Student: Jardan Adelina, grupa 6, anul IV

Incompatibilitatea

Încadrarea juridică:

CURTEA,
 
Prin declarațiile de incompatibilitate formulat e î n cauză de către doamnele judecător A.M.C.
și M. S. și de către domnul judecător N.G., s-a arătat că înțeleg să formuleze prezentele
declarații întrucât au participat la soluționarea în recurs a dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX,
pronunțând decizia nr. 249 4/09.03.2015.
În drept au fost invocate prevederile art. 41 alin. 1 și ale art. 43  N . C . P . C .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța investită cu soluționarea declarației de
incompatibilitate reține următoarele :
Membrii completului 1RTXA care au formulat declarația de incompatibilitate au pronunțat
decizia nr. 2494/09.03.2015 atacată prin contestația în anulare înregistrată în acest dosar.
Potrivit dispozițiilor invocate ale art. 41 alin. 1 din N.C.P.C., există un caz de incompatibilitate
absolută în această situație deoarece judecătorii care au pronunțat o hotărâre nu mai pot
soluționa o cale de atac ordinară sau extraordinară împotriva respectivei hotărâri , contestația
în anulare fiind cuprinsă expres în enumerarea textului enunțat. Mai mult, incompatibilitatea  a
fost invocată în condițiile procedural reglementate de art. 43 din N.C.P.C.
P. aceste motive, în baza dispozițiilor art. 41 alin. 1 și 43 din N . C . P . C . , instanța va a dmite
declarațiile de incompatibilitate formulate de domnii judecători A.M.C., G.N. și M. S..
Subsecvent acestei dispoziții, în baza dispozițiilor art. 98 alin. 3 din Regulamentul de Ordine
Interioară al Instanțelor  dosarul va fi repartizat aleatoriu unui alt complet din categoria RTXA.

Starea de fapt:

În fapt, s-a constatat că membrii doamnele judecător A.M.C. și M. S. și de către domnul

judecător N.G., s-a arătat că înțeleg să formuleze prezentele declarații întrucât au participat la
soluționarea în recurs a dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX, pronunțând decizia nr. 249
4/09.03.2015.
Deci, respectivul complet 1RTXA, care a formulat declarația de incompatibilitate, a pronunațat
decizia nr. 249 4/09.03.2015, care a fost mai apoi atacată prin contestația în anulare.

Prezentarea problemei/problemelor de drept şi a dispoziţiilor legale aplicabile:

În speță ne confruntăm cu problema incompatibilității absolute, prevăzute la articolul 41, și

abținerea, reglementată de articolul 43.

Aliniatul 1 al art. 41, prevede că “Judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o
hotărâre prin care s-a soluţionat cauza nu poate judeca aceeaşi pricină în apel, recurs,
contestaţie în anulare sau revizuire şi nici după trimiterea spre rejudecare.”

Iar abținerea este interpretată de CPC astfel :

(1)  Înainte de primul termen de judecată grefierul de şedinţă va verifica, pe baza dosarului
cauzei, dacă judecătorul acesteia se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate
prevăzute la  art. 41 şi, când este cazul, va întocmi un referat corespunzător.
(2)  Judecătorul care ştie că există un motiv de incompatibilitate în privinţa sa este obligat să se
abţină de la judecarea pricinii.
(3)  Declaraţia de abţinere se face în scris de îndată ce judecătorul a cunoscut existenţa cazului
de incompatibilitate sau verbal în şedinţă, fiind consemnată în încheiere.

Doctrina:
În doctrină se regăsesc trei cazuri de incompatibilitate absolută, ce îl vizează exclusiv pe
judecător respectiv:
- judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluţionat
cauza nu poate judeca aceeași pricină în apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire ;
- judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluţionat
cauza nu poate judeca aceeași pricină nici după trimiterea cauzei spre rejudecare, cu exceptia
cazului în care este chemat să se pronunţe asupra altor chestiuni decât cele dezlegate de instanţa
de apel sau, după caz, de recurs;
- nu poate lua parte la judecată judecătorul care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat,
asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator în aceeași cauza.

Respectiv, în speță ne problema se încadrează în primul caz, lămurit în aliniatul 1 al art. 41, care
mai concret, ne comunică că “Judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o
hotărâre prin care s-a soluţionat cauza nu poate judeca aceeaşi pricină în apel, recurs,
contestaţie în anulare sau revizuire şi nici după trimiterea spre rejudecare.”

Acest caz de incompatibilitate este explicat prin ipoteza că judecătorul trebuie să fie impiedicat
de a-și controla propria hotarâre, în cadrul căilor de atac de reformare, sau de a-și retracta propria
hotărâre în cadrul căilor de atac de retractare, după cum explică doctrina.

De asemenea, este precizat că un judecător ce trebuie să revizuiască propria hotărâre, ar fi tentat

să îsi retracteze propria hotărâre, sau să nu realizeze un control judiciar obiectiv asupra hotărârii
pronunțate de el însuși.

De menționat, că normele ce reglementează incompatibilitatea absolută sunt de ordine publică și

de strictă interpretare și aplicare, așa că aceste cazuri nu pot fi extinse prin analogie.

Există două mijloace procedurale de invocare a incomtibilității, abținerea și recruzarea.

Abținerea este situația prin care judecătorul, cunoscând cauza de incompatibilitate prevăzută de
lege, solicită retragerea sa de la judecata anumitei pricini. Abținerea este propusă de judecător de
îndată ce cunoaste existenta motivului de incompatibilitate.

Soluţia instanţei:

D I S P U N E:
 
Admite declarațiile de incompatibilitate formulate de către componenții completului 1 RTXA ,
doamnele judecător A.M. C., M. S. și domnul judecător G.N. în soluționarea contestației în
anulare introdusă de către contestatoarea K.O.B. împotriva deciziei civile 2494 din 2.03.2015
pr onunțată în dosar XXXXXXXXXXXXX al Curții de Apel Cluj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 07.04.2015 .

Concluzie:

Soluția instanței de a admite declarațiile de incompetență este corectă, deoarece articolul 41,
aliniatul 1, dispune cu claritate că un judecător care a pronunțat o încheiere interlocutorie sau o
hotărâre prin care s-a soluționat cauza nu poate judeca aceiași pricină în apel, recurs, contestație
în anulare sau revizuire, completul de judecători, formulând correct propunerea de abținere.
Aprecierea de către lege a acestei cauze de incomtibilitate mi se pare corectă, deoarece
rejudecarea aceleiași cauze de către același judecător, nu poate fi logică, din perspectiva că
judecătorul va fi tentat să pronunțe aceiași hotărâre. Pentru ca apelul, recursul, contestația în
anulare sau revizuirea să fie judecate cu succes, ar fi necesar un alt punct de vedere, din
perspectiva mea.

Biografie
1. http://www.rolii.ro/hotarari/589b4e2de490095435001fdc
2. Noul Cod de Procedură Civilă
3. “ Drept Procesual Civil” Gabriel Boroi și Mirela Stancu