a) să asigure furnizarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare tuturor consumatorilor din teritoriul în limitele
căruia a fost autorizat, cu respectarea prevederilor actelor legislative şi ale altor acte normative în domeniu, inclusiv a
prevederilor Regulamentului cu privire la serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, elaborat şi aprobat de Agenţie;
b) să furnizeze serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în locurile autorizate, ţinînd cont de punctele de delimitare
a reţelelor şi instalaţiilor, în baza unui contract încheiat cu consumatorul, şi să respecte angajamentele contractuale;
c) să asigure funcţionarea, la parametrii proiectaţi, a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, să respecte
indicatorii de calitate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare stabiliţi de Agenţie şi să asigure continuitatea
serviciului respectiv la punctul de delimitare a reţelelor la parametrii fizici şi calitativi;
d) să elibereze avize de racordare/branşare la reţeaua publică de apă şi de canalizare în termen de cel mult 20 de zile
calendaristice din momentul de depunere a solicitării şi a prezentării documentelor necesare indicate în Regulamentul cu privire
la serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare;
e) să informeze consumatorii, cel puţin cu 3 zile înainte, prin mass-media şi/sau prin afişare la scările blocurilor locative,
despre orice întrerupere a furnizării apei şi/sau a preluării apelor uzate în cazul unor lucrări planificate de modernizare, reparaţie
şi întreţinere;
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
f) să întreprindă măsuri de remediere, în termenele stabilite prin actele normative în domeniu, a defecţiunilor
produse în reţelele sale;
g) să instaleze, să repare, să înlocuiască şi să verifice metrologic contoarele de apă conform prevederilor art.
26;
h) să nu admită discriminarea consumatorilor, să calculeze plata pentru serviciul furnizat în baza tarifelor
aprobate, a indicaţiilor contoarelor de apă, iar în lipsa acestora, pe durata verificării metrologice periodice, sau
în cazul deteriorării din motive ce nu pot fi imputate consumatorului, să calculeze plata pentru volumul de apă
consumată, reieşind din volumul mediu lunar, înregistrat în ultimele 3 luni pînă la verificare (deteriorare);
i) să informeze consumatorii cu privire la serviciul furnizat, inclusiv cu privire la eventualele riscuri, calitatea
serviciului, condiţiile calitative şi cantitative de deversare a apelor uzate, modificările tarifului şi să prezinte, la
cerere, consumatorilor informaţii cu privire la volumul de apă consumată şi referitor la eventualele penalităţi
plătite de aceştia;
j) să restituie consumatorilor plăţile facturate incorect şi să achite despăgubiri pentru prejudiciile cauzate din
vina sa, în conformitate cu actele legislative şi cu alte acte normative în vigoare;
k) să achite, în condiţiile legii, proprietarilor din vecinătatea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de
canalizare prejudiciile cauzate în rezultatul intervenţiilor de retehnologizare, reparaţie, revizie sau în caz de
avarii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de servitute va fi despăgubit pentru prejudiciile
cauzate.
(3) La desfăşurarea activităţii, operatorul trebuie să respecte obligaţiile referitoare la securitatea, calitatea,
eficienţa şi continuitatea furnizării serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, normele de securitate
şi de sănătate a muncii, normele de protecţie a mediului, precum şi prevederile contractelor încheiate cu
consumatorii.
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
Articolul 19. Alimentarea cu apă potabilă

(1) Apa potabilă distribuită prin sistemele publice de alimentare cu apă este destinată pentru satisfacerea cu prioritate a
necesităţilor gospodăreşti ale populaţiei, ale instituţiilor publice, agenţilor economici, precum şi, în lipsa apei tehnologice,
pentru combaterea şi stingerea incendiilor.
(2) Apa potabilă distribuită consumatorilor trebuie să întrunească, la branşamentele acestora, condiţiile de potabilitate
prevăzute în normele tehnice şi în reglementările legale în vigoare, precum şi parametrii de debit şi de presiune precizaţi în
condiţiile tehnice eliberate de către operator şi în contractele de furnizare a serviciului respectiv.
(3) La elaborarea condiţiilor tehnice pentru lucrările de proiectare, operatorii se vor încadra în prevederile planului
urbanistic general al localităţii sau în planul local de amenajare a teritoriului. În cazul în care localitatea nu dispune de planul
urbanistic general actualizat sau de planul local de amenajare a teritoriului actualizat, operatorul, înainte de eliberarea
condiţiilor tehnice, va aproba prin decizia respectivă a autorităţilor publice locale planul de dezvoltare a reţelelor.
(4) La finalizarea lucrărilor de construcţie, instalaţiile şi reţelele publice de alimentare cu apă şi de canalizare, situate pe teren
public, construite de persoane fizice şi/sau de persoane juridice, precum şi cele construite pînă la intrarea în vigoare a prezentei
legi, indiferent de sursa de finanţare, se transmit gratuit la balanţa autorităţii administraţiei publice locale sau direct
operatorului în conformitate cu decizia consiliului local.
(5) În localităţile care dispun de sisteme publice de alimentare cu apă ai căror consumatori sînt asiguraţi cu apă în volum
deplin se interzice forarea de noi fîntîni arteziene şi exploatarea celor existente pentru utilizarea apelor subterane, cu excepţia
cazurilor în care se obţine acordul operatorului coordonat cu autoritatea administraţiei publice locale cînd:
a) este necesară crearea surselor de rezervă pentru alimentarea cu apă a obiectelor de importanţă strategică şi pentru
funcţionarea normală a acestora în situaţii excepţionale;
b) cerinţele de apă ale consumatorului nu pot fi acoperite integral de către operator.
(6) În cazurile în care este necesară alimentarea cu apă a obiectelor pentru comerţul sezonier, a celor pentru amenajarea
teritoriului, gospodăriei drumurilor şi a spaţiilor verzi, precum şi a celor aflate în construcţie, operatorul are dreptul să permită
construcţia reţelelor şi a instalaţiilor provizorii. În aceste cazuri, consumurile de apă vor fi contorizate, iar plata pentru serviciul
furnizat se va efectua conform indicilor contorului.
(7) Racordarea reţelelor şi a instalaţiilor provizorii la coloanele de distribuţie a apei sau la hidranţi este interzisă.
(8) În exteriorul clădirilor, reţelele provizorii se instalează în pămînt la o adîncime stabilită de normele în construcţii în vigoare
sau în canale subterane. Instalarea reţelelor la suprafaţa terenului se permite numai în cazul în care reţelele respective urmează
a fi folosite doar în perioada caldă a anului.
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
Articolul 20. Alimentarea cu apă tehnologică

(1) Pentru satisfacerea necesităţilor, cum sînt stropitul străzilor şi al spaţiilor verzi, spălarea pieţelor şi a
străzilor, spălarea periodică a sistemului de canalizare, spălarea autovehiculelor şi consumul tehnologic al
unităţilor industriale, se va utiliza cu precădere apa tehnologică.
(2) Alimentarea cu apă tehnologică se asigură fie prin sisteme centralizate publice de alimentare cu apă, fie
prin sisteme individuale realizate şi exploatate de consumatori.
(3) Se interzice orice legătură sau interconectare a reţelelor de alimentare cu apă tehnologică cu reţelele de
alimentare cu apă potabilă şi/sau cu reţelele fîntînilor arteziene.
Articolul 21. Alimentarea cu apă în situaţii excepţionale

(1) Furnizarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare consumatorilor în situaţii excepţionale
(avarii, catastrofe, calamităţi cu caracter natural etc.) se efectuează în conformitate cu actele legislative şi cu
alte acte normative în vigoare.
(2) În cazul lipsei de apă cauzate de calamităţi naturale şi/sau de catastrofe tehnogene, distribuţia apei se va
efectua conform unui program propus de operator şi aprobat de autorităţile administraţiei publice locale. Acest
program va fi adus la cunoştinţă consumatorilor prin diverse mijloace (mass-media, telefon, afişare la utilizator
etc.).
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
Articolul 22. Evacuarea apelor uzate

(1) Cantitatea de substanţe poluante în apele uzate evacuate în sistemele publice de canalizare trebuie să
nu depăşească concentraţia maxim admisibilă. Apele uzate trebuie să corespundă prevederilor actelor normative în
vigoare şi ale contractului de furnizare a serviciului, astfel încît prin natura, cantitatea ori calitatea lor să nu conducă la:
a) degradarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemelor centralizate publice de canalizare;
b) diminuarea capacităţii de transport a reţelelor şi a canalelor colectoare;
c) perturbarea funcţionării normale a staţiei de epurare, cauzată de depăşirea debitului şi a încărcării sau de
inhibarea proceselor de epurare;
d) apariţia unor pericole pentru igiena şi sănătatea populaţiei sau a personalului în procesul de exploatare a
sistemului;
e) apariţia pericolelor de explozie.
(2) Evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate epurate şi depozitarea nămolurilor provenite de la staţiile
de epurare se efectuează numai în condiţii de calitate şi de cantitate precizate în documentele de mediu eliberate de
autorităţile competente şi potrivit reglementărilor în vigoare din domeniul protecţiei calităţii apei şi a mediului, astfel
încît să se garanteze protecţia şi conservarea mediului.
(3) Preluarea în sistemele publice de canalizare a apelor uzate provenite de la întreprinderile industriale sau
de la alţi consumatori neracordaţi la reţelele publice de transportare şi/sau de distribuţie a apei se poate aproba numai
în măsura în care capacitatea sistemelor nu este depăşită din punct de vedere hidraulic sau al încărcării cu substanţe
impurificatoare şi doar dacă apele uzate nu conţin poluanţi toxici sau care pot inhiba ori bloca procesul de epurare.
(4) Nămolurile provenite din staţiile de tratare a apei, din sistemele de canalizare şi din staţiile de epurare a
apelor uzate se tratează şi se prelucrează în vederea neutralizării, deshidratării, depozitării controlate sau în vederea
valorificării potrivit reglementărilor legale în vigoare privind protecţia şi conservarea mediului.
(5) Evacuarea apelor uzate în sistemele publice de canalizare se efectuează numai în baza autorizaţiilor de
racordare şi/sau de deversare întocmite în scris, eliberate de operatorii care administrează şi exploatează sistemele de
canalizare şi care exercită controlul calităţii apelor recepţionate şi al contractelor de furnizare a serviciului de canalizare
încheiate. O condiţie obligatorie pentru eliberarea autorizaţiilor de deversare a apelor uzate agenţilor economici care
dispun de fîntîni arteziene este deţinerea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei conform Legii apelor nr.
272 din 23 decembrie 2011.
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
(6) Pentru obţinerea autorizaţiilor de deversare a apelor industriale uzate în reţeaua publică de canalizare sau
pentru înnoirea acesteia, agentul economic (consumatorul) depune o cerere de forma stabilită de către operator, la care se
anexează:
a) documentaţia de proiect, avizată de Inspectoratul Ecologic de Stat – pentru unităţile economice noi sau
retehnologizate, sau cartea tehnică a gospodăririi apelor – pentru întreprinderile existente (la înnoirea acordului de
racordare);
b) schema sistemului de canalizare a întreprinderii;
c) schema staţiei locale de preepurare a apelor uzate (dacă există);
d) informaţia despre parametrii de evacuare a apelor industriale uzate;
e) normativele privind compoziţia şi debitele de ape industriale uzate evacuate;
f) datele despre compoziţia apelor uzate la deversarea în reţeaua publică: rezultatele analizelor probelor de
ape uzate la debite medii şi maxime, în perioadele unor cantităţi medii şi maxime de substanţe poluante (variaţia sau
cronograma concentraţiilor poluanţilor), pînă la şi după staţia locală de epurare, precum şi în punctele principale ale reţelei
de canalizare, după finalizarea proceselor tehnologice;
g) cantitatea de nămoluri formate, metodele de prelucrare şi utilizare;
h) raportul despre realizarea planului de măsuri tehnico-organizatorice de reducere a debitelor de ape uzate
evacuate în reţeaua publică şi de respecatare a valorilor admisibile ale indicatorilor de calitate şi a regimului de deversare a
apelor uzate (la înnoirea acordului de racordare);
i) certificatele igienice şi de calitate, denumirea substanţelor folosite în procesul tehnologic şi componenţa
acestora;
j) ordinul privind abilitarea persoanelor responsabile (cel puţin a două persoane) pentru prelevarea probelor de
ape uzate evacuate şi pentru semnarea actelor respective.
(7) Stabilirea condiţiilor de evacuare a apelor uzate de la agenţii economici în sistemele de canalizare ale
localităţilor, precum şi a concentraţiilor maximal admisibile de poluanţi în apele uzate, se efectuează de către operator,
reieşind din normativele deversării limitat admisibile în emisari, eliberate în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
(8) La depunerea cererilor de racordare a agenţilor economici la sistemele de canalizare ale localităţilor,
solicitantul va prezenta operatorului documentaţia de proiect însoţită de avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat şi
datele despre volumul şi compoziţia apelor uzate care urmează a fi evacuate în sistemul de canalizare, iar în cazul
reconstrucţiei întreprinderii sau al extinderii capacităţilor de producţie, va prezenta şi informaţia privind compoziţia apelor
uzate şi graficul orar de evacuare a acestora.
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
(9) Autorizaţia de deversare a apelor uzate în reţeaua publică de canalizare pentru întreprinderile nou-
construite sau reconstruite/retehnologizate se eliberează după darea în exploatare a obiectivului respectiv, construit în
conformitate cu proiectul avizat de Inspectoratul Ecologic de Stat şi cu condiţia existenţei capacităţilor necesare ale
instalaţiilor de epurare ale sistemului de canalizare al localităţii. În cazul în care condiţiile de recepţionare a apelor uzate în
reţeaua publică prevăd epurarea/preepurarea locală a acestora, operatorul eliberează autorizaţia de conectare şi
deversare numai după darea în exploatare a staţiei de preepurare care trebuie să asigure eficienţa de epurare
necesară/suficientă pentru deversarea apelor uzate în reţeaua publică de canalizare a localităţii.
(10) La perfectarea autorizaţiei de deversare a apelor industriale uzate în reţeaua publică de canalizare,
operatorul trebuie să examineze materialele explicative justificate prezentate de consumatorul apei, luînd în calcul:
a) preepurarea apelor industriale uzate sau a unei părţi din acestea la staţia de epurare locală a
consumatorului;
b) preepurarea apelor industriale uzate în comun cu ale altor întreprinderi în cadrul unor staţii de epurare ale
grupului de întreprinderi (dacă aşa ceva există);
c) reutilizarea maximă a apelor uzate epurate pentru asigurarea proceselor tehnologice cu apă tehnologică
sau pentru alte folosinţe;
d) implementarea de tehnologii noi care oferă posibilitatea de reducere a consumului de apă sau a debitului de
ape uzate, precum şi a gradului lor de poluare;
e) folosirea sistemelor închise de alimentare cu apă sau utilizarea repetată şi succesivă a apei în procesele
tehnologice ale întreprinderii;
f) recuperarea substanţelor utile conţinute în apele industriale uzate;
g) tratarea şi utilizarea nămolurilor rezultate din procesele tehnologice şi din preepurarea apelor industriale uzate.
(11) După obţinerea tuturor materialelor de la agentul economic, operatorul le examinează în termen de 20 de
zile şi, în cazul în care condiţiile de evacuare a apelor uzate corespund cerinţelor prevăzute de actele normative în vigoare
în domeniul protecţiei mediului, acesta eliberează autorizaţia de deversare a apelor uzate şi încheie contractul de furnizare
a serviciului public de canalizare.
(12) Autorizaţia de deversare a apelor uzate în reţeaua publică de canalizare se eliberează agentului economic
pe un termen de pînă la 2 ani, suficient pentru realizarea planului de măsuri tehnico-organizatorice necesare pentru
efectuarea activităţilor indicate la alin. (10) lit. c) şi d), după care urmează o nouă solicitare de prelungire a termenului de
valabilitate a autorizaţiei. Autorizaţia de deversare a apelor uzate poate fi anulată în cazul schimbării condiţiilor de
canalizare a localităţii sau în cazul nerespectării de către utilizator a condiţiilor de deversare a apelor uzate.
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
(13) Evacuarea apelor uzate în lipsa contractului bilateral încheiat se consideră racordare neautorizată, pentru
care consumatorul respectiv poartă răspundere conform legislaţiei în vigoare.
(14) În cazul în care condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţeaua publică nu pot fi îndeplinite din punct de
vedere economic sau tehnologic, agentul economic prezintă operatorului argumentarea respectivă, cu indicarea cauzelor
neîndeplinirii condiţiilor de deversare. Argumentarea se examinează de către operator în termen de 10 zile, luîndu-se decizia
de încheiere cu agentul economic a unui contract de evacuare a apelor uzate supraîncărcate la tarife majorate. Contractul
poate fi încheiat numai în cazul în care staţia de epurare a apelor uzate dispune de rezerve necesare pentru a efectua
epurarea, ţinînd cont de indicatorii respectivi, dacă nu se aduc prejudicii funcţionării normale a reţelelor şi instalaţiilor de
epurare şi se asigură respectarea condiţiilor de calitate stabilite pentru evacuarea apelor uzate epurate în emisar.
(15) Eliberarea autorizaţiei de deversare a apelor uzate şi încheierea contractului privind evacuarea apelor uzate în
sistemul de canalizare al localităţii a apelor uzate ce necesită modificarea tehnologiei sau a parametrilor de funcţionare a
staţiei de epurare poate fi efectuată numai după îndeplinirea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea condiţiilor de
evacuare a apelor uzate epurate în emisar.
(16) Orice modificare a indicatorilor normativi de calitate şi/sau a regimului de deversare a apelor uzate în sistemul
de canalizare al localităţii, stabiliţi în contractul de furnizare a serviciului de canalizare, atrage sancţiuni stipulate în contract.
(17) La deversarea de către agenţii economici a apelor uzate în sistemul de canalizare al localităţii, ale căror volum
şi nivel de poluare nu depăşesc normativele aprobate în modul stabilit de legislaţia în vigoare, se aplică tarifele în vigoare
pentru serviciul de evacuare a apelor uzate.
(18) În cazul în care volumul substanţelor în suspensie, consumul biochimic de oxigen pentru 5 zile (CBO 5),
precum şi alţi indicatori depăşesc normativele aprobate în modul stabilit de legislaţia în vigoare, se aplică tarife diferenţiate,
calculate proporţional cu indicii normativelor indicate, conform condiţiilor contractuale, iar în lipsa acestor clauze în
contractul obligatoriu – conform modalităţii stabilite prin Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru
poluarea mediului şi prin alte acte legislative în vigoare.
(19) Consumatorii care au admis deversarea în reţeaua publică de canalizare a materialelor ce au provocat ieşirea,
parţială sau totală, din funcţiune a sistemului de canalizare al localităţii, inclusiv a staţiilor de epurare, recuperează prejudiciul
în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
(20) Toate litigiile apărute se soluţionează în instanţele de judecată.
(21) Concentraţiile maximal admisibile de poluanţi în apele uzate pentru fiecare agent economic din teritoriul
respectiv se stabilesc de către operator şi se aprobă de către agenţia ecologică teritorială reieşind din normativele
deversărilor limitat admisibile.
LEGEA Nr. 303 din 13.12.2013
Articolul 30. Indicatorii de calitate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare
(1) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare furnizat prin sistemele de alimentare cu apă
şi de canalizare trebuie să corespundă, la branşamentele consumatorului, indicatorilor de calitate stabiliţi în
Regulamentul privind indicatorii de calitate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobat de
Agenţie, sau, după caz, de autoritatea administraţiei publice locale.
(2) Indicatorii de calitate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare furnizat
consumatorilor se stabilesc în funcţie de necesităţile consumatorilor, de starea tehnică a sistemelor de
alimentare cu apă şi de canalizare, de investiţiile efectuate şi de cele care sînt necesare de a fi efectuate, de
eficienţa acestora şi reieşind din practica internaţională.
Articolul 38. Responsabilităţi şi sancţiuni

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau
penală, după caz, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale, organul central de specialitate, după caz, au dreptul să
sancţioneze operatorul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare în cazul în care acesta furnizează
servicii necorespunzătoare indicatorilor de calitate aprobaţi în conformitate cu actele normative în vigoare.
Articolul 39. Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare după 6 luni de la data publicării.
(2) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu
prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
(3) Agenţia şi autorităţile administraţiei publice locale, în termen de 6 luni de la data publicării
prezentei legi, vor elabora actele normative prevăzute de prezenta lege şi vor aduce actele lor normative în
concordanţă cu prezenta lege.
Acte necesare pentru eliberarea licenţei pentru serviciul public de alimentarea cu apă și de canalizare:
*Pentru obţinerea sau prelungirea licenţei pentru serviciul public de alimentarea cu apă și de
canalizare, conducătorul întreprinderii, sau persoana împuternicită de acesta, depune la ANRE personal sau prin scrisoare
recomandată o Declaraţie, cerere reperfectare de modelul stabilit de ANRE, semnată de persoana care depune declaraţia.
*Solicitanţii licenţelor pentru activitatea de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare,
anexează la declaraţie următoarele documente:
1) Copia Deciziei privind înregistrarea persoanei juridice (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001 privind
reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător);
2) Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice eliberat cu cel mult 10 zile înainte de data depunerii la ANRE a declaraţiei
privind eliberarea/prelungirea licenţei;
3) Demersul organului de control şi supraveghere tehnică de stat privind corectitudinea desfăşurării activităţii în domeniul
securităţii industriale (art.8 alin.(1), lit. a) din Legea nr.116 din 18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor industriale
periculoase);
4) Avizul pozitiv de expertiză eliberat de către organismul de expertiză în domeniul securităţii industriale (art.8 alin.(1), lit. b)
din Legea nr.116 din 18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase);
5) Raportul financiar pentru anul precedent – în cazul persoanei juridice care activează, sau un extras din contul bancar – în
cazul iniţierii activităţii de întreprinzător (art. 32 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de
alimentare cu apă şi de canalizare);
6) Documente care confirmă că dispune de reţele publice de alimentare cu apă şi/sau de canalizare, după caz (Contractul de
transmitere în gestiune a obiectivelor, Decizia autorităţii publice locale privind transmiterea obiectivelor la balanţa întreprinderii,
Actul de recepţie finală, contractul de cumpărare, cesiune, închiriere etc.) ( art. 32 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 303 din 13.12.2013
privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare);
7) Documente care confirmă că dispune de personal calificat, necesar activităţii pentru care solicită licenţă ( art. 32 alin. (3) lit.
d) din Legea nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare);
8) Avizul tehnic de înregistrare ce confirmă asigurarea metrologică a evidenţei consumului de apă (art. 32 alin. (3) lit. e) din
Legea nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare);
9) Copia buletinului de identitate al conducătorului/managerului;
10) Procura, după caz (art. 10 alin. (1) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător).
Notă: Toate documentele menţionate mai sus se depun în copie, cu prezentarea originalelor acestor documente pentru confirmarea veridicităţii copiei
documentului depus.
LEGEA Nr. 272 din 10.02.1999 cu privire la apa potabilă
CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 2. Obiectivele legii şi domeniul ei de aplicare
(1) Prezenta lege reglementează relaţiile din domeniul alimentării cu apă potabilă şi stabileşte norme referitoare la asigurarea
persoanelor fizice şi juridice cu apă potabilă, la funcţionarea sigură a sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi la calitatea ei,
răspunderea pentru încălcări în acest domeniu.
(2) Acţiunea prezentei legi se extinde asupra organelor centrale de specialitate şi autorităţilor administraţiei publice locale,
asupra proprietarilor de sisteme de alimentare cu apă potabilă şi consumatorilor de apă potabilă, întreprinderilor şi organizaţiilor
care efectuează proiectarea, construirea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, asupra organelor de stat care
exercită controlul şi supravegherea în domeniul alimentării cu apă potabilă, precum şi asupra persoanelor fizice şi juridice a căror
activitate poate influenţa calitatea apei în sursele şi sistemele de alimentare cu apă potabilă.
(3) Relaţiile din domeniul alimentării cu apă potabilă şi asigurarea conformităţii calităţii apei potabile cu normele stabilite sînt
reglementate de prezenta lege, de legile privind protecţia mediului înconjurător privind protecţia consumatorilor, privind
asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, de Codul apelor, de regulile şi normele sanitare, precum şi de alte acte
normative.
CAPITOLUL III – CALITATEA APEI POTABILE
Articolul 9. Normele de calitate
(1) Calitatea apei potabile trebuie să corespundă normelor stabilite în actele normative în vigoare.
(2) Normele sanitaro-igienice (de calitate) ale apei potabile se aprobă de către Ministerul Sănătăţii.
(3) Normele de calitate ale apei potabile se asigură prin:
a) alegerea sursei corespunzătoare de alimentare cu apă potabilă şi a tehnologiei de tratare a apei;
b) folosirea de materiale, reactivi şi utilaj certificaţi;
c) respectarea regulilor de control al calităţii apei potabile, realizarea de programe-model şi de programe de lucru care să
corespundă condiţiilor locale, monitorizarea calităţii apei;
d) protecţia surselor de alimentare cu apă potabilă împotriva poluării lor întîmplătoare sau intenţionate;
e) alte acţiuni.
(4) Derogările de la prevederile actelor normative privind calitatea apei potabile pot fi permise temporar numai de autorităţile
administraţiei publice locale, de comun acord cu organele de stat de supraveghere sanitaro-epidemiologică, cu condiţia că
derogările nu se fac referitor la parametrii microbiologici, toxicologici şi că ele nu prezintă riscuri pentru sănătatea omului.
(5) Furnizorii de apă potabilă sînt obligaţi să informeze populaţia despre nivelul depăşirii, în apa potabilă furnizată, a
conţinutului de ingredienţi supuşi monitorizării obligatorii în conformitate cu actele normative şi cu standardele în vigoare.
(6) Normele de calitate ale apei potabile şi ale surselor de alimentare cu apă potabilă se reexaminează cel puţin o dată în 5 ani.
LEGEA Nr. 272 din 10.02.1999 cu privire la apa potabilă
CAPITOLUL III – CALITATEA APEI POTABILE
Articolul 11. Controlul calităţii apei potabile
(1) Controlul calităţii tratării şi dezinfectării apei potabile în procesul ei de producţie îl efectuează laboratoarele specializate,
atestate sau acreditate în modul stabilit, ale întreprinderilor care exploatează sisteme centralizate şi necentralizate de alimentare cu
apă potabilă. Dacă întreprinderea nu are laborator, controlul poate fi efectuat, în bază de contract, la alte laboratoare care dispun
de acest drept.
(2) Programele-model şi regulile de control al calităţii apei potabile sînt stabilite în standardele de stat.
(3) Programele de lucru privind controlul calităţii apei potabile sînt elaborate de întreprinderile care exploatează sisteme
centralizate şi necentralizate de alimentare cu apă potabilă, ţinîndu-se cont de condiţiile locale, de comun acord cu organele
teritoriale de supraveghere sanitaro-epidemiologică.
(4) Controlul calităţii apei potabile se efectuează cel puţin o dată în an de către serviciile sanitaro-epidemiologice din contul
proprietarului sistemului de alimentare cu apă potabilă.
Articolul 12. Supravegherea de stat
(1) Supravegherea de stat în domeniul alimentării cu apă potabilă se efectuează de către:
a) organele supravegherii sanitaro-epidemiologice - asupra calităţii apei potabile, conformităţii ei cu normele sanitaro-igienice, cu
standardele, asupra stării sanitaro-epidemiologice a surselor de apă potabilă şi a zonelor de protecţie sanitară, asupra respectării
regulilor sanitare de organizare şi întreţinere a obiectivelor de alimentare cu apă potabilă;
b) organele standarde, metrologie şi supraveghere tehnică - asupra respectării standardelor de stat de calitate a apei potabile,
metodelor de control, regulilor de certificare a apei potabile, regulilor şi normelor de exploatare a surselor de ape subterane;
c) organele de supraveghere în domeniul arhitecturii şi construcţiilor - asupra respectării regulilor şi normelor în construcţie la
proiectarea şi construirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă;
d) organele de protecţie a mediului înconjurător, serviciile de administrare şi supraveghere a resurselor de apă - asupra stării
surselor de alimentare cu apă potabilă, evidenţei volumului de apă folosit pentru alimentarea cu apă potabilă.
Articolul 13. Informarea în problemele alimentării cu apă potabilă
(1) Consumatorii de apă potabilă au dreptul la informaţii autentice privitoare la calitatea ei, publicate în mass-media.
(2) Informarea periodică privitor la calitatea apei potabile se face gratuit de către întreprinderile de exploatare a sistemelor de
alimentare cu apă potabilă şi de organele care exercită supravegherea de stat asupra conformităţii calităţii apei potabile normelor
stabilite.
(3) În cazul cînd calitatea apei nu corespunde normelor la indicatorii care pot prejudicia sănătatea oamenilor, proprietarii de
sisteme centralizate şi necentralizate de alimentare cu apă potabilă, întreprinderile care le exploatează şi organele supravegherii de
stat sînt obligaţi să sisteze furnizarea apei şi să informeze de urgenţă consumatorii, să stabilească termenele de înlăturare a acestei
necorespunderi şi măsurile de precauţie.
(4) Informarea despre întreruperile din alimentarea cu apă potabilă se efectuează gratuit prin mass-media de către întreprinderile
care exploatează sistemele de alimentare cu apă potabilă.
Legea nr. 10 din 03.02.2009
privind supravegherea de stat a sănătăţii publice
Articolul 1. Obiectul şi scopul legii

(1) Prezenta lege reglementează organizarea supravegherii de stat a sănătăţii publice, stabilind cerinţe
generale de sănătate publică, drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice şi juridice şi modul de organizare a
sistemului de supraveghere de stat a sănătăţii publice.
(2) Scopul prezentei legi este asigurarea condiţiilor optime pentru realizarea maximă a potenţialului de
sănătate al fiecărui individ pe parcursul întregii vieţi prin efortul organizat al societăţii în vederea prevenirii
îmbolnăvirilor, protejării şi promovării sănătăţii populaţiei şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.
Articolul 39. Alimentarea populaţiei cu apă potabilă

(1) Calitatea apei potabile livrată populaţiei nu trebuie să prezinte riscuri pentru sănătatea umană.
(2) Cantitatea de apă potabilă livrată populaţiei trebuie să satisfacă necesităţile fiziologice şi gospodăreşti ale
acesteia.
(3) Persoanele juridice sînt obligate să întreprindă măsuri de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare.
Articolul 40. Sursele de folosire a apei

(1) Calitatea apei din sursele utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă, sursele de apă minerală, sursele de
apă destinate satisfacerii nevoilor gospodăreşti, de recreere ale populaţiei, de irigare a culturilor agricole
trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei sanitare aplicabile.
(2) Sursele de apă utilizate sînt supuse autorizării sanitare.
(3) În jurul tuturor tipurilor de surse de apă se stabilesc zone de protecţie sanitară.
(4) Persoanele fizice şi juridice sînt obligate să sisteze în mod independent distribuirea sau utilizarea apei în
cazul în care calitatea apei din sursă nu corespunde regulamentelor sanitare.
HG nr. 934 din 15.08.2007
Cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor
minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”
Anexa nr. 2 ,,Norme sanitare privind calitatea apei potabile”
1. Prezentele Norme reglementează calitatea apei potabile, avînd drept obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor
prin excluderea oricărui tip de contaminare a apei potabile, asigurîndu-i calitatea de apă curată şi sanogenă.
2. În sensul prezentelor Norme, următorii termeni se definesc astfel:
2.1. Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman, după cum urmează:
a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori în alte
scopuri casnice, indiferent de origine şi de faptul că este furnizată prin reţea de distribuţie, din sursă sau
rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;
b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau
comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman, cu excepţia cazului în care Ministerul
Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare aprobă folosirea apei în scopuri tehnologice,
demonstrîndu-se că apa utilizată nu afectează calitatea şi salubritatea produsului alimentar în forma lui finită;
c) apa provenită din surse locale, precum fîntîni, izvoare etc., folosită pentru băut, prepararea hranei sau în alte
scopuri casnice. Ministerul Sănătăţii poate face excepţie de la valorile parametrilor de calitate, dar fără a fi pusă
în pericol sănătatea consumatorilor.
2.2. Prin sistem de distribuţie sau instalaţie interioară se înţelege totalitatea conductelor, garniturilor şi
dispozitivelor instalate între robinetele de apă, utilizată, în mod obişnuit, pentru consumul uman, precum şi
reţeaua de distribuţie exterioară, dar numai în cazul în care acestea nu intră în responsabilitatea furnizorului de
apă, în calitatea sa de producător şi/sau distribuitor de apă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
HG nr. 934 din 15.08.2007
Cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor
minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”
Anexa nr. 2 ,,Norme sanitare privind calitatea apei potabile”
3. Dispoziţiile prezentelor Norme nu se aplică următoarelor tipuri de ape:

apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de către autorităţile competente, în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
apelor medicinale potabile care au proprietăţi terapeutice notificate, în condiţiile legii, prin reglementări sau
procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice.
3.1. Se exceptează de la prevederile prezentelor Norme:

a) apa destinată exclusiv utilizărilor în condiţii speciale, în cazul în care Ministerul Sănătăţii aprobă folosirea şi
calitatea acesteia, şi care nu influenţează, direct sau indirect, sănătatea consumatorilor cărora le este destinată;
apa potabilă provenită de la producătorii de apă individuali, care furnizează mai puţin de 5 m3 în medie/zi sau
care deserveşte mai puţin de 50 de persoane, cu excepţia cazului în care producerea apei constituie o parte a
unei activităţi comerciale sau publice.
3.2. În acest caz, centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică vor informa populaţia despre
respectivele exceptări şi despre orice măsuri ce pot fi luate în vederea protejării sănătăţii de efectele adverse
rezultate din orice fel de contaminare a apei potabile. În situaţia în care se constată că, prin calitatea ei, o astfel
de apă ar putea constitui un potenţial pericol pentru sănătate, populaţiei afectate i se vor da de îndată
recomandările de rigoare, conform Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi
monitorizarea calităţii apei potabile.
LEGEA apelor Nr. 272 din 23.12.2011
Prezenta lege, parţial armonizată cu directivele Consiliului: nr. 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor
urbane reziduale şi nr. 91/676 CEE din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse
agricole, cu directivele Parlamentului European şi ale Consiliului: nr. 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 privind stabilirea unui
cadru de politică comunitară în domeniul resurselor de apă; nr. 2006/7/CE din 15 februarie 2006 privind gestionarea calităţii apei
pentru scăldat; nr. 2007/60/CE din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii; nr. 2008/105/CE din
16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, creează cadrul legal necesar gestionării,
protecţiei şi folosinţei apelor.
Articolul 1. Scopul legii
Scopul prezentei legi îl constituie:
a) crearea unui cadru legal pentru gestionarea, protecţia şi folosinţa eficientă a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în baza
evaluării, planificării şi luării deciziilor în mod participativ;
b) stabilirea drepturilor de folosinţă a apei şi promovarea investiţiilor în domeniul apelor;
c) stabilirea mecanismelor de protecţie a stării apelor, prevenirea oricărei degradări ulterioare a apelor, protecţia şi restabilirea mediului
acvatic, convergenţa treptată şi sistematică a protecţiei şi a gestionării lor cu cerinţele europene;
d) prevenirea deteriorărilor ulterioare, conservarea şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice şi, în ceea ce priveşte necesităţile lor de
apă, a ecosistemelor terestre şi a zonelor umede care depind în mod direct de ecosistemele acvatice;
e) asigurarea unei aprovizionări suficiente cu apă de suprafaţă şi cu apă subterană de calitate bună, faptul acesta fiind necesar pentru o
utilizare durabilă, echilibrată şi echitabilă a apei;
f) stabilirea unei baze legale de cooperare internaţională în domeniul gestionării şi protecţiei în comun a resurselor de apă.
Articolul 3. Obiectul de reglementare a legii
(1) Prezenta lege reglementează:
a) gestionarea şi protecţia apelor de suprafaţă şi a celor subterane, inclusiv măsurile de prevenire şi de combatere a inundaţiilor, a
eroziunii şi măsurile de contracarare a secetei şi a deşertificării;
b) activităţile care au impact asupra apelor de suprafaţă şi a celor subterane, inclusiv captarea şi folosinţa apei, deversarea apelor uzate
şi a poluanţilor, alte activităţi care ar putea dăuna calităţii apelor.
(2) Următoarele activităţi sînt reglementate şi prin legi speciale:
a) folosinţa apelor minerale naturale şi minerale medicinale, inclusiv termale;
b) siguranţa digurilor şi altor structuri hidrotehnice;
c) constituirea asociaţiilor de utilizatori de apă pentru irigare, precum şi transferul şi utilizarea infrastructurii pentru irigare de către
asemenea asociaţii;
d) pescuitul şi acvacultura, cu excepţia deversărilor de poluanţi provenite de la instalaţiile de acvacultură şi introducerii substanţelor
periculoase în apă reglementate de prezenta lege;
e) asigurarea aprovizionării cu apă, a deversării apelor uzate şi a serviciilor de tratare a apei pentru populaţie, comerţ şi industrie.
CAPITOLUL IV – FOLOSINŢA APELOR ŞI AUTORIZAREA FOLOSINŢEI APELOR
Articolul 21. Folosinţa apelor

(1) Se consideră folosinţă a apelor următoarele activităţi:
a) captarea apei dintr-un corp de apă de suprafaţă sau dintr-un corp de apă subterană,
transportul şi folosinţa ulterioară a apei;
b) îndiguirea sau depozitarea apei în spatele unui baraj sau al altor construcţii şi instalaţii
hidrotehnice;
c) colectarea, tratarea şi evacuarea apei uzate;
d) devierea, restricţionarea sau modificarea fluxului de apă într-un corp de apă;
e) modificarea albiei, a malurilor, a cursului sau a caracteristicilor unui corp de apă;
f) construirea de structuri permanente pe terenul fondului de apă.
(2) Utilizatorii de apă sînt obligaţi:
a) să folosească apa în mod raţional şi econom;
b) să întreprindă măsuri pentru protecţia apelor împotriva poluării;
c) să respecte drepturile altor utilizatori de apă;
d) să ţină evidenţa apei folosite şi să o raporteze, conform unui regulament aprobat de Guvern.
Articolul 22. Folosinţa generală a apei
(1) Se consideră folosinţă generală şi nu necesită autorizaţie de mediu pentru folosinţă specială
utilizarea apei în următoarele scopuri:
a) consumul uman şi alte necesităţi casnice;
b) adăparea animalelor fără utilizarea de structuri permanente;
c) irigarea terenurilor de pe lîngă casă;
d) scăldatul şi agrementul;
e) captarea şi folosinţa apei pentru lupta împotriva incendiilor sau în orice altă situaţie de urgenţă.
(2) Irigarea efectuată de către o persoană aprovizionată legal cu apă printr-un sistem centralizat de
irigare gestionat de o asociaţie a utilizatorilor de apă pentru irigare sau de o altă persoană care deţine
autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei nu necesită o astfel de autorizaţie.
(3) Folosinţa apei pentru scăldat şi agrement poate fi limitată sau interzisă:
a) de organul central al administraţiei publice în domeniul mediului sau de alte organe ale administraţiei
publice abilitate în cazul unui pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea oamenilor sau într-o zonă de protecţie
stabilită în conformitate cu legislaţia;
b) de titularul unei autorizaţii de mediu pentru folosinţa specială a apei în conformitate cu condiţiile
autorizaţiei.
(4) La sesizarea autorităţii administraţiei publice abilitate, organul central al administraţiei publice
în domeniul mediului poate limita sau interzice temporar folosinţa generală a apei în cazul în care există un
pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea oamenilor sau un pericol pentru starea apelor şi echilibrul ecologic.
(5) Precipitaţiile atmosferice care cad pe terenurile private pot fi folosite de către proprietar în
conformitate cu dispoziţiile Codului civil.
(6) Titularul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei este obligat să asigure accesul la
folosinţa generală a apei indicată la alin. (1).
(7) Dreptul la folosinţa generală a apei nu implică dreptul de trecere printr-un teren privat decît în
condiţiile prevăzute de Codul civil.
Articolul 23. Folosinţa specială a apei

(1) Folosinţa apei care nu cade sub incidenţa art. 22 se consideră folosinţă specială şi
poate fi efectuată numai în bază de autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei.
(2) Sînt considerate folosinţă specială a apei şi următoarele activităţi:
a) captarea apei din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane pentru
aprovizionarea cu apă destinată consumului uman;
b) captarea şi folosinţa apei din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane în
scopuri tehnice şi industriale, inclusiv la prelucrarea produselor alimentare şi în agroindustrie;
c) captarea şi folosinţa apei din diferite surse pentru irigare;
d) folosinţa apei în acvacultură şi piscicultură;
e) deversarea apelor uzate;
f) utilizarea apei pentru generarea de energie hidro-electrică;
g) exploatarea de pontoane, debarcadere şi de alte structuri hidraulice pe terenul
fondului de apă;
h) dezvoltarea şi exploatarea comercială a plajelor şi a zonelor de agrement.
Articolul 25. Cererea de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei
(1) Cererea de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei se înaintează instituţiei competente.
(2) Lista actelor necesare solicitantului pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei include:
a) documentul care atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra terenului pe care este situat corpul de apă, asupra
construcţiilor hidrotehnice, precum şi asupra altor construcţii destinate folosinţei apelor;
b) planul şi/sau schema terenului, cu indicarea, după caz, a construcţiilor hidrotehnice, a mijloacelor de măsurare a cantităţii
de apă care urmează a fi folosită şi deversată, precum şi a altor construcţii destinate folosinţei apelor;
c) paşaportul prizei de apă;
d) regulamentul de exploatare a barajelor, iazurilor şi a lacurilor de acumulare;
e) calculele privind cantitatea de apă care urmează a fi folosită şi volumul de ape uzate;
f) planul de acţiuni/investiţii privind protecţia resurselor de apă în perioada de folosinţă a apei;
g) rezultatele analizelor privind proprietăţile fizico-chimice şi/sau bacteriologice ale apei;
h) contractul pentru folosirea sectorului de subsol;
i) contractul de transportare şi receptare a apelor uzate pentru epurare, în cazul lipsei propriului sistem de evacuare şi
epurare a apelor uzate;
j) dovada publicării în presa locală a anunţului prevăzut la alin. (4) cu privire la solicitarea eliberării autorizaţiei de mediu
pentru folosinţa specială a apei.
(3) În cazul folosinţei apei care implică deversarea apelor uzate, se aplică dispoziţiile art. 41 alin. (1).
(3') În dependenţă de tipurile de folosinţă specială a apei, la cererea de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa
specială a apei solicitantul anexează:
a) pentru activităţile specificate la art. 23 alin. (2) lit. a), b) şi d) – actele prevăzute la alin. (2) lit. a)–j) din prezentul articol;
b) pentru activitatea specificată la art. 23 alin. (2) lit. c) – actele prevăzute la alin. (2) lit. a)–h) şi j) din prezentul articol;
c) pentru activitatea specificată la art. 23 alin. (2) lit. e) – actele prevăzute la alin. (2) lit. b), d), e), g) şi j) din prezentul articol;
d) pentru activitatea specificată la art. 23 alin. (2) litera f) – actele prevăzute la alin. (2) lit. b), d) – f) şi j) din prezentul articol;
e) pentru activităţile specificate la art. 23 alin. (2) lit. g) şi h) – actele prevăzute la alin. (2) lit. a), b), d), f), g) şi j) din prezentul
articol.
(4) Solicitantul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei este obligat să publice în presa locală un anunţ cu privire
la solicitarea eliberării autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei, precum şi să îl afişeze la primăria din localitate.
Orice persoană fizică sau persoană juridică ce are obiecţii la cererea de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa
specială a apei poate notifica în scris instituţiei competente în termen de 30 de zile de la publicarea anunţului.
(5) Instituţia competentă, în termen de 30 de zile de la primirea cererii:
a) coordonează, prin procedura ghişeului unic, condiţiile de folosinţă a apei cu autorităţile de
supraveghere a sănătăţii publice, de gestionare a apelor, de folosire a resurselor minerale, de protecţie a
mediului, de protecţie a resurselor biologice acvatice, precum şi cu autorităţile de supraveghere sanitar-
veterinară, de protecţie civilă şi situaţii excepţionale, conform unui regulament aprobat de Guvern;
b) organizează, în comun cu autorităţile specificate la lit. a), inspectarea corpului de apă, a
construcţiilor hidrotehnice, precum şi a altor construcţii destinate folosinţei apelor indicate în cerere.
(6) Instituţia competentă plasează pe site-ul său oficial cererile de eliberare a autorizaţiei de mediu
pentru folosinţa specială a apei şi organizează, după caz, audieri publice cu privire la numitele cereri dacă
acestea din urmă implică un impact semnificativ asupra mediului sau dacă au fost prezentate obiecţii conform
alin. (4).
(7) Termenul maxim de examinare a cererii şi de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa
specială a apei este de două luni. În cazul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei pe termen lung,
termenul poate fi prelungit cu două luni.
(8) Termenul indicat la alin. (7) curge din momentul prezentării de către solicitant a tuturor
documentelor necesare, conform prezentei legi.
Articolul 26. Termenul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei

(1) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei se eliberează pentru un termen de 12 ani, cu
excepţia cazurilor în care:
a) autorizaţia este cerută pentru un termen mai scurt;
b) autorizaţia este cerută pentru un termen lung în temeiul alin. (2).
(2) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei pe termen lung se eliberează pentru 25 de
ani în cazul în care solicitantul se obligă să facă o investiţie pe termen lung avînd ca obiect construcţia,
îmbunătăţirea sau reabilitarea:
a) unui baraj în scopuri hidroenergetice sau de altă natură;
b) unei construcţii hidrotehnice sau instalaţii pentru tratarea şi furnizarea apei potabile.
Articolul 27. Eliberarea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei

(1) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei, inclusiv pe termen lung, se eliberează cu
titlu gratuit de către instituţia competentă.
(2) La examinarea cererii de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei se vor
lua în considerare:
a) planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic relevant;
b) obligaţiile Republicii Moldova asumate în conformitate cu tratatele internaţionale;
c) priorităţile la folosinţa apei aplicabile în cadrul districtului bazinului hidrografic relevant;
d) conţinutul expertizelor ecologice sau de evaluare a impactului asupra mediului cerute de lege;
e) utilizarea celor mai bune tehnici disponibile;
f) obiecţiile scrise, precum şi concluziile audierilor publice referitoare la cerere.
(3) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei nu se eliberează dacă aceasta ar afecta
negativ:
a) folosinţa apei de către orice persoană fizică sau persoană juridică ce deţine autorizaţie de mediu pentru
folosinţa specială a apei;
b) cerinţele de calitate a mediului pentru ape menţionate la art. 37 sau obiectivele de mediu pentru ape
menţionate la art. 38;
c) cerinţele minime pentru debit salubru.
(4) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei se înscrie în Registrul autorizaţiilor de
mediu pentru folosinţa specială a apei, în conformitate cu prevederile art. 15.
(5) Decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei
poate fi atacată în instanţă de contencios administrativ, fără a fi necesară procedura prealabilă.
Articolul 28. Conţinutul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei

(1) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei trebuie să prevadă:
a) scopul în care va fi folosită apa;
b) volumul de apă pe care titularul ei este în drept să îl capteze, să îl îndiguiască, să îl devieze şi să îl
folosească, prin referire fie la un volum fix, fie la o cotă-parte din flux;
c) volumul fluxului de restituţie, dacă este cazul, locul în care fluxul de restituţie va fi deversat.
(2) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei obligă titularul să respecte următoarele condiţii
generale:
a) folosinţa raţională a apei în scopul specificat;
b) prevenirea poluării apei;
c) instalarea echipamentelor de măsurare a volumului de apă folosită;
d) furnizarea informaţiei cu privire la volumul de apă folosit;
e) respectarea normelor de deversare;
f) asigurarea zonelor de protecţie sanitară a sursei de apă;
g) respectarea cerinţelor igienice de calitate a apei.
(3) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei obligă titularul să respecte anumite condiţii
speciale privind:
a) modul în care va fi folosită apa;
b) variaţiile sezoniere sau temporale de folosinţă a apei;
c) luarea măsurilor de reducere a efectelor poluării şi întreprinderea unor alte măsuri de protecţie a
mediului;
d) gestionarea eficientă şi protecţia apelor.
CAPITOLUL V - PROTECŢIA APELOR

Articolul 34. Interzicerea poluării apelor
(1) Deversarea, introducerea de poluanţi într-un corp de apă de suprafaţă, într-un corp de apă subterană,
în terenurile fondului de apă sau în terenurile din care este posibilă scurgerea într-un corp de apă de
suprafaţă sau într-un corp de apă subterană sînt interzise, cu excepţia cazurilor în care se efectuează în
conformitate cu condiţiile de deversare a apei uzate prevăzute în autorizaţia de mediu pentru folosinţa
specială a apei.
(2) Substanţele specifice care se introduc în apele de suprafaţă în scopuri de pescuit sau de acvacultură,
dar care nu produc impact negativ asupra calităţii apelor receptoare şi pentru care nu este necesară
obţinerea condiţiilor de deversare a apei uzate, se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern.
(3) Zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă din apele de suprafaţă şi din apele subterane se
stabilesc conform unui regulament aprobat de Guvern.
Articolul 35. Substanţele prioritar periculoase

Lista substanţelor prioritar periculoase care, din cauza naturii lor periculoase sau a riscului sporit pe care îl
prezintă pentru mediu, nu pot fi deversate în corpuri de apă de suprafaţă, în corpuri de apă subterane sau
pe terenuri ale fondului de apă se aprobă de Guvern.
Articolul 36. Cerinţele privind deversarea substanţelor periculoase

(1) Cerinţele privind deversarea substanţelor periculoase, altele decît substanţele prioritar periculoase
prevăzute la art. 35, se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern, care va prevedea:
a) valorile-limită de emisie;
b) controlul asupra emisiei şi cerinţele tehnice de epurare a deşeurilor lichide şi a efluenţilor înainte de
deversarea acestora, inclusiv cerinţele de utilizare a celor mai bune tehnici disponibile;
c) monitorizarea şi cerinţele de raportare.
(2) Conţinutul celor mai bune tehnici disponibile se aprobă de organul central al administraţiei publice în
domeniul mediului.
Articolul 37. Cerinţele de calitate a mediului pentru ape

(1) Cerinţele de calitate a mediului pentru ape trebuie să prevadă, fără a se limita la ele, valori de
temperatură, de aciditate/alcalinitate, de oxigen dizolvat, parametri chimici şi microbiologici. Cerinţele se
stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern. Regulamentul trebuie să conţină şi prevederi referitor la:
a) cerinţele de monitorizare a calităţii apelor, inclusiv la metodele de măsurare, de prelevare a probelor,
la frecvenţa analizelor şi a procedurilor, la cerinţele de gestionare a datelor;
b) publicitatea informaţiei privind respectarea cerinţelor de calitate a mediului pentru ape;
c) clasificarea apelor prin referinţă la cerinţele de calitate a mediului pentru ape stabilite în conformitate
cu alin. (3);
d) interzicerea folosinţei apei în anumite scopuri din corpurile în care apa nu corespunde cerinţelor
stabilite;
e) impunerea măsurilor de remediere care urmează a fi întreprinse pentru asigurarea conformităţii cu
cerinţele de calitate a mediului pentru ape, inclusiv la elaborarea unor planuri de gestionare şi de remediere
prin intermediul unor procedee participative care implică publicul şi/sau utilizatorii apelor respective.
(2) Cerinţele de calitate a mediului pentru ape sînt stabilite în conformitate cu alin. (1) pentru toate
resursele de apă, precum şi pentru:
a) folosinţa unor anumite corpuri de apă;
b) activităţile care sînt autorizate sau care au loc în corpurile de apă de la lit. a);
c) corpurile de apă identificate în conformitate cu alin. (3), care necesită protecţie în vederea susţinerii
unor anumite activităţi.
(3) Organul central al administraţiei publice în domeniul mediului identifică apele sau corpurile de apă
cărora le sînt aplicabile cerinţele de calitate a mediului pentru ape sau care au nevoie de protecţie în
vederea susţinerii unor anumite activităţi în aceste zone, în conformitate cu o procedură stabilită de
Guvern.
(4) Identificarea efectuată în conformitate cu alin. (3) se ia în considerare la revizuirea planului de
gestionare a districtului bazinului hidrografic.
Articolul 39. Cerinţele de epurare a apelor uzate în localităţile urbane
Cerinţele pentru exploatarea sistemelor de colectare a apelor uzate în localităţile urbane şi pentru exploatarea staţiilor
de epurare se stabilesc printr-un regulament aprobat de Guvern, care trebuie să conţină prevederi referitor la:
a) metoda şi gradul de epurare care trebuie asigurate în funcţie de numărul de locuitori/de mărimea localităţii deservite
sau care urmează să fie deservită de un sistem de colectare şi de o staţie de epurare şi/sau de calitatea apelor receptoare în
care se deversează apele uzate epurate;
b) identificarea şi clasificarea unor astfel de ape receptoare, desemnate ca zone sensibile;
c) obligativitatea deversării tuturor apelor industriale uzate într-un sistem de colectare în localităţile urbane, care trebuie
să aibă loc pe baza unui acord, cu excepţia cazurilor argumentate din punct de vedere tehnic, economic şi ecologic;
d) condiţiile privind gestionarea nămolurilor ce rezultă din procesul de epurare;
e) obligativitatea monitorizării evacuărilor de deşeuri lichide şi a monitorizării efectelor acestora, în plus faţă de cerinţele
de raportare;
f) alte aspecte relevante.
Articolul 40. Cerinţele de epurare a apelor uzate în localităţile rurale

Cerinţele de colectare, depozitare, de epurare şi deversare a apelor uzate casnice în localităţile rurale, inclusiv cerinţele
de exploatare a sistemelor de colectare locale, a staţiilor şi a proceselor de epurare alternative, a tehnologiilor şi a
proceselor adecvate, se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern.
Articolul 41. Reglementarea deversării apei uzate

(1) În cazul în care folosinţa apei implică deversarea apei uzate sau un alt proces de poluare a apei, la cererea de eliberare
a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei se anexează:
a) descrierea procesului de deversare;
b) expertiza ecologică a documentaţiei de proiect pentru procesul de deversare;
c) descrierea cantităţii şi compoziţiei poluanţilor care urmează să fie deversaţi;
d) descrierea metodelor propuse de monitorizare a deversării.
(2) La examinarea cererii menţionate la alin. (1), instituţia competentă:
a) aplică cerinţele de deversare relevante adoptate în temeiul art. 36, cu excepţia cazurilor în care realizarea cerinţelor
de calitate a mediului pentru ape menţionate la art. 37 şi a obiectivelor de mediu pentru ape menţionate la art. 38 impune
condiţii mai severe şi, prin urmare, controale de emisie mai stricte;
b) ia în considerare impactul deversării solicitate asupra altor utilizatori de apă;
c) consultă organele abilitate în cazul deversării în surse de apă potabilă şi în zone de agrement.
Articolul 42. Condiţiile autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei care implică deversarea apei uzate
(1) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei care implică deversarea apei uzate, pe lîngă prevederile
art. 28, trebuie să conţină:
a) valorile-limită de emisie în ceea ce priveşte fiecare substanţă a cărei deversare este autorizată;
b) descrierea locului de amplasare a construcţiilor de deversare, descrierea caracteristicilor acestora;
c) obligativitatea monitorizării de către titularul autorizaţiei, precum şi frecvenţa cu care informaţiile
monitorizării urmează să fie furnizate către instituţia competentă;
d) descrierea proceselor de epurare sau de epurare prealabilă la care trebuie să se supună deşeurile sau poluanţii
înainte de deversare;
e) descrierea construcţiei, exploatării şi întreţinerii oricărei structuri care este necesară pentru epurarea sau
epurarea prealabilă a deşeurilor şi a poluanţilor ori care controlează modul sau locul lor de deversare;
f) aspectele necesare minimalizării sau prevenirii poluării corpurilor de apă, realizării cerinţelor de calitate a
mediului pentru ape şi a obiectivelor de mediu pentru ape, inclusiv variaţiile sezoniere sau de altă natură cu privire
la cantitatea sau la concentraţia de poluanţi care poate fi deversată.
(2) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei care implică deversarea apei uzate poate preciza
termenul-limită de reducere progresivă a cantităţii şi/sau a concentraţiei de poluanţi care poate fi deversată.
(3) Condiţiile de deversare a apei uzate prevăzute în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei se
revizuiesc la fiecare 3 ani.
(4) Titularul autorizaţiei înaintează instituţiei competente cerere de revizuire cu cel puţin 3 luni înainte de
expirarea termenului de 3 ani. La cerere se anexează descrierea procesului de deversare şi copia rapoartelor de
monitorizare furnizate conform alin. (1) lit. c).
(5) În baza cererii menţionate la alin. (4), instituţia competentă revizuieşte condiţiile de deversare a apei uzate
prevăzute în autorizaţie, avînd ca scop îmbunătăţirea calităţii apei, şi modifică, atunci cînd este necesar, aceste
condiţii pentru a reduce cantitatea, tipul şi/sau concentraţia de poluanţi deversaţi:
a) ca rezultat al introducerii în legislaţie a unor valori-limită de emisie mai stricte;
b) pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele de calitate a mediului pentru ape şi/sau cu obiectivele de mediu
pentru ape;
c) în virtutea schimbărilor produse în tehnologie în ceea ce priveşte cele mai bune tehnici disponibile.
CAPITOLUL VI - FOLOSINŢA ŞI PROTECŢIA APELOR SUBTERANE

Articolul 45. Folosinţa apelor subterane
(1) Folosinţa apelor subterane cu proprietăţi potabile în alte scopuri decît cel al alimentării cu apă potabilă şi
cu apă menajeră este interzisă.
(2) În zonele în care nu există surse necesare de apă de suprafaţă, dar există rezerve suficiente de ape
subterane, inclusiv cu proprietăţi potabile, se permite folosirea acestora în alte scopuri decît cel al
alimentării cu apă potabilă şi menajeră în baza unor reglementări aprobate de Guvern.
(3) Folosinţa apei subterane se efectuează numai în baza autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a
apei.
(4) Nu este necesară obţinerea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei în cazul în care
folosinţa apelor freatice se încadrează în folosinţa generală a apei conform art. 22.
Articolul 46. Calitatea apelor subterane

(1) Cerinţele de calitate a apelor subterane se stabilesc printr-un regulament aprobat de Guvern, care
trebuie să conţină prevederi referitor la:
a) obiectivele de gestionare a apelor subterane sau a corpurilor de apă subterană care pot prevedea, fără a
se limita la acestea, starea cantitativă şi chimică, concentraţia de poluanţi ca urmare a activităţilor umane,
asigurarea unui echilibru între captare şi realimentare;
b) cerinţele de calitate pentru apele subterane;
c) permisiunea realimentării şi stabilirea unor condiţii specifice de explorare şi de captare a apelor
subterane;
d) zonele sanitare ale sondelor.
(2) Măsurile de asigurare a respectării obiectivelor prevăzute la alin. (1) se elaborează în consultare cu
comitetul districtului bazinului hidrografic.
CAPITOLUL VIII - ÎNTREŢINEREA CORPURILOR DE APĂ, A ZONELOR ŞI A FÎŞIILOR DE PROTECŢIE

Articolul 50. Întreţinerea corpurilor de apă, a zonelor şi a fîşiilor de protecţie
(1) Autoritatea administrativă de gestionare a apelor şi autorităţile administraţiei publice locale
asigură întreţinerea corpurilor de apă de suprafaţă, a zonelor şi a fîşiilor de protecţie ca un serviciu public
obligatoriu.
(2) Întreţinerea corpurilor de apă de suprafaţă, a zonelor şi a fîşiilor de protecţie, care se bazează
pe respectarea obiectivelor de mediu pentru ape menţionate la art. 38, include:
a) consolidarea malurilor de rîuri, a albiilor corpurilor de apă;
b) asigurarea capacităţii de evacuare a albiilor de rîuri şi înlăturarea aluviunilor excedentare;
c) înlăturarea vegetaţiei excesive din albia minoră;
d) întreţinerea apelor navigabile în stare navigabilă;
e) înlăturarea obiectelor şi a deşeurilor de la suprafaţa apei, de pe terenurile fondului de ape;
f) alte lucrări necesare.
(3) Autoritatea administrativă de gestionare a apelor este responsabilă de întreţinerea corpurilor
de apă de suprafaţă, a zonelor şi a fîşiilor de protecţie, precum şi a construcţiilor hidrotehnice stabilite de
Guvern.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale, alţi posesori privaţi sînt responsabili de întreţinerea
corpurilor de apă de suprafaţă, a zonelor şi a fîşiilor de protecţie, precum şi a construcţiilor hidrotehnice
aflate în gestiunea lor.
(5) Posesorii de terenuri riverane sînt obligaţi, după ce au fost preavizaţi, să permită trecerea
reprezentanţilor responsabili de întreţinere, precum şi transportarea şi depozitarea temporară a
materialelor şi a utilajelor necesare îndeplinirii atribuţiilor de întreţinere.
Articolul 51. Regimul juridic al zonelor şi al fîşiilor de protecţie

Modul de creare, regimul de folosinţă şi activitatea de ocrotire a zonelor şi a fîşiilor de protecţie a apelor
sînt reglementate prin lege specială.
Articolul 52. Zonele de protecţie a apelor

(1) Zonele de protecţie a apelor sînt stabilite, în cazul în care acest lucru este necesar în interesul
public, în scopul:
a) protejării corpurilor de apă împotriva efectelor dăunătoare pentru asigurarea curentă sau viitoare a
aprovizionării publice cu apă;
b) protejării apei destinate captării pentru alimentare cu apa potabilă;
c) realimentării apelor subterane;
d) prevenirii efectelor nocive cauzate de scurgerea apei de ploaie, de eroziune, de introducere a
componentelor de sol, a îngrăşămintelor, a pesticidelor şi a erbicidelor în corpurile de apă.
(2) În zonele de protecţie a apelor, anumite activităţi sînt interzise sau sînt reglementate în
anumite condiţii conform legislaţiei. Posesorii de terenuri riverane sînt obligaţi să permită organelor
competente realizarea măsurilor necesare, inclusiv a celor de monitorizare a apei şi a solului.
(3) În cazul în care măsurile luate în conformitate cu alin. (2) echivalează cu o expropriere, se
achită o despăgubire conform legii.
Articolul 53. Zonele umede

(1) Identificarea şi delimitarea ariilor sau a suprafeţelor calificate ca fiind zone umede se
efectuează conform Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
(2) Calităţile specifice şi importanţa zonelor umede trebuie să fie luate în considerare la punerea
în aplicare a prezentei legi şi la elaborarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
(3) Nu se permite drenarea, utilizarea şi convertirea zonelor umede. Acestea trebuie utilizate
într-un mod durabil, astfel încît să fie protejate natura şi caracteristicile esenţiale.
În temeiul prevederilor Legii apelor nr. 272 din 23.12.2011, au fost aprobate 16 Regulamente:
1. Regulamentul Cadastrului de stat al apelor – HG nr. 763 din 23.09.2013;

2. Regulamentul cu privire la planificarea gestionării secetei – HG nr. 779 din 04.10.2013;
3. Regulamentul privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă – HG nr. 802 din 09.10.2013;
4. Regulamentul cu privire la folosinţa apelor din acumulările de apă pentru necesităţile comunităţii, irigaţie şi
piscicultură – HG nr. 807 din 16.10.2013;
5. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei ,,Apele Moldovei", structurii şi efectivului –
limită ale acesteia – HG nr. 882 din 22.10.2014;
6. Regulamentul privind evidenţa şi raportarea apei folosite – HG nr. 835 din 29.10.2013;
7. Regulamentul privind prevenirea poluării apelor din activităţile agricole – HG nr. 836 din 29.10.2013;
8. Regulamentul privind procedura de elaborare şi de revizuire a planului de gestionare a districtului bazinului
hidrografic – HG nr. 866 din 01.11.2013;
9. Regulamentul – tip privind modul de constituire şi de funcţionare a comitetului districtului bazinului
hidrografic – HG nr. 867 din 01.11.2013;
10. Regulamentul cu privire la gestionarea riscurilor de inundaţii – HG nr. 887 din 11.11.2013;
11. Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă – HG nr. 890 din
12.11.2013;
12. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea ghişeului unic în domeniul autorizării de emdiu
pentru folosinţa specială a apei – HG nr. 894 din 12.11.2013;
13. Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane – HG nr. 931 din 20.11.2013;
14. Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor
subterane – HG nr. 932 din 20.11.2013;
15. Regulamentul privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă – HG nr. 949 din 25.11.2013;
16. Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare
şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale – HG nr. 950 din 25.11.2013
HG nr. 835 din 29.10.2013
,,Regulamentul privind evidenţa şi raportarea apei folosite”
Regulamentul a fost aprobat în temeiul art. 21 alin. (2) din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011

1. Regulamentul privind evidenţa şi raportarea apei folosite stabileşte modalitatea de evidenţă şi raportare a
apei folosite de către utilizatorii de apă, care activează în baza autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a
apei, indiferent de forma de proprietate şi sursa de apă utilizată.
2. Determinarea volumului de apă folosită se efectuează la punctele de evidenţă a consumului de apă, la prizele
de apă şi punctele de evacuare a apelor, inclusiv în sistemele de canalizare, precum şi la punctele de distribuire
(primire) a apelor altor utilizatori de apă.
3. Componenţa şi proprietăţile apelor uzate se stabilesc la fiecare punct de evacuare a apelor uzate în
receptorul natural şi în reţeaua centralizată de canalizare.
4. Controlul de laborator asupra evacuării apelor uzate (densitatea, punctele de recoltare, tipurile şi cantitatea
de noxe evacuate odată cu apele uzate, precum şi metodele de determinare a lor) este efectuat conform unui
program elaborat de utilizatorul de apă, şi coordonat cu organul central al administraţiei publice în domeniul
mediului, prin intermediul instituţiilor sale desconcentrate în teritoriu.
5.Consumul de apă se determină în baza indicilor înregistraţi de aparatele de măsurare.
6. Pentru perioada în care aparatele de măsurare a folosinţei apei au fost defectate sau demontate pentru
verificare sau reparare, utilizatorii calculează consumul apei prin metode indirecte, conform:
a)volumului de producţie şi normelor specifice ale consumului de apă şi de evacuare a apelor folosite;
b) normelor specifice de consum al energiei electrice la pomparea apelor folosite şi parametrilor tehnici ai
utilajului.
HG nr. 931 din 20.11.2013
,,Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane”
Regulamentul a fost aprobat în temeiul prevederilor art. 46 al Legii apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011.
1. Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane stabileşte atît cerinţele de calitate a apelor
subterane, cît şi normele privind starea apelor subterane, obiectivele de gestionare ale acestora, precum şi
normele privind modul de folosinţă şi protecţie a apelor subterane împotriva efectelor oricărui tip de poluare.
2. Prezentul Regulament transpune parţial articolul 4 şi anexa V din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul
apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, precum şi Directiva
2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecţia apelor subterane
împotriva poluării şi a deteriorării, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 372 din 27 decembrie 2006.
3.Prevederile prezentului Regulament se extind asupra organelor centrale de specialitate, autorităţilor

administraţiei publice locale, proprietarilor de sisteme de alimentare cu apă şi consumatorilor de apă,
întreprinderilor şi organizaţiilor care efectuează proiectarea, construcţia şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă potabilă, organelor de stat care exercită controlul şi supravegherea în domeniul protecţiei
apelor subterane, precum şi asupra persoanelor fizice şi juridice, activitatea cărora, în mod direct sau indirect,
influenţează asupra cantităţii şi calităţii apelor subterane.
HG nr. 890 din 12.11.2013
,,Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă ”
Regulamentul a fost aprobat în temeiul art. 37 alin. (1) din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011
1. Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă (în continuare –
Regulament) transpune parţial anexa V şi anexa X la Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, precum şi anexa I la Directiva 2008/105/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în
domeniul apei, de modificare şi de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE,
86/280/CEE ale Consiliului şi de modificare a Directivei 2000/60/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene L 348 din 24 decembrie 2008, şi constituie un instrument de lucru necesar autorităţilor cu atribuţii de
gestionare a apelor şi de protecţie a mediului în activitatea de evaluare calitativă a resurselor de apă, care
prevede stabilirea valorilor de temperatură, de aciditate/alcalinitate, de oxigen dizolvat, a parametrilor chimici
şi microbiologici.
2. Regulamentul stabileşte cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă şi modul de clasificare a
apelor de suprafaţă în clase de calitate.
HG nr. 894 din 12.11.2013
,,Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea ghişeului unic în domeniul
autorizării de mediu pentru folosinţa specială a apei ”
Regulamentul a fost aprobat în temeiul art. 7 alin (4) din Legea nr. 161 din 22 iulie 2011 privind implementarea
ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 15
alin.(2) din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011

1. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea ghişeului unic în domeniul autorizării de mediu
pentru folosinţa specială a apei este elaborat în vederea eficientizării şi raţionalizării procedurii de coordonare
şi aprobare a actelor necesare pentru autorizarea de mediu pentru folosinţa specială a apei.
2. Ghişeul unic în domeniul autorizării de mediu pentru folosinţa specială a apei este o platformă comună
de acces şi un mecanism care permite solicitantului să se adreseze unei singure autorităţi publice, abilitată,
conform legislaţiei în vigoare, care are obligaţia să asigure coordonarea condiţiilor de folosinţă specială a apei
cu Centrul Naţional de Sănătate Publică, Agenţia „Apele Moldovei”, Agenţia pentru Geologie şi Resurse
Minerale, Serviciul Piscicol, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Agenţia Naţională pentru
Siguranţa Alimentelor, conform competenţelor funcţionale atribuite prin lege.
3. Prevederile prezentului Regulament se aplică tuturor tipurilor de folosinţă specială a apei, prevăzute în
art. 23 din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 şi pentru care este necesară autorizaţia de mediu pentru
folosinţa specială a apei.
4.Tipurile de folosinţă specială a apei, actele necesare pentru coordonarea condiţiilor de folosinţă specială
a apei, precum şi autorităţile care le solicită prin intermediul Ghişeului unic sînt prevăzute în anexa la prezentul
Regulament.
HG nr. 932 din 20.11.2013
,,Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică
a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane”
Regulamentul a fost aprobat în temeiul art. 13 din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011

1. Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor
subterane transpune parţial art. 8 şi anexa V din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000 şi stabileşte:
1) un sistem complex multianual de evaluare cantitativă şi calitativă a apelor de suprafaţă şi ale celor
subterane prin utilizarea procedurilor şi măsurilor tehnice de prelevare a probelor, analiză şi sinteză, în scopul
gestionării şi valorificării durabile a resurselor acvatice;
2)procedurile, responsabilităţile şi sarcinile pentru elaborarea, actualizarea şi implementarea programelor
de monitorizare a stării apelor de suprafaţă şi apelor subterane (în continuare – programe de monitorizare);
3)cerinţele principale faţă de conţinutul programelor de monitorizare, a parametrilor care urmează să fie
monitorizaţi, modalitatea de prelevare a probelor şi conformarea cu cerinţele analizelor pentru fiecare
parametru, controlul calităţii, practica de laborator şi gestionare a datelor, precum şi alte proceduri şi măsuri,
după necesitate, pentru a satisface alte cerinţe referitoare la date.
HG nr. 949 din 25.11.2013
,,Regulament privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă”
Regulamentul a fost aprobat în temeiul alin.(3) art.34 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011

1. Regulamentul privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă (în continuare – Regulament) stabileşte norme de
delimitare, creare şi funcţionare a zonelor de protecţie sanitară a prizelor de apă din apele de suprafaţă şi din cele subterane.
CAPITOLUL II –DOMENIUL DE APLICARE

3. Normele privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară se stabilesc pentru:
a) sursele de apă subterane sau de suprafaţă privind captările de apă pentru aprovizionarea cu apă destinată consumului
uman, a agenţilor economici din industria alimentară şi farmaceutică, a unităţilor sanitare şi social-culturale, construcţiile şi
instalaţiile componente ale sistemelor pentru aprovizionare cu apă potabilă;
b) zăcămintele de apă minerală şi captările aferente acestora utilizate pentru îmbuteliere, instalaţiile de îmbuteliere,
captările de ape subterane sau de suprafaţă folosite pentru îmbutelierea apei potabile, alta decît apa minerală naturală.
4. Zonele de protecţie sanitară sînt create în cadrul a trei perimetre:
a) perimetrul I – zona de protecţie sanitară cu regim sever, include teritoriul prizei de apa;
b) perimetrul II – zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie;
c) perimetrul III – zona de protecţie sanitară cu regim de observaţie, include teritoriile adiacente unde se prevăd măsuri
de protecţie a apei contra poluărilor.
5. Zonele de protecţie sanitară se delimitează de către autorităţile administraţiei publice locale în baza documentaţiei de
urbanism şi avizelor organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale. Pentru obţinerea avizelor organelor de
specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale se va ţine cont de cerinţele minime privind conţinutul proiectului tehnic
pentru delimitarea zonelor de protecţie sanitară a prizelor de apă, stabilite conform anexei la prezentul Regulament.
6. Amenajarea şi întreţinerea zonei de protecţie sanitară pentru perimetrul I se pune în sarcina utilizatorului prizei de apă.
7. Amenajarea şi întreţinerea zonelor de protecţie sanitară pentru perimetrele II şi III se pune în sarcina autorităţilor publice
locale.
8. Perimetrele stabilite ale zonelor de protecţie sanitară pot fi revizuite în cazul modificărilor condiţiilor de exploatare a
prizelor de apă.
HG nr. 950 din 25.11.2013
,,Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în
sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale”
Regulamentul a fost aprobat în temeiul art. 39 şi 40 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011.

1. Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în
corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale transpune parţial prevederile Directivei Consiliului nr. 91/271/CEE
din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale.
2. Prezentul Regulament are drept scop:
1) stabilirea cerinţelor pentru exploatarea sistemelor de colectare a apelor uzate în localităţile urbane şi pentru
exploatarea staţiilor de epurare, care trebuie să conţină prevederi referitor la:
a) metoda şi gradul de epurare care trebuie asigurate în funcţie de numărul de locuitori/de mărimea localităţii
deservite sau care urmează să fie deservită de un sistem de colectare şi de o staţie de epurare şi/sau de calitatea
apelor receptoare în care se deversează apele uzate epurate;
b) identificarea şi clasificarea unor astfel de ape receptoare, desemnate ca zone sensibile;
c) obligativitatea deversării tuturor apelor industriale uzate într-un sistem de colectare în localităţile urbane, care
trebuie să aibă loc în baza unui acord, cu excepţia cazurilor argumentate din punct de vedere tehnic, economic şi
ecologic;
d) condiţiile privind gestionarea nămolurilor ce rezultă din procesul de epurare;
e) obligativitatea monitorizării evacuărilor de deşeuri lichide şi a monitorizării efectelor acestora, precum şi faţă de
cerinţele de raportare;
f) alte aspecte relevante.
2) stabilirea cerinţelor de epurare a apelor uzate în localităţile rurale privind colectarea, depozitarea, epurarea şi
deversarea apelor uzate casnice în localităţile rurale, inclusiv a cerinţelor de exploatare a sistemelor de colectare
locale, a staţiilor şi a proceselor de epurare alternative, a tehnologiilor şi a proceselor adecvate.
3. Pentru realizarea condiţiilor expuse în Regulament fiecare autoritate responsabilă de colectarea şi epurarea
apelor uzate va prevedea resurse financiare în acest scop.
Anexa nr. 1 Indicatorii de calitate ai apelor uzate industriale evacuate în reţelele de
canalizare ale localităţilor
Anexa nr. 2 Valorile-limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane
evacuate în corpurile de apă
HG nr. 802 din 09.10.2013
,,Regulament privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă”
Regulamentul a fost aprobat în temeiul alin. (2) art. 34, art.35, art.36 şi alin. (2) art.44 din Legea apelor nr.272 din 23
decembrie 2011.
Regulamentul privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă transpune:

*Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale;
*Directivei 2009/90/CE a Comisiei din 31 iulie 2009 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului, a specificaţiilor tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor;
*Directivei 91/271/CE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale;
*Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică
comunitară în domeniul apei;
*Directivei 2006/11/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind poluarea cauzată de anumite
substanţe periculoase deversate în mediul acvatic;
*Directivei 2006/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind calitatea apelor dulci care
necesită protecţie sau îmbunătăţiri în vederea întreţinerii vieţii piscicole.

1. Regulamentul privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă are drept scop reglementarea condiţiilor
de deversare, de introducere a substanţelor specifice într-un corp de apă de suprafaţă, într-un corp de apă subterană sau în
terenurile fondului de apă.
2. Prezentul Regulament stabileşte:
1) substanţele specifice care se introduc în apele de suprafaţă în scopuri de pescuit sau de acvacultură, dar care nu produc
impact negativ asupra calităţii apelor receptoare şi pentru care nu este necesară obţinerea condiţiilor de deversare a apei
uzate;
2) substanţele prioritar periculoase care, din cauza naturii lor periculoase sau a riscului sporit pe care îl prezintă pentru
mediu, nu pot fi deversate în corpuri de apă de suprafaţă și subterane sau pe terenuri ale fondului apelor;
3) cerinţele privind deversarea substanţelor periculoase, altele decît substanţele prioritar periculoase;
4) cerinţele privind evacuarea apei de drenaj de pe teren în cazul în care ar putea provoca o poluare gravă a apelor sau
respectarea cerinţelor de calitate a mediului.
Aplicarea contravenţiilor în domeniul protecţiei mediului conform
prevederilor Codului Contravenţional al RM nr. 218 din 24.10.2008
Articolul 109. Încălcarea regimului de protecţie a apelor
(1) Încălcarea regimului de protecţie a apelor avînd drept urmare poluarea acestora, eroziunea solurilor şi alte
fenomene dăunătoare se sancţionează cu amendă de la 20 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice
sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 10 la 40 de ore, cu amendă de la 200 la 400 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei juridice.
(2) Darea în exploatare a întreprinderilor, a imobilelor comunale şi de altă natură fără construcţiile şi instalaţiile
care să prevină impurificarea şi infectarea apelor sau influenţa lor dăunătoare se sancţionează cu amendă de la 40
la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20
la 40 de ore, cu amendă de la 400 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
(4) Nerespectarea dimensiunilor şi regimului de protecţie a zonelor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă
şi a fîşiilor riverane de protecţie a apelor se sancţionează cu amendă de la 10 la 30 de unităţi convenţionale aplicată
persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
Articolul 110. Încălcarea regulilor de folosire a apei

(1) Captarea şi folosirea apei cu încălcarea limitelor stabilite, folosirea apei potabile în scopuri tehnice se
sancţionează cu amendă de la 20 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 40 de ore, cu amendă de la 200 la 400 de unităţi convenţionale
aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate
pe un termen de la 3 luni la un an.
(2) Folosirea obiectivelor acvatice fără autorizaţia de folosinţă specială se sancţionează cu amendă de la 40 la 50
de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 400 la 500 de unităţi convenţionale aplicată
persoanei juridice cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la
un an.
Aplicarea contravenţiilor în domeniul protecţiei mediului conform
prevederilor Codului Contravenţional al RM nr. 218 din 24.10.2008
Articolul 113. Încălcarea regulilor de desfăşurare a activităţii economice în zonele de protecţie a apelor.
(2) Construcţia şi amplasarea, în zona de protecţie a apelor, a depozitelor de îngrăşăminte şi pesticide, a obiectivelor
pentru prepararea soluţiilor chimice, a depozitelor de produse petroliere, a staţiilor de alimentare cu combustibil, a
colectoarelor de ape reziduale de la fermele şi complexele zootehnice, a punctelor de deservire tehnică şi de spălare a
tehnicii şi vehiculelor, repartizarea de terenuri, într-o astfel de zonă, pentru depozitarea deşeurilor de orice provenienţă,
construcţia neautorizată de instalaţii de canalizare, de colectoare şi de instalaţii de epurare a apelor reziduale se
sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 300 la 400 de
unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o
anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
(5) Deversarea, în apele de suprafaţă, în canalele de irigare şi de desecare, a apelor uzate neepurate, a celor poluate
termic şi cu substanţe radioactive, a apelor contaminate cu germeni patogeni şi cu paraziţi, a produselor sau reziduurilor
petroliere şi a altor poluanţi se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu
amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
(6) Desfăşurarea activităţii economice de către întreprinderi cu impact asupra mediului fără dispozitive de ţinere a
evidenţei cantitative şi calitative a consumului şi a evacuărilor de ape, precum şi de prevenire a poluării apelor sau a
efectelor lor distructive, se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu
amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale aplicată.
Prejudiciile în cazurile încălcării legislaţiei apelor, sunt calculate persoanelor fizice, juridice, inclusiv persoanelor străine,
de regulă, în mărime deplină, conform prevederilor Metodicii de evaluare a prejudiciului cauzat mediului înconjurător
în rezultatul încălcării legislaţiei apelor, aprobate prin Ordinul Ministerului Mediului nr. 163 din 07.07.2003, de către
inspectorii autorităţilor de protecţie a mediului şi persoanele împuternicite cu drepturi de inspectori în domeniul
protecţiei mediului.
Articolul 119. Încălcarea modului de protecţie şi de folosire a subsolului
(8) Încălcarea cerinţelor şi regulilor de înhumare (depozitare) în subsol a substanţelor şi a deşeurilor nocive sau a apelor
uzate se sancţionează cu amendă de la 20 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 40 la
50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
Prejudiciul se calculează în conformitate cu prevederile Instrucţiunii nr. 383 din 08.08.2004 privind evaluarea
prejudiciului cauzat resurselor de sol.
*La momentul actual, pe site-ul Ministerului Mediului este amplasat Proiectul Hotărârii
Guvernului cu privire la modificarea şi completarea unor hotărâri ale Guvernului din cadrul
reglementării sectorului de alimentare cu apă și de canalizare.
Proiectul prevede modificarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 950 din 25.11.2013
pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor
uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale și
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și
necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condiţiile deconectării
acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, cu aducerea legislaţiei
în corespundere cu prevederile Legii nr. 303 din 13.12.2013 a serviciului public de alimentare cu
apă și canalizare.
*Totodată, au fost prezentate propuneri de completare şi modificare a Regulamentului

privind exploatarea tehnică a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, aprobat prin
Ordinul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională.
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!

Rusnac Arcadie Legislatia RM Privind Serviciile de Apa Si Canalizare 17.09.2015 Power Point

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rusnac Arcadie Legislatia RM Privind Serviciile de Apa Si Canalizare 17.09.2015 Power Point

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legislaţia Republicii Moldova

cu privire la calitatea apei potabile

Articolul 5. Competenţa Guvernului

Articolul 7. Reglementarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

Articolul 9. Supravegherea şi controlul de stat al serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

Articolul 11. Gestiunea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

Articolul 14. Atribuţiile operatorului

Articolul 19. Alimentarea cu apă potabilă

Articolul 20. Alimentarea cu apă tehnologică

Articolul 21. Alimentarea cu apă în situaţii excepţionale

Articolul 22. Evacuarea apelor uzate

Articolul 38. Responsabilităţi şi sancţiuni

Articolul 39. Intrarea în vigoare

Articolul 1. Obiectul şi scopul legii

Articolul 39. Alimentarea populaţiei cu apă potabilă

Articolul 40. Sursele de folosire a apei

2. În sensul prezentelor Norme, următorii termeni se definesc astfel:

3. Dispoziţiile prezentelor Norme nu se aplică următoarelor tipuri de ape:

3.1. Se exceptează de la prevederile prezentelor Norme:

CAPITOLUL IV – FOLOSINŢA APELOR ŞI AUTORIZAREA FOLOSINŢEI APELOR

Articolul 21. Folosinţa apelor

Articolul 23. Folosinţa specială a apei

Articolul 26. Termenul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei

Articolul 27. Eliberarea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei

Articolul 28. Conţinutul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei

CAPITOLUL V - PROTECŢIA APELOR

Articolul 35. Substanţele prioritar periculoase

Articolul 36. Cerinţele privind deversarea substanţelor periculoase

Articolul 37. Cerinţele de calitate a mediului pentru ape

Articolul 40. Cerinţele de epurare a apelor uzate în localităţile rurale

Articolul 41. Reglementarea deversării apei uzate

CAPITOLUL VI - FOLOSINŢA ŞI PROTECŢIA APELOR SUBTERANE

Articolul 46. Calitatea apelor subterane

CAPITOLUL VIII - ÎNTREŢINEREA CORPURILOR DE APĂ, A ZONELOR ŞI A FÎŞIILOR DE PROTECŢIE

Articolul 51. Regimul juridic al zonelor şi al fîşiilor de protecţie

Articolul 52. Zonele de protecţie a apelor

Articolul 53. Zonele umede

1. Regulamentul Cadastrului de stat al apelor – HG nr. 763 din 23.09.2013;

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

5.Consumul de apă se determină în baza indicilor înregistraţi de aparatele de măsurare.

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

3.Prevederile prezentului Regulament se extind asupra organelor centrale de specialitate, autorităţilor

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL II –DOMENIUL DE APLICARE

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

Regulamentul privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă transpune:

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 110. Încălcarea regulilor de folosire a apei

*Totodată, au fost prezentate propuneri de completare şi modificare a Regulamentului

S-ar putea să vă placă și