Dumitrache Laura

Oncescu Alina
Popescu Ionut Alexandru
641CC
LEGEA
serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr. 241/2006
CAPITOLUL I Dispozitii generale

 Art. 1. -
(1) Prezenta lege stabileste cadrul juridic unitar privind infiintarea, organizarea,
gestionarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si controlul furnizarii/prestarii
reglementate a serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare al
localitatilor
(2) Dispozitiile prezentei legi se aplica serviciului public de alimentare cu apa si
de canalizare organizat la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor sau,
dupa caz, al asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate
serviciul de alimentare cu apa si de canalizare
(3) Serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare face parte din sfera
serviciilor comunitare de utilitati publice, astfel cum acestea sunt definite de
Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare. Serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare
cuprinde totalitatea activitatilor reglementate prevazute la art. 1 alin. (2) lit. a), b)
si c) din Legea nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care se
asigura satisfacerea nevoilor de utilitate si interes public general ale
colectivitatilor locale.
 Art. 2. -
(1) Serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare, denumit in continuare
serviciul de alimentare cu apa si de canalizare, se infiinteaza, se organizeaza si se
gestioneaza sub conducerea, coordonarea, controlul si responsabilitatea
autoritatilor administratiei publice locale si are drept scop alimentarea cu apa,
canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul
localitatilor
(2) Serviciul de alimentare cu apa si de canalizare se furnizeaza/presteaza prin
exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumita sistem public
de alimentare cu apa si de canalizare
(3) Sistemele publice de alimentare cu apa si de canalizare a apelor uzate,
denumite in continuare sisteme de alimentare cu apa si de canalizare, constituie
ansambluri tehnologice si functionale integrate care acopera intregul circuit
tehnologic, de la captarea din sursa a apei brute pana la evacuarea in emisari a
apelor uzate epurate
(4) In localitatile rurale se poate organiza, dupa caz, numai serviciul de alimentare
cu apa, cu conditia asigurarii colectarii apelor uzate prin alte sisteme individuale.

Art. 4
(1) Apa potabila distribuita prin sistemele de alimentare cu apa este destinata
satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodaresti ale populatiei, ale institutiilor
publice, ale operatorilor economici si, dupa caz, pentru combaterea si stingerea
incendiilor, in lipsa apei industriale.
(2) Apa potabila distribuita utilizatorilor trebuie sa indeplineasca, la bransamentele
acestora, conditiile de potabilitate prevazute in normele tehnice si reglementarile
legale in vigoare, precum si parametrii de debit si presiune precizati in acordurile
si contractele de furnizare.
(7) Apa industriala cu caracter nepotabil se poate asigura fie prin sisteme publice
de alimentare cu apa industriala, fie prin sisteme individuale realizate si exploatate
de operatorii economici.
(8) Se interzice orice legatura sau interconectare intre sistemele de alimentare cu
apa potabila si sistemele de alimentare cu apa industriala.
 Art. 5
(1) Sistemul de canalizare trebuie sa asigure cu precadere colectarea, transportul,
epurarea si evacuarea intr-un receptor natural a apelor uzate provenite de la
utilizatorii serviciului de alimentare cu apa, precum si a apelor pluviale sau de
suprafata colectate de pe teritoriul localitatilor.
(2) Namolurile provenite din statiile de tratare a apei, din sistemele de canalizare si
din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti se trateaza si se prelucreaza in
vederea neutralizarii, deshidratarii, depozitarii controlate sau valorificarii, potrivit
reglementarilor legale in vigoare privind protectia si conservarea mediului,
respectiv igiena si sanatatea populatiei.
(3) Apele uzate evacuate in sistemele de canalizare trebuie sa respecte conditiile
precizate prin acordul de preluare in canalizare publica, respectiv prin contractul de
prestare a serviciului, precum si pe cele impuse prin reglementarile tehnice in
vigoare, astfel incat prin natura, cantitatea ori calitatea lor sa nu conduca la:
a) degradarea constructiilor si instalatiilor componente ale sistemelor de canalizare;
b) diminuarea capacitatii de transport a retelelor si a canalelor colectoare;
c) perturbarea functionarii normale a statiei de epurare, prin depasirea debitului si a
incarcarii sau prin inhibarea proceselor de epurare;
d) aparitia unor pericole pentru igiena si sanatatea populatiei sau a personalului de
exploatare a sistemului;
e) aparitia pericolului de explozie.
 Art. 6
Desfasurarea activitatilor specifice serviciului de alimentare cu apa si de canalizare,
indiferent de forma de gestiune aleasa, se realizeaza pe baza unui regulament al
serviciului si a unui caiet de sarcini, elaborate si aprobate de autoritatile
administratiei publice locale sau, dupa caz, de asociatiile de dezvoltare
intercomunitara cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apa si de canalizare,
in conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv cu caietul de sarcini-cadru al
serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, elaborate de Autoritatea Nationala
de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice, denumita in
continuare A.N.R.S.C., si aprobate prin ordin*) al presedintelui acestuia. In cazul
asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciul de
alimentare cu apa si de canalizare, regulamentul serviciului si caietul de sarcini se
elaboreaza in cadrul acestora, se avizeaza de autoritatile delibertive ale unitatilor
administrativ-teritoriale membre si se aproba de adunarile generale.
-----------------
*) A se vedea Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru
Serviciile Publice de Gospodarie Comunala nr. 88/2007 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 324 si 324 bis din 15 mai 2007 si Ordinul
presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospodarie Comunala nr. 89/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al
serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 324 si 324 bis din 15 mai 2007.
 Capitolul II - Autoritati si competente

Art. 9
(1) Statul sprijina prin masuri legislative, administrative si economice
dezvoltarea durabila a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare,
precum si a sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare aferente.
(2) Masurile adoptate la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale
competente trebuie sa conduca la atingeea urmatoarelor obiective
strategice:
a) dezvoltarea si extinderea serviciului de alimentare cu apa si de
canalizare la nivelul intregii tari, in scopul imbunatatirii conditiilor de
viata ale comunitatilor locale;
b) realizarea unui serviciu si a unei infrastructuri tehnico-edilitare
moderne, capabile sa sustina dezvoltarea economico-sociala a localittilor,
sa atraga investitii private si sa stimuleze dezvoltarea durabila a
comunitatilor locale;
c) conservarea si protectia mediului si a sanatatii publice.
 Art. 11
(1) Consiliile locale, consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului
Bucuresti sau asociatiile de dezvoltare intercomunitara cu obiect de
activitate serviciul de alimentare cu apa si de canalizare, dupa caz, isi
stabilesc propriile strategii de dezvoltare si functionare pe termen scurt,
mediu si lung a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, tinand
seama de planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, de programele
de dezvoltare economico-sociala a unitatii administrativ-teritoriale,
precum si de angajamentele internationale in domeniul protectiei mediului.
 Art. 19. -
(1) In cadrul gestiunii directe autoritatile administratiei publice locale isi
asuma nemijlocit toate sarcinile si responsabilitatile privind organizarea,
conducerea, gestionarea, administrarea, exploatarea si functionarea
serviciului
(2) Gestiunea directa se realizeaza prin intermediul unor operatori de
drept public, asa cum acestia au fost definiti la art. 29 alin. (2) din Legea
nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, infiintati la nivelul
unitatilor administrativ-teritoriale in baza hotararilor adoptate de
autoritatile deliberative ale acestora
(3) Structurile mentionate la alin. (2) isi desfasoara activitatea de
furnizare/prestare a serviciului in baza hotararii de dare in administrare si
exploatare a serviciului si a sistemelor de alimentare cu apa si de
canalizare aferente si in baza licentei eliberate de A.N.R.S.C
(4) Excedentele anuale rezultate din executia bugetelor de venituri si
cheltuieli ale operatorilor cu statut de compartimente/servicii publice de
specialitate care gestioneaza si exploateaza un serviciu de alimentare cu
apa si de canalizare, ramase la finele exercitiului bugetar, se reporteaza in
anul urmator, cu aceeasi destinatie
(5) Disponibilitatile provenite din imprumuturi, fonduri externe
nerambursabile sau transferuri de la bugetul de stat destinate cofinantarii
unor obiective de investitii specifice se administreaza si se utilizeaza
potrivit acordurilor de finantare incheiate.
SECTIUNEA a 3-a Gestiunea delegata
 Art. 20. -
(1) In cazul gestiunii delegate, autoritatile administratiei publice locale sau,
dupa caz, asociatiile de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate
serviciul de alimentare cu apa si de canalizare, in numele si pe seama unitatilor
administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate
competentele si responsabilitatile proprii privind asigurarea furnizarii/prestarii
serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, inclusiv administrarea si
exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare aferente acestuia,
in baza unui contract de delegare a gestiunii definit potrivit prevederilor art. 30
alin. (6) din Legea nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare
(4) Contractele de delegare a gestiunii serviciului se aproba prin hotarari de
atribuire adoptate de autoritatile deliberative ale unitatilor administrativ-
teritoriale si se semneaza de autoritatile executive ale acestora sau, dupa caz,
de presedintii asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate
serviciul de alimentare cu apa si de canalizare, in numele si pe seama unitatilor
administrativ-teritoriale asociate, pe baza mandatului acestora si in conditiile
Legii nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
 Art. 21. -
(1) Procedurile privind atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciului
de alimentare cu apa si de canalizare sunt licitatia publica deschisa si negocierea
directa, astfel cum acestea au fost definite potrivit prevederilor art. 30 din Legea
nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare

(2) Organizarea procedurilor si derularea acestora, respectiv atribuirea
contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de
canalizare se fac in baza unei documentatii de atribuire aprobate de autoritatile
deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale sau, dupa caz, de adunarea
generala a asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate
serviciul de alimentare cu apa si de canalizare, ca mandatar al unitatilor
administrativ-teritoriale membre. Documentatia de atribuire cuprinde in mod
obligatoriu regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului si criteriile de
selectie specifice acestuia si se intocmeste in conformitate cu procedura-cadru
privind organizarea, derularea si atribuirea contractelor de delegare a gestiunii
serviciilor de utilitati publice si pe baza regulamentului-cadru, a caietului de
sarcini-cadru al serviciului si a criteriilor de selectie-cadru specifice serviciului de
alimentare cu apa si de canalizare.
CAPITOLUL IV Operatori si utilizatori
SECTIUNEA 1 Operatorii serviciului de alimentare cu
apa si de canalizare

 Art. 26. -
(1) Au calitatea de operatori furnizorii/prestatorii serviciului de
alimentare cu apa si de canalizare care asigura functionarea,
gestionarea, administrarea si exploatarea sistemelor de alimentare
cu apa si de canalizare aferente serviciului si care isi desfasoara
activitatea pe baza unei licente. Operatorii serviciului de alimentare
cu apa si de canalizare sunt definiti potrivit dispozitiilor Legii nr.
51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare
(2) Acordarea licentelor operatorilor furnizori/prestatori ai
serviciului de alimentare cu apa si de canalizare intra in sfera de
competenta a A.N.R.S.C. Licenta se elibereaza in conditiile Legii
nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
SECTIUNEA a 2-a Utilizatorii serviciului de alimentare
cu apa si de canalizare

 Art. 28. -
(1) Are calitatea de utilizator individual al serviciului de alimentare cu apa si
de canalizare orice persoana fizica sau juridica ce detine, in calitate de
proprietar ori cu drept de folosinta dat de proprietar, un imobil avand
bransament propriu de apa potabila sau racord propriu de canalizare si care
beneficiaza de serviciile operatorului pe baza de contract de furnizare/prestare
incheiat in nume propriu
(2) Sunt considerati utilizatori individuali ai serviciului de alimentare cu apa si
de canalizare si persoanele fizice sau juridice care nu au bransament propriu de
apa potabila, respectiv racord propriu de canalizare, daca exista conditii tehnice
pentru delimitarea/separarea instalatiilor intre utilizatori, pentru
individualizarea consumurilor si pentru incheierea contractului de
furnizare/prestare a serviciului in nume propriu
(3) Utilizatorii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare pot fi:
a) operatori economici;
b) institutii publice;
c) utilizatori casnici individuali, persoane fizice;
d) utilizatori casnici colectivi, asociatii de proprietari/chiriasi cu personalitate
juridica
SECTIUNEA a 3-a Drepturile si obligatiile utilizatorilor
si operatorilor

 Art. 30. -
(1) Raporturile juridice dintre operator si utilizatori, drepturile si
obligatiile utilizatorilor, respectiv ale operatorului, se detaliaza in
regulamentul serviciului si in contractul de furnizare/prestare a
serviciului
(2) Regulamentul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare
trebuie sa contina prevederi referitoare la:
a) accesul la informatiile de interes public privind serviciul de
alimentare cu apa si de canalizare;
b) conditiile de acces si de utilizare a serviciului, in functie de
caracteristicile sistemului de alimentare cu apa si de canalizare, de
programele de reabilitare, extindere si modernizare a acestora si cu
respectarea reglementarilor tehnice si comerciale specifice;
c) dreptul oricarui utilizator de a avea montat pe bransamentul care il
deserveste, la limita de proprietate, un aparat de masurare a
consumului;
CAPITOLUL VI Raspunderi si sanctiuni

 Art. 38. -
(1) Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea
disciplinara, civila, contraventionala sau penala a celor vinovati, dupa
caz
(2) Autoritatile administratiei publice locale sau, dupa caz, asociatiile
de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciul de
alimentare cu apa si de canalizare, in numele si pe seama unitatilor
administrativ-teritoriale membre, au dreptul sa sanctioneze operatorul
in cazul in care acesta nu furnizeaza/nu presteaza serviciul la nivelul
indicatorilor de performanta aprobati, respectiv pentru nerespectarea
altor angajamente asumate, prin:
a) aplicarea unor penalizari corespunzatoare prejudiciilor aduse
utilizatorilor sau corespunzatoare pragului necesar descurajarii
operatorului in mentinerea deficientelor constatate; procedura de calcul
si cuantumul penalizarilor vor fi prevazute atat in regulamentul
serviciului de alimentare cu apa si de canalizare adoptat la nivel local,
cat si in contractul de delegare a gestiunii serviciului;
 Art. 39
(1)**) Constituie infractiune in domeniul serviciului de alimentare cu apa si de
canalizare si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la
50.000 lei la 100.000 lei urmatoarele fapte:
a) poluarea grava, in orice mod, a sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare a
localitatilor;
b) nerespectarea zonelor de protectie a constructiilor si instalatiilor aferente sistemelor
de alimentare cu apa si de canalizare, instituite in conformitate cu normele tehnice si
de protectie sanitara in vigoare, daca aceste zone erau marcate in mod corespunzator,
precum si distrugerea marcajelor care semnalizeaza aceste zone.
(2)**) Constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei urmatoarele fapte:
a) distrugerea, deteriorarea si manevrarea neautorizata a stavilarelor, gratarelor,
vanelor, a altor constructii si instalatii hidrotehnice aferente sistemelor de alimentare
cu apa si de canalizare, care afecteaza grav siguranta serviciilor, functionarea normala
si integritatea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare si produc efecte sau
prejudicii materiale grave;
b) impiedicarea accesului la constructiile, instalatiile si echipamentele componente,
prin amplasarea de constructii sau prin depozitarea de obiecte si materiale pe traseul
aductiunilor, conductelor, colectoarelor, canalelor, caminelor, hidrantilor exteriori etc.
 Art. 40
(1) Dispozitiile referitoare la contraventii, prevazute in prezenta lege, se
completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare, cu exceptia art. 28.
(2) Constatarea contraventiilor prevazute de prezenta lege si aplicarea
sanctiunilor se fac de catre persoanele imputernicite de ministrul mediului
si schimbarilor climatice, de ministrul dezvoltarii regionale si
administratiei publice, de presedintele A.N.R.S.C., de presedintii
consiliilor judetene, de primari sau de imputernicitii acestora, conform
competentelor lor.
B.Sarcina de muncă

 Îsi însuşeşte indicaţiile referitoare la activităţile pe care trebuie să le desfăşoare

în ziua respectivă, de la seful ierarhic superior;
 Verifică vizual starea de funcţionare a echipamentelor de muncă şi aduce la
cunoştinţa şefului ierarhic superior orice defectiune;
 Execută lucrări pentru înlăturarea defecţiunilor care apar la diferite echipamente
de muncă;
 Execută lucrări de sudură;
 Participă la efectuarea unor modificări ale configuraţiei instalatiilor, in functie
de cerinte;
 Verifică şi execută lucrări de reparaţii şi montare;
 Posedă carnet de manevrant pentru platformă autoridicătoare cu nacelă, cu care
manipulează diferite materiale sau execută lucrari la înălţime;
 Asigură depozitarea corespunzătoare a materialelor în timpul efectuării
lucrărilor;
 Opreşte lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident
şi-l informează pe şeful ierarhic superior, sau pe înlocuitorul acestuia;
 Acţionează, cu mijloacele de primă intervenţie (stingătoare, hidranţi), în
situaţia izbucnirii unui incendiu, conform procedurilor stabilite.
C. Mediul de muncă

 Îşi desfăşoară activitatea atât în spatiu interior, cât şi in

exterior.Temperatura
 aerului, la interior, se încadrează în intervalul 18-25º C asigurându-
se, în acest fel, confortul termic al organismului.
 Ventilarea spaţiului se face artificial sau natural. Iluminatul, în interiorul
spatiului de lucru, este preponderent artificial. Acesta este suficient pentru
desfăşurarea activităţilor în condiţii normale. În situaţia când îşi desfăşoară
activitatea în exteriorul clădirii este supus acţiunii factorilor de risc
dependenţi de condiţiile meteorologice (temperaturi ridicate sau foarte
scăzute, vânt, ploaie, etc), precum şi curenţilor de aer.
D.Executantului

 Este pregătit din punct de vedere profesional şi posedă

autorizaţiile necesare, inclusiv cea care atestă faptul că
lucrătorul poate efectua lucrări de sudură. Este apt din punct
de vedere medical, inclusiv pentru a lucra şi la înălţime.
Posedă carnet de manevrant pentru a lucra cu platforma
autoridicătoare cu nacelă. Este instruit din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii în muncă. Lucrează singur sau în
echipă.
2. Factorii de risc identificaţi
A. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE
PRODUCŢIE
a). Factori de risc mecanic:
 Prinderea şi antrenarea braţelor şi a vestimentaţiei de către uneltele portabile cu
care lucrează;
 Lovirea de către mijloacele de transport în timpul deplasării în exterior;
 Lovirea de către mijloacele de transport intern, pe timpul deplasării sau
intervenţiei;
 Căderea liberă de obiecte;
 Strivirea, prin prabuşirea sau închiderea provocată sau accidentală a unor
porţi, usi;
 Căderea de la înălţime, în situaţia utilizării unor scări metalice defecte pe
timpul efectuării unor lucrari;
 Tăierea, înţeparea la contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase;
 Proiectarea de bucăţi de span pe timpul lucrului cu maşinile de găurit, în
situaţia neutilizării echipamentului şi dispozitivelor de protecţie;
 Proiectarea de bucăţi de corpuri abrazive, la spargerea accidentală a acestora,
pe timpul lucrului cu polizorul fix sau cu flexul;
 Accidentarea, de către mijloacele de transport, pe timpul deplasării de la
domiciliu la locul de muncă şi invers precum şi pe timpul deplasării în
anumite puncte de lucru în interes de serviciu;
 b). Factori de risc termic
 Arsuri suferite pe timpul intervenţiei pentru lichidarea unor incendii izbucnite la
locul de muncă.
 Arsuri provenite de la scânteile generate de operaţiunile de sudură, polizare sau
tăiere cu flexul.
 Arsuri cauzate de contactul cu metale fierbinţi pe timpul efectuării lucrărilor de
sudură sau de tăiere cu flexul.
 Contact cu suprafeţe metalice reci la lucrul în aer liber pe timpul iernii.
 c). Factori de risc electric
 Electrocutare prin atingerea directă a unor aparate, prize sau întrerupătoare
defecte, precum şi a unor cordoane de alimentare secţionate în mod accidental sau
cu izolaţia uzată;
 Electrocutare prin atingerea indirectă, datorată deteriorării instalaţiilor de
împământare a echipamentelor;
 d). Factori de risc chimic
 Intoxicaţii cauzate de gazele degajate la lucrarile de sudare;
 Intoxicatii cauzate de solutii folosite la desfundarea conductelor;
 B. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA

 a). Factori de risc fizic

 Temperaturi extreme (foarte ridicate vara, scăzute iarna), fenomene
meteorologice deosebite (vânt puternic, ger, ploi, grindină, etc.), pe
timpul lucrului în exterior;
 Flame generate de lucrările de sudură, în situaţia neutilizării
echipamentului de protecţie.
 Existenţa unor curenţi de aer în interior sau în exterior;
 Radiaţii electromagnetice datorate sistemelor de comunicaţii;
 b). Factori de risc chimic
 Fum şi gaze toxice în caz de incendiu;
 Gaze toxice degajate din conductele debitate;
 Continut scazut de oxigen;
c). Factori de risc biologic
 Înţepături de insecte, pe timpul lucrului în exterior;
 Degajari de gaze toxice pe timpul lucrului in subsoluri;
 Lucrul in atmosfera infestata biologic in timpul lucrului in subsoluri;
 Risc de infestare cu spirochete, virusi, bacterii;
 Animale periculoase, rozatoare (soareci, sobolani)

C. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ

a). Suprasolicitare fizică
 Poziţii de lucru vicioase pe timpul intervenţiilor la anumite instalatii;
 Efort fizic deosebit, depus pentru manipularea unor materiale;
 Efort fizic deosebit la montarea / demontarea unor elemente;
b). Suprasolicitare psihica
 Solicitarea permanentă a atenţiei;
 Ritm de muncă mare;
 Decizii dificile in timp scurt;
 Stress;
D. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI
a). Acţiuni greşite
 Adoptarea unor metode de muncă necorespunzătoare, pentru efectuarea unor
lucrări, în raport cu cerinţele de securitate.
 Efectuarea unor activităţi neprevăzute în sarcina de muncă.
 Cădere de la joasă înăltime pe timpul urcării/coborârii în/din mijloacele de
transport in comun;
 Cădere de la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare sau împiedicare.
 Cădere de la înălţime, în situaţia folosirii unor mijloace improvizate
pentru intervenţia la instalatii aflate la înălţime.
 Cadere de la inaltime in timpul coborârii în subsoluri;
b). Omisiuni
 Folosirea mijloacelor de stingere a incendiilor pe bază de apă sau spumă înainte
de întreruperea alimentării cu energie electrică a echipamentelor;
 Scoaterea din funcţiune a unor dispozitive de siguranţă la uneltele cu care
lucrează sau la echipamentul individual de protectie;
 Neutilizarea unor echipamente de protecţie pe timpul lucrului la anumite
instalatii aflate la înălţime (centuri de siguranţă şi frânghii de poziţionare) sau
pentru efectuarea unor lucrări de sudură, tăiere a metalelor sau de polizare
(mănuşi de protecţie, ochelari de protecţie, etc. ).
 1.6 Interpretarea rezultatelor evaluării
 Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca INSTALATOR SANITAR este egal cu 3,32 ; valoare ce îl încadrează în
categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu, el nedepǎşind limita maximǎ acceptabilǎ (3,5).
 Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 47 factori de risc identificaţi, 12 depăşesc, ca
nivel parţial de risc, valoarea 3,5. Cei 12 factori de risc mediu, ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
 F15. Electrocutare prin atingerea directă a unor aparate, prize sau întrerupătoare defecte, precum şi a unor cordoane de alimentare secţionate
în mod accidental sau cu izolaţia uzată..- nivel de risc parţial 6;
 F16. Electrocutare prin atingerea indirectă, datorată deteriorării instalaţiilor de împământare a echipamentelor; - nivel de risc parţial 5;
 F46. Scoaterea din funcţiune a unor dispozitive de siguranţă la uneltele cu care lucrează sau la echipamentul individual de protectie;- nivel
de risc parţial 5 ;
 F1.Prinderea şi antrenarea braţelor şi a vestimentaţiei de către uneltele portabile cu care lucrează;-nivel de risc parţial 4;
 F6. Căderea de la înălţime, în situaţia utilizării unor scări metalice defecte pe timpul efectuării unor lucrari;-nivel de risc parţial 4;
 F8. Proiectarea de bucăţi de span pe timpul lucrului cu maşinile de găurit, în situaţia neutilizării echipamentului şi dispozitivelor de
protecţie;- nivel de risc parţial 4;
 F9. Proiectarea de bucăţi de corpuri abrazive, la spargerea accidentală a acestora, pe timpul lucrului cu polizorul fix sau cu flexul;- nivel de
risc parţial 4;
 F18. Intoxicatii cauzate de solutii folosite la desfundarea conductelor;- nivel de risc parţial 4;
 F40. Efectuarea unor activităţi neprevăzute în sarcina de muncă;- nivel de risc parţial 4;
 F43.Cădere de la înălţime, în situaţia folosirii unor mijloace improvizate pentru intervenţia la instalatii aflate la înălţime;- nivel de risc
parţial 4;
 F44.Cadere de la inaltime in timpul coborârii în subsoluri;- nivel de risc parţial 4;
 F47. Neutilizarea unor echipamente de protecţie pe timpul lucrului la anumite instalatii aflate la înălţime (centuri de siguranţă şi frânghii de
poziţionare) sau pentru efectuarea unor lucrări de sudură, tăiere a metalelor sau de polizare (mănuşi de protecţie, ochelari de protecţie,
etc.);- nivel de risc parţial 4;
 Pentru diminuarea sau eliminarea celor 12 factori de risc (care se situează în domeniul inacceptabil) sunt necesare măsurile
prezentate în „Fişa de măsuri propuse”.
 În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc, pe surse generatoare, situaţia se prezintă după cum urmează:
 38,29 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
 27,66 %, factori proprii mediului de muncă;
 14,89 %, factori proprii sarcinii de muncă;
 19,16 %, factori proprii executantului.
 Din analiza fişei de evaluare se constată că 19, adica 40,42 % dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra
executantului (deces sau invaliditate)

 Serviciul de canalizare constă în activităţi complexe şi costisitoare, dar este indispensabil pentru protejarea
mediului şi a sănătăţii noastre.
Deşeurile, grăsimile menajere şi uleiul alimentar dăunează grav mediului înconjurător şi omului, iar
depunerea lor pe pereţii conductelor de canalizare provoacă obturări şi coroziune rapidă, blocând sau
distrugând reţelele de canalizare.
Frecvenţa de curăţire şi întreţinere a acestora creşte de până la cinci ori în aceste situaţii decât în situaţii
obişnuite. Aceasta duce la o creştere enormă a costurilor asupra comunităţii, ceea ce în final ne afectează pe
noi toţi.
De cele mai multe ori, motivul înfundării sistemului de canalizare nu este unul de ordin tehnic. Conform
statisticilor, pe primele locuri printre cauzele care determină înfundarea sistemului de canalizare sunt
nerespectarea regulilor elementare de utilizare a lui şi lipsa cunoştinţelor de bază necesare întreţinerii acestuia.
Prin respectarea următoarelor reguli simple, şi dumneavoastră puteţi proteja sistemul de canalizare:
 În cazul instalaţiei interioare de canalizare, în primul rând să aveţi în vedere că vasul de WC nu este coş
de gunoi! Niciodată să nu aruncaţi în el resturi alimentare sau orice fel de deşeuri solide. Odorizantele sau
jucăriile copiilor scăpate accidental în el trebuie îndepărtate!
 Mortarul de ipsos sau de ciment rămas neutilizat în cursul lucrărilor de construcţii sau de renovare a
locuinţei nu are ce căuta în vasul de WC! Aşteptaţi până se solidifică şi aruncaţi-l la gunoi.
 Cel mai mare duşman al conductelor interioare de canalizare menajeră sunt cârpele, vata medicinală şi
produsele de igienă intimă. Fibrele lor fine se agaţă de neregularităţile pereţilor interni ai conductelor,
facilitând formarea dopurilor.
 În ultimii ani a luat amploare economisirea apei, mai ales a celei calde menajere. Din această cauză, în
conductele de canalizare se formează depuneri de grăsimi, secţiunea lor liberă se micşorează, şi se
înfundă mai uşor.
 În cazul reţelelor exterioare de canalizare, principiile de bază sunt aceleaşi.
În cursul desfundării conductelor, depunerile cele mai frecvent întâlnite sunt
grăsimile solidificate, detergenţii, bucăţile de lemn, cârpele, pungile şi
flacoanele din material plastic, cărămizile, pietrele, nisipul, nămolul şi resturile
alimentare.
Căminele de racord şi de vizitare sunt menite să asigure inspecţia şi întreţinerea
reţelei. Niciodată să nu aruncaţi în ele pietre, moloz sau alte deşeuri!
 În cartiere sunt mulţi oameni care se ocupă de grădinărit, utilizând în acest scop
spaţiile verzi dintre blocuri. Să aveţi grijă ca în cursul acestei activităţi să nu
acoperiţi cu pământ capacele căminelor de vizitare, îngreunând astfel munca
personalului de întreţinere a acestora.
 O problemă destul de importantă o constituie sustragerea capacelor de cămine,
a căror înlocuire contribuie la creşterea cheltuielilor de exploatare. Dacă
observaţi un capac de cămin spart sau care lipseşte, înlăturaţi pericolul de
accidentare îngrădindu-l sau semnalizându-l (utilizând pentru acest lucru
triunghiul reflectorizant al autovehiculului, o ladă veche, scânduri, creanga
unui copac). După aceea anunţaţi imediat Apa Nova Bucureşti la numărul
021.207.7777 sau *7777 (număr apelabil din reţelele Telekom, Orange şi
Vodafone la tariful practicat în aceste reţele).
 Nu uitaţi că, din momentul în care apele uzate părăsesc locuinţa dumneavoastră
(închidem robinetul, spălăm vasul WC-ului), ele trebuie să mai străbată o cale
lungă până la staţia de epurare, unde sunt tratate în mod corespunzător, pentru a
putea fi evacuate în apele curgătoare.
 Putem proteja reţeaua de canalizare şi mediul înconjurător prin gesturi simple, dar responsabile:
 Obiectele solide sau tăioase le putem duce la gunoi, în loc să le aruncăm în reţeaua de canalizare.
 Vopseaua. În primul rând, încercaţi să folosiţi tot conţinutul unei cutii de vopsea. Dacă nu, daţi-o cadou sau
donaţi-o. În cel mai rău caz, vopseaua pe bază de latex o puteţi arunca la gunoi dacă o lăsaţi să se usuce
complet. Vopseaua pe bază de ulei este însă indicat s-o duceţi la un centru care colectează deşeuri toxice.
 Medicamentele. Nu le aruncaţi în toaletă sau în chiuvetă, pentru că substanţele chimice vor ajunge în apă.
Dacă nu găsiţi nicio farmacie care să colecteze medicamentele expirate, înainte de a le arunca, asiguraţi-vă
că nu aveţi date personale pe vreun ambalaj, că medicamentele nu vor fi folosite de alte persoane şi sigilaţi
recipientele în care le aruncaţi la gunoi.
 Produsele cosmetice şi de igienă personală trebuie să ajungă exclusiv la gunoi, nu pe stradă, sub scara
blocului ori în canalizare! Astfel oraşul nostru va fi curat şi îngrijit!
 Resturile menajere nu trebuie aruncate prin scurgerea de la chiuvetă, ci la gunoi, în saci menajeri.
 Uleiul alimentar. Grăsimea pe care o folosiţi la gătit vă poate înfunda instalaţiile sanitare dacă o aruncaţi în
chiuvetă sau în WC. În Uniunea Europeană această practică este interzisă prin lege. Uleiul uzat este unul
dintre cei mai periculoşi poluanţi. Vă rugăm să apelaţi la firmele specializate în reciclarea uleiului uzat
(pentru uleiul menajer şi grăsimile animale). Din uleiul uzat colectat se pot fabrica: glicerină, combustibil
bio-diesel, diferite emulsii etc. În lipsa alternativelor, puneţi uleiul într-un recipient de metal, lăsaţi-l să se
întărească şi apoi aruncaţi-l la ghenă.
 Majoritatea service-urilor auto colectează uleiul de maşină uzat atunci când vă duceţi să-l schimbaţi. La fel
se întâmplă şi în cazul bateriei de maşină, pe care o puteţi lăsa la orice comerciant atunci când achiziţionaţi
una nouă.
 Pentru produsele electrocasnice şi baterii s-au amenajat spaţii speciale de depozitare şi reciclare în
majoritatea magazinelor mari şi a supermarketurilor. Becurile economice fluorescente conţin o cantitate mică
de mercur care poate ajunge în mediu dacă acestea se sparg. Există organizaţii specializate în gestionarea
deşeurilor din surse de lumină care au puncte de colectare în fiecare judeţ al ţării. Dacă nu le puteţi duce la
reciclat, înainte de a le arunca, sigilaţi becurile arse în pungi de plastic.
 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI


 1. Informaţii generale
 Date de recunoaştere ale titularului
 ● Numele companiei : Comuna Nuşfalău
 ● Adresa poştală : localitatea Nuşfalău, strada Arany Janos, nr. 1,judeţul Sălaj ;
 ● Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail : 0260/660510
 ● Numele persoanei de contact: ing. Alexandru Imre
 Director/manager/administrator: ing. Alexandru Imre
 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la
acest studiu:
 - numele : S.C. ACORMED S.R.L.
 - adresa : Oradea, strada Jean Calvin nr. 5, Judeţul Bihor;
 - numele persoanei de contact : Olimpia Mintaş,Gabriela Vicaş
 - telefon şi email: 0723711419,0723711930
 - denumirea proiectului: Canalizare menajeră şi staţie de epurare în comuna Nuşfalău
 localităţile Nuşfalău şi Bilghez, judeţul Sălaj;
 Valoarea estimativa a lucrarilor: 10.916,920 mii lei
 Perioada de executie propusa: 12 luni de la data demarării proiectului
 Obiectul prezentului Raport la Studiu de Impact asupra Mediului îl constituie prezentarea impactului
lucrărilor de realizare a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare aferente localităţii Nuşfalău, asupra
factorilor de mediu.
 Canalizarea menajeră şi staţia de epurare, amplasată în localitatea Nuşfalău constituie proiectul pe care
comuna Nuşfalău intenţionează sa-l promoveze în cadrul Planului de Dezvoltare Judeţean Sălaj pe perioada
2007-2013, din fonduri POS MEDIU.
 In prima etapa se are in vedere realizarea reţelei de canalizare la nivelul localităţii Nuşfalău şi realizarea unei
staţii de epurare, astfel dimensionate incât investiţia să poată fi extinsă ulterior dacă este necesar.
Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia :
 Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare realizate în mediul rural, se încadrează conform
STAS 4273-83 în categoria 4 şi în clasa de importanţă IV. Aceste lucrări sunt de importanţă
" normală" conform HG nr.766/1997.
 Obiectul lucrării îl constituie proiectarea lucrărilor de canalizare pentru localităţi din mediul
rural, conform ghidului GP106-2004, care se aplică la realizarea, exploatarea şi întreţinerea
lucrărilor de alimentare cu apă şi a lucrărilor de canalizare în mediul rural (comune şi sate).
 Prevederile ghidului au fost făcute în concordanţă cu actele normative existente pe secvenţe,
astfel:
 - Directiva europeană nr. 98/83 a fost preluată prin Legea nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile şi prin NTPA 013/2002 privind calitatea apei la sursa de suprafaţă
pentru apa ce poate fi transformată în apă potabilă.
 - Directiva europeană nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluată prin HG
nr. 352/2005 privind modificarea si completarea <LLNK 12002 188 20 301 0
33>Hotararii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, care cuprinde normativele/normele tehnice de
protecţia apelor NTPA 001/2002, NTPA 002/2002 şi NTPA 011/2002.
 Pentru dezvoltarea în bune condiţii a lucrărilor la baza proiectării au stat următoarele studii:
 - un studiu de necesitate a lucrării, studiu din care să rezulte avantajul realizării lucrărilor
pentru locuitori; un asemenea studiu trebuie să dea un tarif de furnizare a apei si tratare a
apei uzate menajere;
 - un studiu de suportabilitate din care să rezulte că populaţia poate acoperi costul lucrărilor
pe durata de rambursare şi costurile de întreţinere a lucrărilor (toate cumulate în tariful
apei); balanţa (suma încasată egală cu suma datorată) duce la viabilitatea existenţei
sistemului;
 - studiu de dezvoltare a localităţii în perioada previzibilă (numeric, economic, dezvoltare
tehnico-edilitară, etc.); de regulă această perioadă se consideră 20-25 ani
Descrierea procedeului de epurare:

Apa uzată trece printr-un grătar cu curăţire manuală şi este preluată de echipamentul de
pompare apă uzată. Acesta are în componenţă pompe submersibile cu tocător care
vehiculeaza apele uzate cu materiale solide de dimensiunea maximă 3-6 mm, în
echipamentul de epurare.
Intrarea apei uzate în echipamentul de epurare se face prin radierul de beton al staţiei în
pardoseala modulului
Apa uzată intră în instalaţia de sitare unde materialele solide sunt reţinute de o sită fină
cu fante de 1-3mm şi deversate direct în saci sau container.
Apa sitată se adună gravitaţional într-un bazin de stocare. De aici este preluată de un
echipament de pompare cu pompe submersibile şi dirijată spre modulul mecano-biologic.
În apa sitată se injectează coagulant pentru reducerea fosforului şi o sedimentare mai
rapidă.
Apa sitată şi tratată chimic este evacuată gravitaţional în decantorul primar unde are loc
separarea suspensiilor grosiere şi a grăsimilor.
Nămolul colectat în partea inferioară a decantorului este evacuat ciclic prin pompare în
bazinul de stocare şi îngroşare nămol primar şi nămol în exces.
Grăsimile se evacuează prin deversare în bazinul de stocare grăsimi de unde se pot
vidanja periodic.
 Apa epurată mecanic curge gravitaţional în bazinul de nămol activat.
 În acest bazin are loc nitrificarea –denitrificarea. Aerarea se realizează cu panouri de aerare cu bule
fine, sursa de aer comprimat fiind asigurată de suflante comandate de senzorul de O2 dizolvat.
 Amestecul de apa cu nămol activ curge gravitaţional în decantorul secundar unde are loc separarea
solid-lichid prin sedimentare.
 Înainte de evacuarea spre emisar apa epurată se tratează pentru dezinfecţie cu ultraviolete.
 Aceasta realizează dezinfecţia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se montează suprateran,
imediat după blocul de epurare biologică.
 Apa limpezită este dirijată spre unitatea de dezinfecţie cu ultraviolete, după care efluentul epurat şi
dezinfectat, ce respectă condiţiile de calitate impuse, este evacuat în emisar.
 Instalaţia de dezinfecţie cu ultraviolete, montată imediat după treapta biologică este din oţel inox şi
funcţionează cu lămpi neimersate. Razele ultraviolete cu o lungime de undă λ = 253,7 nm penetrează
masa de lichid, producând moartea microorganismelor patogene. Eficienţa dezinfecţiei este de 95% -
99%
 Apa epurată este evacuată gravitaţional în emisar .
 Nămolul sedimentat este recirculat parţial în bazinul cu nămol activ, iar nămolul în exces este evacuat
automat în instalaţia de deshidratare nămol, unde prin intermediul unei pompe cu şurub, este pompat
într-o presă cu melc, unde are loc deshidratarea propriu-zisă.
 Apa rezultată este colectată prin rigole şi reintrodusă în fluxul de epurare iar nămolul, a cărui umiditate
un depăşeşte 15% este colectat în containere din PVC sau în saci, după care este transportat la groapa
de gunoi a localităţii.
 Parametrii apei epurate se pot controla automat cu senzori speciali de proces.
 La iesirea din staţie pe conducta de deversare se montează un debitmetru electromagnetic.
 Intreaga staţie este comandată de la un modul de comandă şi deservire care asigură funcţionarea în
regim automat .
 Avantajele staţiei de epurare propuse constau din:
 construcţie robusta din materiale anticorozive ( oţel inox, PVC, PP, etc. )
 echipamente fiabile de la producători bine cunoscuţi.
 este modulară poate fi executată în etape ;
 este unitară, rezolvă problemele tehnologice într-un mod sigur care este verificat în diverse aplicaţii;
 are un grad înalt de automatizare
 timp de montaj pe şantier foarte scurt ;
 necesită personal puţin pentru exploatare;
 se asigură piese de schimb şi service în mod unitar pe întregul echipament;
 Epurarea apelor uzate cu echipamentul de epurare pentru 4000 LE se încadrează în normele impuse prin
NTPA001/2005 cu costuri minime de exploatare.
 Montajul si punerea in funcţiune a staţiei de epurare, precum si funcţionarea ulterioară a acesteia, impune
realizarea următoarelor racorduri:
 branşament electric trifazat 380V/0.4kw de la reţeaua electrica de joasă tensiune a furnizorului, subteran sau
aerian, in condiţiile avizului de racordare pentru staţiile de pompare şi pentru staţia de epurare;
 branşament la reţeaua de apă, prin cămin de apometru complet echipat cu contor de apă si robineţi sferici
pentru staţia de epurare.
 Staţia de epurare mai cuprinde iluminatul din incintă, împrejmuirea, amenajarea accesului auto şi pietonal,
conducte de legătură şi racorduri la utilităţi.
 Alimentarea cu energie electrică a staţiei de epurare se va face din sistemul local de distribuţie a energiei
electrice, prin prevederea unui post trafo propriu de la care se prevede un branşament pentru staţia de epurare.
 La racordul staţiei de epurare se prevede un tablou electric de branşament echipat cu aparate de măsură şi
control a energiei electrice furnizate către consumator.
 De asemenea la staţia de epurare se prevede un tablou de distribuţie, de automatizare, de siguranţă şi control
pentru buna funcţionare a echipamentelor.
 Tabloul se prevede de tip etanş montat în incinta staţiei de epurare, pe un suport din profile de metal.
 Puterea instalată la staţia de epurare este P=56,00 KW.
Pentru situaţia căderii alimentării cu energie electrică a staţiei de epurare mecano–biologice compacte
containerizate (situaţie de avarie), pentru a evita inundarea necontrolată a zonei se prevede o conductă cu
rol de preaplin şi by-pass a platformei staţiei de epurare cu Dn 250, care ţine cont de debitul maxim posibil.
In prima fază, după căderea alimentării cu energie electrică, apa menajeră afluentă se înmagazinează în
bazinul de omogenizare, egalizare şi pompare şi în reţeaua de canalizare până la nivelul preaplinului (-0,80
m), după care deversează, în situaţia în care nu s-a remediat defecţiunea electrică, prin conducta de by-pass.
Concluzii
Staţia de epurare a apelor uzate provenite de la utilizatorii comunei Nuşfalău, judeţul Sălaj, se
caracterizează printr-o tehnologie simplă, dar modernă şi de eficienţă ridicată.
Prevederea de utilaje şi echipamente performante este obligatorie în vederea realizării eficienţelor de
epurare dorite. Astfel, soluţia tehnologică propusă cuprinde instalaţii performante, ce implică consum
energetic redus, operaţiuni de exploatare simple prin aplicarea unei automatizări specifice procesului
tehnologic.
Aplicarea soluţiei de epurare cu staţia de epurare compactă, containerizată, supraterană prezintă următoarele
avantaje:
Soluţia de epurare apă uzată este modulară permiţând o extindere ulterioară a capacităţii de epurare prin
simpla adăugare de noi module;
asigură gradul de epurare necesar, fiind respectate la evacuare condiţiile de calitate stipulate în HG
188/2002, modificată şi completată cu HG 352/2005-Normativul NTPA001/2005;
datorită procesului tehnologic performant nu se evacuează nămol în exces, ceea ce conduce la eliminarea
costurilor privind tratarea acestuia;
consum energetic redus, atât compresoarele cât şi electropompele de proces fiind de înaltă fiabilitate şi
randament;
Impactul produs de fucţionarea sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare

Nu vor intra in statia de epurare decit ape uzate menajere, pentru care a fost dimensionata, alte
genuri de ape provenite de la unitati economice urmând a fi pretratate pentru a se incadra in
limitele normativului NTPA 002/2002 cu modificările şi completarile ulterioare, inainte de
deversarea în staţia de epurare comunală.
Sursele de poluanti pentru ape, de suprafata sau freatice, sunt evacuarile de apa uzata
provenite de la gospodariile populatiei si de la agentii economici care isi desfasoara activitatea
in localitate, care ar urma sa fie preluate de statia de epurare.
Apele menajere uzate, vor fi colectate prin sistemul de canalizare fiind transportate la statia de
epurare mecano-biologica proiectata
Aerul
Caracteristicile climei sunt influenţate în general de circulaţia atmosferei,a maselor de aer,de
poziţia geografică şi de particularităţile reliefului.
Dupa expozitia lui, judetul Salaj se afla sub directa influenta a maselor de aer din est, dar si
din vest (mai umede), incadrandu-se in sectorul cu clima continentala moderata. Circulatia
maselor de aer de inaltime, precum si relieful, prin aspectul si altitudinea lui creeaza
diferentieri climatice, pe de o parte intre vestul si estul judetului, iar pe de alta parte, intre
principalele unitati geo-morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 80C si
90C , in cea mai mare parte a judetului, exceptie facand culmile mai inalte ale muntilor Meses
si Plopis, precum si zona dealurilor inalte Simisna – Girbou, unde temperaturile medii anuale
sunt cuprinse intre 60C si 80C. Precipitatiile atmosferice medii anuale prezinta valori cuprinse
intre 700 mm si 800 mm, valori mai mari, 1600 mm, inregistrandu-se in muntii Meseş si
Plopiş, iar mai mici in Depresiunea Almaş – Agrij si pe valea Somesului.
 Din analiza procesului tehnologic care se va desfasura in cadrul statiei de epurare corelata cu studii de
impact sau bilanturi de mediu intocmite la statii de epurare rezulta ca sursa de poluare atmosferica o
constituie procesul de fermentare si deshidratare a namolului.
 In cadrul statiei vor mai exista si alte surse, dar nesemnificative in raport cu procesul de fermentare -
deshidratare.
 Sistemul de canalizare a localitatii va reprezenta si el o sursa de poluare atmosferica, dar fara efecte
cuantificabile si cu influenta nesemnificativa asupra calitatii factorului de mediu " AER ".
 Emisiile de poluanti datorate functionarii statiei de epurare provin de la procesul de fermentare
mixta: aeroba la suprafata bazinului de colectare a namolului si a instalatiei de deshidratare a acestuia,
aflata in contact cu atmosfera si anaeroba in profunzimea stratului de namol.
 Acest proces este complex si dependent de temperatura mediului exterior.
 S-a considerat situatia cea mai defavorabila din punct de vedere a intensitatii de manifestare a sursei si
anume cea din sezonul de vara cand procesul de fermentare - deshidratare este intensificat de temperatura
mediului ambiant, iar debitele de noxe sint maxime (literatura de specialitate recomanda temperatura de
calcul a mediului ambiant de 30 grade C).
 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
 Pe perioada realizării investiţiei se va produce o creştere a nivelului de zgomot şi vibraţii, datorită
funcţionării utilajelor şi a deplasării mijloacelor auto.
 Influenţa zgomotului asupra organismului uman depinde de o serie de factori, ca:
 intensitatea, frecvenţa, tipul de acţiune şi caracterul zgomotului;
 vârsta, activitatea, starea fizică, obişnuinţa şi sensibilitatea individuală;
 - mediul în care are loc acţiunea: dimensiunea spaţiului, configuraţia
 terenului, etc. Acţiunea zgomotului asupra organismului este
 încadrată în mai multe zone:
 zona liniştită 0-30 dB(A)
 zona efectelor psihice 30-60 dB(A)
 zona efectelor fiziologice 60- 90 dB(A)
 - zona efectelor otologice 90-120 dB(A)
 Influenţa vibraţiilor asupra organismului uman depinde de o serie de factori, ca:
 intensitatea, frecvenţa, tipul de acţiune şi caracterul vibraţiilor;
 vârsta, activitatea, starea fizică, obişnuinţa şi sensibilitatea individuală;
 - mediul în care are loc acţiunea: dimensiunea spaţiului, configuraţia
 terenului, etc.
 Zgomotele rezultate în urma activităţii desfăşurate în cadrul obiectivului au un efect local şi nu afectează
semnificativ potenţialii receptori sensibili, datorită metodei şi tehnologiilor de exploatare folosite.
 Sursele de zgomot şi vibraţii vor fi active o perioadă de maximum 10 ore/zi.
 Pentru reducerea nivelului de zgomot se vor lua următoarele măsuri:
 - menţinerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii cât mai
apropiaţi de cei indicaţi în cărţile tehnice;
 - reducerea la minim a timpilor de funcţionare a utilajelor;
 - dotarea cu amortizoare de zgomot a utilajelor folosite.
 La apariţia oricărui zgomot suspect şi deranjant, se vor lua măsurile necesare de oprire a utilajelor şi de
remediere a defecţiunilor şi a surselor de zgomot.
 Solul - Geologia subsolului
 Judetul Salaj este asezat in partea de Nord-Vest a Romaniei respectiv in centrul Regiunii de Dezvoltare
Nord-Vest si se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legatura dintre Carpatii Orientali si Muntii
Apuseni, cunoscuta sub denumirea de Platforma Somesana, care are o suprafata de 3864,48 km2, ceea ce
reprezinta 1,6% din suprafata tarii. Se invecineaza cu judetele Satu Mare si Maramures la Nord, Bihor la
vest si Sud-Vest si Cluj la Sud si Est.
 Din punct de vedere geografic, judetul Salaj este o zona de dealuri si depresiuni situate pe cursul vailor
Almasului, Agrijului, Somesului, Crasnei si Barcaului. Zona montana este reprezentata in partea de Sud-Vest
prin doua ramificatii nordice ale muntilor Apuseni: culmile Mesesului si Plopisului. Depresiunile au o larga
raspandire pe teritoriul judetului si reprezinta importante zone agricole de concentrare a asezarilor.
 În spaţiul regional Nord-Vest şi în spaţiul judeţean, amplasamentul proiectului de investiţie este
dispus central şi spre vest, în bazinul hidrografic superior al Râului Barcău, care face parte din
Bazinul hidrografic Crişuri.
 Comuna Nuşfalău este situată în partea de vest a judeţului, în depresiunea largă a Şimleului şi în
zona de contact a culoarului Barcăului cu Colinele Toglaciului şi este alcătuită din două sate
Nuşfalău şi Bilghez.
 Legătura carosabilă între satele comunei se face prin drumul naţional DN 1H, care trece pe teritoriul
satului Nuşfalău, de la est la vest, respectiv pe direcţia Şimleu Silvaniei către Aleşd, judeţul Bihor,
care are o îmbrăcăminte elastică asfaltată.
 Localitatea Nuşfalău - sat reşedinţă de comună este situat la o distanţă de 39 km faţă de municipiul
Zalău, la 9 km de cel mai apropiat oraş Şimleu Silvaniei.
 Conform normativului P100/92 caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament sunt:
 zona seismică de calcul ″F″;
 coeficientul Ks = 0,08;
 perioada de colţ TC = 0,7 sec., corespunzând zonei macroseismice de gradul VI;
 adâncimea de îngheţ se apreciază conform STAS 6054/77 la 0,80 m faţă de cota terenului.
 Nu s-a semnalat nici un tip de poluare a terenului de pe amplasamentul investiţiei.
 Pe perioada realizării investiţiei morfologia solului va fi afectată datorită excavării un volum de
7623 mc ce va fi utilizat în parte pentru umplerea şanţurilor,în parte pentru aducerea unor terenuri la
cotă în scopul obţinerii planeităţii platformelor.
 În scopul evitării producerii unor poluări accidentale a solului datorită scurgerilor de carburanţi sau
uleiuri, în locaţiile propuse ca şi şantiere nu se vor realiza lucrări de întreţinere a utilajelor şi a
parcului auto.
 Recomandăm ca la finalizarea lucrărilor de execuţie zonele amenajate ca şi şantiere temporare de
lucru să fie supuse unor lucrări de reecologizare astfel încat terenul să aibă aceeaşi destinaţie ca şi
cea iniţială.
 Calitatea solului şi a subsolului nu va fi afectată semnificativ de lucrările de realizare a investiţiei.
 Sursele posibile de poluare a solului datorate funcţionării staţiei de epurare sunt emisiile de poluanti
proveniti din procesul de tratare a apei uzate, care pot ajunge accidental la suprafata solului, in zona de
evacuare a efluentului.
 Deoarece performantele instalatiilor care alcatuiesc fluxul tehnologic de tratare a apei uzate sint
ridicate, pericolul modificarii calitative a solului in zona statiei de epurare este redus.
 Nu vor avea loc fenomene de poluare chimica, microbiologica, parazitologica a solului, datorita
faptului ca efluentul se incadreaza in limitele normativului NTPA 001, realizându-se inclusiv dezinfectarea
cu UV.
 Fluxul tehnologic de tratare a apei uzate va produce cca.140 kg namol deshidratat/zi (50 t/an), si
aproximativ 3 t/an materii solide, colectate la gratarul cu curatire manuala, care vor fi evacuate la groapa de
gunoi a localitatii.
 Nămolul va fi gestionat în conformitate cu prevederile OUG 78/2000, aprobată prin Legea 426/2001 şi Ord.
MS nr. 344/2004.
 În funcţie de compoziţia sa, nămolul deshidratat va putea fi folosit pentru fertilizarea terenurilor agricole in
perioadele extravegetale.
 Vor fi utilizate ca fertilizanţi numai namolurile tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de către
APM Sălaj, pe baza studiului agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice
(OSPA) şi aprobat de Direcţia pentru agricultura şi dezvoltare rurală.
 Operatorul staţiei de epurare va trebui sa furnizeze utilizatorilor de namol, cu regularitate, informaţii
privind disponibilul de namol şi caracteristicile namolului, conform următorilor indicatori de caracterizare:
pH, umiditate, pierdere la calcinare, carbon organic total, azot, fosfor, potasiu, cadmiu, crom cupru,
mercur, nichel, plumb, zinc.
 Nu va exista un impact transfrontiera al factorului de mediu sol, datorita faptului ca influentele
asupra acestuia se pot manifesta doar pe suprafata limitata, in zona statiei de epurare.
 Nu se impune adoptarea de măsuri suplimentare pentru a limita influentele negative asupra solului in zona
statiei de epurare, deoarece nu se intrevad astfel de influente ca urmare a desfăsurării activitatii acesteia la
parametrii proiectaţi.

 Biodiversitatea
 Datorită situării geografice, judeţul Sălaj prezintă o varietate de habitate, ce evoluează de la
habitatele specifice zonelor de câmpie până la habitatele ce prezintă unele caracteristici chiar alpine în
zona Munţilor Meseş şi a Munţilor Plopişului.
 Ecosistemele specifice zonei studiate prezintă o dispoziţie mozaicată, în care alternează porţiuni
antropizate şi ecosisteme naturale.
 În zonă sunt răspândite porţiuni de pădure, fag sau amestec de fagacee cu răşinoase, care provin din
plantaţiile forestiere, existente în urmă cu 40-50 ani.
 Acestea alternează cu ecosisteme tipice:
 pajişti, în care predomină specii de graminee;
 etajul tufărişului, în care se întâlnesc frecvent genurile Prunus sp., Rosa canina(măcieş), Sowbucus
nigro(soc), Conylus cvelona(ulm);
 zone joase, în care predomină genurile Salix sp(salcia) şi Alunus sp.(arin).
 În ceea ce priveşte habitatele de interes comunitar, în judeţul Sălaj au fost inventariate un număr de 5
habitate comunitare după cum urmează:
 -Grote neexploatate turistic - cod 8310 - habitat identificat în cadrul Sitului de Importanţă Comunitară
Peştera Măgurici - ROSCI 0192;
 -Păduri dacice de stejar şi carpen - cod 91Y0 - habitat existent pe teritoriul Sitului de Importanţă
Comunitară Racâş-Hida - ROSCI 0209;
 -Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum - cod 9130 - habitat prezent în Situl de Importanţă Comunitară
Tusa-Barcău - ROSCI 0257;
 - Păduri cu Castanea sativa- cod 9260 - habitat prezent în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional
“Pădurea La Castani”, localitatea Rogna, comuna Ileanda;
 - Păduri eurosiberiene cu Quercus robur – cod 91I0 - habitat prezent în cadrul ariei naturale protejate de
interes naţional “Pădurea Lapiş”, localitatea Nuşfalău
 Pe teritoriul judeţului Sălaj, în urma studiilor efectuate în teren şi a studiilor ştiinţifice au fost identificate un
număr de 286 de specii din flora sălbatică de interes naţional.
 Din aceste specii, un număr de 5 sunt cuprinse în anexa 5 a O.U.G. nr. 57/20.06.2007, cu modificările
ulterioare, în categoria speciilor de interes comunitar, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul
măsurilor de management. Aceste specii sunt următoarele:
 Sphagnum magellanicum, Sphagnum subsecundum, Sphagnum ambliphyllum - muşchi de turbă, este localizat
pe teritoriul ariei naturale protejate “Mlaştina de la Iaz” aflată pe teritoriul localităţii Iaz, comuna Plopiş ;
 Arnica montana- arnică, ce este localizată în zona Munţilor Meseş, a Văii Almaşului, a Văii Someşului;
 Gentiana lutea- genţiana, localizată ştiinţific pe păşunile împădurite din zona Munţilor Meseş.
 Fauna sălbatică, datorită varietăţii de habitate şi ecosisteme existente pe teritoriul judeţului Sălaj, prezintă şi ea
o varietate atât specifică cât şi ecologică sau sistematică.
 În urma diferitelor studii efectuate în decursul timpului au fost determinate şi inventariate un număr de 197 de
specii de animale de interes naţional.

 Monitorizarea
 In timpul functionarii statiei de epurare vor fi monitorizate: debitele tratate, calitatea efluentului,
calitatea apelor subterane si imisiile de hidrogen sulfurat.
 a). Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă se va realiza zilnic, de către personalul staţiei, în cadrul
laboratorului propriu şi periodic, la intervale stabilite de către autoritatea în domeniu, de către laboratoare
acreditate.
 Punctul de prelevare îl va constitui evacuarea efluentului epurat în Barcău

 Metodele de investigaţie folosite
 În scopul elaborării Raportului la Studiul de Impact asupra Mediului s-au realizat următoarele :
 vizite în teren ;
 consultarea proiectului de investiţie ;
 consultarea studiilor de specialitate puse la dispoziţie de către beneficiar ;
 consultarea literaturii de specialitate ;
 consultarea actelor de reglementare deţinute de către beneficiar
 Descrierea dificultăţilor

 Nu s-a putut face compararea valorilor limită a parametrilor relevanti, în concordanţă, cu cele mai
bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile în Uniunea Europeană, deoarece nu
există suficiente date de referinţă.

 Rezumat fără caracter tehnic

 Obiectul prezentului Raport la Studiu de Impact asupra Mediului îl constituie prezentarea impactului
lucrărilor de realizare a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare aferentă localităţii Nuşfalău, asupra
factorilor de mediu.
 Suprafaţa ocupata de Staţia de epurare, având in vedere obiectele tehnologice si retelele necesare intre
acestea, este de 675 m2, cu un grad de ocupare de cca.50%, superior celorlalte tehnologii de epurare si
aranjamente a obiectelor in teren.
 Pentru construirea statiei de epurare s-a prevazut o unitate mecano-biologica, monobloc,
conteinerizata si o serie de obiecte adiacente, pe care le descriem in ordinea fluxului tehnologic al
apei.
 Lucrarile de baza care alcatuiesc investitia sint urmatoarele:
 Retele tehnologice
 Camine de canalizare
 Treapta de epurare mecanica primara
 Bazin de egalizare, omogenizare apa menajera
 Bazin de pompare apa menajera
 Treapta de epurare mecanica finala
 Treapta de epurare biologica
 Unitate de dezinfecţie cu ultraviolete
 Unitate de stocare si dozare coagulant
 Bazin de pompare finala apa epurata si dezinfectata
 Bazin colectare si pompare sediment
 Unitate de deshidratare sediment
 Platforma depozitare containere deseuri
 Realizarea investiţiei :amenajare reşea canalizare şi staţie de epurare aferentă pentru localitatea Nuşfalău.
 Pentru realizarea obiectivului propus, se vor executa urmatoarele lucrari de constructii:
- bazin de omogenizare si pompare a apei uzate
- montare modul de epurare mecanobiologica
- bazin de colectare si pompare namol
- retele de legatura
- platforma betonata de depozitare a sacilor cu namol deshidratat si
conteinerului de gunoi
- sistematizare pe verticala
- imprejmuiri.
 În timpul perioadei de execuţie va fi necesar consum de apă pentru producerea betonului utilizat.Aceasta va
fi prelucrat în staţiile de betoane şi adus la punctul de lucru cu ajutorul autotransportoarelor speciale tip CIFA.
 Apa necesară consumului personalului muncitor pe parcursul perioadei de execuţie va fi adusă la punctele de
lucru în butelii tip PET.
 Şantierul organizat va avea latrine uscate.
 Apa din precipitaţii va fi colectată în rigole triunghiulare pereate.Pe zonele de debleu s-au prevăzut
drenuri de fund de şanţ cu lăţimea de 70 cm şi adâncime de 2.30m.
 În dreptul intersecţiilor pentru a se asigura continuitatea şanţurilor se vor introduce rigole
dreptunghiulare acoperite.
 În perioada de realizare a obiectivului s-a prevăzut amplasarea şantierelor de lucru cat mai departe de
cursurile de apă pentru a se exclude riscul oricărei poluări accidentale în apa acestor văi.
 Sursele de poluanti pentru ape, de suprafata sau freatice, sint evacuarile de apa uzata provenite de la
gospodariile populatiei si de la agentii economici care isi desfasoara activitatea in localitate, care ar urma sa
fie preluate de statia de epurare.
 Concentratiile maxime ale poluantilor din apele epurate evacuate vor respecta condiţiile impuse prin NTPA
001/2005.
 Sursele posibile de poluare a solului datorate staţiei de epurare vor fi reprezentate
prin emisiile de poluanti proveniti din procesul de tratare a apei uzate, care pot
ajunge la suprafata solului, in zona de evacuare a efluentului.
 Deoarece performantele instalatiilor care alcatuiesc fluxul tehnologic de
tratare a apei uzate sint ridicate, pericolul modificarii calitative a solului in zona
statiei de epurare este redus.
 Nu vor avea loc fenomene de poluare chimica, microbiologica,
parazitologica a solului, datorita faptului ca efluentul se incadreaza in limitele
normativului NTPA 001, realizindu-se inclusiv dezinfectarea cu UV.
 Nu va exista un impact transfrontiera al factorului de mediu sol, datorita
faptului ca influentele asupra acestuia se pot manifesta doar pe suprafata limitata,
in zona statiei de epurare.
 Nu sint necesare masuri speciale pentru a limita influentele negative asupra
solului in zona statiei de epurare, deoarece nu se intrevad astfel de influente ca
urmare a desfăsurarii activitatii statiei de epurare.
 Nu va exista impact asupra subsolului.
 Facem menţiunea că în locaţiile propuse ca şi şantiere nu se vor realiza lucrări de
întreţinere a utilajelor şi a parcului auto.
 Recomandăm de asemenea ca la finalizarea lucrărilor de execuţie zonele
amenajate ca şi şantiere temporare de lucru să fie supuse unor lucrări de
reecologizare astfel încat terenul să aibă aceeaşi destinaţie ca şi cea iniţială.