Administr A Tie 5

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
RAPORT DE AUDIT
Bucure ti, noiembrie 2006
Ac iunea de audit „Auditul performan ei organiz rii i func ion rii

serviciilor publice de administrare a domeniului
public i privat de interes local privind: parc rile,
pie ele, afi aj-reclam i iluminatul public”.
Riscuri estimate Autorit ile administra iei publice locale nu acord
suficient aten ie organiz rii i func ion rii acestor
servicii publice care au un impact semnificativ
pentru confortul i siguran a cet enilor.
inta auditului Îmbun t irea performan ei acestor servicii prin
(impactul identificarea zonelor poten ial perfectibile,
estimat) furnizarea unor analize independente asupra
nivelului de performan i formularea de
recomand ri.
Obiectivul Obiectivul general al auditului îl constituie
general al stabilirea unor concluzii reale cu privire la m sura
auditului în care autorit ile administra iei publice locale au
asigurat orientarea acestor servicii publice c tre
cet eni i c tre interesele lor prezente i de
perspectiv .
Divizia care a Divizia V - „Auditul performan ei i al sistemelor
ini iat i informatice; combaterea fenomenelor de corup ie,
coordonat fraud , economie subteran , sp larea banilor”.
ac iunea
Entit i auditate Autorit ile administra iei publice locale ale
municipiilor re edin de jude i, prin extindere, la
unii operatori ai serviciilor publice de administrare
a domeniului public i privat de interes local.
Perioada auditat 2002-2005
Entit i auditoare Direc iile de control financiar ulterior teritoriale ale
Cur ii de Conturi a României.
Raport de audit Nr. 53 179/ 30.11 2006
Destinatarii -Parlamentul României
ac iunii de audit -Guvernul României (Cancelaria primului ministru;
Ministerul Administra iei i Internelor; Autoritatea
Na ional de Reglementare pentru Serviciile
Publice de Gospod rie Comunal -A.N.R.S.C.)
-Autorit ile administra iei publice locale
Supervizat Consilier de conturi Prof.univ.dr. tefan Popa
Avizat Director Ani oara Fr il
Redactat Controlor financiar Cristian Neagu
_______________________________________________________________________________________
Raportul „Auditul performan ei organiz rii i func ion rii serviciilor publice de administrare a domeniului
public i privat de interes local privind: parc rile, pie ele, afi aj-reclam i iluminatul public”
2
I. Date generale despre ac iunea de audit
(1) Curtea de Conturi a României a ini iat prezenta ac iune de audit în baza
mandatului legal conferit de prevederile art.16 alin.(1) i (2) din Legea nr. 94/1992
privind organizarea i func ionarea Cur ii de Conturi, republicat , modificat i
completat prin Legea nr. 77/2002.
(2) Se continua astfel seria auditurilor privind performan a serviciilor publice locale
început în anul 2004 i continuat în 2005.
(3) Auditul s-a desf urat conform programului anual aprobat de Plenul Cur ii de
Conturi, la 42 de autorit i ale administra iei publice locale din 39 de jude e, de regul
din municipiile re edin de jude , din municipiul Bucure ti i din dou sectoare ale
acestuia i, prin extindere, la unii operatori prestatori organiza i fie ca structuri în
cadrul sau în subordinea autorit ilor publice locale fie ca agen i economici cu capital
al acestor autorit i fie ca agen i economici cu capital privat.
(4) Curtea de Conturi a auditat performan a acestor servicii publice de administrare
a domeniului public i privat de interes local la nivelul întregii ri, din pozi ia
privilegiat în care a putut utiliza resursele propriilor camere de conturi jude ene care,
pe baza propriilor observa ii, au elaborat rapoarte de audit locale.
(5) Ini ierea ac iunii de audit a avut ca principale fundamente atât aten ia pe care
Curtea de Conturi o acord administra iei publice locale i interesului general al
cet enilor cât i inten ia de a contribui în mod profesional la îmbun t irea
performan ei serviciilor publice de administrare a domeniului public i privat de
interes local i la armonizarea nivelului acesteia cu cel al consolid rii autonomiei
locale.
(6) Auditul a avut în vedere conceptul potrivit c ruia o autonomie extins este un
principiu solid care trebuie pus în practic de o manier compatibil cu principiul
responsabilit ii i al r spunderii manageriale.
(7) Astfel, pentru a i putea asuma r spunderea pentru opera iunile i fondurile
derulate, managementul de nivel superior ar trebui s fie responsabil, dar i direct
_______________________________________________________________________________________
3
interesat, de asigurarea cadrului organizatoric necesar pentru ca nivelele opera ionale
din subordine s implementeze sisteme i proceduri de control eficiente i func ionale.
(8) Auditul s-a ghidat i dup principiile de baz care trebuie respectate la
înfiin area, organizarea i func ionarea acestor servicii publice, cum ar fi:
responsabilitate fa de cet eni i consultarea lor în luarea deciziilor, calitate
continuitate i transparen , autonomie local i descentralizare, conservarea i
protec ia mediului înconjur tor, administrarea eficient a bunurilor din proprietatea
public i a fondurilor publice, dezvoltarea durabil .a.
(9) Ac iunea de audit a urm rit i realizarea, în preajma ader rii României la
Uniunea European , unei analize independente a st rii de fapt în care se afl serviciile
publice de administrare a domeniului public i privat de interes local, dup 17 ani de
tranzi ie i la 4 ani de la adoptarea OG nr.71/2002 „privind organizarea i func ionarea
serviciilor publice de administrare a domeniului public i privat de interes local”.
(10) Concluzia general a auditului este c , în mod evident, autorit ile
administra iei publice locale au f cut progrese semnificative în direc ia îmbun t irii
performan ei acestor servicii dar, se simte nevoia în continuare de o regândire a
priorit ilor i a modalit ilor de abordare, de o alocare adecvat de resurse i de o
angajare real i sincer a autorit ilor pe calea dezvolt rii i performan ei acestor
servicii.
(11) Nivelul relativ redus al performan ei a fost determinat de ceea ce auditorii nu ar
ezita s descrie ca pe „o criz de identitate” la nivelul autorit ilor administra iei
publice locale, generat de lipsa viziunii clare, reglementate formal, asupra a ceea ce
a teapt cet enii de la autorit i i asupra procedurilor necesare a fi aplicate pentru
atingerea obiectivelor.
(12) Serviciile de administrare a domeniului public i privat de interes local grupeaz
totalitatea ac iunilor i activit ilor edilitar-gospod re ti de utilitate i interes public
local prin care se asigur administrarea, gestionarea i exploatarea bunurilor din
domeniul public i privat al unit ilor administrativ-teritoriale.
(13) Înfiin area, organizarea, coordonarea i reglementarea serviciilor de
administrare a domeniului public i privat constituie dreptul exclusiv al autorit ilor
_______________________________________________________________________________________
4
administra iei publice locale iar monitorizarea i controlul func ionarii i gestion rii
acestora intr în atribu iile i în responsabilitatea exclusiv a acestor autorit i.
(14) Serviciile publice de administrare a domeniului public i privat de interes local
constituie un element esen ial al modelului european de societate i parte integrant în
ansamblul valorilor recunoscute de toate statele membre ale Uniunii Europene fiind
destinate satisfacerii unor necesit i ale comunit ilor locale, îmbun t irii calit ii
vie ii tuturor cet enilor i diminu rii excluderii sociale, ridic rii gradului de civiliza ie
i confort al acestora .a.
(15) În cadrul ac iunii de audit au fost auditate urm toarele activit i specifice
serviciilor publice de administrare a domeniului public i privat de interes local:
(16) -amenajarea, organizarea i exploatarea parc rilor („parc ri”).
(17) -construirea, modernizarea, între inerea, administrarea i exploatarea pie elor
agroalimentare, a bazarelor, târgurilor i oboarelor („pie e”).
(18) -amenajarea, organizarea i exploatarea locurilor publice de afi aj i reclam i
a panourilor publicitare („afi aj-reclam ”).
(19) -înfiin area, organizarea, exploatarea i între inerea re elelor de iluminat public
stradal i a iluminatului public pentru punerea în valoare a edificiilor publice, a
monumentelor arhitectonice i de art , a spa iilor publice i peisagistice („iluminat
public”).
(20) Principalele reglement ri legale privind înfiin area, organizarea, gestionarea,
finan area, monitorizarea i controlul func ion rii serviciilor publice auditate se
reg sesc în anex .
(21) Preciz m c Autoritatea Na ional de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospod rie Comunal (A.N.R.S.C.) nu a avut competen pe toat perioada auditat
s - i exercite atribu iile fa de operatorii serviciilor de administrare a domeniului
public i privat de interes local.
(22) Restrângerea competen ei a fost instituit prin OG 65/2003 „pentru modificarea
Legii serviciilor publice de gospod rie comunal nr. 326/2001” fiind abrogat abia
prin art.55 al Legii nr. 51/ 2006 „a serviciilor comunitare de utilit i publice”, lege
care va intra în vigoare în anul 2007.
_______________________________________________________________________________________
5
(23) Prezenta ac iune de audit a abordat i serviciile de iluminat public chiar dac
prin OG 42/2003 „ privind organizarea i func ionarea serviciilor de iluminat public”
acestea au fost trecute din sfera administr rii domeniului public i privat de interes
local, unde erau incluse conform OG 71/2002, în sfera serviciilor publice de
gospod rie comunal .
(24) Extinderea sferei auditate s-a f cut având în vedere atât importan a serviciului
de iluminat public i apartenen a sa ini ial cât i semnalele potrivit c rora ar exista o
relativ ambiguitate în interpretarea legisla iei, cu efecte nefavorabile asupra
performan ei.
(25) inta auditului (impactul estimat) a fost îmbun t irea performan ei serviciilor
publice de administrare a domeniului public i privat de interes local prin identificarea
zonelor poten ial perfectibile, furnizarea unor analize independente asupra nivelului de
performan i formularea de recomand ri care s determine cre terea nivelului de
con tientizare i implicare a subiec ilor audita i în stabilirea i aplicarea unor programe
de m suri adecvate.
(26) Obiectivul general al auditului îl constituie stabilirea unor concluzii reale cu
privire la m sura în care autorit ile administra iei publice locale au asigurat orientarea
acestor servicii publice c tre cet eni i c tre interesele lor prezente i de perspectiv .
(27) Metodele de culegere i analiz a probelor de audit au constat în: discu ii i
interviuri cu reprezenta i ai principalelor entit i implicate (autorit i ale administra iei
publice locale i operatori), analizarea con inutului unor documente i realizarea unui
sondaj de opinie în rândul cet enilor din fiecare localitate unde s-a desf urat auditul.
(28) Pentru asigurarea caracterului unitar al metodelor folosite pentru culegerea i
analizarea probelor de audit, precum i pentru atingerea unui nivel acceptabil de
claritate a constat rilor i a concluziilor din rapoartele de audit locale, echipa
coordonatoare a elaborat instruc iuni pentru desf urarea ac iunii i a realizat, pe
parcursul derul rii ac iunii, întâlniri de lucru cu echipele de audit din teritoriu.
(29) Rela iile cu entit ile auditate, autorit i locale i operatori, pot fi definite ca
normale i productive, caracterizate de interesul i disponibilitatea acestora pentru
colaborare.
_______________________________________________________________________________________
6
(30) Pe ansamblul misiunilor de audit desf urate a prevalat dialogul deschis i
constructiv iar entit ile i-au afirmat interesul real fa de constat rile, concluziile i
recomand rile auditului.
(31) Ca un prim semnal pozitiv se re ine c dup finalizarea ac iunilor de audit
autorit ile locale au început s implementeze, într-o anumit m sur , recomand rile
formulate i par a percepe deja rapoartele de audit ca pe instrumente utile pentru
îmbun t irea calit ii administra iei publice locale.
II. Constat rile i concluziile auditului
II.1 Constat ri i concluzii generale
II.1.1 Cu privire la respectarea legisla iei specifice
(1) S-a c utat r spunsul la întrebarea de baz dac au fost respectate reglement rile
legale specifice privind înfiin area, organizarea, func ionarea i delegarea gestiunii
serviciilor publice de administrare a domeniului public i privat de interes local.
(2) Auditul a avut în vedere c legisla ia specific în vigoare pe perioada auditat
prevede c modalit ile în care pot func iona aceste servicii publice este fie gestiunea
direct , realizat direct de c tre autorit ile administra iei publice locale prin structuri
proprii, în cadrul sau în subordinea acestor autorit i (art.11-12 din OG 71/2002) fie
gestiunea indirect .
(3) În cazul gestiunii indirecte delegarea se poate face, în func ie de regimul juridic
adoptat, prin unul din urm toarele tipuri de contracte: contractul de management, de
concesiune, de închiriere, de loca ie de gestiune i de parteneriat public-privat (art.13
alin.6 din OG 71/2002).
(4) Una dintre cauzele care au determinat înregistrarea unei performan e relativ
reduse a serviciilor respective este aceea c autorit ile administra iei publice locale nu
au pus în practic , în litera i spiritul lor, prevederile legale specifice domeniului.
(5) Totodat , în condi iile în care forma de gestiune direct a acestor servicii a fost
majoritar pe e antionul auditat, se poate afirma c aceasta s-a dovedit a fi o op iune
_______________________________________________________________________________________
7
prea pu in performant , având r d cini de cauzalitate specifice administra iei publice,
cum ar fi: iner ia i incapacitatea structurilor proprii sau subordonate de a se alinia
cerin elor de performan , organizarea deficitar , penuria de fonduri, dot rile tehnice
precare, sistemele deficitare de cointeresare i control, libertatea restrâns de decizie
managerial .a.
(6) Principalele disfunc ii cu privire la respectarea legisla iei specifice care au
afectat nivelul performan ei, sunt:
(7) Autorit ile administra iei publice locale nu au stabilit Strategia de dezvoltare i
func ionare a acestor servicii publice i, drept urmare, majoritatea schimb rilor
introduse nu au fost rezultatul implement rii coerente a vreunui plan strategic.
(8) Nu au fost abordate, sau au fost abordate neunitar, unele dintre aspectele
esen iale reglementate legal (art.27 alin 2 i 3 / OG71/2002), cum ar fi: orientarea
serviciilor c tre cet eni, promovarea mecanismelor specifice economiei de pia i
crearea unui mediu concuren ial, atragerea particip rii capitalului privat, promovarea
formelor de gestiune delegat implementarea unor mecanisme de monitorizare i
evaluare comparativ a indicatorilor de performan , promovarea metodelor moderne
de management, îmbun t irea calit ii mediului .a.
(9) Autorit ile publice locale nu au avut ini iativa întocmirii unor studii de
fundamentare pe baza c rora s poat decide asupra necesit ii i oportunit ii
înfiin rii serviciilor publice, asupra surselor de finan are i a solu iilor optime de
organizare i gestionare a acestora (art.9.OG 71/2002).
(10) De asemenea, nu au elaborat i nu au aprobat normele i regulamentele locale
prev zute de legisla ia în vigoare (art.28 lit.i /OG 71/2002).
(11) Au fost re inute cazuri în care, pentru evitarea licita iilor publice, autorit ile au
delegat gestiunea prin încredin are direct sau negociere direct c tre operatori cu
care, anterior, stabiliser raporturi de asociere în participa iune, for ându-se
interpretarea art.13. alin.2 lit.a din OG nr.71/2002 care prevede c negocierea direct
se poate aplica numai în cazul operatorilor cu capital al unit ilor administrativ-
teritoriale, celor înfiin a i de autorit ile locale i celor rezulta i ca urmare a
reorganiz rii serviciilor de administrare a domeniului public i privat.
_______________________________________________________________________________________
8
(12) În astfel de cazuri, încredin area direct i evitarea licita iilor publice a dus atât
la îngr direa cadrului concuren ial cât i la privarea comunit ilor locale de beneficiul
serviciilor celui mai competitiv operator.
(13) În general, linia comun care a caracterizat aceste asocieri a fost dat de
existen a unor dezechilibre contractuale accentuate, în defavoarea autorit ilor
locale, determinate de: inexisten a unor evalu ri realiste ale aportului real al p r ilor,
lacune în detalierea i delimitarea clar a drepturilor i obliga iilor fiec rui asociat,
nerespectarea de c tre operatori a angajamentelor luate i lipsa de reac ie, în
consecin , a autorit ilor .a.
(14) Autorit ile publice locale au ignorat, în general, obligativitatea legal de
delegare a gestiunii serviciilor publice numai operatorilor atesta i i autoriza i (art.13
alin.4/OG 71/2002), situa ie cauzat de caracterul vag al formul rii din actul normativ
i de lipsa nominaliz rii explicite a autorit ilor i a procedurilor de atestare i
autorizare.
(15) Autorit ile publice locale nu au con tientizat îndeajuns impactul pe care modul
de realizare a investi iilor de c tre operatori îl are asupra tarifelor suportate de
cet eni i de bugetul local i asupra modului de reparti ie, la data încet rii
contractului, a bunurilor realizate.
(16) Ca urmare, autorit ile nu au impus i urm rit în mod expres ca operatorii, în
calitate de autorit i contractante, s aplice legisla ia în vigoare privind etapele de
realizare a investi iilor publice i cea privind achizi iile publice de lucr ri, bunuri i
servicii, indiferent de forma de gestiune adoptat i de modul de organizare i/sau
forma de proprietate (art. 14(2) art. 20(1), art.21(2) i art.33 /OG 71/2002).
(17) Auditul mai re ine c de regul , nici autorit ilor locale i nici operatorii nu au
agreat i utilizat formele asociative prev zute de lege (art.15; art.17 din OG 71/2002)
în vederea realiz rii/exploat rii în comun a unor obiective/servicii specifice
infrastructurii edilitar-urbane i de administrare a domeniului public i privat.
(18) Adoptarea i aplicarea deciziei de delegare a gestiunii serviciilor publice de
administrare a domeniului public i privat de interes local a fost îngreunat i de
ambiguitatea reglement rilor legale privind procedura de delegare, de contrarietatea
_______________________________________________________________________________________
9
facilit ilor i a restric iilor i de multitudinea variantelor de lucru prev zute de
legisla ia specific (cap. IV din regulamentul - cadru de delegare a gestiunii, anexa
nr.2 la HG nr.955/2004).
(19) Autorit ile au ignorat, de regul , atunci când au optat pentru delegarea
gestiunii, prevederile legale conform c rora gestiunea indirect , sau delegat , se
realizeaz prin intermediul unor operatori care pot fi doar societ i comerciale pe
ac iuni (art. 12 (2) din OG nr.71/2002).
(20) Astfel de situa ii au fost posibile i ca urmare a faptului c la art.14(3) din
regulamentul - cadru aprobat prin HG nr.955/2004, nu a fost preluat i aceast
restric ie, cu toate c era prev zut în ordonan a guvernului aprobat prin lege (Legea
nr.3/2003).
(21) O situa ie asem n toare este i în cazul iluminatului public, unde autorit ile
locale au ignorat prevederile legale (art. 16 (1) din OG 42/2003) conform c rora
operatorii prestatori de servicii de iluminat public pot fi numai compartimente de
specialitate organizate în cadrul consiliilor locale sau servicii publice cu personalitate
juridic în subordinea acestora, având ca sarcin coordonarea activit ii de iluminat
public desf urate de o societate comercial cu capital public, privat sau mixt.
(22) Ca i în cazul precedent, o prevedere restrictiv reglementat prin ordonan a
guvernului aprobat prin lege ( Legea nr.475/2003), cu implica ii semnificative
asupra organiz rii, deleg rii i asum rii responsabilit ilor în cazul serviciilor de
iluminat public, a fost practic anulat printr-o hot râre de guvern (art. 10 din
regulamentul - cadru aprobat prin HG 1561/2004) care permite ca operatorii prestatori
s fie i societ ile comerciale cu capital public, privat sau mixt.
(23) Se re ine c , în ambele cazuri, trebuia s func ioneze principiul conform c ruia
hot rârile de guvern se emit pentru organizarea execut rii legilor (art. 108 din
Constitu ie i art. 26 din Legea nr. 90/2001 „privind organizarea i func ionarea
Guvernului României i a ministerelor”, cu modific rile i complet rile ulterioare) i,
ca atare, nu pot modifica sau completa prevederile acestora.
_______________________________________________________________________________________
10
II.1.2 Cu privire la prevederile cuprinse în normele i regulamentele
locale i în contractele de delegare a gestiunii
(1) S-a c utat r spunsul la întrebarea de baz dac normele i regulamentele de

func ionare precum i contractele de delegare a gestiunii con in prevederi adecvate
care s poat asigura atât atingerea obiectivelor prev zute de reglement rile legale în
vigoare cât i satisfacerea a tept rilor îndrept ite ale cet enilor.
(2) Concluzia este c autorit ile administra iei publice locale nu au considerat
performan a drept o prioritate i de aceea s-a înregistrat un deficit major de cerin e i
de indicatori de performan , de obliga ii i de responsabilit i la nivelul normelor i
regulamentelor locale precum i al contractelor de delegare a gestiunii.
(3) Principalele disfunc ii cu privire la prevederile cuprinse în normele i
regulamentele locale i în contractele de delegare a gestiunii, care au afectat nivelul
performan ei, sunt:
(4) Prevederile din normele i regulamentele locale de func ionare precum i cele
din contractele de delegare a gestiunii încheiate cu operatorii au fost stabilite neunitar
i ca urmare a faptului c , de regul , autorit ile publice locale nu au elaborat i
aprobat Strategia de dezvoltare a serviciilor respective, iar acolo unde aceasta a existat
nu a fost aplicat .
(5) Mai sunt servicii publice de administrare a domeniului public i privat de interes
local care sunt percepute de c tre autorit ile locale exclusiv ca mijloace de atragere
a unor sume de bani la bugetele locale, într-un evident decalaj fa de menirea lor
legal i moral de a r spunde unor interese legitime ale cet enilor i de a contribui la
ridicarea gradului de civiliza ie i de confort al acestora.
(6) În prezent, la nivelul local exist un deficit de standarde (indicatori) de
performan privind cantitatea i calitatea serviciilor, inclusiv de modalit i de
evaluare a acestora, cauzat în primul rând de lipsa de preocupare a autorit ilor publice
locale privind aceste aspecte.
(7) Acest deficit a fost accentuat i de excluderea A.N.R.S.C. din pozi ia de
autoritate na ional de reglementare, îndrumare i control a domeniului respectiv cât
_______________________________________________________________________________________
11
i de lipsa acesteia de reac ie în cazul iluminatului public, situa ie în care autoritatea
nu i-a adaptat i completat regulamentul de licen iere prin extinderea reglement rilor
i asupra acestei activit i.
(8) Urmare acestei situa ii, serviciile publice de administrare a domeniului public i
privat de interes local au fost gestionate de c tre operatori neatesta i/nelicen ia i ale
c ror competen e tehnice, manageriale i financiare nu au fost verificate conform unor
criterii reglementate unitar.
(9) Autorit ile administra iei publice locale nu au prev zut, de regul , în
regulamentele de func ionare i în contractele cu operatorii, penalit i pentru
nerespectarea de c tre operatori a indicatorilor de performan , acolo unde ace tia au
fost preciza i, a a cum prevede legisla ia (art.35 (2) din OG 71/2002) i nici nu au
instituit proceduri prin care s se verifice dac pre urile i tarifele avizate respect
cerin ele legale (art.40 (2) din OG 71/2002).
(10) Nu au fost instituite proceduri adecvate prin care s poat urm ri i verifica dac
nivelul tarifelor percepute de c tre operatori este justificat de cheltuieli efective i
ra ionale i nici dac rezultatele financiare ale acestora sunt în concordan cu
contractele i presta iile realizate.
(11) Autorit ile nu au avut ini iativa s prevad obliga ia operatorilor de a ob ine
certificarea pentru sistemele performante de management, ceea ce ar fi putut crea
premisele ob inerii performan ei i ridic rii calit ii prin stimularea mecanismelor
interne ale prestatorilor i mai pu in prin constrângeri exterioare lor (managementului
calit ii - ISO 9001; managementul de mediu - ISO 14001; managementul securit ii i
s n t ii muncii - OH SAS 18001 .a.).
II.1.3 Cu privire la activitatea de monitorizare i control
(1) S-a c utat r spunsul la întrebarea de baz dac autorit ile administra iei publice
locale au stabilit, implementat i aplicat proceduri corespunz toare de monitorizare i
control a îndeplinirii prevederilor din regulamente i contracte precum i a calit ii
presta iilor efectuate de operatori.
_______________________________________________________________________________________
12
(2) Concluzia este c performan a redus a serviciilor publice de administrare a
domeniului public i privat de interes local a fost generat i de faptul c autorit ile
publice locale, în majoritatea cazurile, au tratat cu u urin , sau chiar au ignorat
problema monitoriz rii i a controlului, în condi iile în care aceasta reprezint o
obliga ie i un drept al acestora, conform legii.
(3) Oricare ar fi motiva ia, nu pot fi invocate motive suficiente, legale i credibile,
prin care s se poat justifica nivelul redus al responsabilit ii autorit ilor fa de
monitorizarea i controlul acestor servicii.
(4) Principalele disfunc ii cu privire la activitatea de monitorizare care au afectat
nivelul performan ei, sunt:
(5) Autorit ile locale nu au organizat, de regul , activitatea de monitorizare i
control prin stabilirea unor structuri distincte i implementarea unor proceduri formal
reglementate ci au considerat ca suficient delegarea sarcinilor c tre alte
compartimente din cadrul prim riilor care îns aveau alte obliga ii operative i, ca
urmare, nu s-au implicat real i serios în activitatea de monitorizare.
(6) Au fost i cazuri în care autorit ile, de i au înfiin at structurile respective, nu l-
au conferit competen ele i resursele necesare i nici nu au reglementat procedurile
adecvate de monitorizare i control, creându-se astfel premisa punerii la îndoial a
credibilit ii i obiectivit ii demersurilor i concluziilor acestora.
(7) De cele mai multe ori, structurile cu sarcini de monitorizare i control nu s-au
implicat în verificarea realit ii datelor din teren prin confruntarea lor cu eviden ele de
la nivelul autorit ilor i/sau operatorilor.
II.1.4 Cu privire la modul în care sunt respectate prevederile din

regulamentele locale i din contractele de delegare a gestiunii
(1) S-a c utat r spunsul la întrebarea de baz dac autorit ile administra iei publice
locale i operatorii serviciilor publice de administrare a domeniului public i privat de
interes local au respectat prevederile din regulamentele de func ionare a serviciilor i
din contractele încheiate pentru delegarea gestiunii.
_______________________________________________________________________________________
13
(2) Concluzia este c performan a redus înregistrat în domeniu acestor servicii
are drept cauze i faptul c atât autorit ile publice locale cât i operatorii serviciilor
respective nu i-au îndeplinit propriile obliga ii prev zute în regulamentele de
func ionare i în contractele de delegare a gestiunii.
(3) Principalele disfunc ii cu privire la respectarea prevederilor din
regulamentele locale i din contractele de delegare a gestiunii care au afectat
(4) Autorit ile administra iei publice locale nu i-au respectat obliga iile cu privire
la: aprobarea fondurilor necesare atingerii nivelurilor de calitate, achitarea la scaden e
a facturilor operatorilor, monitorizarea îndeplinirii de c tre operatori a obliga iilor
contractuale, aplicarea f r discriminare i la timp a penalit ilor contractuale, avizarea
în timp util a propunerilor reale i fundamentate ale operatorilor cu privire la
actualizarea i modificarea tarifelor .a.
(5) aprobat întotdeauna fondurile necesare atingerii nivelurilor de calitate
Autorit ile publice locale nu au ac ionat cu fermitate pentru organizarea unor noi
licita ii publice în cazurile în care, timp de 6 luni, operatorii nu i-au îndeplinit
obliga iile contractuale cu privire la calitatea serviciului i la performan ele
economico-financiare asumate (art.13 alin.11/OG 71/2002).
(6) Operatorii nu i-au îndeplinit integral obliga iile referitoare la: realizarea
indicatorilor de performan , derularea i finalizarea la termenele stabilite a
programelor de investi ii, informarea i sondarea opiniei beneficiarilor, prezentarea
documentelor justificative solicitate de autorit ile publice locale .a.
(7) Au fost re inute i situa ii în care operatorii care presteaz servicii de iluminat
public, în condi iile gestiunii delegate, nu au sistat furnizarea serviciilor chiar dac ,
legal, erau îndrept i i s o fac , pentru acei utilizatori care nu i-au achitat
contravaloarea facturilor în cel mult 30 de zile calendaristice de la data scaden ei
(art.27/OG 42/2003; art.67/HG 1561/2004).
II.2 Constat ri i concluzii specifice fiec rui serviciu public de

administrare a domeniului public i privat de interes local
_______________________________________________________________________________________
14
II.2.1 Cu privire la serviciul „parc ri”
(1) Concluzia este c serviciul „parc ri” nu s-a ridicat, de regul , la nivelul de
performan corespunz tor a tept rilor îndrept ite ale cet enilor i nici m car la
cel minim reglementat de legisla ia specific , responsabilitatea revenind într-o
propor ie determinant autorit ilor administra iei publice locale.
(2) Serviciul a fost organizat i a func ionat, în majoritatea cazurilor, în gestiune
direct în cadrul sau în subordinea autorit ilor administra iei publice locale, fiind
relativ pu ine cazurile în care gestiunea a fost delegat unor operatori priva i.
(3) Principalele disfunc ii specifice serviciului „parc ri” care au afectat nivelul
performan ei, sunt:
(4) Mai ales în ora ele mari i aglomerate, autorit ile administra iei publice locale
au fost dep ite de „explozia” num rului de autovehicule comparativ cu suprafe ele
destinate parc rilor i nu au fost în m sur s gestioneze i s rezolve aceast criz
prin lansarea unor pachete de m suri, programe i proiecte de perspectiv care s
atrag sursele de finan are necesare extinderii parc rilor existente i amenaj rii unor
parc ri subterane i supraterane etajate.
(5) Sunt relativ pu ine cazurile în care autorit ile s-au implicat serios în vederea
identific rii, împreun cu asocia iile de proprietari, a spa iilor care pot fi amenajate ca
parc ri de re edin sau pentru extinderea celor existente.
(6) Mai mult ca la oricare alt serviciu de administrare a domeniului public i privat
de interes local, autorit ile publice locale au perceput aceast activitate cu prec dere
ca pe un mijloc de atragere a unor sume de bani la bugetele locale, acordând un loc
secund, pe scara priorit ilor, faptului c menirea acestei activit i este de a r spunde
unor interese legitime ale cet enilor i de a contribui la ridicarea gradului de
civiliza ie i de confort al acestora.
(7) În multe cazuri, autorit ile publice locale au dispus, f r fundament ri sau
justific ri pertinente, unele m suri contradictorii care au l sat impresia îndep rt rii de
inta real a activit ii respective.
_______________________________________________________________________________________
15
(8) Astfel, motivând nevoia de fluidizare i decongestionare a circula iei,
autorit ile au restric ionat oprirea, sta ionarea i parcarea autoturismelor pe unele
artere de circula ie în timp ce, pe acelea i c i de circula ie i chiar pe unele por iuni
aglomerate ale acestora, au înfiin at parc ri cu plat cu timp limitat.
(9) Sunt i cazuri în care a fost interzis oprirea i sta ionarea autoturismelor pe
unele c i de circula ie comune cu traseele mijloacelor de transport în comun, în
condi iile în care l imea acestora i intensitatea traficului nu impuneau aceste m suri
restrictive i nici nu existau parc ri amenajate în apropiere.
(10) Un aspect abordat pe parcursul ac iunii de audit, dar pentru care auditorii nu au
putut emite concluzii finale absolut conving toare, se refer la legitimitatea i
moralitatea extinderii pe domeniul public a sistemului de tarifare a parc rii, inclusiv
în parc rile de re edin , în condi iile în care posesorii de autoturisme contribuie la
bugetele locale cu valoarea impozitului pentru autoturismele proprietate personal ,
suplimentar fa de ceilal i cet eni.
(11) Un alt aspect care pare a deturna sensul i orientarea c tre cet eni a serviciului
„parc ri” este scoaterea la licita ie a locurilor în parc rile de re edin , în condi iile în
care nu se poate atribui câte un loc de parcare pentru fiecare apartament iar num rul
cererilor dep e te suprafa a disponibil .
(12) În condi iile crizei parc rilor de re edin , chiar dac este reglementat legal
(art.24. alin.3 din anexa 1 la HG 955/2004), procedura respectiv risc s transforme
acest serviciu public într-un instrument de discriminare a cet enilor pe criterii
economice.
(13) În cazul gestiunii directe asupra serviciilor „parc ri”, autorit ile nu au alocat
fonduri suficiente pentru extinderi i moderniz ri, limitându-se doar la stabilirea
tarifelor astfel încât acestea s acopere cheltuielile efectuate cu salariile încasatorilor
din teren.
(14) În cazul gestiunii delegate, mai ales c tre operatori cu capital privat, autorit ile
s-au limitat s avizeze nivelul tarifelor, f r a verifica dac acesta este fundamentat i
se justific prin cheltuieli efective i ra ionale ale operatorului.
_______________________________________________________________________________________
16
(15) Metodele de salarizare a încasatorilor din parc rile cu timp limitat, atât în cazul
gestiunii directe cât i în cazul gestiunii delegate, au fost de regul de tip acord direct,
necorelate cu specificul activit ii i cu obiectivele acesteia, fapt ce a generat „goana
dup încas ri” în detrimentul comportamentului civilizat fa de cet eni i a
respect rii regulamentelor de func ionare.
(16) Autorit ile nu s-au preocupat îndeajuns pentru depistarea acelor agen i
economici, ca de exemplu cei cu parc auto semnificativ, firme de asigur ri auto,
hoteluri, b nci dar i comercian i care utilizeaz a a numitele „depozite pe ro i” i
care, f r a închiria spa ii de parcare utilizeaz domeniul public prin asimilare cu
cet enii riverani.
(17) Pentru a compensa indisciplina participan ilor la trafic cât i propria ineficien
în a aplica amenzile prev zute de legisla ia în vigoare, autorit ile publice locale
continu , în multe localit i, s aplice procedura de blocare a ro ilor autovehiculelor
sta ionate neregulamentar, m sur coercitiv care îns nu ajut la fluidizarea
circula iei din zonele aglomerate.
(18) Se manifest înc re ineri considerabile la nivelul autorit ilor publice locale
fa de reglementarea prin norme locale i asigurarea logisticii necesare pentru
ridicarea autovehiculelor f r st pân sau abandonate pe domeniul public, a trecerii lor
în domeniu privat de interes local i a valorific rii acestora, conform legisla iei în
vigoare.
(19) Exemple de bun practic
(20) Au fost întâlnite cazuri, relativ pu ine, în care primarii s-au implicat în mod
deosebit în performarea serviciului „parc ri” reu ind s conving autorit ile
deliberative s adopte programe de m suri în acest sens, ca de exemplu:
(21) -A fost efectuat un studiu de trafic prin care au fost monitorizate intr rile/ie irile
de autovehicule în/din municipiu, zona central , zona istoric .a. pentru a se putea
contura direc iile de dezvoltare viitoare a c ilor de acces, a parc rilor .a.
(22) -A fost extins suprafa a destinat parc rilor, prin amenajarea unor „parc ri
verzi” - reprezentând suprafe e acoperite cu dale prev zute cu goluri geometrice prin
care cre te iarb .
_______________________________________________________________________________________
17
(23) -S-a optat, în cazul parc rilor cu plat , pentru performan a administrativ fa de
cea strict financiar i s-a stabilit un tarif redus, de 1 RON pentru 10 ore, care s
devin , prin nivelul s u accesibil, un instrument de con tientizare i de educare a
popula iei cu privire la problema parc rii.
(24) -A fost eliminat practica utiliz rii încasatorilor din parc rile cu plat , cu toate
disfunc ionalit ile aferente, introducându-se metoda de procurare a tichetelor de
parcare de la automate amplasate în diverse locuri de acces sau de la chio curile
transportului în comun.
(25) -Concomitent cu m sura anterioar , a fost implementat sistemul inspectorilor
de teren care verific i aplic amenzi în cazul în care autoturismele parcate nu au
afi at tichetul de parcare valabil.
(26) -Au fost identificate noi amplasamente pentru parc rile de re edin i pentru
parc rile zonale aflate la distan e acceptabile de blocurile de re edin i s-a fixat o
valoare redus a abonamentelor lunare, de 1-2 RON/lun , cu scopul asigur rii
accesului nediscriminatoriu al tuturor categoriilor de cet eni la aceste parc ri,
identific rii autovehiculele stricate i abandonate pe domeniul public dar i pentru
instituirea ordinii în acest domeniu generator de frecvente conflicte între vecini.
(27) -Din fonduri de la bugetul local a fost amenajat o parcare f r taxare, la ultimul
etaj al cl dirii în care func ioneaz pia a central .
(28) -S-a ini iat dezbaterea privind un proiect de construc ie a unei parc ri
supraterane etajate, din fonduri private, care ziua s func ioneze ca parcare cu plat i
timp limitat iar noaptea s poat fi utilizat i ca parcare de re edin .
(29) -Unele autorit i locale au dispus analizarea posibilit ii introducerii unui
abonament lunar de parcare pentru taximetrele care func ioneaz în municipiu i
utilizeaz domeniul public pentru sta ion ri repetate.
II.2.2 Cu privire la serviciul „pie e”
(1) Chiar dac , în ultima perioad , se manifest o preocupare pentru acest domeniu
din partea autorit ilor administra iei publice locale totu i concluzia este c serviciul
_______________________________________________________________________________________
18
„pie e” continu s nu func ioneze în condi ii aliniate la nevoile i a tept rile
cet enilor, responsabilitatea revenind în cea mai mare m sur autorit ilor.
(2) Serviciul „pie e” a fost organizat i a func ionat, în majoritatea cazurilor, în
gestiune direct în cadrul sau subordinea autorit ilor administra iei publice locale,
fiind relativ pu ine cazurile în care gestionarea serviciului a fost încredin at c tre
operatori priva i.
(3) Pie ele pot fi înc privite ca ni te „cutii negre” despre care se cunosc relativ
pu ine lucruri cu privire la datele de intrare (infrastructur , personal propriu, resurse
materiale .a.) i la cele de ie ire (venituri) dar aproape deloc despre aspecte din
interiorul lor cu privire la volumul produselor tranzitate, valoarea agreat a acestora,
num rul i identitatea produc torilor i comercian ilor, pre urile i fluctua ia acestora
pe sezoane, provenien a i calitatea produselor, num rul cump r torilor .a.
(4) Principalele disfunc ii specifice serviciului „pie e” care au afectat nivelul
performan ei, sunt:
(5) Autorit ile administra iei publice locale au l sat deseori impresia c domeniul
pie elor este mai pu in o problem în responsabilitatea lor i mai mult una circumscris
triunghiului produc tori-comercian i-cet eni.
(6) Sunt foarte rare cazurile în care autorit ile locale, atunci când au amplasat,
realizat, extins sau modernizat pie ele, au aplicat cerin ele minimale de performan
cum ar fi: încadrarea pie elor din punct de vedere constructiv în planul urbanistic
general, realizarea unui acces facil al popula iei, asigurarea leg turilor cu arterele
principale de penetra ie, asigurarea de spa iu suficient pentru desf urarea întregii
activit i specifice i asigurarea locurilor de parcare pentru autovehicule (art. 32 (3)
din anexa 1 la HG 955/2004).
(7) În foarte multe cazuri autorit ile locale au tolerat ca pie ele, mai ales cele
vechi, s func ioneze f r autoriza ii legale de func ionare eliberate de primari, cauza
principal fiind faptul c pie ele respective nu respect condi iile impuse de lege i, ca
urmare, nu au putut ob ine toate avizele legale i obligatorii pentru eliberarea
autoriza iilor (art. 32 (4) (5) din anexa 1 la HG 955/2004).
_______________________________________________________________________________________
19
(8) Num rul pie elor continu s fie insuficient comparativ cu num rul popula iei
urbane i cre terea ei, iar dimensiunile multor pie e r mân necorelate cu cre terea
densit ii popula iei din anumite zone.
(9) Nu întotdeauna autorit ile locale au luat m surile necesare în vederea atragerii
i stimul rii produc torilor agricoli direc i în a- i vinde produsele în cadrul organizat
al pie elor.
(10) F r a avea un caracter de generalitate, una dintre cauzele principale ale
îndep rt rii produc torilor agricoli din pie e, ale pre urilor exagerate i ale practic rii
unor acte de comer nefiscalizate, a fost a a numita „mafie a pie elor”, fenomen fa
de care autorit ile locale au manifestat deseori o atitudine îng duitoare.
(11) Aceast stare de fapt a fost între inut i de incapacitatea autorit ilor
administra iei publice locale de a organiza i a face func ionale pie e angro de legume
i fructe care s stimuleze diversificarea produselor, reducerea num rului de
intermediari i a pre urilor, diminuarea actelor de comer nefiscalizat .a.
(12) În cazul gestiunii directe, au fost i cazuri în care magazinele, boxele din hale i
unit ile prestatoare de servicii din incinta pie elor au fost date în administrare privat
f r organizarea licita iilor publice, contrar reglement rilor specifice (art. 32 (11) din
anexa 1 la HG 955/2004).
(13) Autorit ile nu s-au preocupat s intabuleze în Cartea funciar terenurile i
cl dirile aferente pie elor agroalimentare, diminuându- i considerabil posibilitatea
exercit rii opozabilit ii fa de ter i a drepturilor lor de administrare.
(14) Au fost re inute cazuri în care autorit ile publice locale au realizat asocieri în
participa ie cu firme private, pentru ca apoi s le atribuie gestionarea unor pie e prin
încredin are direct i s evite, astfel, organizarea licita iilor publice prev zute de lege.
(15) Hot rârea de asociere nu s-a bazat, de regul , pe studii de oportunitate iar
firmele respective nu au fost selectate prin licita ie public , pe baza unor criterii de
eligibilitate pertinente.
(16) Astfel de asocieri nu i-au dovedit performan a ca urmare a faptului c
motiva ia înfiin rii lor a fost alta decât performan a i interesul cet enilor dar i ca
_______________________________________________________________________________________
20
urmare a dezechilibrelor contractuale existente, în defavoarea autorit ilor locale, cum
ar fi:
(17) • Nu a fost stabilit , prin expertizare atestat , valoarea aportului în natur al
fiec rei p r i.
(18) • În contractele de asociere au fost prev zute sume nesemnificative cuvenite
autorit ilor publice locale, din veniturile activit ii respective, comparativ cu valoarea
suprafe elor de teren puse la dispozi ie de c tre acestea.
(19) • Nu au fost prev zute clauze contractuale i nu au fost elaborate procedurile
necesare în vederea exercit rii dreptului legal al autorit ilor publice locale de a
verifica nivelul calitativ al activit ii prestate precum i realitatea datelor contabile, a
rezultatelor economico-financiare ale asocierii i a sumelor ce li se cuvin.
(20) • Operatorii s-au preocupat, de regul , numai de modernizarea i extinderea
spa iilor comerciale de tip nealimentar din incinta pie elor, aduc toare de venituri mai
mari prin închiriere, ceea ce a denaturat în bun m sur specificul tradi ional al
pie elor, adic acela de pie e cu tarabe i produc tori agricoli autohtoni.
(22) Au fost alocate fonduri din bugetul local pentru extinderea, prin supraetajare, i
pentru modernizarea pie ei centrale din municipiu aflat în gestiune direct .
(23) Autorit ile locale au înfiin at unit i de cazare în incinta pie elor cu condi ii
decente i la tarife accesibile pentru atragerea produc torilor agricoli din zone mai
îndep rtate sau care vin cu cantit i de produse ce se vând în mai multe zile.
(24) S-au înfiin at, organizat i func ioneaz în bune condi ii pie e angro de legume
i fructe care au produs deja impactul favorabil preconizat.
II.2.3 Cu privire la serviciul „afi aj-reclam ”
(1) Concluzia este c serviciul „afi aj-reclam ” a func ionat, în cazul multor
autorit i ale administra iei publice locale, în virtutea unei aparente iner ii i a unui
aparent anonimat, chiar dac , sau tocmai de aceea, reprezint o zon de interferen a
unor interese financiare semnificative.
_______________________________________________________________________________________
21
(2) În majoritatea cazurilor, serviciul a fost organizat i a func ionat în gestiune
direct chiar dac , în realitate, activitatea propriu-zis a fost prestat de diver i
operatori de publicitate, de regul firme private specializate aflate în rela ii
contractuale atât cu autoritatea public cât i cu clien ii.
(3) Îns i optica cu care autorit ile locale au privit distribuirea veniturilor ob inute
din activitatea de afi aj-reclam a fost oarecum deformat în sensul c nu operatorii de
publicitate cedeaz c tre autorit i cote din veniturile ob inute din activitatea de
reclam i publicitate pe domeniu public, a a cum de regul a fost tratat problema ci
invers, autorit ile acord operatorilor cote procentule în contul presta iilor pe care
ace tia le fac pentru încasarea veniturilor.
(4) Responsabilitatea pentru performan a relativ sc zut din domeniul „afi aj-
reclam ”, pentru înmul irea excesiv a reclamelor i afi ajelor i pentru deprecierea
aspectului localit ilor, revine aproape în exclusivitate autorit ile administra iei
publice locale.
(5) Principalele disfunc ii specifice serviciului „afi aj-reclam ” care au afectat
(6) Aspectele specifice activit ii de „afi aj-reclam ” nu i-au g sit reglementarea
în norme i regulamente locale, unitare i pertinente, elaborate conform
regulamentului-cadru (art. 2 i art.42 din anexa 1 la HG 955/2004) i care s cuprind
prevederi cu privire la: autorizarea operatorilor de publicitate, atribuirea prin licita ie a
spa iilor publicitare, alc tuirea, amplasarea i monitorizarea firmelor i reclamelor,
încasarea taxelor i controlul veniturilor, asumarea responsabilit ilor, aplicarea
sanc iunilor .a.
(7) Pentru organizarea i exploatarea activit ii de „afi aj-reclam ”, autorit ile
administra iei publice locale nu au organizat compartimente specializate asigurate cu
personal i resurse corespunz toare, chiar dac aceast obliga ie este reglementat
legal (art.35 (1) din anexa 1 la HG 955/2004).
(8) De regul , autorit ile nu au prev zut în cadrul planurilor de urbanism spa ii
speciale amplasate pe domeniul public, destinate activit ii de publicitate.
_______________________________________________________________________________________
22
(9) Nu au fost stabili i indicatori de performan pentru aceast activitate i nici
criterii clare pentru limitarea prolifer rii excesive a reclamelor i afi ajelor în anumite
zone ale localit ilor.
(10) Înmul irea excesiv i necontrolat a reclamelor i afi ajelor poate fi considerat
ca un efect direct al atitudinii permisive pe care autorit ile publice locale, din motive
neclare, au manifestat-o fa de nerespectarea obligativit ii legale ca executarea i
montarea firmelor i reclamelor s se fac numai pe baza autoriza iei de construire
eliberat în baza regulamentului local, a certificatului de urbanism, a avizelor i a
documenta iei de execu ie i cu achitarea taxelor. (art.35 (2) i art.44 (2); art. 47 din
anexa 1 la HG 955/2004).
(11) Îng duin au manifestat autorit ile i în cazul amplas rii reclamelor pe
cl dirile proprietate privat care, chiar dac legal este supus acelora i reguli, a fost
considerat doar ca o tranzac ie de ordin privat între proprietarii imobilelor sau
asocia iile de chiria i/proprietari i operatorii de publicitate i nu ca o problem de
urbanism i de aspect civilizat al localit ilor.
(12) Mai mult decât la oricare alt serviciu public, autorit ile administra iei publice
locale au tratat cu indiferen aplicarea unor reglement ri legale care le d deau dreptul
la monitorizarea activit ii propriu-zise de afi aj - reclam , a derul rii contractelor de
delegare a gestiunii, a realit ii datelor furnizate de operatorii de publicitate, a
veridicit ii veniturilor încasate de c tre ace tia i a sumelor ce se cuvin bugetelor
locale .a.
(13) Cu atât mai mult este de neîn eles pasivitatea autorit ilor în a verifica realitatea
datelor din teren cu cele din eviden ele i raport rile operative i contabile, atât cele
proprii cât i cele ale operatorilor, într-un domeniu în care se manifest înc tendin e
serioase de eludare a regulamentelor i de încasare de venituri nefiscalizate.
(14) Pornind de la aceast situa ie de fapt, echipele de audit ale Cur ii de Conturi
au desf urat ac iuni de culegere de date din teren (schi e, descrieri, fotografii .a.),
pe care le-au confruntat cu eviden ele operative i contabile de la nivelul autorit ilor
publice locale.
_______________________________________________________________________________________
23
(15) Au fost re inute diferen e semnificative i îngrijor toare, cum ar fi: mijloacele
publicitate amplasate f r autorizarea serviciului de urbanism, operatori care nu au
achitat taxele pentru reclam i publicitate, operatori care nu au depus declara ii pentru
calcularea i achitarea taxei de publicitate s-au au declarat incorect suprafe ele afi ate,
bannere montate f r achitarea taxelor de instalare, panouri instalate pe domeniul
public f r contracte de folosin pentru terenul aferent i f r achitarea obliga iilor,
panouri r mase nedemontate chiar dac contractele cu operatorii respectivi expiraser .
II.2.4 Cu privire la serviciul „iluminat public”
(1) Cu toate c multe autorit i ale administra iei publice locale au început s se
preocupe i s acorde importan a cuvenit iluminatului public, ca unui domeniu cu
impact asupra aspectului localit ilor i asupra confortului i siguran ei cet enilor
totu i, concluzia general este c acest serviciu nu a func ionat la nivelul de
performan care s satisfac pe deplin nevoile i a tept rile comunit ilor locale,
responsabilitatea revenind în principal autorit ilor administra iei publice locale.
(2) Serviciul a fost organizat i a func ionat, în cele mai multe cazuri, în gestiune
direct , în cadrul sau subordinea autorit ilor administra iei publice locale dar se
manifest o tendin evident , în ultimul timp, spre gestiunea indirect .
(3) Principalele disfunc ii specifice serviciului „iluminat public”care au afectat
(4) Autorit ile administra iei publice locale nu au alocat fonduri suficiente, prin
bugetele locale, pentru finan area iluminatului public i, ca urmare, activitatea a fost
subdimensionat iar performan a diminuat prin: limitarea timpului de iluminare i a
num rul de surse, reducerea gradului de luminiscen sub nivelurile minime pentru
anumite zone, ajustarea programelor de extindere i de modernizare a re elelor i
reconfigurarea graficelor de revizie i de înlocuiri .a.
(5) Contractele de delegare a gestiunii nu au fost adaptate la obliga iile ce revin
operatorilor în conformitate cu prevederile art.12 (8) al OG 42/2003.
_______________________________________________________________________________________
24
(6) Au fost cazuri în care autorit ile publice locale nu au prev zut nici m car
indicatorii de performan minimali reglementa i legal i nu au stabilit i aplicat
procedurile necesare privind verificarea îndeplinirii condi iilor tehnice i asigur rii
unor parametrii specifici iluminatului public. (Cap IV din anexa la HG 1561/2004 -
art.31; 32; 38; 44; 49; 59).
(7) Autorit ile publice locale nu au organizat, mai ales în cazul gestiunii delegate,
un compartiment specializat de tip dispecerat care s preia operativ, s transmit is
urm reasc rezolvarea sesiz rilor f cute de c tre popula ie privind disfunc ionalit ile
sistemului de iluminat public.
(8) Necesitatea acestor compartimente este dat de faptul c , legal, în cazul
iluminatului public, numai autoritatea public local ca unic utilizator al serviciului
poate sesiza operatorul în vederea remedierii deficien elor (art.24 i 29 (1) din OG
42/2003).
(9) Autorit ile locale nu au stabilit în mod formal i nici nu au aplicat procedurile
necesare de verificare a realit ii datelor din fundament rile tarifelor operatorilor,
inclusiv a utiliz rii pre ului de cump rare a energiei electrice direct de la produc tor,
în condi iile pie ei liberalizate a energiei.
(10) O situa ie cu implica ii directe asupra diminu rii performan ei serviciilor de
iluminat public o are faptul c nici re elele electrice i nici echipamentele aferente
acestora nu au putut fi încredin ate operatorului c ruia i s-a atribuit gestiunea (art.12
(4) al OG 42/2003) pentru simplul fapt c acestea apar in entit ii de distribu ie i
furnizare a energiei electrice.
(11) Totodat , prevederea legal privind separarea fizic a iluminatului public
(re elele electrice i echipamentele aferente) fa de instala iile comune de distribu ie
i furnizare (art. 41 din OG 42/2003) nu a fost pus în practic la vremea respectiv i
apoi a fost abrogat odat cu ini ierea procesului de privatizare a unor filiale ale S.C.
„Electrica” S.A. i apari ia al Legii nr.570/2004 „privind unele m suri pentru
privatizarea societ ilor comerciale filiale de distribu ie i furnizare a energiei electrice
(…)” - art. 16.
_______________________________________________________________________________________
25
(12) Nesepararea iluminatului public i r mânerea re elelor i a echipamentelor la
entitatea de distribu ie i furnizare a energiei electrice a generat i o monopolizare de
c tre aceasta a tuturor activit ilor specifice de între inere i repara ii, precum i
blocarea accesului autorit ilor publice locale la verificarea, din punct de vedere al
realit ii, legalit ii i economicit ii, atât a tarifelor prestate i a documentelor
justificative cât i a rapoartelor lunare privind aceste lucr ri.
(13) O alt serie de disfunc ii în organizarea i func ionarea performant a
iluminatului public a fost generat de relativa instabilitate, suprapunere i
ambiguitate legislativ privind apartenen a iluminatului public când la serviciile de
administrare a domeniului public i privat de interes local (OG 71/2002; HG
955/2004) când la cele de gospod rie comunal (OG 42/2003; HG 1561/2004).
(14) De asemenea, iluminatul public nu a fost reglementat i supravegheat de
Autoritatea Na ional de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod rie
Comunal (A.N.R.S.C.) deoarece a fost scos din sfera de competen a autorit ii, atât
timp cât a fost considerat ca apar inând serviciilor publice de administrare a
domeniului public i privat de interes local (OG 65/2003).
(15) Chiar i atunci când iluminatul public a fost considerat ca apar inând serviciilor
publice de gospod rie comunal (OG 42/2003), adic în sfera de competen
A.N.R.S.C., autoritatea nu i-a adaptat i completat regulamentul privind acordarea
licen elor (Ordinul nr. 140/2003) chiar dac termenul legal a fost martie 2005 (art.16
(3) din OG 42/2003), astfel încât operatorii nu au putut fi licen ia i iar autorit ile
publice locale au fost nevoite s le încredin eze gestiunea serviciilor de iluminat
contrar celor stipulate de lege (art.4 (2) al OG 42/2003).
(16) O situa ie mai pu in obi nuit i ale c rei resorturi i cauze reale sunt mai greu
de identificat este cea privind trecerea instala iilor de iluminat public din municipiul
Bucure ti în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucure ti.
(17) Ceea ce este foarte clar, este c HG nr.296/1998 „ privind transmiterea, f r
plat , a instala iilor de iluminat public din municipiul Bucure ti în administrarea
Consiliului General al Municipiului Bucure ti (Monitorul Oficial nr. 203/1998) nu a
fost aplicat .
_______________________________________________________________________________________
26
(18) Astfel, protocolul de predare - primire privind transmiterea, f r plat , a
instala iilor de iluminat public din municipiul Bucure ti, delimitate la nivelul
echipamentelor de m surare a energiei, din patrimoniul Regiei Autonome de
Electricitate "Renel" - Filiala de distribu ie a energiei electrice Bucure ti în
patrimoniul municipiului Bucure ti i în administrarea Consiliului General al
Municipiului Bucure ti, nu a fost încheiat nici pân ast zi cu toate c termenul era de
6 luni iar hot rârea este înc în vigoare.
(20) În cazuri cu totul izolate s-a reu it separarea iluminatului public fa de
instala iile comune de distribu ie i furnizare a energiei electrice, prin implicarea
activ a autorit ilor publice locale i cu concursul direct al operatorilor c rora li s-a
atribuit gestiunea i care au montat stâlpi noi i re ele de alimentare aferente, m sur
ce a dus la reduceri semnificative ale cheltuielilor cu între inerea i repararea
sistemului precum i la un control direct asupra calit ii presta iilor.
(21) Au fost angajate firme specializate care au implementat aplica ii computerizate
speciale (celule foto pentru pornirea i oprirea iluminatului, optimizarea luminan ei în
func ie de intensitatea traficului auto din timpul nop ii .a.) care au dus la optimizarea
func ion rii iluminatului public, reducerea consumului de energie electric i cre teri
semnificative ale nivelurilor calitative.
II.3 Constat ri i concluzii cu privire la informarea i sondarea

opiniei publice
(1) Se poate afirma cu certitudine c , în marea majoritate a cazurilor, cet enii nu

au fost consulta i la stabilirea politicilor i strategiilor locale, la adoptarea normelor i
a regulamentelor locale, la stabilirea formei de organizare i gestionare a serviciilor
publice de administrare a domeniului public i privat de interes local i nici nu au fost
informa i periodic despre situa ia acestor servicii, cu toate c acestea reprezint
obliga ii ale autorit ilor administra iei publice locale (art. 9; 27; 29 din OG
nr.71/2002).
_______________________________________________________________________________________
27
(2) Nu a existat o preocupare serioas i permanent , nici de partea autorit ilor i
nici de cea a operatorilor, pentru sondarea opiniei cet enilor în ceea ce prive te
organizarea, gestiunea, func ionarea i performan a acestor servicii publice.
(3) Au fost re inute i cazuri, pu ine la num r, care sunt i exemple de bun
practic , în care autorit ile publice locale au aprobat i efectuat sondaje de opinie
mai laborioase, ca de exemplu un program de cercetare sociologic , efectuat în
ianuarie 2006 i intitulat ”Barometrul politicilor publice din municipiul ...” la care au
colaborat i persoane din mediul universitar din domeniile tiin elor socio-umane.
(4) Sondajul respectiv a cuprins un num r de 1200 de persoane i a vizat foarte
multe domenii de interes pentru comunitatea local , printre care i servicii publice de
administrare a domeniului public i privat de interes local, concluziile fiind relativ
apropiate de cele ale sondajului efectuat de Curtea de Conturi, a a cum se va vedea în
continuare.
(5) Fa de lipsa de interes aproape generalizat pentru sondarea opiniei publice,
Curtea de Conturi a României a desf urat cu for e proprii, în cadrul ac iunii de
audit, un sondaj de opinie în rândul cet enilor din localit ile unde au fost efectuate
auditurile.
(6) Sondajul s-a dorit numai o încercare de a „lua pulsul” opiniei publice, cu resurse
i mijloace minime i nu o aplicare strict i extins a regulilor i tehnicilor de
specialitate privind e antionarea, chestionarea, centralizarea i interpretarea
informa iilor.
(7) Sondajul efectuat a relevat urm toarele aspecte mai importante:
(8) Aspecte comune tuturor serviciilor auditate
(9) Responden ii cunosc, în general, cine sunt operatorii acestor servicii publice
precum i sursele de finan are a lor.
(10) Exist p rerea aproape generalizat c disfunc ionalit ile manifestate în
func ionarea acestor servicii deriv din modul în care se implic autorit ile
administra iei publice locale, cele mai frecvente cauze fiind: insuficien a fondurilor
alocate, adoptarea unor m suri punctuale i de mic amploare, lipsa unor programe i
_______________________________________________________________________________________
28
proiecte de viitor, preocupare insuficient pentru stabilirea indicatorilor de
performan , pozi ie ezitant privind monitorizarea func ion rii serviciilor respective.
(11) Cet enii intervieva i afirm în marea lor majoritate c nu au fost consulta i de
c tre autorit i cu privire la strategia de dezvoltare, la indicatorii de performan .a. i
c nu au auzit sau participat la vreun sondaj de opinie efectuat de c tre autorit i sau
de c tre operatori.
(12) Cu toate c majoritatea responden ilor consider c pentru îmbun t irea
calit ii serviciilor publice ar trebui adresate sesiz ri i reclama iile c tre autorit ile
publice locale sau c tre operatori, un num r relativ mic dintre ace tia a ac ionat de
aceast manier motivând neîncrederea în aten ia acordat de cei în drept unor astfel
de demersuri.
(13) Cet enii responden i nu agreeaz , de regul , introducerea de c tre autorit ile
locale a unor taxe locale speciale pentru parcare sau pentru iluminat public dar sunt i
opinii privind necesitatea unei astfel de taxe în cazul parc rilor, cu condi ia ca
posesorii de autovehicule s nu mai pl teasc tariful perceput în parc rile de suprafa ,
amenajate pe domeniul public.
(14) Aspecte specifice serviciului „parc ri”
(15) Marea majoritate a r spunsurilor reliefeaz c exist o criz a locurilor de
parcare având drept cauze principale cre terea exploziv a num rului de autoturisme
particulare dar i lipsa de reac ie a autorit ilor pentru g sirea unor solu ii viabile, de
amploare i de perspectiv .
(16) Cet enii consider , în multe cazuri, c acest serviciu public este perceput i
abordat de c tre autorit ile locale cu prec dere ca surs de venituri la bugetul local i
doar în plan secund ca r spuns la interesele legitime ale cet enilor i la ridicarea
gradului de confort al acestora.
(17) Cu câteva excep ii, cet enii intervieva i afirm c autorit ile locale nu se
implicat serios în vederea identific rii, împreun cu asocia iile de proprietari, a noi
spa ii care pot fi amenajate ca parc ri de re edin , limitându-se doar la încasarea
taxelor pentru parc rile deja existente.
_______________________________________________________________________________________
29
(18) În mare m sur se consider c , în condi iile crizei locurilor de parcare, licitarea
locurilor în parc rile de re edin nu este o m sur care s vizeze confortul cet enilor
dar sunt i p reri c aceasta ar fi o m sur binevenit .
(19) Majoritatea r spunsurilor reflect c nu se justific extinderea tarif rii pentru
noi parc ri, inclusiv pentru cele de re edin , în condi iile în care posesorii de
autoturisme pl tesc la bugetele locale impozit pentru autoturismele proprietate
personal , suplimentar fa de ceilal i cet eni.
(20) Cet enii responden i sunt „nu prea mul umi i” i „nemul umi i” de modul în
care se prezint parc rile cu timp limitat din punct de vedere al cur enie, siguran ei,
tras rii, astup rii gropi, îndep rt rii z pezii i, nu în ultimul rând, de comportamentul
încasatorilor.
(21) În concluzie, majoritatea responden ilor s-a pronun at prin „nemul umit” sau
„total nemul umit” în ceea ce prive te modul cum se desf oar serviciul de parcare în
localitatea fiec ruia.
(22) Aspecte specifice serviciului „pie e”
(23) În cele mai multe cazuri cet enii consider c în prezent nu exist o criz
privind pie ele agroalimentare, în accep iunea real a no iunii, ci mai degrab o
nefunc ionare la parametrii optimi a acestora.
(24) Dintre cauzele principale, cele mai frecvente se refer la num rul insuficient al
pie elor, la capacitatea redus fa de popula ia zonei, la neimplicarea autorit ilor în
modernizarea pie elor dar i la tolerarea a a zisei „mafii a pie ei”.
(25) Peste jum tate dintre cei chestiona i afirm c autorit ile locale percep i
abordeaz acest serviciu public cu preponderen pentru a r spunde intereselor
legitime ale cet enilor i nu doar ca surs de venituri la bugetul local.
(26) Într-o propor ie semnificativ responden ii consider c autorit ile locale i
celelalte organe ale statului (protec ia consumatorului, poli ie, .a.) doresc eliminarea
a a zisei „mafii a pie elor” dar nu sunt suficient de ferme în acest sens i nu iau
m surile necesare.
(27) Cu privire la oportunitatea instituirii în pie e a obligativit ii încadr rii pre urilor
în „mercurialul” oficial, nu se poate trage o concluzie ferm deoarece mul i cet eni
_______________________________________________________________________________________
30
consider c ar fi o m sur binevenit dar sunt i numeroase opinii care nu g sesc
oportun o astfel de m sur .
(28) În cele mai multe cazuri cet enii nu consider justificat taxarea parc rii în
parc rile amenajate pe teritoriul pie elor sau în imediata lor vecin tate.
(29) În concluzie, r spunsurile denot o relativ mul umire a cet enilor cu privire la
func ionarea serviciului „pie e” în cartierul/localitatea fiec ruia.
(30) Aspecte specifice serviciului „iluminat public”
(31) În majoritate cazurilor cet enii responden i consider c în prezent nu exist o
criz privind iluminatul public i c autorit ile publice locale se preocup pentru
cre terea calit ii acestuia, chiar dac se manifest o serie de disfunc ii.
(32) Cet enii cunosc cine gestioneaz serviciul de iluminat public precum i faptul
c iluminarea arterelor de circula ie, a str zilor i aleilor, a parcurilor .a. este finan at
din bugetele locale.
(33) Principalele cauze ale disfunc iilor în func ionarea iluminatului public au fost
indicate urm toarele: nivelul insuficient al fondurilor alocate prin bugetele locale
pentru plata facturilor aferente iluminatului public, neimplicarea autorit ilor locale în
monitorizarea îndeplinirii indicatorilor de performan , distrugerea de c tre cet eni a
unor obiecte de iluminat .a.
(34) Percep ia responden ilor este c , în mare m sur , autorit ile locale abordeaz
acest serviciu public cu preponderen pentru a r spunde intereselor legitime de
siguran i de civiliza ie ale cet enilor.
(35) O pondere semnificativ o au r spunsurile celor care consider c autorit ile
locale se preocup pentru îmbun t irea iluminatului public prin programe i proiecte
de viitor, prin atragerea de finan ri .a. dar sunt i p reri care afirm c m surile
întreprinse sunt de mic amploare i punctuale.
(36) În marea lor majoritate cet enii chestiona i nu cunosc dac autorit ile locale
împreun cu poli ia au stabilit, a a cum prevede legea, modalit i de semnalare
operativ a disfunc ionalit ilor sistemului de iluminat public, în vederea cre terii
siguran ei i a sc derii infrac ionalit ii.
_______________________________________________________________________________________
31
(37) În concluzie, num rul celor „mul umi i” i „foarte mul umi i” de modul cum
func ioneaz iluminatul public în cartierul / localitatea lor este majoritar fiind re inute
i cazuri în care ponderea acestora dep e te 70% din responden i.
III. Recomand rile auditului
III.1 Recomand ri adresate autorit ilor administra iei publice locale
III.1.1 Recomand ri generale pentru toate serviciilor publice de administrare a

domeniului public i privat de interes local
(1) Elaborarea i aprobarea Strategiei de dezvoltare i func ionare a serviciilor
publice de administrare a domeniului public i privat de interes local inându-se seama
de aspectele obligatorii reglementate legal.
(2) Întocmirea studiilor de fundamentare pe baza c rora s se poat decide asupra
necesit ii i oportunit ii înfiin rii serviciilor respective, asupra surselor de finan are
i a solu iei optime privind modul de organizare i gestionare a acestora.
(3) Elaborarea i aprobarea normelor locale, a regulamentelor de serviciu i a
regulamentelor de organizare i func ionare a serviciilor publice respective.
(4) Ini ierea dezbaterii publice i consultarea cet enilor cu privire la înfiin area
serviciilor publice i la alegerea formei de organizare, func ionare i delegare a
gestiunii.
(5) Alegerea formei de func ionare i gestiune a acestor servicii se va face numai
dintre cele reglementate de legisla ia specific în vigoare.
(6) Reanalizarea normelor i a regulamentelor locale precum i a contractelor cu
operatorii în vederea actualiz rii i punerii lor în concordan cu legisla ia specific în
domeniu.
(7) Reanalizarea structurii bugetelor locale, a priorit ilor i a resurselor disponibile,
în vederea aloc rii de fonduri suficiente atingerii unor niveluri calitative rezonabile ale
acestor servicii.
(8) Neacceptarea operatorilor neatesta i/neautoriza i/nelicen ia i i aplicarea
m surilor necesare intr rii în legalitate.
_______________________________________________________________________________________
32
(9) Solicitarea ca, în calitatea lor de autorit i contractante, operatorii s aplice
reglement rile legale privind etapele de realizare a investi iilor publice i pe cele
privind achizi iile publice de lucr ri, bunuri i servicii, indiferent de forma de gestiune
adoptat i de modul de organizare i/sau forma de proprietate, a a cum prevede
legisla ia în domeniu.
(10) Punerea de acord a contractelor încheiate cu operatorii cu con inutul Strategiilor
de dezvoltare a serviciilor respective, acolo unde acestea au fost elaborate, precum i
cu prevederile legale în vigoare.
(11) Cuprinderea în normele i regulamentele locale precum i în contractele cu
operatorii, pentru fiecare serviciu în parte, a unor indicatori de performan cantitativi
i calitativi, inclusiv a modului de evaluare a acestora.
(12) Reanalizarea i renegocierea contractelor cu operatorii i introducerea unor
clauze privind penaliz rile pentru nerespectarea clauzelor contractuale, procedurile
privind stabilirea/modificarea pre urilor i a tarifelor, obligativitatea ob inerii
certific rii pentru sistemele performante de management .a.
(13) Organizarea activit ii de monitorizare i control prin stabilirea unor structuri
distincte învestite cu competen e reale i asigurate cu resursele necesare îndeplinirii
sarcinilor.
(14) Elaborarea i implementarea unor manuale de proceduri destinate monitoriz rii
i controlului func ion rii serviciilor publice, respect rii normelor i regulamentele
locale i a clauzelor contractelor de delegare a gestiunii precum i a respect rii
nivelurilor de calitate a presta iilor.
(15) Implicarea real în obligarea operatorilor, indiferent de tipul i de subordonarea
acestora, de a respecta integral clauzele contractuale, precum i aplicarea m surilor
penalizatoare aferente, inclusiv rezilierea contractelor i organizarea unor noi licita ii
publice pentru delegarea gestiunii.
(16) Abordarea mai responsabil , de c tre autorit ile administra iei publice locale, a
propriilor obliga ii contractuale astfel încât s poat fi în m sur a emite preten ii c tre
ceilal i parteneri contractuali i c tre popula ie.
(17) Recomand ri pentru informarea i sondarea opiniei publice
_______________________________________________________________________________________
33
(18) Elaborarea i aprobarea procedurilor de lucru necesare pentru realizarea
consult rii i inform rii popula iei cu privire la politicile i strategiile locale privind
serviciile publice de administrare a domeniului public i privat de interes local, la
normele i regulamentele locale, la forma de organizare i gestionare a serviciilor .a.
(19) Ini ierea unor programe coerente cu privire la sondarea periodic a opiniei
cet enilor în ceea ce prive te organizarea, gestiunea, func ionarea i performan a
serviciilor publice de administrare a domeniului public i privat de interes local.
III.1.2. Recomand ri specifice fiec rui tip de serviciu de administrare a

domeniului public i privat de interes local
(1) Recomand ri pentru serviciul „parc ri”
(2) Orientarea serviciului „parc ri” c tre cet eni i c tre interesele lor legitime i
reanalizarea modului actual de abordare care pune accentul în primul rând pe atragerea
unor sume de bani la bugetele locale.
(3) Introducerea unor tarife accesibile i punerea accentului pe performan a
administrativ în locul celei strict financiare, cu scopul educ rii i con tientiz rii
popula iei cu privire la problema parc rii.
(4) Analizarea posibilit ii introducerii sistemului de taxare prin tichete de parcare
procurate de la automate i amplasate vizibil pe interiorul parbrizului.
(5) Înlocuirea politicii m surilor punctuale, de mic amploare, cu cea a pachetelor
de m suri, a programelor i proiectelor de perspectiv care s rezolve criza locurilor
de parcare.
(6) Implicarea autorit ilor administra iei publice locale în identificarea, împreun
cu asocia iile de proprietari, a spa iilor care pot fi amenajate ca parc ri de re edin sau
pentru extinderea celor existente.
(7) Alocarea din bugetul local, în cazul gestiunii directe, a fondurilor necesare
pentru extinderea i modernizarea spa iilor de parcare.
(8) Identificarea i reglementarea locurilor publice, din vecin tatea sediilor unor
persoane juridice, care sunt utilizate de c tre acestea pentru parcare, f r achitarea
taxelor aferente.
_______________________________________________________________________________________
34
(9) Analizarea posibilit ii reglement rii prin norme locale a parc rii taximetrelor,
numai în zone special inscrip ionate i cu achitarea unor tarife lunare.
(10) Renun area la metoda bloc rii ro ilor autovehiculelor sta ionate neregulamentar
i reglementarea procedurilor de ridicare a acestora în vederea fluidiz rii circula ie.
(11) Reglementarea prin norme locale i crearea logisticii necesare în vederea
ridic rii autovehiculelor f r st pân sau abandonate pe domeniul public, a trecerii lor
în domeniu privat de interes local i a valorific rii acestora, conform legisla iei în
vigoare.
(12) Recomand ri pentru serviciul „pie e”
(13) Reanalizarea normelor locale privind pie ele i actualizarea lor cu prevederilor
legale în vigoare precum i aplicarea cerin elor de performan cu privire la
amplasarea, realizarea, extinderea sau modernizarea pie ele.
(14) Stoparea practicii func ion rii unor pie e f r autoriza ii legale de func ionare
eliberate, în condi iile legii, de c tre primari.
(15) Corelarea num rului, dimensiunilor i amplasamentului pie elor cu cre terea
popula iei urbane i a densit ii popula iei din anumite zone, inclusiv prin înfiin area
de noi pie e în zonele periferice ale ora ului i amenajarea unor pie e volante în
punctele aglomerate.
(16) Utilizarea eficient a pie elor existente prin restrângerea suprafe elor
neexploatate i îmbun t irea gradului de dotare cu echipamente specifice.
(17) Men inerea specificului i destina iei tradi ionale a pie elor, cu tarabe i
produc tori agricoli, prin evitarea tendin ei actuale de transformare a pie elor în spa ii
comerciale cu prec dere de tip nealimentar, aduc toare de venituri mai mari prin
închiriere.
(18) Elaborarea unor norme locale care s asigure eviden a, raportarea i controlul
privind volumul produselor tranzitate, valoarea agreat a acestora, num rul i
identitatea produc torilor i comercian ilor, pre urile i fluctua ia acestora pe sezoane,
provenien a i calitate produselor, num rul cump r torilor .a.
(19) Adoptarea unor m suri adecvate pentru atragerea i stimularea produc torilor
agricoli direc i în a- i vinde produsele în cadrul organizat al pie ei, cum ar fi:
_______________________________________________________________________________________
35
verificarea certificatelor de produc tor, eliminarea presiunilor exercitate de
intermediari sau comercian i, instituirea tarifelor flexibile de închiriere a boxelor dup
durat i anotimp, asigurarea unor spa ii de cazare pentru produc torii care vin din alte
jude e .a.
(20) Analizarea posibilit ii înfiin rii pie elor angro de legume i fructe în vederea
reducerii num rului de intermediari, diversific rii produselor, diminu rii actelor de
comer nefiscalizat, reducerii pre urilor de vânzare c tre cet eni .a.
(21) Intabularea în Cartea funciar a terenurilor i cl dirilor aferente pie elor
agroalimentare i aflate în patrimoniul autorit ilor administra iei publice locale.
(22) Analizarea oportunit ii organiz rii, în cadrul târgurilor permanente de ma ini, a
unor unit i specializate în verificarea calit ii ma inilor ce urmeaz a fi
tranzac ionate, asigurându-se astfel protec ia consumatorului dar i crearea unei surse
de venit pentru bugetul local.
(23) Recomand ri pentru serviciul „afi aj-reclam ”
(24) Modificarea i completarea regulamentelor locale cu prevederile din
regulamentul - cadru în vigoare, inclusiv stabilirea indicatorilor de performan ia
unor criterii clare pentru limitarea prolifer rii excesive a reclamelor i afi ajelor în
anumite zone ale localit ilor.
(25) Organizarea unor compartimente specializate pentru urm rirea i gestionarea
activit ii de exploatare a locurilor publice de afi aj i reclam , cu regulament de
func ionare propriu i personal cu atribu ii concrete.
(26) Crearea, la nivelul acestor compartimente, unei baze de date capabil s ofere
informa ii complete asupra tuturor aspectelor specifice serviciului „afi aj-reclam ” i
care s permit confruntarea datelor din teren cu cele din contracte, autoriza ii .a.
(27) Elaborarea i aplicarea unor proceduri concrete de control i inspec ie atât în
teren, cu privire la respectarea normelor locale i a regulamentelor cât i la operatorii
de publicitate, în vederea verific rii realit ii datelor furnizate de ace tia i a sumelor
cuvenite autorit ilor publice locale.
(28) Inventarierea tuturor mijloacelor publicitare din teren i confruntarea cu
eviden ele tehnic-operative i contabile pentru identificarea tuturor celor care au
_______________________________________________________________________________________
36
amplasat mijloacele publicitate f r autoriza ie, care nu au achitat taxele pentru
reclam i care nu au depus declara ii s-au au declarat incorect suprafe ele afi ate .a.
(29) Recomand ri pentru serviciul „iluminat public”
(30) Reanalizarea priorit ilor i rea ezarea bugetelor locale astfel încât s se asigure
fondurile necesare în corela ie cu prioritatea stabilit i cu performan a ce se dore te a
fi realizat .
(31) Inventarierea, recep ia i înregistrarea în patrimoniul autorit ilor administra iei
publice locale a bunurilor specifice achizi ionate de prim rie anterior deleg rii
gestiunii precum i a extinderilor ulterioare de re ele de iluminat public realizate
conform contractelor de delegare a gestiunii.
(32) Stabilirea i implementarea unor proceduri de lucru privind monitorizarea i
controlul, pe baz de documente justificative, activit ilor specifice de între inere i
repara ii a re elelor i echipamentelor de iluminat public.
(33) Stabilirea, împreun cu organele de poli ie, a modalit ilor de semnalare
operativ a disfunc ionalit ilor, în vederea cre terii siguran ei cet enilor i a sc derii
infrac ionalit ii (art.71 din anexa la HG 1561/2003).
(34) Delegarea serviciilor publice de iluminat se va face numai c tre operatorii
licen ia i de Autoritatea Na ional de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospod rie Comunal (A.N.R.S.C.) iar gestionarea în continuare a activit ii de
iluminat de c tre operatori nelicen ia i va fi condi ionat de ob inerea licen ei.
(35) Deschiderea unor eviden e i urm rirea, la nivelul autorit ilor administra iei
publice locale, a costurilor pe fiecare tip de iluminat (festiv, ambiental, arhitectural, de
circula ie, pietonal) i efectuarea periodic de analize cost-beneficiu i cost-rezultate.
(36) Elaborarea unor planuri de m suri în vederea separ rii fizice a iluminatului
public de instala iile comune de distribu ie i furnizare a energiei electrice.
(37) Ini ierea unor studii privind variantele optime de reducere a cheltuielilor cu
iluminatul public i de cre tere a nivelurilor calitative, avându-se în vedere i
urm toarele posibilit i: utilizarea pentru iluminatul public a curentului electric produs
în sistem de cogenerare (energie termic i energie electric ), utilizarea pe scar larg
a corpurilor de iluminat complet echipate, performante i fiabile, implementarea unor
_______________________________________________________________________________________
37
aplica ii computerizate, special concepute pentru optimizarea func ion rii iluminatului
public .a.
(38) Ini ierea m surilor legale pentru aplicarea prevederilor HG nr. 296/1998
„privind transmiterea, f r plat , a instala iilor de iluminat public din municipiul
Bucure ti în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucure ti”.
III.2 Recomand ri cu aplicabilitate la nivelul legislativului i al

executivului
(1) Armonizarea unitar a tuturor prevederilor cuprinse în actele normative care

reglementeaz serviciile publice de administrare a domeniului public i privat de
interes local, pe principiul c hot rârile de guvern se emit pentru organizarea
execut rii legilor (art. 108 din Constitu ie i art. 26 din Legea nr. 90/2001 privind
organizarea i func ionarea Guvernului României i a ministerelor, cu modific rile i
complet rile ulterioare), în vederea elimin rii suprapunerilor i a ambiguit ilor cu
privire la:
(2) - delegarea gestiunii serviciilor:
(3) • art. 12 (2) din OG nr.71/2002 „privind organizarea i func ionarea
serviciilor publice de administrare a domeniului public i privat de interes local”
prevede c gestiunea indirect sau gestiunea delegat se realizeaz prin intermediul
unor operatori care pot fi doar societ i comerciale pe ac iuni în timp ce
Regulamentul-cadru, art. 14 (3), aprobat prin HG nr.955/2004 „pentru aprobarea
reglement rilor-cadru de aplicare a Ordonan ei Guvernului nr. 71/2002 (…)”, nu a
preluat i aceast restric ie, cu toate c era prev zut de ordonan iar ordonan a era
aprobat prin lege (Legea nr. 3/2003).
(4) - operatorii serviciilor de iluminat public:
(5) • art. 16 (1) din OG 42/2003 „privind organizarea i func ionarea
serviciilor de iluminat public, aprobat prin Legea nr.475/2003”, prevede c operatorii
prestatori de servicii de iluminat public pot fi numai compartimente de specialitate
organizate în cadrul consiliilor locale sau servicii publice cu personalitate juridic în
subordinea acestora, având ca sarcin coordonarea activit ii de iluminat public
_______________________________________________________________________________________
38
desf urate de o societate comercial cu capital public, privat sau mixt, în timp ce art.
10 din Regulamentul cadru aprobat prin HG 1561/2004 „pentru aprobarea
Regulamentului-cadru al serviciilor de iluminat public” extinde sfera operatorilor i la
societ ile comerciale cu capital public, privat sau mixt, chiar dac ordonan a
prevedea altfel.
(6) Asigurarea, la nivel guvernamental, a elabor rii i aprob rii normelor i a
regulamentelor cadru în interiorul termenelor prev zute de actele normative de baz ,
pentru a nu se crea confuzie i o aplicare neunitar a acestora, ca de exemplu:
(7) - Aprobarea reglement rilor-cadru de aplicare a OG nr.71/ 2002 „privind
organizarea si func ionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public i
privat de interes local” (aprobat , modificat i completat prin Legea nr. 3 din 9
ianuarie 2003) a avut loc în iunie 2004, prin HG nr. 955/2004, cu toate c termenul
prev zut de art. 46 din ordonan era de 90 de zile de la intrarea în vigoare a
acesteia.
(8) - Aprobarea regulamentului-cadru al serviciilor de iluminat public a avut loc în
septembrie 2004, prin HG nr.1561 /2004, cu toate c termenul prev zut de art. 38 din
OG 42/ ianuarie 2003 „privind organizarea i func ionarea serviciilor de iluminat
public” (aprobat , modificat i completat prin Legea nr. 475/ noiembrie 2003) era
de 90 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia.
(9) Reanalizarea, la nivel guvernamental, a con inutului reglement rilor legale
privind procedura de delegare a gestiunii serviciilor publice de administrare a
domeniului public i privat de interes local (cap. IV din regulamentul - cadru de
delegare a gestiunii, anexa nr.2 la HG nr.955/2004) în vederea elimin rii
ambiguit ilor privind procedurile de delegare, a contrariet ii facilit ilor i
restric iilor i a multitudinii variantelor de lucru prev zute.
(10) Corelarea i completarea legisla iei specifice în vederea elimin rii caracterului
vag al prevederii privind delegarea gestiunii serviciilor publice de administrare a
domeniului public i privat de interes local numai operatorilor atesta i i autoriza i
(art.13 alin.4/OG 71/2002) în condi iile în care nu au fost prev zute explicit nici
autorit ile i nici procedurile de atestare i autorizare.
_______________________________________________________________________________________
39
(11) Completarea cadrului legal, specific serviciilor de iluminat public, prin
reglementarea clar a: regimului juridic al re elelor electrice i al echipamentelor
destinate iluminatului public, separ rii fizice a acestora fa de instala iile comune de
distribu ie i furnizare a energiei electrice precum i a introducerii lor în domeniul
public al autorit ilor administrativ teritoriale.
(12) Analizarea situa iei de fapt i luarea m surilor prev zute de legisla ia în vigoare
în cazul neaplic rii, nici pân la aceast dat , a HG nr.296/1998 „privind transmiterea,
f r plat , a instala iilor de iluminat public din municipiul Bucure ti în administrarea
Consiliului General al Municipiului Bucure ti.
(13) Completarea legisla iei specifice în sensul prevederii obligativit ii operatorilor
de a ob ine certificarea pentru unele sisteme performante de management.
_______________________________________________________________________________________

Administr A Tie 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Administr A Tie 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Ac iunea de audit „Auditul performan ei organiz rii i func ion rii

II. Constat rile i concluziile auditului

II.1 Constat ri i concluzii generale

II.1.1 Cu privire la respectarea legisla iei specifice

(1) S-a c utat r spunsul la întrebarea de baz dac normele i regulamentele de

II.1.3 Cu privire la activitatea de monitorizare i control

II.1.4 Cu privire la modul în care sunt respectate prevederile din

II.2 Constat ri i concluzii specifice fiec rui serviciu public de

II.2.1 Cu privire la serviciul „parc ri”

II.2.2 Cu privire la serviciul „pie e”

II.2.3 Cu privire la serviciul „afi aj-reclam ”

II.2.4 Cu privire la serviciul „iluminat public”

II.3 Constat ri i concluzii cu privire la informarea i sondarea

(1) Se poate afirma cu certitudine c , în marea majoritate a cazurilor, cet enii nu

III. Recomand rile auditului

III.1 Recomand ri adresate autorit ilor administra iei publice locale

III.1.1 Recomand ri generale pentru toate serviciilor publice de administrare a

III.1.2. Recomand ri specifice fiec rui tip de serviciu de administrare a

III.2 Recomand ri cu aplicabilitate la nivelul legislativului i al

(1) Armonizarea unitar a tuturor prevederilor cuprinse în actele normative care

S-ar putea să vă placă și