EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

VALORIFICAREA ENERGIEI VALURILOR

Potenţial. Captare și valorificare
Partea I

Mircea BEJAN1, Ioana BĂLAN2, Barbu BEJAN3

1
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, 2Metz – Franța, 3Paris – Franța

REZUMAT. Combustibilii fosili (petrol, cărbune, gaze) se consumă într-un ritm ameţitor așa că trebuie să accelerăm
descoperirea și exploatarea energiilor regenerabile. Totuși, captarea energiei solare se lovește de costuri mari de
implementare și eficienţă mică, iar pentru captarea energiei eoliene este nevoie de condiţii speciale. Pentru a
deveni eficiente, diferitele instalaţii destinate valorificării în scop energetic a forţei mecanice a valurilor trebuie
instalate în zone cu suficient impact al curenţilor. Apele Oceanului Planetar deţin un imens potenţial energetic care
poate fi valorificat pentru producerea de energie. Principalele surse de energie luate în considerare, cel puţin la
nivelul tehnicii actuale, se referă la: maree, curenţii marini, valuri, diferenţe de temperatură ale structurilor de apă
marină. Valurile oceanelor poartă cantităţi masive de energie, dar această energie este, în general, greu de
exploatat eficient şi ieftin. Energia valurilor este fără limită, fiind un izvor nesecat, cum nesecat este și oceanul. În
zonele cu valuri în tot timpul anului sau în largul mărilor şi oceanelor, energia valurilor este o formă de energie
regenerabilă cu foarte mare potenţial. Deşi potenţialul energetic şi puterea valurilor sunt încă costisitor de exploatat,
unele firme încep să realizeze investiţii serioase, aşteptând clipa când electricitatea generată de valuri va fi
exploatată la nivel industrial. Se prezintă diferite instalaţii destinate valorificării în scop energetic a forţei mecanice a
valurilor: instalaţie cu plan înclinat și bazin; instalaţie cu ponton greu și piston lichid; instalaţie cu plutitor și valvă
clapet pe coloană; instalaţie cu piston acţionat de valuri etc., cu avantajele și dezavantajele lor.

Cuvinte cheie : energii regenerabile , potenţialul energetic şi puterea valurilor , instalaţii destinate valorificării în
scop energetic a forţei mecanice a valurilor , instalaţie cu plan înclinat și bazin , instalaţie cu ponton greu și piston
lichid, instalaţie cu plutitor și valvă clapet pe coloană, instalaţie cu piston acţionat de valuri etc.

ABSTRACT. Fossil fuels (oil, coal, gas) consumed in a rapidly paced so you have to accelerate the discovery and
exploitation of renewable energies. However, the capture of solar energy hitting the high costs of deployment and
low efficiency, and for capturing wind energy it takes special conditions. To become effective, the various facilities
for recovery for labour-mechanical energy wave must be installed in areas with sufficient impact of currents. Ocean
waters hold a huge energy potential that can be harnessed for energy production. The main energy sources taken
into account, at least at the level of the current technique, refer to: tides, sea currents, waves, temperature
differences in the structure of marine water. Ocean waves carry massive amounts of energy, but that energy is
generally hard to operate efficiently and inexpensively. Wave energy is without limit, being a wellspring is
inexhaustible and like the ocean. In areas with the waves all year round or on the high seas and oceans, wave
energy is a renewable form of energy with very high potential. Although the potential energy and wave power are
expensive yet exploitable, some firms are starting to make serious investments, waiting for the moment when the
electricity generated by the waves will be operating at the industrial level. It presents various facilities for recovery for
the purpose of mechanical energy of the wave: the inclined plane and plant basin; installation with heavy liquid
piston deck; floating plant and taps on the valve column; piston-driven system of waves, etc., with their advantages
and disadvantages.

Keywords: renewable energies, potential energy and wave power, equipment intended for energy recovery of the
mechanical strength of the waves, installation with sloping basin plan, installation with pontoon hard and liquid
piston, the floating plant and taps on the valve, gas piston operated waves etc.

1. POTENŢIALUL VALURILOR MARINE acțiunea vânturilor, a gravitației și a tensiunii super-

Energia valurilor marine este o formă indirectă de
energie solară. Încălzirea diferită a unor mase mari
de apă din oceanul planetar şi din suprafaţa uscatului
conduce la apariţia vânturilor. Vânturile care suflă
peste mari întinderi de apă transmit o parte din energia
lor acestora, generând valurile care se formează la
suprafaţa mărilor şi oceanelor şi se îndreaptă spre
ţărm, valurile marine fiind rezultatul combinației dintre
ficiale de la suprafața mării.
Avantajele valurilor marine:
• Valurile înmagazinează un imens potențial
energetic. Conform cercetătorilor, potenţialul teoretic
global este de 8×105 TWh/an, ceea ce reprezintă
de 100 de ori cantitatea de energie care ar putea fi
produsă anual de amenajările hidroenergetice
convenţionale ! Potențialul energetic exploatabil al
Mării Negre se apreciază la 2,4-3 TWh/an, repre-

178 Buletinul AGIR, Supliment 3/2015

 VALORIFICAREA ENERGIEI VALURILOR. POTENŢIAL. CAPTARE ȘI VALORIFICARE
zentând un real interes pentru economia energetică a
României.
• Exprimat ca putere disponibilă, potenţialul
mondial al valurilor marine este de circa 2 TW (în
Europa de 320 GW). Din acest potenţial teoretic s-ar
putea valorifica sub formă de energie electrică cam
10-12 %. Chiar în aceste condiţii însă, energia valurilor
marine tot ar fi suficientă pentru acoperirea necesarului
planetar de energie electrică.
• Este o formă de energie regenerabilă și in-
epuizabilă14, fiind înmagazinată în cele 1400 milioane
de miliarde de tone de apă care acoperă două treimi
din suprafața Pământului;
• Are un caracter nepoluant și nu prezintă greutăți
deosebite în exploatare;
• Este gratuită, poate fi folosită de oricine și
oriunde pe suprafața oceanului planetar;
• Nu necesită cheltuieli importante de transport și
distribuție înainte de a fi folosită;
• Valorificarea energiei valurilor (prin realizarea
centralelor marine) nu implică scoaterea din uz a
terenurilor agricole, industriale sau a așezărilor
umane, utilizându-se zone practic neîntrebuințate.
Dezavantajele valurilor marine:
• Variația continuă a elementelor caracteristice
valurilor, care sunt dependente de anotimp și de am-
plasament, creează un caracter aleatoriu deranjant;
• În prezent, valorificarea potențialului valurilor
marine are un preț ridicat în comparație cu energia
provenită din sursele clasice;
• Are un relativ impact vizual și fizic asupra habita-
tului marin și un conflict major cu navele comerciale;
• Pot exista anumite scurgeri toxice ale materialelor
folosite la construcția dispozitivelor de captare.
2. CAPTAREA ȘI VALORIFICAREA
POTENŢIALULUI VALURILOR MARINE
2.1. Studiile australiene
Potrivit Reuters, Australia și-ar putea extrage ener-
gia necesară din valuri. Specialiștii susțin că valurile
care se lovesc în fiecare an de țărmurile din sudul
Australiei conțin destulă energie cât să alimenteze de
trei ori cu energie țara. Guvernul a aprobat un pachet
de legi prin care se prevede ca până în 2020, 20 % din
                                                            
14
Oceanele şi mările ocupă 71 % din suprafaţa Pământului,
energia mărilor şi oceanelor reprezentându-se sub formă de
energie mecanică şi termică. Apele Oceanului Planetar deţin un
imens potenţial energetic care poate fi valorificat pentru pro-
ducerea de energie electrică, rezervele de energie ale Oceanului
Planetar fiind imense. Energia internă, corespunzătoare încălzirii
cu 20 ºC a suprafeţei apelor oceanice, în comparaţie cu cele
fluviale, are o mărime de circa 1026 J. Energia cinetică a
curenţilor oceanici este egală aproximativ cu 1018 J, însă, din
această energie se poate utiliza doar o cantitate infimă.
Buletinul AGIR, Supliment 3/2015
electricitate să fie extrasă din energii regenerabile (cu
accent pe exploatarea puterii valurilor). Oceanografii
au analizat modul în care energia emisă de valuri se
propagă de-a lungul coastei și câtă se pierde, pentru
a-și face o idee despre câtă energie poate fi extrasă.
„Ceea ce spunem e că ne putem atinge ținta dacă
folosim doar 10 % din puterea valurilor“. Studiile
vin în contextul în care țara caută să folosească
altceva decât energia ieftină și poluantă pe care o
folosesc de ani de zile, Australia fiind una dintre
țările cu cele mai multe emisii de carbon, iar 80 %
din energie e generată cu ajutorul cărbunelui.
2.2. Invenţia care poate schimba
energia viitorului
Turbinele subacvatice - invenția care poate schimba
energia viitorului. Oamenii de știință sunt în continuă
căutare de noi surse de energie cât mai prietenoase
cu mediul înconjurător. Ultima noutate în domeniu
vine de la turbinele subacvatice. Acestea se bazează
pe același concept precum turbinele eoliene, însă
folosesc forța curenților subacvatici, scrie CBS
News. O asemenea tehnologie este acum testată
lângă portul New York, lângă insula Roosevelt.
Compania Verdant Power15 se ocupă de dezvol-
tarea acestei tehnologii inovatoare, ei îmbunătățind
acest model de turbină subacvatică de când au pus-o
în funcțiune, în 2006 – figura 1.
Fig. 1. Turbinele subacvatice – invenția care poate schimba
energia viitorului (Foto: treehugger.com).
Anul trecut, compania americană a testat cu
succes un nou dispozitiv, având un compozit alcătuit
din fibră de sticlă și plastic – figura 2. Când curenții
apei sunt puternici, turbina poate alimenta cu energia
electrică 20-30 de locuințe. Față de puterea vântului
(care încă mai dă bătăi de cap specialiștilor), aceștia
prezintă avantajul că pot fi preziși. În funcție de
direcția curenților care îi pun în mișcare, turbinele
subacvatice își pot schimba inclusiv orientarea.
                                                            
15
”Puterea verde” este o companie care produce și instalează
sisteme de captare a energiei curenților râurilor, mareelor și
hidrocentrale, cu sediul la New York, 888 Main Street.
179
 EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

Technologies (OPT), un producător de dispozitive

utilizate în generarea energiei electrice, pentru a
folosi programe de prezicere a forţei valurilor, cu
scopul de a crea mecanisme mai eficiente.

Fig. 2. Turbina subacvatică.

Următorul pas ar fi montarea unor asemenea

turbine în oceane. Ele sunt montate la o adâncime
destul de mare, astfel încât să nu reprezinte un
pericol pentru oamenii care pot înota în preajma lor.
În plus, viteza cu care se rotesc, permite peștilor să
treacă printre elicele lor.

2.3. Cum producem mai eficient energie

electrică din valurile oceanului ?

O echipă de cercetători condusă de specialişti de

la Universitatea din Exeter (University of Exeter,
fondată în 1955 – University of Exeter; 1922 –
University College of the South West of England, în
sudul Angliei) a publicat o lucrare în care explică
faptul că, dacă putem prezice forţa următorului val,
acest lucru ar putea duce la dublarea producţiei de
Fig. 3. Dispozitive plutitoare de captare a energiei valurilor.
energie electrică. Studiul a fost realizat de matema-
ticieni şi ingineri de la universităţile din Exeter şi
Tel Aviv, iar cercetătorii s-au concentrat asupra 2.4. Valurile ar putea constitui cea mai
dispozitivelor plutitoare de captare a energiei valurilor, eficientă sursă de energie
înzestrate cu componente care se mişcă datorită regenerabilă
mişcării valurilor, generând electricitate – figura 3.
Pentru a face ca aceste dispozitive să devină mai
eficiente, specialiştii şi-au dat seama că „răspunsurile“ O echipă de ingineri de la Universitatea din
lor trebuie să se potrivească cu cele ale valurilor. Prin California au creat un design de dispozitiv care ar
prezicerea forţei cu care vine un val, dispozitivul de putea capta mai mult de 90% din energia valurilor în
energie electrică - figura 4.
captare a energiei poate răspunde în concordanţă,
devenind mai productiv. Acest proces ar limita şansele
ca dispozitivul să fie deteriorat, permiţându-i totodată
să rămână funcţional chiar şi pe timpul furtunilor.
Eficientizarea sistemelor tehnologice de acest fel
ar putea aduce contribuţii importante la satisfacerea
nevoilor viitoare de energie.
Energia valurilor are potenţialul de a asigura de
două ori necesarul de electricitate al Marii Britanii.
Cu toate acestea, în prezent, această tehnologie nu
Fig. 4. Sistemul de absorbție a energiei valurilor și de
este dezvoltată suficient. Din acest motiv, cei de la transformare în energie utilizabilă, creat la Institutul de Inginerie
Universitatea Exeter colaborează cu Ocean Power Mecanică al Universității din California.

180 Buletinul AGIR, Supliment 3/2015

 VALORIFICAREA ENERGIEI VALURILOR. POTENŢIAL. CAPTARE ȘI VALORIFICARE

Totuși, mările și oceanele sunt în continuă mișcare, Tabelul 1

iar valurile, deși variază în intensitate, ar putea fi Nr. Schița instalațiilor destinate valorificării energiei
mult mai eficiente decât orice altă sursă de energie crt. valurilor evidențiate pe plan mondial
regenerabilă. Suprafețele mâloase de pe fundul mărilor
și oceanelor absorb foarte bine energia valurilor.
Astfel, echipa de la UC s-au gândit să creeze un
sistem care nu numai să absoarbă această energie,
dar să o și transforme în energie utilizabilă. Sistemul 1
este format dintr-un covor din cauciuc care se sprijină
pe o rețea de pistoane hidraulice, cilindri și pompe,
care preiau mișcarea sinusoidală a valurilor. Mișcân- Instalație cu plan înclinat și bazin
du-se în sus și în jos odată cu valurile, covorul
creează presiune hidraulică în cilindri, iar pistoanele
cu dublă acțiune produc astfel energie în ambele
sensuri. Experimentele celor de la UC au arătat că
acel covor este capabil să absoarbă peste 90 % din
energia valurilor. Conform cercetătorilor, un metru 2
pătrat de covor ar putea genera suficientă energie
pentru a alimenta două gospodării americane, iar
100 m2 de covor ar putea produce echivalentul a
6.400 m2 de panouri solare ! „Avem în plan să Instalație cu ponton greu și piston lichid
testăm sistemul în ocean în următorii doi ani și
sperăm să putem dezvolta un sistem viabil comercial
în următorii 10 ani”, spun cercetătorii Institutului de
Inginerie Mecanică al UC.
Mai mult, în afară de a oferi o sursă de energie
alternativă, procesul de conversie al energiei duce la 3
producerea de apă de mare la presiune mare, proces
care ar putea fi folosit pentru desalinizare și
distribuție de apă dulce.
Soluție de captare cu pendul suspendat

3. INSTALAŢII DE CAPTARE ȘI
VALORIFICARE
4
Sunt gândite, propuse și realizate foarte multe
tipuri de mecanisme de captare și valorificare a
energiei valurilor, dintre care numai unele sunt func-
ţionale. Ele se diferenţiază după poziţia de montare Soluție cu coloană de apă oscilantă
faţă de coastă, fiind amplasate la ţărm, în vecinătatea
coastei sau în larg.
O primă clasificare împarte aceste sisteme de
valorificare a energiei valurilor în sisteme cu coloană
oscilantă de apă, sisteme cu acumulatoare de apă şi 5
sisteme cu plutitori antrenaţi de val.

Soluție de captare cu canal convergent

3.1. Instalaţie cu plan înclinat și bazin –
6
poz. 1, tabelul 1

Prima instalație modernă care consta dintr-o

structură concepută pe principiul planului înclinat și
un bazin de acumulare, a fost pusă experimental în
funcțiune pe la mijlocul anului 1940 lângă Alger în
Marea Mediterană, în două amplasamente, la Sidi
Ferruch și Pointe Pascade. Instalaţie cu plutitor şi valvă clapet pe coloană

Buletinul AGIR, Supliment 3/2015 181

 EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC
Tabelul 1 (continuare)
Nr. Schița instalațiilor destinate valorificării energiei
crt. valurilor evidențiate pe plan mondial
7 Ansamblul sistem-structură de captare repre-
Instalaţie cu piston acţionat de valuri.
Acumulator hidraulic interior
8 diții optime de valorificare. Pontonul trebuie construit
Soluție de captare cu rotor imersat
9 Pentru o turbină cu diametrul de 200 mm, re-
Soluție de captare cu plutitor și tambur
10
Soluție cu structuri plutitoare articulate
Soluția se bazează pe faptul că în contact cu o
construcție rigidă, sub acțiunea valurilor, apa are
tendința să-și ridice nivelul suprafeței libere. Aceasta
este recepționată într-o structură cu radier curb în-
clinat, care se opune direcției de înaintare a frontului
de val.
Cantitatea de apă, ajunsă între doi pereți conver-
genți, urcă la o înălțime maximă a valului, deversând
apoi într-un rezervor special conceput pentru a reține
apa la o cotă superioară nivelului mediu al mării.
Prin căderea realizată, apa reţinută pune în mişcare
turbinele care la rândul lor antrenează generatorii
electrici. Curburile pereţilor convergenţi sunt impuse
de forme hidraulice optime, care fac ca întreaga
construcție să realizeze o diferență cât mai mare
între nivelul mediu al mării și nivelul maxim al apei
din bazinul de acumulare.
182
3.2. Instalaţie cu ponton greu și piston
lichid – poz. 2, tabelul 1
zentat la poziția 2, este alcătuit dintr-un ponton greu
prin mijlocul căruia străbate o conductă în care apa
oscilează, antrenată de valuri, comprimând și aspirând
aerul de deasupra ei într-o încăpere amplasată pe un
plutitor/ponton bine ancorat sau fixată pe o fundație
rigidă.
Pistonul lichid pune astfel în mișcare un volum
limitat de aer, care acționează rotorul unui turbine
cuplată la un generator electric. Ansamblul de supape,
ca și aparatul director, impune curentului de aer con-
în așa fel încât să rămână cât mai imobil în masa
agitată a valurilor. Orice oscilație a pontonului con-
sumă, în mod inutil, din energia înmagazinată de
vânt în apa mării sau a oceanului. Soluția a fost
testată pe mare și a dat rezultatele cele mai bune în
amplasamente cu valuri a căror înălțime medie a
variat între 2 și 4 m, cu randament estimat între
30 % și 70 %.
alizată dintr-un aliaj de aluminiu, puterea nominală a
fost de 60 W, iar durata de funcționare a fost
apreciată la mai mult de 3 ani.
3.3. Instalaţie cu plutitor și valvă clapet
pe coloană – poz. 6, tabelul 1
În principiu, structura este alcătuită dintr-un plutitor
care susține o coloană verticală pe traseul căreia
este plasată o valvă clapet. Aceasta este concepută în
așa fel încât să se închidă timp de o jumătate din
durata unui ciclu de val, obligând apa din conductă
să urmeze mișcarea plutitorului. La schimbarea di-
recției de mișcare a flotorului, în virtutea inerției, apa
continuă să se ridice la un nivel superior înălțimii
valului. Succesiunea ciclurilor sporește înălțimea
coloanei de apă până se ajunge la presiunea necesară
acționarii turbogeneratorului.
S-a experimentat o instalație a cărei lungime a
măsurat 90 m, cu un diametru al coloanei de 4,50 m.
La valuri cu înălțimea medie de 2,40 m, sistemul de
captare și conversie a realizat o putere de 300 kW.
3.4. Instalaţie cu piston acţionat de valuri –
poz. 7, tabelul 1
Soluția constă în transmiterea forței mecanice dată
de un volum mare de valuri de joasă presiune, printr-un
sistem de două pistoane cu diametre diferite, unui
volum mic de lichid auxiliar, căruia îi ridică astfel
Buletinul AGIR, Supliment 3/2015
 VALORIFICAREA ENERGIEI VALURILOR. POTENŢIAL. CAPTARE ȘI VALORIFICARE

presiunea, determinând stocarea lui în acumulatoare
hidraulice interioare.
La pozițiile 3, 4, 5, 8, 9 și 10 din tabelul 1 sunt
prezentate alte câteva instalaţii, concepute în diverse
zone de pe glob și destinate valorificării energiei
valurilor, instalaţii studiate de-a lungul anilor în la-
boratoare și în natură, însă cu rezultate nu totdeauna
dintre cele mai spectaculoase.
BIBLIOGRAFIE
[1] Enache, M., Realizări şi perspective în utilizarea energiei
valurilor, În: Revista Ştiinţă şi Tehnică, nr.9/1979.
[2] Proca, A., Proiecte de azi, energia de mâine, În: Univers
Ingineresc, nr.17/2007.
[3] Bejan, M., Bologa, O., Energia regenerabilă, În: Univers
Ingineresc, nr.19/2007.
[4] Baican, R., Energii regenerabile, Editura GRINTA, Cluj-
Napoca, 2010.
[5] Bejan, M., Rusu, T., Bălan Ioana, Energia valurilor. În:
Buletin AGIR, Tehnologii avansate și materiale noi, An
XV, nr.4/2010, Editura AGIR, București, 2010, ISSN-L
1224-7928, Online: ISSN 2247-3548.
[6] David, JC Mackay, Sustainable Energy, www.withoutothotair.
com
[7] * * * http://www.wind-energie.de/
[8] * * * http://bioenergy2020.eu/
[9] Vidican, I., Bejan, M., Unele aspecte privind mediul
înconjurător și utilizarea energiilor regenerabile, În:
Energie, Eficiență, Ecologie și Educație, Centrul Editorial-
Poligrafic al USM, Asociația Inginerilor de Instalații din
Republica Moldova și Universitatea Tehnică a Moldovei,
2014 – ISBN 978-9975-71-505-8, pag.111-118.
[10] Stematiu, D., Amenajări hidroenergetice, Editura Conspress,
București, 2008.
[11] Iulian, C., Lazăr, P.D., Energia valurilor: captare și conversie,
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982.
[12] Iulian, C., Utilizarea energiei valurilor, Editura tehnică,
București, 1990.
[13] Malița, M., Băcescu, M., Viitorul mărilor și al oceanelor,
Editura Academiei RSR, București, 1980.
[14] Sorensen, H.C., ș.a., The Wave Dragon – Now Ready for
Test in Real Sea - Proceedings from the Fourth European
Wave Energy Conf., Aalborg, 2000.
[15] Cazacu, M.D., Neacșu, R., On mechanically and pneu-
matically generated waves, The V-th International Energy
Conf. – Energex. Seoul, 1993.
[16] * * * Surse noi de energie – Orientări, realizări, tendințe
în cercetarea științifică și inginerie tehnologică, Vol.II.,
INID, București, 1980.
[17] * * * http://www.aquaret.com/index.php?option=com_
content&view= article&id=131&Itemid=274&lang=ro
[18] * * * http://ro.wikipedia.org/wiki/Val
[19] * * * http://thefraserdomain.typepad.com/energy/2005/10
[20] Spînu, I., Deac, C.D., Valorificarea energiei valurilor,
Știință și Inginerie, Editura AGIR, București 2012, vol. 21,
ISSN 2067-7138 eISSN 2359 – 828X, pag. 403-410.
[21] ***, http://energy.sourceguides.com, Practical Ocean
Energy Management Systems.
[22] ***, www.enerdata.fr/enerdatauk/, World energy statistics
databases, forecasts and analyses.
[23] Griffiths, C., Coal with the Future, Coal International,
2000.
[24] Exarhu, M., Maşini şi instalaţii hidraulice şi pneumatice,
Editura SC Andro Tipo SRL, 2006, pag. 407.
[25] Constantinescu, V.N., Mecanica fluidelor şi elemente de
aerodinamică, Editura didactică și pedagocică, Bucureşti,
1983.
[26] Carafoli, E., Oroeanu, T., Mecanica Fluidelor, vol.II, Editura
Academiei Române, Bucureşti, România, 1955, pag. 60-80.
[27] Tănăsescu, F.T., Conversia energiei - Tehnici necon-
venţionale, Editura tehnică, București, 1986.
[28] Olaru, Gh., Lazăr, P.D., Contribuţii privind implementarea
digurilor energetice în largul Mării Negre, Energetica,
Mart. - Apr. 1990.
[29] Stroe, C.C., Panaitescu, V., Centrală electrică hidro-
pneumatică acţionată de valuri. Știință și Inginerie, Editura
AGIR, București 2012, vol. 22, ISSN 2067-7138 eISSN
2359 – 828X, pag. 109-116.
[30] Bejan, M., Energetica nucleară - pro şi contra, Partea I și
Partea a II-a, Știință și Inginerie, vol. 19/2011, Editura AGIR,
București, ISSN 2067-7138 eISSN 2359 – 828X, pag. 65-74 și
75-84.

Despre autor

Prof.univ.em. Dr. Ing. Mircea BEJAN

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Membru fondator, președintele Filialei Cluj a AGIR și membru al Consiliului Director al AGIR, vicepreședinte al
Asociației de Standardizare din România – ASRO. Profesor universitar emerit, Dr.Ing. Universitatea Tehnică din Cluj
Napoca – rezistența materialelor. Autor a numeroase cărți, studii și articole de specialitate publicate pe plan naţional și
internaţional. Editarea şi redactarea a peste 37 volume de lucrări ştiințifice şi tehnice în cadrul Academiei Române,
Academiei de Ştiinţe Tehnice din România şi AGIR (27 volume Știință și Inginerie). Organizatorul multor conferințe,
simpozioane, mese rotunde. Conducător de doctorate în domeniul ingineriei mecanice. Premii: Cetăţean de onoare al
municipiului Sebeş; peste 45 de Diplome de Merit, de Onoare şi de Excelenţă (Universitatea Tehnică din Cluj Napoca,
AGIR, Filiala Caraș Severin a AGIR, Prefectura județului Alba, Consiliul Județean al județului Alba, Universitatea
„Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Tehnică din Iași, Filiala Timiș a AGIR, Titlul de Excelență 2014 - Primăria
Sebeș etc.). Nominalizări: Dicţionarul specialiştilor – un Who’s Who în ştiinţa şi tehnica românească, Editura tehnică,
Bucureşti, 1998, vol. II, pag. 40; Enciclopedia Who’s Who în România, Bucureşti, 2002 (pag. 52); microenciclopedia,
Rătăcind printre mecanicieni (pag. 112), Editura TODESCO, Cluj Napoca; Personalităţi clujene (1800-2007) – dicţionar
ilustrat, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2007 (pag. 54); Elite clujene contemporane – Cluj Contemporary
Elites, Editura Clear Vision, Cluj Napoca, 2009 (pag. 85-102); în Who is Who, Enciclopedia personalităţilor din România,
ediţia a 4-a, 2009; ediţia a 5-a, 2010; ediţia a 6-a, 2011; ediţia a 7-a, 2012; enciclopedia Bârgăoani de top. O carte
(incompletă) a spiritualităţii bârgăoane, ediția I-a, Editura KARUNA BISTRIŢA, 2009 (pag. 337-345), ediția a II-a, 2010
(pag. 335-343); Enciclopedia identităţii româneşti, București, 2011 (pag. 83).

Buletinul AGIR, Supliment 3/2015 183