ANALIZA MECANISMELOR DE COOPERARE ÎNTRE AUTORITĂȚILE DIN

PROCEDURA INSOLVENȚEI TRANSFRONTALIERE PRIN EVIDENȚIEREA

MECANISMELOR DE PUBLICARE ÎN REGISTRE ELECTRONICE A DECIZIILOR
DE INSOLVENȚĂ;
C
IDENTIFICAREA MODALITĂȚILOR DE INFORMARE OPERATIVĂ A
CREDITORILOR ȘI CERCETAREA MIJLOACELOR EFICIENTE DE
ÎNREGISTRARE A CERERILOR DE ADMITERE A CREANȚELOR
Profesor Coordonator:  Lect. Dr. Cristina-Luiza Gavrilescu                                                                                          a
 CUPRINS
I.INTRODUCERE- ASPECTE PRIVIND COOPERAREA ÎNTRE AUTORITĂȚILE DIN PROCEDURA INSOLVENȚEI
II.MECANISMELE DE PUBLICARE ÎN REGISTRELE ELECTRONIC

C
II.1 MECANISMELE DE PUBLICARE ÎN MATERIA INSOLVENȚEI TRANSFRONTALIERĂ-REGISTRELE DE
INSOLVENȚĂ TRANSFRONATLIERĂ
II.2 MECANISMELE NAȚIONALE DE PUBLICARE ÎN MATERIA INSOLVENȚEI-BPI
III. MODALITĂȚILE DE INFORMARE A CREDITORILOR
IV. MIJLOAELE EFICIENTE DE ÎNREGISTRARE A CERERILOR DE ADMITERE A CREANȚELOR
V. CONCLUZII-JURISPRUDENȚĂ ÎN MATERIE
 Introducere
• Prin Regulamentul (UE) nr. 848/2015, obligațiile de comunicare și
cooperare în procedurile de insolvență sunt extinse la relațiile
dintre instanțe, precum și dintre practicienii în materie de
insolvență și instanțe (art. 42 și art. 43 din Regulament).

• Capitolul IV al Legii Model UNCITRAL, ca element esențial al

principiilor generale, se referă la cooperarea și comunicarea
directă între instanțele locale și repre­zen­tanții străini. Art. 25
mandatează cooperarea între instan­țele locale și reprezentanții
străini, în măsura în care este necesar prin orice metode adecvate,
ca, de exemplu, transmiterea de informații, coordonarea
administrării procedurilor, punerea în aplicare de către instanțe a
protocoalelor de coordonare a procedurilor paralele.
 Introducere
• Din iulie 2011, un instrument important pentru siste­mul judiciar
implicat în procesul de comunicare transfron­talieră este
documentul The UNCITRAL Model Law on Cross‑Border
Insolvency: The Judicial Perspective.

• Legea Model UNCITRAL nu impune o decizie de recunoaștere a

unei proceduri străine drept condiție pentru cooperarea instanței
locale cu o instanță străină sau cu un reprezentant străin,
recunoscând posibilitatea instanțelor de a comunica „în mod
direct” și de a solicita informații și asistență „direct” instanțelor
judecătorești sau repre­zentanților străini, în special în cazurile în
care aceste măsuri se impun a fi luate de urgență.
Mecanismele de publicare în registrele electronice

• Regulamentul (UE) nr. 848/2015 prevede norme

privind interconectarea registrelor de insolvență (art.
24 și 25), costurile de interconectare pentru UE (art.
26), informații în sistemul de interconectare (art. 27),
publicarea în alt stat membru a unei hotărâri de
deschidere a procedurii de numire a practicianului (art.
28), înregistrarea în registrele publice (art. 29),
considerarea costurilor necesare pentru aplicarea art.
28 și art. 29, care sunt costurile suportate în cadrul
procedurii (art. 30).
Mecanismele de publicare în registrele electronice

• Regulamentul nr. 848/2015 obligă statele membre să

creeze registre (electronice) de insolvenţă în care să
publice informaţii privitoare la proceduri,
interconectate cu registrele din alte state membre şi
dotate cu servicii de căutare în toate limbile oficiale
ale UE.
• Până la jumătatea anului 2019 au fost incluse toate
țările membre UE în acest serviciu, acesta fiind
termenul stabilit de Regulamentul revizuit privind
insolvența până la care registrele naționale de
insolvență trebuie interconectate la nivelul UE prin
intermediul portalului european e-justiție. Acest sistem
de interconectare va conține un set armonizat și
predefinit de informații („informații obligatorii”)
privind procedurile de insolvență deschise în UE.
Mecanismele de publicare în registrele electronice

Registrele de insolvență și faliment analizează și

stochează informații despre insolvență, care sunt apoi
făcute publice într-un mod care variază de la o țară la
alta:

în țările în care există registre specializate sunt

publicate informații cu privire la toate etapele
procedurii de insolvență și la părțile la procedură.
în țările care folosesc alte registre situația este mai
diversificată. În unele țări se publică doar numele și
statutul juridic al societății, în alte țări se publică
informații cu privire la toate etapele procedurii.
Mecanismele naționale de publicare în
materia insolvenței-BPI
• In legislația națională, Codul insolvenței, Legea nr.
85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței
și de insolvență, reglementează, în aplicarea
principiului prevăzut la art. 3 alin. (4) „asigurarea
unui grad ridicat de transparenţă şi previzibilitate în
procedură” Buletinul procedurilor de insolvență
• „Buletinul procedurilor de insolvenţă, denumit în
continuare BPI, este publicaţia editată de Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului, care are drept
scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi
comunicărilor actelor de procedură efectuate de
instanţele judecătoreşti, administratorul
judiciar/lichidatorul judiciar după deschiderea
procedurii de insolvenţă prevăzute de prezenta lege,
precum şi a altor acte care, potrivit legii, trebuie
publicate”.
Mecanismele naționale de publicare în
materia insolvenței-BPI
• ”Citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte
de procedură se efectuează prin BPI. Comunicarea
citaţiilor, a convocărilor şi notificărilor către
participanţii la proces, al căror sediu, domiciliu sau
reşedinţă se află în străinătate, este supusă dispoziţiilor
Codului de procedură civilă coroborate cu prevederile
Regulamentului (CE).
• Pentru acoperirea cheltuielilor de publicare a BPI se
percepe o taxă constând într-o cotă de 10% aplicată
asupra taxelor achitate la oficiul registrului comerţului
pentru toate operaţiunile de constituire, autorizare,
înregistrare, menţionare, rezervare efectuate în
registrul comerţului”
Istoric BPI
• Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a devenit, la
27-08-2008, membru cu drepturi depline al International
Association of Insolvency Regulators – organizaţie
internaţională care activează în domeniul insolvenţei.
•
Buletinul Procedurilor de Insolvenţă reprezintă o
publicaţie necesară în continuă adaptare a agenţilor
economici din România la principiile economiei de piaţă a
Uniunii Europene şi o modalitate de fluidizare a activităţii
acestora, în situaţia apariţiei unor semnale de insolvenţă.
Istoric BPI
• La data de 01 ianuarie 2018 a intrat in vigoare 
Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței
persoanelor fizice care prevede constituirea unei
secţiuni distincte a Buletinului Procedurilor de
Insolvenţă în care se vor publica actele de procedură
privind procedura insolvenței persoanelor fizice –
Secţiunea “Debitori – persoane fizice cu obligaţii ce nu
decurg din exploatarea unei întreprinderi”

• La 1 august 2006, Oficiul Naţional al Registrului

Comerţului a publicat primul număr al Buletinului
Procedurilor de Insolvenţă, în format electronic, care
poate fi vizualizat pe portalul ONRC  
https://portal.onrc.ro, in secţiunea “Servicii online BPI”
serviciul „Buletinul Procedurilor de Insolvenţă online”.
 Modalități de informare a creditorilor
• Transparența, manifestată de toți participanții la procedură, reprezintă
garanția unei proceduri corecte.

• Procedura trebuie să fie previzibilă, în sensul că trebuie să confere, prin

regulile aplicabile creditorilor participanţi, posibilitatea de a anticipa modul
în care vor fi trataţi în cadrul procedurii, inclusiv nivelul de recuperare al
creanţei. Astfel, procedura ar trebui să permită creditorilor să anticipeze, cu
diligenţe rezonabile, ce atitudine ar trebui să adopte, ce acte ar trebui să
îndeplinească, în scopul maximizării recuperării creanţei.

• Acestui principiu îi sunt subsumate mecanismele prevăzute de lege pentru

 comunicarea actelor de procedură, raportarea către creditori, evaluarea
bunurilor și valorificarea, inclusiv controlul judiciar al actelor
administratorului/lichidatorului judiciar.
Modalități de
informare a
creditorilor
Principalele modalități de informare :

 notificarea privind procedura de insolventa

publicarea în registe.
Mijloaele eficiente de
înregistrare a cererilor de
admitere a creanțelor
Operațiunea de analiză a cererilor de admitere a creanțelor în
procedura insolvenței are o deosebită importanță, deoarece, în
funcție de aceasta, se determină masa credală, eventualele drepturi
de preferință, ordinea de distribuire și, în ultimă instanță, se
conturează și limitele planului de reorganizare.

Prin Legea nr.85/2014 legiuitorul a reglementat o „procedură

colectivă pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea,
atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității
acestuia”.
Mijloaele eficiente de
înregistrare a cererilor de
admitere a creanțelor
 Conform art. 75 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 85/2014 „Valorificarea
drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii
insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor”.

 Așadar, în lumina acestor două texte de lege, devine evident faptul că o

cerere de admitere a creanțelor, în procedura insolvenței,
reprezintă singurul mijloc procedural prin care un creditor își mai poate
valorifica creanța pe care acesta o are împotriva debitorului, ceea ce în
conferă acesteia regimul juridic al unei veritabile cereri de chemare în
judecată și, totodată, învestește administratorul judiciar cu soluționarea
acesteia
Art. 110 din Codul insolvenței
(1)Ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul
judiciar/lichidatorul judiciar va întocmi şi va înregistra la
tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanţele
împotriva averii debitorului cu menţiunile prevăzute la art.
5 pct. 68.
(2)La creanţele care beneficiază de o cauză de preferinţă se
vor arăta titlul din care izvorăşte dreptul de preferinţă,
rangul acesteia şi, dacă e cazul, motivele pentru care
creanţele au fost trecute parţial în tabel sau au fost
înlăturate.
(3)Tabelul preliminar de creanţe va fi, totodată, publicat în
BPI. După publicare, creditorii înscrişi în tabelul
preliminar de creanţe pot participa la adunările creditorilor.
(4)Odată cu publicarea tabelului în BPI, administratorul
judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de îndată notificări
creditorilor, ale căror creanţe sau drepturi de preferinţă au
fost trecute parţial în tabelul preliminar de creanţe sau
înlăturate, precizând totodată şi motivele.
• Potrivit dispozitiilor art. 72 alin. (1) din Legea nr.
85/2006: „ca rezultat al verificarilor facute,
administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi și
inregistra la tribunal un tabel preliminar
cuprinzand toate creanțele impotriva averii
debitorului, precizand ca sunt: chirografare,
garantate, cu prioritati, sub conditie sau
nescadente și aratand pentru fiecare
numele/denumirea creditorului, suma solicitata de
creditor și suma acceptata de administratorul
judiciar”.
• Spre deosebire de textul cuprins în art. 72 din
Legea nr. 85/2006, textul noii reglementări nu mai
face precizarea felului creanțelor, ci trimite la un
alt text, cu care se completează – cel cuprins în
art. 5 pct. 68 din Legea nr. 85/2014, acest text la
care se face trimitere este indicat dintr-o eroare
materială, fiind vorba de fapt despre pct. 69 al art.
5, căci acesta din urmă se referă la mențiunile
tabelului preliminar, în timp ce pct. 68
reglementează tabelul definitiv consolidat.
Prin urmare, lipsa acestor precizări în tabelul
preliminar și indicarea în schimb a încadrării
creanței într-unul din temeiurile de drept care
reglementează ordinea de distribuire – spre
exemplu – art. 123 pct.7 din Legea nr. 85/2006,
fără a menționa că este vorba despre o creanță
chirografară, nu reprezintă o modalitate corectă
de înscriere, o astfel de abordare putând fi și
generatoare de confuzii pentru cei care ar avea
dreptul să conteste tabelul preliminar.
 • Cu titlu prealabil, instanța supremă constată, din corecta expunere a
situației de fapt reținute de către instanțele de fond, că această creanță a
fost afirmată la data de 3 februarie 2015, data introducerii prezentei
cereri de chemare în judecată, iar procedura insolvenței împotriva
pârâtei s-a deschis la 16 octombrie 2013, potrivit încheierii pronunțate
de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/95/2013, la data de 30 aprilie 2014
fiind confirmat planul de reorganizare.
Creanță anterioară • La data de 12 noiembrie 2013, reclamanta a formulat cerere de creanță
deschiderii procedurii pentru suma de 5.373.877 lei, fiind înscrisă în tabelul definitiv de
creanțe al pârâtei cu suma de 3.291.271,15 lei, despăgubiri ce decurg din
insolvenței. Cererea de executarea contractelor nr. 474 și 472/2012.
admitere a creanțelor
• Se mai reține că prejudiciul a cărui reparare se solicită prin prezenta
(NCPC, L. nr. 85/2006) acțiune a fost constatat prin Raportul de control al Curții de Conturi nr.
5690 din 29 mai 2013 și decurge din executarea contractului nr. 294/S
din 3 septembrie 2009 încheiat cu C., aferent anilor 2011-2012.
ec. ÎCCJ (SC II) nr.
1395/2020
 • Trecând la analiza criticilor formulate prin cererea de recurs, se reține că
aplicarea greșită a dispozițiilor art. 76 din Legea nr. 85/2006 poate fi
subsumată motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc.
civ.

• Având în vedere această situație de fapt, devin incidente dispozițiile art.

64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora orice creditor al unui
Creanță anterioară debitor în insolvență are obligația să solicite înscrierea la masa credală
deschiderii procedurii pentru valorificarea creanței sale, fiind obligatoriu să participe la
insolvenței. Cererea de procedura concursuală prevăzută de această lege.
admitere a creanțelor
(NCPC, L. nr. 85/2006) • Cererea de admitere a creanțelor trebuie depusă în termenul fixat în
sentința de deschidere a procedurii insolvenței, acest drept putând fi
exercitat și de către creditorii ale căror creanțe nu sunt stabilite printr-un
ec. ÎCCJ (SC II) nr. titlu, creanțe care nu sunt scadente sau creanțe afectate de condiții.
1395/2020
 • De asemenea, potrivit art. 76 din Legea nr. 85/2006, titularul de creanțe
anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a
creanțelor până la expirarea termenului prevăzut de art. 62 alin. 1 lit. b),
va fi decăzut în ce privește creanțele respective din dreptul de a fi înscris
în tabelul creditorilor și nu va dobândi calitatea de creditor îndreptățit să
participe la procedură.
• Revenind la criticile formulate prin cererea de recurs de către recurenta-
Creanță anterioară reclamantă, potrivit cărora existența unei creanțe certe, lichide și
deschiderii procedurii exigibile, astfel cum susține aceasta, o îndreptățește la recunoașterea
acestui drept în pricina de față, se constată că existența prezentului drept
insolvenței. Cererea de de creanță este anterioară sesizării instanței prin prezenta cerere de
admitere a creanțelor chemare în judecată.
(NCPC, L. nr. 85/2006) • În discuție fiind o creanță anterioară deschiderii procedurii insolvenței,
valorificarea acesteia se putea face doar în cadrul procedurii prevăzută
de Legea nr. 85/2006, aceasta putând forma obiectul unei declarații de
ec. ÎCCJ (SC II) nr. creanță, care putea fi formulată anterior înregistrării acțiunii sau pe
1395/2020 parcursul suspendării judecării cauzei dispusă în temeiul art. 36 din
Legea nr. 85/2006.
 • Dispunerea măsurii suspendării în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr.
85/2006 a fost justificată de natura specială a procedurii prevăzute de
legislația în materia insolvenței, procedură care impune crearea unui cadru
unitar, colectiv, consensual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să
își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de
insolvență.
• În aceste condiții, existența unor acțiuni paralele cu procedura concursuală
prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce
Creanță anterioară ar face imposibilă evaluarea activului și pasivului averii debitorului, în
deschiderii procedurii vederea distribuirii rezultatului lichidării.
insolvenței. Cererea de • În raport de toate aceste considerente, reținând legalitatea deciziei recurate
admitere a creanțelor din perspectiva criticilor invocate, Înalta Curte a constatat că motivul de
casare invocat este nefondat.
(NCPC, L. nr. 85/2006)
• În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ.,
se reține că acesta a fost invocat în mod formal, decizia atacată fiind motivată
și argumentată, justificând soluția pronunțată.
ec. ÎCCJ (SC II) nr. • Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin.
1395/2020 1 C. proc. civ., a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-
reclamantă Regia Autonomă A., prin lichidator judiciar D. S.P.R.L.,
împotriva deciziei nr. 592/2019 din 03 septembrie 2019 pronunțată de Curtea
de Apel Craiova, Secția a II-a civilă.
C