PROIECT

DE SPECIALITATE

pentru examenul de certificare a competențelor

NIVEL V

DOMENIUL: ECONOMIC
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT DE GESTIUNE

ÎNDRUMĂTOR, ÎNTOCMIT,

Iulie 2021

1
 ANALIZA ACTIVITĂȚII ECONOMICE A
S.C RESURSE ECO MOLDOVA S.R.L

Cuprins
Argument .................................................................................................................................... 3
Capitolul I Informația contabilă ................................................................................................ 5

2
 Noțiuni teoretice ..................................................................................................................... 5
I.1 Contabilitate ...................................................................................................................... 6
Contabilitate – principii .......................................................................................................... 7
Patrimoniu, bilanț, principale elemente componente ale activului și pasivului, tipuri de
modificări bilanțiere (cu exemple practice) ............................................................................ 9
Activele patrimoniale .......................................................................................................... 9
Activele circulante. ............................................................................................................. 9
Pasivele patrimoniale ........................................................................................................ 10
Cheltuielile, veniturile şi rezultatele financiare .................................................................... 10
I.2.Conturi contabile ............................................................................................................. 11
I.3 Analiza contabila ............................................................................................................. 15
Capitolul II Prezentarea SC Resurse Eco Moldova SRL ......................................................... 17
II.1.Încadrare geografică ....................................................................................................... 17
II.2.Prezentare generală a societății ...................................................................................... 20
Organigrama ..................................................................................................................... 20
II.3.Servicii si produse .......................................................................................................... 21
II.4.Determinarea preţului unitar al produsului .................................................................... 22
II.5 Forme și strategii de promovare. ................................................................................... 24
3. Analiza SWOT ..................................................................................................................... 24
II.6. Strategia de marketing .................................................................................................. 25
Cap III. Legătura dintre informația contabilă și rentabililitate................................................. 26
III.1 Indicatori economici de rentabilitate ............................................................................ 26
Diagnosticul pe baza contului de profit şi pierdere........................................................... 27
Puncte forte: ...................................................................................................................... 29
Puncte slabe: ..................................................................................................................... 29
III.2. Diagnosticul poziţiei financiare pe baza bilanţului .................................................... 30
Structura financiară a întreprinderii .................................................................................. 30
Echilibrul financiar ........................................................................................................... 31
III.3. Calcularea indicilor de rentabilitate la SC Resurse Eco Moldova .............................. 34
Concluzii .................................................................................................................................. 35
Bibliografie............................................................................................................................... 36

Argument

3
 Informația constituie un element esențial in procesul cunoașterii, in cazul de fata, o
resursa din punct de vedere economic, fiind folosita de o mulțime de utilizatori precum
investitori, creditori, angajați, furnizori, clienți, instituții ale statului etc.
Informația contabila este obținută prin metode, procedee si instrumente proprii de prelucrare a
datelor economice. Cea mai mare parte a deciziilor care se iau in procesul de conducere au la
baza informațiile obținute din contabilitate. Utilizatorii au nevoie de informația contabila pentru
o fundamentare optima si corecta a deciziilor economice.
De exemplu, investitorii au nevoie de informație pentru a decide daca ar trebui sa
cumpere, sa păstreze sau sa vândă instrumentele de capital. La rândul lor, angajații sunt
interesați de informații privind stabilitatea si profitabilitatea subalternilor. Clienții sunt
interesați de informații privind continuitatea activității unei entități s.a.
Orice informație contabila trebuie sa respecte patru atribute esențiale si anume :
credibilitatea, comparabilitatea, relevanta si inteligibilitatea.
In domeniul economic informația este prezenta de la cea mai simpla tranzacție pana la
megastructuri precum concerne, holding, campanii transnaționale sau globale, etc.
Unele informații sunt obligatorii si publice, altele sunt oferite in exclusivitate
acționarilor. Marea majoritate a informațiilor contabile privesc latura fiscala si cuprind bilanțul,
contul de rezultate, anexe si note explicative care trebuiesc oferite instituțiilor financiare si care
sunt oferite spre publicare in presa de specialitate
In general, analiza financiara utilizează toate sursele de informații care pot clarifica
anumite aspecte pentru a putea stabili un diagnostic financiar. Gratie caracterului sau sistematic,
omogen si diversității informațiilor pe care le oferă , contabilitatea este principalul furnizor de
informații necesare analizei financiare. Astfel , informațiile contabile sunt furnizate de către
conturile contabile sintetice si analitice si servesc analizei economico-financiare drept materie
prima.
Informația contabila caracterizează situația patrimoniala a întreprinderii , rezultatele
activităților economico-financiare, modul de utilizare a resurselor materiale si umane, atât
pentru nevoile proprii cat si pentru terți. Ea este construită in așa fel încât sa răspundă atât
cerințelor conducerii pentru fundamentarea deciziilor , cat si nevoilor informaționale ale
partenerilor întreprinderii.
Informația contabila este astăzi prezenta in toate domeniile de activitate , fiind un
element indispensabil progresului. Realitățile societății moderne arata ca, odată cu dezvoltarea
economiei de piața si sporirea gradului de complexitate a acesteia , trebuie sa se dezvolte
corespunzător , ca arie , conținut si operativitate , pentru ca ea sa poate furniza elemente

4
necesare luării deciziilor economice, situația patrimoniala a întreprinderii si rezultatele
activității economico-financiare.
In concluzie, informația contabila constituie elementul de baza in luarea deciziilor
economice.

Capitolul I Informația contabilă

Noțiuni teoretice

5
 Teoreticienii contabili au recunoscut de mult timp că sistemul informațiilor contabile
este o parte integrantă a sistemului de control al unei organizații și că informațiile contabile
prevăd decizii critice care influențează şi decizia de a facilita informaţii pentru control
Informaţia contabilă dintr-o întreprindere se poate clasifica în două mari categorii: informaţie
contabilă financiară şi informaţie contabilă de gestiune. Informaţia contabilă financiară este
destinată utilizatorilor externi, cum sunt investitorii, salariaţii, creditorii, guvernul sau publicul
larg şi este desemnată prin situaţiile financiare de sinteză sau, pe scurt, situaţiile financiare.
Anual, administratorii întreprinderilor trebuie să întocmească un set de situaţii
financiare în formă standardizată, compus din: bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia
modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie şi politici contabile şi note
explicative la acestea. Informaţia contabilă de gestiune este destinată utilizatorilor interni,
respectiv conducerii întreprinderii. Această informaţie este nestandardizată, adesea nemonetară,
şi cuprinde informaţii privind costul unitar al produselor, comportamentul costurilor relativ la
volumul activităţii sau profitabilitatea pe produs.
Rapoartele sunt înaintate conducerii la intervale de timp scurte - lunar, săptămânal sau
zilnic - şi se circumscriu unor subdiviziuni ale întreprinderii, numite centre de responsabilitate
sau de profit . Un sistem informaţional bine organizat în domeniul financiar care are în
conţinutul său indicatori relevanţi pentru manageri, calculaţi pe baza unor informaţii corecte şi
reale, dobândeşte un rol tot mai important, atât pentru întreprinderea în cauză, cât şi pentru
partenerii săi de afaceri. În plus, indicatorii rezultaţi din analiza financiară vor servi la
elaborarea unui diagnostic de rentabilitate, de risc şi de valoare

I.1 Contabilitate
Dacă ar fi să ierarhizăm înțelesurile care se pot da termenului de contabilitate, în ordinea
accesibilității pentru public, se poate aprecia că cea mai curentă accepțiune este cea de sistem
de informații, adică de ansamblu de tehnici şi metode care permit obținerea şi prezentarea unei
anumite imagini despre o întreprindere, despre o instituție, despre o afacere, despre o situație.
De asemenea, acest sistem ne permite nu numai cunoaşterea situațiilor trecute sau prezente, ci
şi stabilirea evoluției viitoare aproximative a evenimentelor de care se ocupă. Apariția normelor
contabile nu face decât să confirme caracterul tot mai social dobândit de contabilitate, prin
utilitatea funcțiilor pe care le îndeplineşte. Se ajunge uneori chiar la situații în care pentru a
defini contabilitatea, se reține exclusiv acest înțeles primordial care o caracterizează, de sistem
de informații: „contabilitatea reprezintă un sistem informațional utilizat pentru cuantificarea,
prelucrarea şi transmiterea informațiilor utile în procesul de luare a deciziilor economice”.
6
 În al doilea rând, înțelegem prin termenul de contabilitate compartimentul specializat
din cadrul unei entități, care asigură îndeplinirea funcțiilor specifice. Acest compartiment poate
fi organizat ca o subdiviziune distinctă (birou, serviciu etc.) în care să fie angajate persoanele
cu competențe necesare (situație întâlnită, de regulă, la unitățile cu dimensiuni mijlocii şi mari).
În acelaşi timp, obligații de ținere curentă a contabilității pot avea şi angajații cu atribuții în
activitatea de bază (cum se întâmplă adeseori la bănci). Compartimentul de contabilitate se
poate reduce însă şi la angajarea de către unele firme (mici) a unei persoane care să lucreze
câteva ore pe zi sau pe săptămână sau chiar pe lună pentru rezolvarea problemelor specifice. În
acelaşi timp contabilitatea se poate ține şi de către persoane ori firme autorizate care prestează
servicii de specialitate, fără ca o entitate să aibă neapărat angajați sau mijloace specifice pentru
îndeplinirea funcțiilor contabilității. Astfel, contabilitatea poate fi definită şi ca o profesie,
uneori bine remunerată şi care impune asumarea unor responsabilități etice.
Un al treilea înțeles al noțiunii de contabilitate este cel de ştiință. Se apreciază că prin
contabilitate se poate înțelege o ştiință deoarece are obiect propriu de studiu, are metodă proprie,
descoperă legi şi stabileşte legități proprii… Se mai discută încă destul despre încadrarea
contabilității ca ştiință sau doar ca tehnică – ori chiar ca tehnoştiință.

Contabilitate – principii

7
 Principiile contabile au fost formulate de-a lungul timpului, în funcţie de necesităţile
practice ale momentului. Literatura de specialitate abundă în multiple scheme privind
principiile şi convenţiile contabile.
Voi prezenta în continuare câteva principii ale contabilităţii.
A) Există şase principii care sunt explicit redactate în Regulamentul pentru aplicarea Legii
contabilităţii în România, şi anume:
1) Principiul prudenţei, care presupune că evaluarea pasivelor, activelor, cheltuielilor şi
veniturilor trebuie să ţină cont de deprecierile, riscurile, pierderile posibile generate de
desfăşurarea activităţii în exerciţiul curent sau anterior.
2) Principiul permanenţei metodelor contabile (principiul coerenţei) se referă la necesitatea
aplicării în mod unitar a metodelor privind evaluarea şi înregistrarea activelor şi pasivelor,
cheltuielilor şi veniturilor în scopul asigurării comparabilităţii în timp a informaţiilor contabile.
3) Principiul continuităţii activităţii însemnă că unitatea patrimonială îşi continuă în mod
normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în starea de lipsă de lichiditate sau de
reducere sensibilă a activităţii. În cazul în care ar fi vorba de necontinuitate, conturile ar fi
prezentate pe baza unei evaluări în valori lichidative, nu s-ar mai amortiza activele, nu s-ar mai
permanentiza metodele de evaluare etc.
4) Principiul independenţei exerciţiului (principiul specializării exerciţiilor, al contabilităţii de
angajamente sau delimitării perioadelor), presupune că fiecărui exerciţiu financiar să i se
atribuie numai acele cheltuieli şi venituri care se corelează ca efort şi efect cu rezultatul obţinut.
Prin urmare se practică „contabilitatea de angajamente” care presupune delimitarea şi
înregistrarea veniturilor sub aspect real, ca mişcare de bunuri şi servicii, şi nu sub aspect
monetar (mişcarea banilor).
5) Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere al unui exerciţiu, care trebuie să
corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent.
6) Principiul necompensării se referă la faptul ca nu este admisă compensarea între posturile de
activ şi pasiv al bilanţului, precum şi între cheltuielile şi veniturile conturilor de rezultate. Astfel
se asigură transparenţa informaţiei.
B) În afară de cele şase principii explicite, mai putem aminti şi alte principii contabile, implicit
aplicate, şi anume:
7) Principiul autonomiei întreprinderii (principiul entităţii).
8) Principiul cuantificării monetare.
9) Principiul costului istoric.
10) Principiul dublei reprezentări.

8
11) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului.
12) Principiul pragului de semnificaţie.
Conform acestui principiu se impune ca situaţiile financiare să includă toate informaţiile de
natură să afecteze evaluările şi deciziile.

Patrimoniu, bilanț, principale elemente componente ale activului și pasivului,

tipuri de modificări bilanțiere (cu exemple practice)

Patrimoniul întreprinderii cuprinde pe de o parte utilităţile (activele patrimoniale), iar pe de altă

parte, resursele (pasivele patrimoniale).

Activele patrimoniale

Cuprind următoarele grupe principale de elemente patrimoniale:

- active (mijloace) imobilizate;
- active (mijloace) circulante.
A. Activele imobilizate (imobilizările). Cuprind bunurile şi valorile destinate a servi o perioadă
îndelungată în activitatea unităţilor patrimoniale (peste un an).
Cele mai importante categorii de active imobilizate sunt:
a) Imobilizările necorporale (nemateriale) .
b) Imobilizarile corporale(materiale) .
c) Imobilizările financiare cuprind titluri a caror posesie durabilă asigură realizarea unor
venituri financiare sub forma dobînzilor şi dividendelor sau care permit exercitarea unui control
asupra societăţii emitente.
d) Imobilizarile în curs (neterminate), îmbracă forma lucrărilor de investiţii care la sfirsitul
exerciţiului nu au fost terminate; finalizarea producîndu-se în exerciţiile viitoare.

Activele circulante.

Cuprind bunuri şi valori deţinute de o unitate patrimonială şi aflate într-o continuă mişcare şi
transformare. Se prezintă ca:
a) stocuri: materii prime, materiale consumabile, produse, mărfuri, ambalaje,
b) producţia în curs de execuţie(neterminată la sfîrşitul perioadei de gestiune);
c) creanţe - reprezintă sume de încasat din livrări, prestaţii sau alte tranzacţii comerciale;
d) disponibilităţi baneşti cuprind numerarul aflat în casieria unităţii şi disponibilităţile baneşti
aflate în conturi curente la banci.

9
 Pe lângă activele imobilizate şi circulante, în categoria activelor patrimoniale se mai
regăsesc: cheltuieli efectuate în avans, decontările din operaţiuni în curs de clarificare,
diferenţele de conversie activ (din schimb valutar), şi primele privind rambursarea
obligaţiunilor.

Pasivele patrimoniale

Cuprind sursele de finanţare a activelor patrimoniale, fie sub forma finanţării proprii, fie pe
seama împrumuturilor. Principalele grupe de pasive patrimoniale cuprind : capitalurile proprii
şi datoriile.
A. Capitalurile proprii.
B. Datoriile.

Cheltuielile, veniturile şi rezultatele financiare

– obiect al contabilităţii
Cheltuielile exprimă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru lucrările executate,
serviciile prestate şi livrarile efectuate a căror beneficiară este unitatea patrimonială, precum
şi obligaţiile înregistrate conform unor clauze contractuale sau a unor acte normative legale.
Se încadrează în categoria cheltuielilor, şi consumurile generate de transformarea
elementelor patrimoniale, ca urmare a trecerii acestora dintr-o stare în altă stare (ex.
transformarea materiilor prime în produse).
Înregistrarea unei cheltuieli în contabilitate se derulează în cadrul a patru momente şi
anume: angajarea, plata, consumul, încorporarea în rezultatul activităţii.
a) Angajarea intervine în momentul achiziţionării de bunuri, lucrări, servicii etc.
b) Plata, constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent a unei livrări, prestaţii, etc.
c) Consumul este specific utilizării efective a bunurilor cu valoare economică, în vederea
satisfacerii unor nevoi ale unităţii patrimoniale.
d) Încorporarea este etapa strict contabilă, în cadrul careia cheltuiala este imputată asupra
rezultatului exerciţiului.
Veniturile sunt reprezentate de sumele încasate sau de încasat din :
- livrări de bunuri, executările de lucrări, prestări de servicii
- avantajele pe care unitatea patrimoniala a consimţit să le primească ca efect al unei prevederi
legale sau contractuale.
Tot în categoria veniturilor se încadrează:
- producţia realizată dar stocată
10
- producţia de imobilizări
- vânzarea de active
- anulările de provizioane.
Înregistrarea veniturilor în contabilitate presupune parcurgerea următoarele momente:
obţinerea producţiei, facturarea, încasarea si încorporarea.
a) Obţinerea producţiei adică realizarea acesteia în cadrul procesului de fabricaţie : inclusiv
stocarea.
b) Facturarea, presupune transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător, odată
cu întocmirea documentelor de livrare şi naşterea dreptului de creanţă asupra cumpărătorului.
c) Încasarea este momentul în care se majorează disponibilităţile baneşti ale vînzătorului ca
echivalent al livrărilor sau prestaţiilor efectuate.
d) Încorporarea corespunde mometului strict contabil, în care veniturile sunt decontate asupra
rezultatelor financiare ale perioadei de gestiune.
e) Rezultatele activităţii se determină prin compărarea veniturilor cu cheltuielile perioadei.
Atunci cînd veniturile sunt mai mari decît cheltuielile, rezultatul este favorabil, obţinîndu-se
profit( V > C => PROFIT ), iar cînd veniturile sunt inferioare cheltuielilor, rezultatul este
nefavorabil, adică se înregistrează pierdere( V < C => PIERDERE ).
Privit sub aspect juridic, obiectul contabilităţii cuprinde: drepturile şi obligaţiile
unităţilor patrimoniale.
Categorii de creanţe şi datorii
Drepturile (creanţele) ca relaţii juridico-patrimoniale exprimă legitimitatea unei
persoane fizice sau juridice de a poseda şi folosi bunurile sau valorile pe care le deţine.
Obligatiile (datoriile) ca relaţii juridico-patrimoniale, exprimă angajamente contractuale
sau legale ale intreprinderii faţa de diverse persoane fizice sau juridice, cu privire la bunurile
sau valorile din cadrul patrimoniului.

I.2.Conturi contabile

Importanța contului
1. Asigură înregistrarea sistematică a operațiunilor;
2. Permite cunoașterea în orice moment a situației unui element patrimonial;
3. Face legătura între bilanț și balanța de verificare.

Definiție
11
 Contul contabil este instrumentul cu ajutorul căruia se ține evidența operațiilor
economice. Cu ajutorul contului se urmărește operativ existența și mișcarea elementelor
patrimoniale. Exprimarea se realizează în etalon bănesc (bani) cu ajutorul cărora se evaluează
bunurile, datoriile și tranzacțiile economice. Prin prisma principiului dublei înregistrări a
informațiilor, contul contabil se prezintă ca o balanță, sau sub forma literei T, partea stângă
purtând numele de Debit, iar partea dreaptă purtând numele de Credit. Într-o parte a contului se
înregistrează creșterile iar în cealaltă parte se înregistrează scăderile. Lista conturilor folosite
de o entitate se numeste Plan de conturi.
Forma contului
În evoluția sa istorică, contul a îmbrăcat mai multe forme grafice de prezentare. În
perioada de început a înregistrării operațiilor economice s-a folosit "forma aritmetică" a
contului. Grafic, sub această formă, contul se prezenta ca un tabel în care creșterile sau scăderile
elementului urmărit prin cont erau înscrise cleiologic, iar la sfârșitul fiecărei zile se determina
existentul. Pornind de la forma aritmetică și pentru a înlătura dezavantajele acesteia, s-a
perfecționat forma grafică a contului astfel încât să fie posibilă separarea celor două feluri de
modificări, mai precis separarea creșterilor de scăderi. În acest scop, s-a conceput o nouă formă
grafică a contului, numită forma bilaterală. Grafic, contul se prezintă ca un tabel cu două părți,
asemănător literei "T".

Cont Contabil de Activ

Într-o parte a contului se înregistrează creșterile iar în cealaltă parte a contului se
înregistrează scăderile. În mod convențional, s-a stabilit ca în cazul conturilor de active
patrimoniale separația să se facă de la stânga la dreapta, respectiv în partea stângă a contului se
înregistrează existentul și creșterile iar în partea dreaptă a contului se înregistrează scăderile
elementului patrimonial urmărit prin cont. În acest mod se fac înregistrările în conturile de
active imobilizate, active circulante și procese economice sub formă de cheltuieli.În cazul
conturilor de surse patrimoniale (pasive) separația se face invers, de la dreapta la stânga,
respectiv în partea dreaptă a contului se înregistrează existentul și creșterile iar în partea stângă
a contului se înregistrează scăderile elementului patrimonial urmărit prin cont. În acest mod se
fac înregistrările în conturile de capitaluri, datorii și procese economice sub formă de venituri
și provizioane.

12
Structura contului
Denumirea contului
Denumirea sau titlul contului reprezintă numele prin care este identificat elementul
patrimonial urmărit prin cont. Titlul contului este stabilit în mod unitar de Ministerul Finanțelor
Publice și este obligatoriu pentru toți agenții economici. Titlul contului trebuie să fie sugestiv
astfel încât să reflecte cât mai exact conținutul economic al elementului urmărit prin cont. Pe
lângă titlu, fiecare cont poate fi identificat cu ajutorul unui simbol numeric alcătuit din trei sau
patru cifre.
Cele două părți opuse ale contului
Cele două părți ale contului au rezultat în urma înregistrării separate a celor două tipuri de
mișcări (creșteri și scăderi). În mod convențional, partea stângă a contului poartă
numele DEBIT, iar partea dreaptă a contului poartă numele CREDIT.

Debitul și creditul nu au aceeași semnificație (înțeles) pentru toate conturile; semnificația

debitului și creditului trebuie apreciată în funcție de conținutul economic al elementului urmărit
prin cont. Astfel, în debit se înregistrează existentul și creșterile pentru conturile de active
patrimoniale și scăderile pentru conturile de surse patrimoniale (pasive). În credit se
înregistrează scăderile pentru conturile de active patrimoniale și existentul și creșterile pentru
conturile de surse patrimoniale. Noțiunile debit și credit au fost folosite pentru prima dată în
contabilitatea în partidă simplă, în perioada dezvoltării capitalului comercial și se presupune că
la originea lor a stat înregistrarea raporturilor juridice dintre debitori și creditori, predominante
în acel timp, comparativ cu înregistrarea în conturi a mișcării mijloacelor materiale și bănești.
Rulajul sau mișcarea
Rulajul reprezintă totalitatea operațiunilor înregistrate într-un cont pe parcursul unei
perioade de gestiune, în debit sau în credit, ca urmare a creșterilor sau scăderilor determinate
de operațiunile economice. Aceasta înseamnă că la stabilirea rulajului unui cont se face
abstracție de existent. Corespunzător celor două părți ale conturilor există rulaj debitor și rulaj
creditor.
Rulajul debitor reprezintă totalitatea sumelor înregistrate în partea stângă a contului pe
parcursul în perioadei de gestiune.

13
Rulajul creditor reprezintă totalitatea sumelor înregistrate în partea dreaptă a contului pe
parcursul unei perioade de gestiune. A înregistra o sumă în debitul contului înseamnă a debita
contul respectiv, iar suma înregistrată poartă numele de sumă debitoare. A înregistra o sumă în
creditul contului înseamnă a credita contul respectiv, iar suma înregistrată poartă numele de
sumă creditoare.
Semnificația debitării sau creditării unui cont trebuie raportată la conținutul economic al
acestuia, respectiv înseamnă creștere sau scădere și invers.
Explicația
Explicația sumelor înregistrate în cont este necesară pentru a face raportarea la
documentul justificativ și a verifica corectitudinea înregistrărilor efectuate. Explicația se poate
prezenta în două variante:
• explicația descriptivă - în acest caz se descrie pe scurt operațiunea economică
precizându-se data, felul și numărul documentului justificativ.
• explicația contabilă - în acest caz în dreptul sumei înscrise în cont se precizează
denumirea sau simbolul contului utilizat pentru înregistrarea aceleiași operațiuni conform
principiului dublei înregistrări.

Soldul contului
Soldul reprezintă existentul la un moment dat al elementului pentru care s-a deschis
contul. Soldul se stabilește ca diferență între totalul sumelor debitoare și totalul sumelor
creditoare.
Pot să apară trei situații:
• atunci când totalul sumelor debitoare este mai mare decât totalul sumelor creditoare,
contul prezintă sold debitor (SD);
• atunci când totalul sumelor creditoare este mai mare decât totalul sumelor debitoare,
contul prezintă sold creditor (SC);
• atunci când totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, contul nu
are sold și poartă denumirea de cont "soldat" sau "balansat". La un moment dat un cont nu poate
avea decât un singur fel de sold, fie debitor, fie creditor. Conturile balansate nu se înscriu în
bilanț deși conținutul lor are o valoare informativă.
Soldul stabilit la sfârșitul unei perioade de gestiune poartă numele de sold final (SF). Acesta
apare la începutul perioadei următoare de gestiune drept sold inițial (SI).
Operarea conturilor

14
 Operarea în debitul și creditul conturilor se face diferit, în funcție de elementul bilanțier
pe care îl reprezintă contul respectiv.
• Pentru conturile de activ, în partea stangă (debit) se înregistrează existentul și creșterile
(intrările) iar în partea dreaptă (credit) scăderile (ieșirile).
• Pentru conturile de pasiv, în partea dreaptă (credit) se înregistrează existentul și
creșterile (intrările) iar în partea stângă (debit) scăderile (ieșirile).Operarea în conturi se
realizează pe baza documentelor de evidență economică.
Inchiderea conturilor
La sfârșitul unei perioade de gestiune, în vederea întocmirii lucrărilor contabile de
sinteză (balanța de verificare, bilanțul), conturile se închid. Închiderea conturilor se face prin
trecerea soldului lor final în partea opusă aceleia din care a provenit, adică în partea cu totalul
sumelor mai mic. Pot să apară două situații:
• conturile care au sold final debitor (SFD) se închid prin trecerea acestuia în creditul
conturilor respective;
• conturile care au sold final creditor (SFC) se închid prin trecerea acestuia în debitul
conturilor respective.
În ambele situații, soldul final se adună la totalul sumelor mai mic; procedând astfel
există o cheie privind exactitatea stabilirii soldului. La începutul perioadei următoare de
gestiune, conturile se deschid. Deschiderea conturilor se face prin înscrierea soldurilor lor finale
din perioada precedentă în aceeași parte din care au provenit drept solduri inițiale
(SI).Documentul în care se reflectă operațiile din conturi, rulajele și soldurile, se numește fișă
de cont pentru operații diverse care se întocmește manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul.

I.3 Analiza contabila

Analiza contabila este un procedeu metodic, deosebit de important, folosit in

contabilitate in mod obligatoriu, înainte ca tranzacțiile economice sa fie înregistrate. Nici o
tranzacție economica nu trebuie înregistrata, decât după ce in prealabil a fost supusa analizei
contabile. Ea se bazează pe trecerea de la general la particular, in cadrul căreia, din înlănțuirea
logica a unor judecați, rezulta in mod necesar o judecata noua, sub forma de concluzie,
prezentata într-o forma caracteristica, numita formula contabila.
Analiza contabila se realizează prin parcurgerea a patru etape, după ce fenomenul
economic, sau tranzacția economica au fost consemnate in documente de evidenta
caracteristice.
15
 Prima etapa a analizei contabile consta in cunoașterea tranzacției economice ce
urmează a fi înregistrata in contabilitate, a drepturilor si obligațiilor pe care aceasta le
generează, deci in general, modul cum aceasta tranzacție economica afectează patrimoniul
unității. Încă din aceasta etapa, trebuie sa se aibă in vedere ca orice tranzacție economica,
afectează cel puțin de doua ori patrimoniul. In cadrul acestei etape noi vom identifica
elementele patrimoniale, respectiv conturile care se modifica in urma tranzacției economice
efectuate.
A doua etapa a analizei contabile pretinde cunoașterea modului cum operația
economica modifica bilanțul unității patrimoniale, cu precizarea posturilor bilanțiere afectate si
a modului cum sunt afectate. Trebuie avut in vedere si de aceasta data, faptul ca operația
economica generează una dintre cele patru tipuri de modificări posibile, respectiv modificarea
de structura in activ, modificare de structura in pasiv, modificare de volum, in sensul creșterii
si modificare de volum in sensul scăderii. Practic, după ce am identificat conturile, le analizam
si stabilim funcția lor contabila. Apoi, stabilim cum se modifica, in sensul creșterii sau al
scăderii si ce tip de modificare bilanțiera implica aceasta.
A treia etapa a analizei contabile consta in precizarea conturilor corespondente, a
sensului si valoarea cu care acestea sunt afectate. In condițiile dublei înregistrări a tranzacțiilor
economice in conturi, in etapa aceasta trebuise precizate cel puțin doua conturi corespondente.
Sunt însă si tranzacții mai complexe la care participa mai mult de doua conturi corespondente.
A treia etapa, stabilește practic regula de funcționare a conturilor, care se aplica in cazul
elementelor identificate.
A patra etapa a analizei contabile consta in prezentarea soluției contabile, într-o forma
originala, specifica numai contabilității, care se numește formula contabila.
Practic, scopul final al analizei contabile a fiecărei tranzacții economice sau financiare li
constituie stabilirea corecta, raționala a formulei contabile.
In practica, prin repetarea a acelorași tranzacții economice, se ajunge la a se sari peste
anumite etape, trecând-se direct la scrierea articolului contabil. Aceasta nu înseamnă renunțarea
la analiza, ci presupune unele etape ale sale.
Efectuarea analizei contabile implica un grad înalt de pregătire profesionala, motiv
pentru care este efectuata de specialiști cu cea mai mare experiența.
Spre exemplificare, sa luam înregistrarea in contabilitate a unei facturi prin care primim materii
prime de la furnizori, in valoare de 4.000 lei. Analiza contabila a acestei tranzacții economice
se face astfel:

16
Etapa 1 Tranzacția consta in achiziționarea de materii prime de la furnizori, ceea ce va face sa
crească in patrimoniu cantitatea de materie prima de care dispune unitatea si concomitent creste
si obligația fata de furnizori.
Etapa 2 In bilanț tranzacția generează o modificare de volum in sensul creșterii, de forma:
A+X=P+X
in care:
+ X din activ este reprezentat de postul bilanțier „Materii prime”
- X din pasiv este reprezentat de postul bilanțier „Furnizori”.
Etapa 3 Conturile corespondente sunt:
Contul „Materii prime”, care fiind un cont de activ este afectat in sensul creșterii si pe baza
regulii a doua de funcționare a conturilor se va debita.
Contul „Furnizori”, care fiind un cont de pasiv este afectat in sensul creșterii si pe baza regulii
a doua de funcționare a conturilor se va credita.
Etapa 4, deci formula contabila va fi:
301 = 401 4.000 lei
„Materii prime” „Furnizori”
Analiza contabila ocupa un loc deosebit in teoria si practica contabila, reprezentând modul de
formare a gândirii contabile. Deși constituie un procedeu metodic valoros si indispensabil,
analiza contabila are si anumite limite, ce provin tocmai din faptul ca ea se realizează după ce
activitatea economica s-a desfășurat si nu se mai poate interveni asupra ei.

Capitolul II Prezentarea SC Resurse Eco Moldova SRL

II.1.Încadrare geografică
Vatra Dornei reprezintă o așezare depresionară tipic montană, fiind situată în partea de
nord a Carpaților Orientali, la o altitudine medie de aproximativ 800 de metri. Orașul este

17
dispus în Depresiunea Dornelor care are următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la
nord-est (cu Vârful Bărnărel – 1.321 metri); Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru –
1.302 metri) și Munții Suhard la nord (cu Vârful Runc – 1.149 metri).

Existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform
unei legende care leagă numele localității de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș
Vodă.
Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală
și, în amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei.
Prima atestare documentară a localității datează din anul 1592. La 14 mai 1600 Mihai
Viteazul trimite spre Moldova armata condusă de generalul său, Baba Novac. Acesta urmează
drumul prin Cândreni, peste Mestecăniș, spre Câmpulung și apoi spre Suceava, în urmărirea

18
domnului Moldovei Ieremia Movilă.

Instalarea lui Vasile Deac în funcţia de primar al oraşului, a coincis cu perioada când se
studia de către oamenii de ştiinţă ai vremii şi de către administraţia Bucovinei şi a
Câmpulungului dezvoltarea staţiunii balneare Vatra Dornei.
În deceniul următor instalării lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernăuţi devine
proprietarul izvoarelor de ape minerale şi al aşa-zisului institut balnear. În această conjunctură
se punea tot mai acut problema dezvoltării băilor la nivelul edilitar al staţiunilor cunoscute deja
în Europa. Ajutat de arhitecţi şi oameni de ştiinţă, proprietarul băilor a întocmit un proiect
pentru construirea unor edificii de tratament, cazare şi petrecere a timpului liber, pe care dorea
să-l materializeze în afara dezvoltării urbanistice a localitaţii.
În timpul celui de-al doilea război şi în special în a doua sa parte - anii 1943-1944 -
staţiunea balneară Vatra Dornei a suferit nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată dupa 1945
a preluat băile prin actul naţionalizării de la 11 iunie 1948 şi a început o vastă campanie de
refacere şi modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea staţiunii. Imediat după
1950 staţiunea balneară Vatra Dornei a intrat în exploatare la întreaga capacitate şi până în 1989
a continuat să se dezvolte în toate planurile: medical, de agrement, de odihnă etc.

19
II.2.Prezentare generală a societății

Informaţii Resurse Eco Moldova Srl CIF 28536077 J33/545/2011 Str. Podu Verde 36
Vatra Dornei. Cod Unic de Înregistrare: 28536077
Este o societate cu răpspundere limitată, înfiinţată în 1996, a cărui obiect de activitate
îl reprezintă prelucrarea lemnului şi producţia de tâmplărie din lemn pentru uşi interioare si
exterioare, ferestre; toate fiind realizate din lemn triplu stratificat.
Fabrica propriu-zisă se întinde pe o suprafaţă de 800 mp, cu o extindere de depozite de
lemn de încă 550 mp şi spaţii deschise de depozitare şi manevre de peste 1.800 mp.
Dotarea fabricii este de un nivel înalt. Se poate menţiona: gaterul pentru debitare,
cuptorul de uscat cherestea complet automatizat, prese pentru stratificarea lemnului, cameră de
imersie şi lăcuire, utilaje de tăiere, frezare şi finisare de ultimă generaţie.
Procesul tehnologic este cel clasic : materia prima intră în fabrică sub formă de buştean,
care într-o primă fază este debitat în gater, pentru ca mai apoi să se facă uscarea lui şi desigur
prelucrarea, rezultând astfel produsul finit gata de livrare atât pe piaţa internă cât şi pe cea
externă.

Organigrama

Director general

Departament
Departament de Departament
financiar - Producție
marketing achiziții
contabil

Vânzări Transport

20
An Cifra Profit Datorii Active Active Capitaluri Angajați
Afaceri Net Imobilizate Circulante Proprii (nr. mediu)

2019 2 190 841 179 689 1 880 368 3 715 538 1 472 028 1 963 173 22

II.3.Servicii si produse

S.C. Resurse Eco Moldova produce şi comercializează tâmplărie din lemn pentru interior şi
exterior, într-o varietate mare de modele şi dimensiuni. Gama principală de produse este
constituită din:
• tâmplărie exterioară: uşi de intrare, ferestre şi vitrine fixe, glafuri pentru ferestre;
• uşi de interior.
Pentru fabricarea acestor produse se folosesc diferite esenţe de lemn:
 raşinoase (brad, molid);
 foioase (fag)
 stejar
 cireş
Uşile din lemn, o categorie importantă de produse realizate
de firmă, pot fi:
 uşi serie, având dimensiuni standard;
 uşi din lemn cu geam simplu, sablat, mat sau decorativ;
 uşi din lemn simple sau cu geamuri decorative;
 uşi simple, duble, triple, cu parte fixă/mobilă;
 uşi cu deschidere în exterior/interior;
 uşi executate la comandă şi după specificaţiile beneficiarului: atipice, rotunde sau cu
carateristici speciale;
În funcţie de caracteristici, ferestrele realizate de firma noastră pot fi:
 ferestre serie, cu tâmplărie din lemn având dimensiuni standard;
 ferestre normale/ cu ochiuri mici tip englezesc;
 ferestre cu deschidere în exterior/interior;
 ferestre din lemn cu geam simplu;
 ferestre din lemn cu geam termopan;
 ferestre din lemn stratificat, cu geam termopan;

21
 ferestre executate la comandă şi după specificaţiile beneficiarului: atipice, rotunde sau cu
carateristici speciale;

S.C. Resurse Eco Moldova dispune de cele mai noi tehnologii din domeniu. În fabrica sa, liniile
de producţie sunt proiectate după cele mai noi standarde europene.

II.4.Determinarea preţului unitar al produsului

Materia primă
➢ lemn: 0,225 m3 * 180 Lei / m3 = 40,5 Lei
➢ grund: 0,5 l * 7,4 Lei / l = 3,7 Lei
➢ lac: 0,3 l * 9 Lei / l = 2,7 Lei
➢ feleierie: 1 pachet = 15 Lei
➢ energie electrică consumată la fabricarea unei tâmplării
- (masină unealtă)MUT: 6 kw/h * 1,5 h * 3 Lei / kw = 2,7 Lei
- ap. finisaj: 2 kw / h * 0,25 h* 3 Lei / kw = 1,5 Lei
- ap. îmbinare: 3kw * 0,5 h * 3 Lei / kw = 4,5 Lei
➢ apă, combustibil, ambalaj, etichete, în total = 58 Lei
➢ amortizarea aparatelor, care intră în costul unei umbrele:
Amortizarea anuală a utilajelor:
1 1
A= *100 = *100 = 10%
durata _ de _ functionare 10 _ ani
Valoarea totală a utilajelor:
= 2.750 € (gater) + 6*4.200 € (MUT) + 6000 € (centr. term.)
+1.290 € (ap finis.) + 1.000 (ap.imbin)
=36.740 € ≈ 1.469.586.000 Lei
Amortizarea utilajelor pe an = 1.469.586.000 Lei * 10% = 146.958.600 Lei
Amortizarea unitară
valoarea _ amortizarii _ anuale 1469586 _ Ron
AU = = = 2370,3 Lei
nr _ de _ produse 620 _ ferestre
➢ chetuieli cu prima etapă a prelucrării lemnului (salarii, en. El, alte chelt):

22
 = 131750 Lei
131750 _ Ron
Valoare unitară = = 212,5 Lei
620 _ ferestre
➢ salarii
Salariul mediu al angajatilor este de 2300 Lei pe lună. La confecţionarea unei ferestre se
lucrează, în medie, 4 ore (MUT+îmbinare + finisaj+ fixare sticlă). Programul zilnic de lucru
este de 9 h, deci ≈ 180 h / lună
2300_𝑙𝑒𝑖
Salariul pe o ora de lucru este de =12.77 Lei
180_ℎ

Salariul unitar: 4h * 12,77 Lei / h = 51,11 Lei

➢ Impozite şi taxe
Cota impozitelor cu salariile, care intră în costul unei ferestre, este de 45% din salariul alocat
pentru confecţionarea acesteia.
45% * 51,11 Lei = 22,99 Lei
Totalul cheltuielilor de fabricaţie a ferestrei cu tâmplărie din lemn = costul direct = 9897
Lei.
Costul direct = 9897 Lei.
CCS (cheltuielile comune ale secţiei repartizate pe costul unitar)
= 35% din costul direct = 9897 Lei * 35% = 3463,95 Lei
Cost de sectie = CCS + Cost direct
= 9897 + 3463,95 = 13360,95 Lei
CGA (coeficientul general de administratie)
CGA = 55% din costul de sectie = 133617 Lei * 55% = 73489,35 Lei

Cost de productie = Cost de sectie + CGA

= 133617 + 73489,35 = 207106,35 Lei

Profit 30% = 207106,35 Lei * 30% = 62131,9 Lei

Pretul de vanzare = Cost de productie + profit (30%)
= 207106,35 +62131,9 Lei = 269238,25 Lei
TVA 19% = 269238,25 * 19% = 51155,26 Lei

Pretul de facturare = Pretul de vanzare + TVA

= 269238,25 Lei + 51155,26 Lei = 320393,51 Lei

23
II.5 Forme și strategii de promovare.

Conceptul de marketing recunoaşte adevărul indiscutabil al dictonului lui Adam Smith:

"Consumul reprezintă unica finalitate şi unicul scop al producţiei". Practic vorbind, acest
principiu aparent simplu spune că organizaţiile eficiente trebuie să-şi concentreze energiile şi
atenţia spre exterior, spre nevoile şi satisfacţia clientului, şi nu doar spre interior, spre produsele
şi procesele de producţie. De ce? Pentru că nici un client nu cumpără "produse" sau "servicii".
În realitate, clientul cumpără utilitate - soluţii oferite de produsele sau serviciile respective
pentru problemele pe care le are.
3. Analiza SWOT
Puncte tari:
▪ concurență este mică fiind singura firmă cu acest domeniu de activitate pe o rază de 40
km;
▪ procesul de producție se poate adapta;
▪ produse livrate la timp și de calitate;
▪ număr mare de clienți datorită comunelor învecinate;
▪ utilaje performante cu ajutorul cărora se pot realiza o mare varietate de lucrări în
domeni;
▪ firma este situată în mediul unde lemnul este materialul predominant pentru orice
contrucție;
▪ posiblitatea de a transporta produsele la domiciliul clientului.

Puncte slabe:
▪ firma este un jucător de dimensiuni mici;
▪ nu există experiență directă de marketing;
▪ bugetul este limitat;
▪ nu există încă un plan detaliat;
▪ personalul firmei trebuie pregătit în relația directă cu clienții;
▪ procesele și sitemele trebuie adaptate la mediul în care firma își desfășoară activitatea;
▪ firma nu poate aproviziona clienții în străinătate;
▪ acoperirea managementului nu este suficientă.
▪ prețuri mari comparativ cu tâmplăria PVC

24
Oportunități:
▪ posibilitatea extinderii spațiului necesar pentru producție, depozitarea materiei prime și
materialelor;
▪ profitul suplimentar va fi satisfăcător;
▪ este posibilă o exitindere pe plan internațional;
▪ firmele cu același domeniu de activitate sunt la distanțe mari;
▪ posibilitatea promovării firmei și produselor realizate în cadrul acesteia prin realizarea
unui site.

Amenințări:
▪ restricțiile de mediu pot favoriza concurenții de dimensiuni mai mari;
▪ cererea pieței este foarte limitată pe timp de iarnă;
▪ există riscul ca venitul firmei să fie mai mic decât cheltuielile;
▪ puterea de cumpărare a locuitorilor este mică fapt ce obligă firma să vândă produsele la
prețuri mai mici;

II.6. Strategia de marketing

S.C. Resurse Eco Moldova S.R.L. își dorește o strategie de marketing bazată pe calitatea
și diversitatea produselor realizate și încearcă promovarea și distribuția acestora și în județele
vecine ale Sucevei.
Promovarea produselor firmei se face prin intermediul următoarelor canale și tehnici de
promovare:
▪ prezentarea produselor și a modului de confecționare a acestora pe site-ul web al firmei
dând dovadă astfel de transparență în procesul de producție;
▪ prezentarea produselor prin intermediul catalogului de prezentare de la contractanți dar
și a cataloagelor distribuite cumpărătorilor;
▪ realizarea unui logo al firmei și imprimarea acestuia pe toate produsele firmei;
▪ reducerea costurilor de achiziție pentru clienți la cumpărarea a 2 produse din aceeași
gamă sau acordarea unui produs cadou la achiziția unui produs/e în valoare de 1000 de lei;

25
Cap III. Legătura dintre informația contabilă și rentabililitate

III.1 Indicatori economici de rentabilitate

Productia de ferestre realizata va fi vanduta astfel:

- 50% pe piata interna la pretul de facturare de 32.03951 Lei
- 50% pe piata externa la pretul dublu, de 640.78702 Lei
Analiza economico-financiară
𝐶𝐹(𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖𝑙𝑒_𝑓𝑖𝑥𝑒)
𝑃𝑟 𝑒 𝑡 − 𝐶𝑉(𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖𝑙𝑒_ 𝑣𝑎𝑟 𝑖 𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒)

CF = cheltuielile fixe sunt in valoare de 3950.000 Lei.

CV = cheltuielile variabile reprezinta costul de sectie al unei ferestre adica 9897 Lei
r = rata profitului.
Q = cantitatea de ferestre realizate, care îndeplinesc rata de rentabilitate de 30%.
Pret = preţul de facturare al unei ferestre
3950000
Qcritic = = 178,46 ≈ 179 ferestre
32030 − 9897
Numărul de produse realizate pentru care nu se obţine nici un profit este de 179 ferestre
cu tâmplarie din lemn.

3950000
Q= = 315,39 ≈ 316 ferestre
32030 * (1 − 30%) − 9897

Dacă firma noastră ar realiza într-un an 316 ferestre cu tâmplărie din lemn, s-ar obţine
o rată a profitului de 30%, iar dacă se realizează cantitatea planificată de 620 ferestre se va
obţine un profit aproape dublu.
Rentabilitatea economica (R e )

𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝟑𝟏𝟕𝟏𝟔𝟑𝟒𝟖𝒍𝒆𝒊
Re= ∗ 𝟏𝟎𝟎 = 𝟏𝟗𝟖𝟔𝟒𝟒𝟒𝟔𝒍𝒆𝒊 ∗ 𝟏𝟎𝟎 = 𝟏𝟓𝟗, 𝟔𝟔 ≈ 16%
𝑪𝑨

Profit = profitul obtinut la o fereastra * Qplanificat = 51155,26 Lei * 620

= 31.716.2612 Lei

26
CA =  Q planificat* Pret = 620 * 32030 Lei = 19858600 Lei

Rentabilitatea financiară (R f )
𝑃𝑟 𝑜𝑓𝑖𝑡_𝑛𝑒𝑡 2378726_𝑙𝑒𝑖
R f = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙_𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 ∗ 100 = ∗ 100 = 502,15= 5,02 %
473702_𝑙𝑒𝑖

Profitul net = profitul – (profitul * impozitul pe profit 10%) =

= 31716261,2 Lei – (31716261,2 Lei * 25%) = 23787195,9 Lei
Capitalul propriu al firmei = 4737025 Lei
Se observa ca Rf > Re ceea ce însemnă un lucru pozitiv pentru firmă.

Diagnosticul pe baza contului de profit şi pierdere

Performanţele economico-financiare ale S.C. MOLDOVA ECO S.R.L. sunt exprimate

prin veniturile, cheltuielile şi rezultatele obţinute în intervalul de timp 2017-2019 aşa cum
rezultă din contul de profit şi pierdere.
În urma analizei se observă că în anul 2019 veniturile au înregistrat o creştere cu 5% faţă de
perioada precedentă, iar cheltuielile au crescut cu 10%, fapt datorat creşterii cheltuielilor
financiare cu 5% în anul 2019. Din analiza datelor se mai observă că în anul 2019 firma nu a
gestionat în mod eficient cheltuielile, cheltuind 1 098 lei pentru 1 000 lei venituri înregistrând
pierdere.
Pe baza contului de profit şi pierdere se pot determina o serie de indicatori valorici, care
poartă numele de solduri intermediare de gestiune sau marje de acumulare, care
completează gama indicatorilor de apreciere a performanţelor întreprinderii.
Marja comercială are valoarea zero deoarece societatea este o firmă de producţie
necomercializând mărfuri.
Ponderea cifrei de afaceri în total venituri din exploatare înregistrează valori foarte bune
şi prezintă o tendinţă permanentă de creştere, ceea ce confirmă o realizare normală a obiectului
de activitate. De asemenea şi ponderea indicatorului în veniturile totale este corespunzătoare.
Nivelul său permite acoperirea cheltuielilor din exploatare şi obţinerea de profit. Se constată o
tendinţă crescătoare a cifrei de afaceri în ultima perioadă de analiză; aceasta se înregistrează în
condiţiile: creşterii producţiei vândute, ceea ce confirmă viabilitatea activităţii de bază pe piaţă,
cu efect pozitiv asupra CA.
În anul 2019 cifra de afaceri exprimată în preţuri reale prezintă o tendinţă de revenire
fata de anul precedent sporind cu 2%.
Firma nu dispune de producţie imobilizată pe întreaga perioadă de analiză, ceea ce se
explică prin obiectul ei de activitate.

27
 Valoarea adăugată înregistrează o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă. În ultimul
an sporeşte cu 52% faţă de anul precedent reflectând o bună creştere a bogăţiei create pe seama
utilizării mai ales a resurselor umane şi tehnice ale firmei. Acest fapt s-a datorat, pe de o parte
ritmului de creştere superior al elementelor de natura veniturilor faţă de cele de natura
cheltuielilor; sporirii cu 3% a producţiei exerciţiului având efect pozitiv asupra indicatorului;
reducerii cu 7% a consumurilor intermediare, având de asemenea efect pozitiv asupra
indicatorului; pe de altă parte creşterii eficienţei activităţii firmei datorită sporirii cu 2% a cifrei
de afaceri.
În anul 2019 excedentul brut de exploatare a înregistrat o creştere de 984% faţă de anul
precedent, reflectând o creştere de 10,84 ori a capacităţii brute de finanţare a investiţiilor de
exploatare. Acest fapt s-a datorat pe de o parte, ritmului de creştere superior al elementelor de
natura veniturilor faţă de natura cheltuielilor: sporirii cu 52% a valorii adăugate, sporirii cu 23%
a sumei dintre cheltuielile cu personalul şi impozite, taxe şi vărsăminte. Pe întreaga perioadă
firma nu a beneficiat de subvenţii de exploatare.
Pe perioada de analiză rezultatul brut al exploatării înregistrează o fluctuaţie, fiind
negativ în anul 2019 şi pozitiv în anul 2017, respectiv 2018. În ultimul an sporeşte cu 33%
reflectând o semnificativa creştere a profitabilităţii activităţii de exploatare, acest fapt
datorându-se, pe de o parte, ritmului de creştere superior al elementelor de natura veniturilor
faţă de cele de natura cheltuielilor, adică sporirii cu 4% a veniturilor din exploatare având efect
pozitiv asupra indicatorului, pe de alta parte, creşterii eficienţei activităţii: sporirii cu 2% a cifrei
de afaceri, cu efect pozitiv asupra evoluţiei indicatorului.
Evoluţia favorabilă a rezultatului brut al exerciţiului s-a datorat creşterii veniturilor într-
un ritm superior cheltuielilor; modificării structurii veniturilor, respectiv a cheltuielilor;
îmbunătăţirii eficienţei, activităţii măsurate prin profitabilitatea veniturilor, respectiv a
cheltuielilor.
În ultima perioadă(2017-2019) rezultatul net a înregistrat o scădere vizibilă datorită
reducerii rezultatului brut, care are un efect negativ asupra indicatorului
Tabelul nr.4.14. Sinteza principalelor rezultate
Specificaţie UM 2017 2018 2019
Marja comercială lei 0 0 0
Cifra de afaceri lei 6.467.680 7.836.970 7.982.637
Producţia exerciţiului lei 7.390.090 8.291.311 8.572.485
Valoarea adaugată lei 1.647.106 1.399.717 2.132.685

28
 Excedentul brut din lei 345.483 36.468 395.414
exploatare
Rezultatul brut al lei 92.800 -326.666 106.437
exploatării
Rezultatul brut al lei 845.527 1.004.370 -860.094
exerciţiului
Rezultatul net al lei 845.527 1.004.370 -860.094
exerciţiului
Capacitatea de lei 1.262.207 1.417.234 -472.560
autofinanţare

Puncte forte:

Pentru veniturile firmei: firma se află în expansiune deoarece cifra de afaceri a prezentat
o tendinţă de creştere permanentă pe parcursul întregii perioade de analiză; întărirea importanţei
activităţii productive de bază, deoarece creşte ponderea producţiei vândute în structura cifrei de
afaceri; creşterii eficienţei gestiunii resurselor şi activităţilor firmei pe seama efectelor generate
de creşterea cifrei de afaceri; creşterea veniturilor pe total si pe principalele elemente
componente.
Principalele realizări sunt: creşterea valorii reale a producţiei realizate pe total;
reducerea riscului de nevandabilitate prin diminuarea ponderii producţiei stocate în structura
producţiei exerciţiului; creşterea bogăţiei reale (valoarea adăugată) create de firmă, rezultată
din utilizarea resurselor peste consumurile intermediare de la terţi.
De natura rezultatelor: creşterea măsurii absolute a rentabilităţii exploatării (rezultatul
brut al exploatării) şi a ponderii acesteia în excedentul brut de exploatare; creşterea capacităţii
de autofinanţare a activităţii, atât pe ansamblu , cât şi pe elemente componente.
De natura acumulărilor pentru autofinanţare: creşterea acumulării brute din exploatare, atât pe
ansamblu cât şi pe întreaga perioadă de analiză; creşterea capacităţii de autofinanţare a
activităţii, atât pe ansamblu , cât şi pe elemente componente. Societatea foloseşte o politică
financiară corespunzătoare de construire a resurselor reale de autofinanţare.

Puncte slabe:

Pentru veniturile firmei: reducerea ponderii veniturilor de exploatare în favoarea celor

financiare.

29
 Principalele realizări: remunerarea deficitară pe seama valorii adăugate a participanţilor
la realizarea activităţii firmei.
De natura rezultatelor: reducerea rezultatului net; politica deficitară în ceea ce priveşte
repartizarea dividendelor;
De natura acumulărilor pentru autofinanţare: scăderea autofinanţării, ceea ce înseamnă
reducerea surselor proprii alocate finanţării activităţii firmei.
Performantele financiare ale societăţii comerciale S.C.MOLDOVA ECO S.R.L. indică o
tendinţă de creştere a eficienţei globale a activităţii, a capacităţii de dezvoltare a firmei.

III.2. Diagnosticul poziţiei financiare pe baza bilanţului

Situaţia patrimonială a unei societăţi comerciale este reflectată în bilanţul contabil al

fiecărui exerciţiu financiar, care pune faţă în faţă pe de o parte bunurile acesteia, creanţele şi
lichidităţile, iar pe de altă parte, capitalurile proprii şi datoriile.

Structura financiară a întreprinderii

Prin structura financiară a unei întreprinderi, într-un sens larg, înţelegem raportul
existent între finanţările pe termen scurt şi cele pe termen lung.
Performanţele întreprinderii depind în mare măsură de structura financiară a acesteia
reflectată de structura capitalului permanent şi structura datoriilor. Capitalul permanent este
alcătuit din capitaluri proprii şi datorii sau alte resurse exigibile pe termen lung, mai mare de
un an, având caracter de stabilitate în timp. Alături de capitalul permanent, in pasivul bilanţului
întâlnim si datoriile pe termen scurt (mai puţin de un an), care completează resursele necesare
finanţării.
Ratele de structură financiară permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii prin
evidenţierea unor aspecte privind stabilitatea financiară, autonomia financiară, respectiv gradul
de îndatorare.
Tabelul nr.4.16. Ratele rentabilităţii
Specificatii UM 2017 2018 2019 Simbol
Total activ lei 9.723.277 8.605.928 9.512.055 At
Capital propriu lei -8.530.347 -7.525.977 -8.386.071 Cp
Capital imprumutat lei 18.253.624 16.131.905 17.898.126 CP
Profit din exploatare lei 92.800 -326.666 106.437 Re

30
Cheltuieli financiare lei 352.493 274.366 1.075.280 Chf
Profit curent lei 845.527 1.004.370 -860.094 Rc
Impozit pe profit lei 135.24 160.669 0 Imp
Profit brut lei 845.527 1.004.370 -860.094 Rn
rd % 0.11 0.11 0.12
re % 0,12 0,15 0,02 re=(Rc+Chf)/At
rf % -0,10 -0,13 0,10 rf = Rn/Cp

În urma analizei se observă că rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii,
ceea ce înseamnă că structura este corespunzătoare când capitalul împrumutat este mai mare
decât capitalul propriu.
Firma dispune de stabilitate financiară pe întreaga perioadă de analiză. Tendinţa ei de sporire
este semnificativă şi se datorează sporirii capitalurilor proprii pe seama rezultatului net al
exerciţiului si sporirii datoriilor pe termen mediu si lung.
Autonomia financiară s-a redus faţă de perioada precedentă, ajungând să aibă o valoare de -
88% în anul curent. Capitalul propriu înregistrează valori mult mai mici faţă de datoriile
financiare pe termen lung ceea ce înseamnă că rata autonomiei financiare la termen
înregistrează valori mici, de unde rezultă că structura financiară a firmei nu este chiar atât de
bună. Rata îndatorării globale are valori foarte mari comparativ cu valoarea maxim admisibilă
în practică a acestui indicator care este de 66%.

Echilibrul financiar

Elementele bilanţului financiar permit o analiză a echilibrului financiar prin utilizarea

unor indicatori referitori la: fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezorerie, lichiditate
solvabilitate.
Creşterea trezoreriei nete în decursul unui exerciţiu financiar reprezintă cash flow-ul
perioadei.
CF = TNt – TNt-1
CF-ul pozitiv reflectă o creştere a capacităţii reale de finanţare a investiţiilor, motiv pentru care
în exerciţiul următor, în funcţie de necesităţi, întreprinderea poate să-şi propună un volum mai
mare de alocări cu această destinaţie. Rezultatele sunt evidenţiate în Tabelul nr. 10, anexa 2.
Fondul de rulment a înregistrat o tendinţă de creştere la începutul perioadei de analiză,
sporind excedentul de resurse permanente ce pot fi folosite pentru finanţarea activelor circulante

31
(Tabelul nr. 10, anexa 2). Situaţia se datorează măririi decalajului între capitalurile permanente
şi cele imobilizate. A avut loc o sporire a capitalurilor permanente cu efect de sporire asupra
indicatorului şi o diminuare a valorii activelor imobilizate nete cu efect de majorare a
indicatorului. Acest lucru reflectă sporirea solvabilităţii şi lichidităţii firmei, pe seama realizării
echilibrului dintre resursele si alocările permanente. Capitalurile permanente finanţează o parte
din activele circulante, ceea ce evidenţiază faptul că se realizează echilibrul pe termen lung iar
o parte din resursele permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.
Pe toată perioada de analiză fondul de rulment înregistrează valori pozitive deoarece
activele imobilizate deţin valori mai mici decât capitalul permanent.
Resursele temporare finanţează nevoi temporare, situaţie ce generează echilibru
financiar datorat respectării principiului de finanţare: nevoilor permanente li se alocă resurse
permanente.
In concluzie, întreprinderea nu se confruntă cu un deficit de fond de rulment.
Necesarul de fond de rulment creşte în ultimii ani ceea ce înseamnă o atragere de surse atrase
si deci o nevoie de fond de rulment.

Pentru exprimarea sintetică a multiplelor corelaţii implicate de echilibrul financiar se

folosesc o anumiţi de indicatori calculaţi în tabelul următor:

Tabelul nr.4.17. Ratele de echilibru economico- financiar

Specificatie UM 2017 2018 2019
Capital propriu lei -8.530.347 -7.525.977 -8.386.071
Capital imprumutat lei 18.253.624 16.131.905 17.898.126
Fond de rulment lei 5.953.028 4.980.629 5.992.537
Active circulante lei 5.854.326 4.874.486 5.894.980
Active fixe lei 3.770.249 3.625.299 3.519.518
Stocuri lei 3.945.348 4.385.275 5.154.105
Necesar de fond de rulment lei 3.742.665 3.248.612 4.651.484
Rata autonomiei financiare % -0,88 -0,87 -0,88
Rata de finantare a stocurilor % 1,51 1,14 1,16
Rata de finantare a activelor circulante % 1,02 1,02 1,02
Rata de finantare a necesarului de fond % 1,59 1,53 1,29
de rulment

32
 Rata de autofinantare a activelor % -0,89 -0,89 -0,89
Rata datoriilor % 1,90 1,90 1,90

Lichiditatea, reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi transforma activele în bani şi de a-şi

achita la termen obligaţiile faţă de terţi (datoriile).
Tabelul nr.4.18. Lichiditatea generală-apreciere globală
Specificatie UM 2017 2018 2019
Stocuri lei 3.945.348 4.385.275 5.154.105
Creante lei 1.765.645 422.407 669.568
Disponibilitati lei 143.333 66.804 71.307
Datorii pe termen scurt lei 1.968.328 1.559.070 1.172.189
Cl1 % 2,97 3,13 5,03
Cl2 % 0,97 0,31 0,63
În anul 2019, cei doi indicatori înregistrează valori mari, faţă de perioada precedentă
deoarece datoriile pe termen scurt sunt mult mai mici decât activele circulante.
Situaţia întreprinderii nu este riscantă, ea nefiind în situaţia de a înregistra plăţi restante cu
influenţă asupra fluxurilor băneşti şi financiare ale întreprinderii.
Valorile înregistrate în anul 2019 pentru Cl1 5,03 respectiv 0,63 pentru Cl2 sunt mari,
reflectând o lichiditate mare, dar şi o gestionare slabă a fondurilor,firma deţine lichidităţi
inutile.
Solvabilitatea întreprinderii reflectă capacitatea acesteia de a-şi respecta angajamentele
asupra ansamblului resurselor care constituie patrimoniul sau activul acesteia.
Rezultatele sunt evidenţiate în tabelul următor:
Tabelul nr 4.19. Solvabilitatea patrimonială
Simbol UM 2017 2019 2019
Capital propriu lei -8.530.347 -7.525.977 -8.386.071
Total datorii lei 18.253.624 16.131.905 17.898.126
Total pasiv lei 9.723.277 8.605.928 9.512.055
S1 % 0,53 0,53 0,53
S2 % -0,47 -0,47 -0,47

33
În anul 2019 coeficientul de solvabilitate înregistrează aceleaşi valorilor ca şi anul precedent
adică de 0,53. În cazul celui de-al doilea coeficient de solvabilitate, capitalurile proprii sunt mai
mici decât datoriile întreprinderii cu un procent de 0,47.

III.3. Calcularea indicilor de rentabilitate la SC Resurse Eco Moldova

Rentabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a desfăşura o activitate eficientă,
generatoare de profit. Pentru aprecierea cantitativă a acestui indicator de eficienţă se calculează
o serie de rapoarte (rate de rentabilitate) între efectele economico-financiare şi eforturile depuse
pentru realizarea acestor efecte:
rate de rentabilitate economică;
rate de rentabilitate financiară;
rate de rentabilitate de exploatare
În anul 2019 rata rentabilităţii economice înregistrează o scădere de 85% faţă de perioada
precedentă. Nivelul indicatorului din ultimul an de analiza arata ca la 100 lei capitaluri investite
au revenit doar 2 lei de profit brut
Rata rentabilităţii financiare este negativă pe toata perioada de analiza deoarece firma are
capitalurile proprii negative fapt ce determina pierdere la 100 lei capitaluri proprii. Nivelul
înregistrat în ultimul an arată ca la 100 lei capitaluri proprii reveneau 10 de lei de profit net.(

34
Concluzii
Concluzii Informaţiile în general, şi cele contabile în special, cunosc o schimbare
continuă a sferei de interes în condiţiile turbulenţelor economice actuale. Elaborarea unor
decizii corecte, care să fie în concordanţă cu realitatea şi să contribuie la soluţionarea
problemelor apărute în activitatea economico-financiară a întreprinderii, este dependentă de
calitatea şi cantitatea informaţiilor furnizate de sistemul informaţional economic.
În cadrul acestuia, informaţia contabilă deţine rolul esenţial, iar în acest sens pot fi aduse
o serie de argumente, precum: marea majoritate a informaţiilor vehiculate în cadrul unei
economii sunt de natură contabilă; oferă posibilitatea unei reprezentări exacte a fenomenelor şi
proceselor economice; au gradul cel mai ridicat de certitudine; caracterizează mărimea şi
valoarea fluxurilor ce iau naştere în cadrul procesului reproducţiei sociale atât la nivel micro,
cât şi macroeconomic.
Performanţa unei investiţii este legată de calitatea informaţiei financiar contabile şi de
de imaginea fidelă asupra realităţii unei operaţiuni sau tranzacţii de valori mobiliare. Investitorii
actuali şi potenţiali evaluează în permanenţă întreprinderile cotate la bursa cu scopul de a lua
cele mai bune decizii care să le aducă beneficii şi să le satisfacă interesele prezente şi viitoare.
Decizia de investiţii poate fi luată ca urmare a analizei pieţei de capital dar şi din
perspectiva analizei financiare pe baza informaţiei contabile. Cunoaşterea şi utilizarea
informaţiilor contabile relevante pentru întreprindere constituie materia primă fundamentală în
luarea tutror deciziilor manageriale şi de investiţii pe pieţele de capital. Utilizatorii informaţiei
contabile actionează, operează şi iau decizii în mod constant, utilizănd şi întelegând informaţiile
contabile furnizate de situaţiile financiare. Informaţia contabilă poate fi cel mai bun prieten al
investitorului actual şi potencial dacă este utilizată şi inţeleasă cum trebuie.

35
Bibliografie

Colasse B. - Contabilitate generală (traducere), Editura Moldova, Iaşi 1995

Călin O. (coord.) - Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti,
1995
Cameniţă D. (coord.) - Bazele contabilităţii, Editura Multimedia, Arad, 1998
Epuran M., Băbăiţă V. - Teoria generală a contabilităţii, Editura Mirton, Timişoara,
2000
Mateş D. – Contabilitatea financiară a unităţilor patrimoniale - conţinut, reglementare
şi reflectare practică, Editura “Ivan Kvasko”, 2000
Feleagă N., Malciu L, Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică, Bucureşti, 2002
Epuran Mihai (coordonator), Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Editura
de Vest, Timişoara, 1995

36