Unitatea de conținut 9.

Contabilitatea profitului, rezultatului financiar total și altor

elemente de capital propriu

9.1. Contabilitatea profitului net și a celui utilizat în perioada de gestiune

9.2. Contabilitatea rezultatului financiar total
9.3. Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi
9.4. Contabilitatea corecțiilor rezultatelor anilor precedenți
9.5. Contabilitatea altor elemente de capital propriu

Obiective de referință:

- să definească noțiunile: rezultat financiar, profit nerepartizat, profit net, corecții ale rezultatelor
anilor precedenți, subvenții;
- să prezinte structura rezultatului financiar conform perioadelor de obținere;
- să înregistreze în conturile contabile operațiile cu privire la rezultatul financiar, profitul nerepartizat,
profitul net, corecții ale rezultatelor anilor precedenți, subvenții;
- să descrie modul de determinare și înregistrare în contabilitate a rezultatului financiar total;
- să formuleze operațiile economice cu privire la rezultatul financiar, profitul nerepartizat, profitul net,
corecții ale rezultatelor anilor precedenți, subvenții și să înregistreze aceste operațiuni în conturile
contabile;
- să înregistreze în conturile contabile operațiunile privind profitul nerepartizat și pierderile
neacoperite;
- să argumenteze în baza unui studiul de caz operațiunile de înregistrare a profitului în contabilitate pe
seama determinării veniturilor şi cheltuielilor perioadei de raportare.

9.1. Contabilitatea profitului net și a celui utilizat în perioada de gestiune

Profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune reprezintă rezultatul financiar al
activităţii entității pe parcursul anului de gestiune. El se determină ca diferenţa dintre suma
tuturor veniturilor şi suma tuturor cheltuielilor înregistrate în conturile contabile din clasele 6 şi
7. Dacă suma veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor, se obţine profit. Dacă, însă, suma
cheltuielilor depăşeşte suma veniturilor, se înregistrează pierdere.
Pe parcursul anului profitul (pierderea) se determină prin calcul, adică fără întocmirea
formulelor contabile. Rezultatul financiar în ansamblu pe an se determină în baza formulelor
contabile respective privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.
Operaţiunile ce ţin de constatarea şi decontarea profitului net (pierderii nete) al perioadei
de gestiune se perfectează de obicei cu note contabile.
Generalizarea informaţiei privind rezultatul financiar obţinut de entitate în anul de
gestiune se efectuează cu ajutorul contului de pasiv 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei
de gestiune”. În credit se reflectă suma profitului net sau decontarea pierderii nete la reformarea
bilanțului, iar în debit – suma pierderii nete înregistrate, decontarea profitului utilizat pe
parcursul anului şi decontarea profitului net în procesul reformării bilanţului. Acest cont poate
avea atât sold debitor (reprezintă suma pierderii nete a anului curent), cît și creditor (reprezintă
suma profitului net al anului curent).
Soldul debitor se va reflecta în Situațiile financiare cu semnul minus (în paranteze), iar
cel creditor – în mod obișnuit (fără paranteze).
La contul 333 pot fi deschise subconturi în funcţie de natura rezultatului financiar obţinut
(profit sau pierdere netă). Evidenţa analitică se ţine pe direcţiile stabilite de politicile contabile
ale entității.
 Formulele contabile care ţin de mişcarea profitului net (pierderii nete) al perioadei de
gestiune.
1.Reflectarea profitului net al perioadei de gestiune (la 31 decembrie):
debit contul 351, credit contul 333.
2. Reflectarea pierderii anului de gestiune (la 31 decembrie):
debit contul 333, credit contul 351.
3. Decontarea sumei profitului utilizat în anul de gestiune în legătură cu reformarea
bilanţului:
debit contul 333, credit contul 334.
4. Decontarea profitului net al anului de gestiune în legătură cu reformarea bilanţului:
debit contul 333, credit contul 332.
5. Decontarea pierderii anului de gestiune în legătură cu reformarea bilanţului contabil:
debit contul 332, credit contul 333.
Entitățile pot utiliza profitul perioadei de gestiune atât pe parcursul celor patru trimestre,
cît şi nemijlocit la sfârşitul anului până la aprobarea şi prezentarea Situațiilor financiare (adică în
avans). De obicei profitul este utilizat pentru plata dividendelor intermediare şi constituirea
diferitor rezerve. Decizia privind utilizarea profitului este luată:
 în S.A. – de consiliul societăţii (profitul net în cursul anului financiar), AGA
(profitul net anual);
 în S.R.L. – de adunarea generală a asociaţilor.
Operaţiunile se ţin de utilizarea profitului anului de gestiune se perfectează de obicei cu
procese-verbale ale şedinţei consiliului societăţii pe acţiuni sau ale adunării generale a asociaţilor
şi note contabile.
Generalizarea informaţiei privind profitul utilizat al anului de gestiune se efectuează cu
ajutorul contului de activ (rectificativ) 334 „Profit utilizat al perioadei de gestiune”. În debit se
reflectă suma profitului utilizat până la reformarea bilanţului, iar în credit – decontarea acestei
sume în legătură cu reformarea bilanţului. Soldul contului este debitor şi reprezintă suma
profitului utilizat pe parcursul anului curent existentă la finele perioadei de gestiune.
Deschiderea subconturilor la contul 334 „Profit utilizat al perioadei de gestiune” nu
este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe direcţiile de utilizare a profitului, precum şi sub alte aspecte
stabilite de politicile contabile.
Formulele contabile care ţin de utilizarea profitului anului de gestiune.
1. Calcularea dividendelor intermediare pe seama profitului prognozat al anului de
gestiune:
debit contul 334, credit contul 536.
Notă: Este necesar de menționat că, concomitent cu calcularea dividendelor intermediare
e necesar de reținut și achitat impozitul pe venit (12%) în avans (art.80 1 din Codul fiscal). Suma
impozitului menționat este trecută în cont ca impozit aplicat venitului impozabil al entității
respective pentru anul fiscal în care a fost făcută achitarea.
La fel conform art. 901 din Codul fiscal, entitățile rețin și achită la buget un impozit în
mărime de:
- 6% din dividende, cu excepția celor aferente profitului nerepartizat obținut în perioadele
fiscale 2008-2011;
- 15% din dividende aferente profitului nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008-2011
etc.
 Prevederile date se aplică în cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul perioadei
fiscale.
2. Calcularea impozitului pe venit în avans, la utilizarea profitului perioadei de gestiune pe
parcursul anului curent:
debit contul 225, credit contul 534.
3. Constituirea (completarea) rezervelor pe seama profitului prognozat al perioadei de
gestiune:
debit contul 334, credit conturile 321 - 323.
4. Decontarea profitului utilizat al anului de gestiune în legătură cu reformarea bilanţului:
debit contul 333, credit contul 334.
Suma profitului utilizat al perioadei de gestiune, sold debitor al contului 334 „Profit
utilizat al perioadei de gestiune” se include în rândul 580 „Profit utilizat al perioadei de
gestiune” din Bilanț și în rândul 150 „Profit utilizat al perioadei de gestiune”, din Situația
modificărilor capitalului propriu, fiind înscris în paranteze.
Soldul la începutul perioadei de gestiune aferent profitului utilizat al perioadei de
gestiune (334) și profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune (333), întotdeauna este
egal cu zero, ca urmare a reformării bilanțului pentru perioada de gestiune precedentă.

9.2. Contabilitatea rezultatului financiar total

Rezultatul financiar total se exprimă sau prin profit net sau prin pierdere.
Rezultatul financiar total se determină la sfârşitul anului în următoarea consecutivitate:
• se decontează prin formule contabile toate veniturile acumulate în conturile clasei 6 pe
parcursul anului;
• se decontează prin formule contabile toate cheltuielile acumulate în conturile clasei 7 cu
excepţia cheltuielilor privind impozitul pe venit;
• se determină rezultatul financiar prealabil (până la impozitare) ca diferenţa dintre
veniturile şi cheltuielile decontate. Această operaţiune nu se reflectă în conturi;
• se determină venitul impozabil prin ajustarea veniturilor şi cheltuielilor conform
prevederilor legislaţiei fiscale şi adăugarea (scăderea) acestor ajustări la (din) rezultatul financiar
prealabil. Datele acestei operațiuni se înscriu în Declaraţia VEN 12;
• se calculează datoria curentă faţă de buget privind impozitul pe venit ca produsul dintre
venitul impozabil şi cota impozitului pe venit care în anul 2022 pentru persoanele juridice
constituie 12 %, pentru persoane fizice, întreprinzători individuali şi medicii de familie titulari ai
practicii, care exercită activitate profesională independentă – în mărime de 12% din venitul anual
impozabil; pentru gospodăriile țărănești – 7 % (art. 15, CF), iar pentru agenții neînregistrați ca
plătitori de T.V.A. – la alegere – sau 12 % din venitul impozabil sau 4 % din venitul determinat
conform contabilității financiare (art. 541 prim (3), art. 542 și art. 543) (în acest caz aceștia
completează și prezintă Darea de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici
subiecți ai întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20);
• se decontează suma cheltuielilor privind impozitul pe venit din rezultatul financiar până la
impozitare și se obține profitul net (pierderea) al anului de gestiune sau rezultatul financiar total.
Operaţiunile ce ţin de determinarea rezultatului financiar total se perfectează, de regulă,
cu note contabile.
Generalizarea informaţiei privind rezultatul financiar total se efectuează cu ajutorul
contului de pasiv (de comparare) 351 „Rezultat financiar total”. În credit se reflectă decontarea
veniturilor obţinute şi deducerea pierderii, iar în debit – decontarea cheltuielilor suportate şi
deducerea profitului net. Acest cont la finele perioadei de gestiune nu are sold.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de venituri şi cheltuieli decontate, locuri de apariţie ale
acestora etc.
Formulele contabile care ţin de determinarea rezultatului financiar total.
1. Decontarea veniturilor acumulate:
debit conturile 611– 623, credit contul 351.
2. Decontarea cheltuielilor acumulate de la începutul anului:
debit contul 351, credit conturile 711– 731.
După întocmirea acestor înregistrări se compară suma totală a veniturilor calculată ca rulaj
creditor preliminar cu suma totală a cheltuielilor calculată ca rulaj debitor preliminar, diferența se
înregistrează ca rezultat financiar al perioadei de gestiune.
Dacă suma totală a veniturilor depășește suma totală a cheltuielilor, diferența va prezenta
profit net al perioadei de gestiune obținut de entitate din activitatea desfășurată.
3. Determinarea profitului net al anului de gestiune:
debit contul 351,credit contul 333.
Iar dacă suma totală a cheltuielilor depășește suma totală a veniturilor, diferența va
prezenta pierdere net a perioadei de gestiune obținut de entitate din activitatea desfășurată.
4. Determinarea pierderii anului de gestiune:
debit contul 333, credit contul 351.
Suma profitului net (pierderii nete), soldul contului 333 „Profit net (pierdere netă) al
perioadei de gestiune” se include în rândul 570 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de
gestiune” din Bilanț și în rândul 140 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” din
Situația modificărilor capitalului propriu, cît și în rândul 180 „Profit net (pierdere netă) al
perioadei de gestiune” din Situația de profit și pierdere, dacă este sub formă de profit în mod
obișnuit, iar dacă este pierdere – se înscrie în paranteze (cu minus).
La reformarea bilanțului, rezultatul financiar al perioadei de gestiune se trece la rezultatul
anilor precedenți (profitul nerepartizat (pierderea neacoperită)), deoarece fiecare an financiar
începe cu sold zero la acest cont contabil.

9.3. Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi

În categoria capitalului propriu se include și rezultatul financiar al anilor precedenți, care

reprezintă profitul nerepartizat, sau pierderea neacoperită rămasă la entitate din anii anteriori și
se calculează la reformarea bilanțului.
La finele anului de gestiune suma profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al
anilor precedenţi se determină în următoarea consecutivitate: profitul nerepartizat (pierderea
neacoperită) al anilor precedenţi la începutul anului – profitul nerepartizat al anilor precedenţi
utilizat în anul de gestiune (sau pierderea anilor precedenţi acoperită în anul de gestiune) ±
corecția rezultatelor anilor precedenți efectuată în anul de gestiune ± profitul net (pierderea) al
anului de gestiune – profitul utilizat al perioadei de gestiune.
În practică mărimea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi se
determină în primele luni ale anului care urmează după anul de gestiune când se efectuează
reformarea bilanţului.
Prin decizia adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor profitul nerepartizat al
anilor precedenţi poate fi utilizat pentru: constituirea rezervelor; plata dividendelor; majorarea
capitalului social; acoperirea pierderilor anilor precedenţi; remunerarea membrilor consiliului şi
ai comisiei de cenzori în S.A.; acordarea ajutorului material personalului entității etc.
Pierderea neacoperită din anii precedenţi poate fi decontată de asemenea prin decizia
adunării generale pe seama:
 micşorării rezervelor existente;
 diminuării capitalului social;
 depunerii vărsămintelor cu destinaţie specială în bani sau în natură de către asociaţi sau
acţionari etc.
Operaţiunile ce ţin de mişcarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor
precedenţi de obicei se perfectează cu procese-verbale ale adunării generale a asociaţilor sau
acţionarilor şi note contabile.
Generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea profitului nerepartizat (pierderii
neacoperite) al anilor precedenţi se efectuează cu ajutorul contului de pasiv 332 „Profit
nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”. În credit se reflectă
apariția/majorarea profitului respectiv sau acoperirea pierderii, iar în debit – apariția/majorarea
pierderii respective sau utilizarea profitului.
Acest cont poate avea sold debitor sau creditor. Soldul creditor reprezintă mărimea
profitului nerepartizat al anilor precedenți existent la finele perioadei de gestiune, iar cel debitor
reprezintă suma pierderii neacoperite aferente anilor precedenți existentă la finele perioadei de
gestiune
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de rezultate financiare înregistrate, ani de apariţie a
acestora etc.
Formulele contabile care ţin de mişcarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al
anilor precedenţi.
1. Decontarea sumei profitului anilor precedenţi constatat în anul de gestiune curent:
debit contul 331, credit contul 332.
2. Decontarea sumei pierderilor anilor precedenţi constatate în anul de gestiune curent:
debit contul 332, credit contul 331.
3. Decontarea profitului net al perioadei de gestiune în legătură cu reformarea bilanţului
(trecerea profitului net la rezultatul anilor precedenți):
debit contul 333, credit contul 332.
4. Decontarea pierderii perioadei de gestiune în legătură cu reformarea bilanţului
(trecerea pierderii nete la rezultatul anilor precedenți):
debit contul 332, credit contul 333.
5. Calcularea dividendelor în favoarea asociaţilor sau acţionarilor pe seama profitului
nerepartizat al anilor precedenţi:
debit contul 332, credit contul 536.
Notă: Este necesar aplicarea prevederilor articolelor 80.1 și 90.1 ale Codului Fiscal.
6. Calcularea impozitului pe venit reținut din suma dividendelor calculate (în dependență
de anul obținerii profitului nerepartizat)
debit contul 536, credit contul 534.
7. Majorarea capitalului social pe seama profitului nerepartizat al anilor precedenţi:
debit contul 332, credit contul 311.
8. Constituirea rezervelor pe seama profitului nerepartizat al anilor precedenţi:
debit contul 332, credit conturile 321 - 323.
9. Acoperirea pierderii din anii precedenţi pe seama capitalului social al entității:
 debit contul 311, credit contul 332.
10. Acoperirea pierderii din anii precedenţi pe seama rezervelor existente:
debit conturile 321 - 323, credit contul 332.
11. Acoperirea pierderii din anii precedenţi pe seama profitului anului curent întocmite pe
parcursul anului:
debit conturile 334, credit contul 332.
12. Acoperirea pierderii din anii precedenţi pe seama vărsămintelor cu destinaţie specială
efectuate de asociaţi sau acţionari:
debit contul 536, credit contul 332.
La finele perioadei informația privind rezultatul financiar al anilor precedenți se include
în rândul 560 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” din Bilanț și
în rândul 130 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” din Situația
modificărilor capitalului propriu în mod obișnuit, dacă este sub formă de profit nerepartizat, iar
dacă este pierdere neacoperită – se înscrie în paranteze (cu semnul minus).

9.4. Contabilitatea corecțiilor rezultatelor anilor precedenți

Corecțiile rezultatelor anilor precedenți reprezintă profitul (pierderea) apărut în urma

erorilor contabile comise la înregistrarea elementelor contabile în anii precedenți, dar depistate și
corectate în perioada de gestiune. Aceste corecții se contabilizează în conformitate cu SNC
„Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”.
Potrivit prezentului standard, erorile contabile pot apărea în urma:
1. Aplicării incorecte a prevederilor sistemului de reglementare normativă a
contabilității și politicilor contabile (de exemplu, costurile de transportare aferente materialelor
de construcție importate nu s-au raportat la costul de intrare al bunurilor respective, ci s-au inclus
la cheltuielile administrative);
2. Comiterii greșelilor de calcul (de exemplu, greșit s-a calculat în cursul anului
amortizarea mijloacelor fixe, plantațiilor perene roditoare);
3. Neînregistrării, înregistrării multiple și/sau interpretării greșite a faptelor economice
(de exemplu, valoarea serviciilor prestate de cazangeria entității pentru necesitățile
administrative s-a reflectat greșit în conturile contabile);
4. Fraudelor și delapidărilor (de exemplu, s-a calculat și ridicat salarii în favoarea unor
persoane neangajate efectiv).
Modul de corectare a erorilor depinde de perioada depistării acestora:
1. Eroarea comisă și depistată în aceiași perioadă de gestiune se corectează prin
înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat;
2. Eroarea comisă în perioadă de gestiune curentă și depistată după sfârșitul acestei
perioade, dar până la semnarea Situațiilor financiare se corectează prin înregistrări de ajustare
pentru ultima lună a acestei perioade;
3. Eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă și depistată până la
sfârșitul perioadei de gestiune curentă (dar după semnarea Situațiilor financiare pentru perioada
în care s-a comis eroarea) se corectează prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat
eroarea;
4. Eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă și depistată după sfârșitul
perioadei de gestiune curentă, dar până la semnarea Situațiilor financiare, se corectează prin
înregistrări de ajustare pentru ultima lună a perioadei de gestiune curente.
 În cadrul acestui subiect se examinează contabilitatea erorilor comise în anii
precedenți, pentru care identificarea și corectarea lor are loc în perioada următoare după
aprobarea Situațiilor financiare.
Apartenenţa sumelor eronate urmează a fi confirmată în mod obligatoriu cu documentele
respective: procese-verbale de verificare a decontărilor, procese-verbale ale controalelor tematice
sau integrale, titluri executorii ale instanţelor de judecată, facturi fiscale, acte de achiziţie a
mărfurilor, note contabile etc.
Corectarea erorilor comise în anii precedenți are loc cu ajutorul contului de pasiv
(regularizare) 331 „Corecții ale rezultatelor anilor precedenți”. Contul estre destinat pentru
generalizarea informaţiei privind profitul sau pierderile din anii precedenţi care au fost depistate în anul
curent. În credit se reflectă rezultatele corecțiilor sub formă de profit al anilor precedenți, iar în debit –
rezultatele corecțiilor sub formă de pierdere al anilor precedenți. Soldul contului poate fi atât debitor
(dacă pierderile din anii precedenţi depăşesc profitul), cît şi creditor (dacă profitul din anii precedenţi
depăşeşte pierderile).
La contul 331 pot fi deschise subconturi în funcţie de natura rezultatelor corectate (profit
sau pierderi).
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de rezultate corectate, ani la care se referă aceste
rezultate (de exemplu, „Corectarea pierderilor din anul 2018”, „Corectarea profitului din anul
2017” etc.).
La începutul anului care urmează după anul de gestiune contul 331 în mod obligatoriu se
închide prin decontarea soldului debitor sau creditor la contul 332. Această operaţiune are loc în
procesul reformării bilanţului care se efectuează după aprobarea şi prezentarea Situațiilor
financiare anuale utilizatorilor.
În afară de aceasta, de la profitul depistat din anii precedenţi se calculează impozit pe
venit, aplicându-se cota prevăzută pentru anul la care se referă acest profit. Prin analogie, în caz
de depistare a pierderilor datoria curentă privind impozitul pe venit se micşorează printr-o
formulă contabilă inversă.
Formulele contabile care ţin de corecția rezultatelor anilor precedenți.
1. Decontarea (anularea) sumelor excesive ale amortizării și uzurii calculate în anii
precedenţi:
debit conturile 113, 124, 126 şi 214, credit contul 331.
2. Calcularea amortizării și uzurii în legătură cu faptul că în anii precedenţi sumele în
cauză au fost diminuate (calculate incomplet):
debit contul 331, credit conturile 113, 124, 126 şi 214.
3. Majorarea sumelor creanţelor în legătură cu faptul că în anii precedenţi ele au fost
diminuate (calculate incomplet):
debit conturile 161, 162, 221, 231, 226,224 etc., credit contul 331.
4. Micşorarea sumelor creanţelor în legătură cu faptul că în anii precedenţi ele au fost
exagerate (majorate nejustificat):
debit contul 331, credit conturile 161, 162, 221, 231,226,224 etc.
5. Micşorarea sumelor datoriilor în legătură cu faptul că în anii precedenţi ele au fost
exagerate (majorate nejustificat):
debit conturile 411, 511, 531 etc., credit contul 331.
6. Micșorarea (casarea) datoriilor comerciale în urma corectării erorilor aferente valorii
serviciilor sau bunurilor procurate în anii precedenți:
debit conturile 521, 421, credit contul 331.
 7. Majorarea datoriilor comerciale în urma corectării erorilor aferente valorii serviciilor sau
bunurilor procurate în anii precedenți:
debit contul 331, credit conturile 521, 421.
8. Calcularea impozitului pe venit de la sumele profitului depistat din anii precedenţi:
debit contul 331, credit contul 534.
9. Micşorarea datoriilor curente privind impozitul pe venit în legătură cu depistarea
pierderilor din anii precedenţi:
debit contul 534, credit contul 331.
10. Decontarea sumei profitului anilor precedenţi constatat în anul de gestiune curent (la
reformarea bilanțului):
debit contul 331, credit contul 332.
11. Decontarea sumei pierderilor anilor precedenţi constatate în anul de gestiune curent
(la reformarea bilanțului):
debit contul 332, credit contul 331.
Notă: Din 01.01.20 dacă mărimea erorii nu depășește limita stabilită de lege, ajustarea
poate fi efectuată nu în contul 331, dar în conturile de venituri sau cheltuieli. În prezent despre
limita respectivă nu se cunoaște nimic.
La finele perioadei informația privind corecțiile ale rezultatelor anilor precedenți se
include în rândul 550 „Corecții ale rezultatelor anilor precedenți” din Bilanț și în rândul 120
„Corecții ale rezultatelor anilor precedenți” din Situația modificărilor capitalului propriu în
mod obișnuit, dacă se înregistrează sub formă de profit, iar dacă este pierdere – se înscrie în
paranteze (cu semnul minus).
Soldul la începutul perioadei de gestiune aferent corecțiilor rezultatelor anilor
precedenți (331), întotdeauna este egal cu zero, ca urmare a reformării bilanțului pentru
perioada de gestiune precedentă.

9.5. Contabilitatea altor elemente de capital propriu

Ținem să menționăm că subvențiile ca parte componentă a capitalului propriu se
contabilizează doar pentru entitățile cu proprietate publică (entități de stat, municipale, instituții
publice cu autonomie financiară) aferente activelor primite de la Guvern și alte autorități ale
administrației publice. Subvenţiile aferente activelor primite de la instituţiile şi organizaţiile
naţionale şi internaţionale, precum şi subvenţiile aferente veniturilor se vor contabiliza în acelaşi
mod ca şi la entităţile fără proprietate publică.
Reglementarea subvențiilor sub aspect contabil este stabilită de SNC „Capital propriu
și datorii”. Recunoașterea inițială – în baza contabilității de angajamente.
Subvențiile reprezintă asistență acordată de Guvern, alte autorități publice, instituții și
organizații naționale și internaționale sub forma unor transferuri de resurse, cu condiția
respectării de către entitate a anumitor cerințe.
Subvențiile pot fi primite sub formă monetară sau nemonetară, care influențează
asupra evaluării inițiale a acestora. Astfel, subvențiile primite sub formă monetară se evaluează
la valoarea lor nominală, iar cele sub formă nemonetară – la costul de intrare a activelor
primite.
Pentru generalizarea informației privind subvențiile primite de entitățile de stat,
municipale etc. este destinat contul de pasiv 342 „Subvenții aferente activelor entităților cu
proprietate publică”. În credit se reflectă recunoașterea subvențiilor primite, iar în debit - suma
subvențiilor spre restituire sau atribuirea acestora la majorarea capitalului social. Soldul este
creditor și reprezintă suma subvențiilor aferente activelor entităților cu proprietate publică la
finele perioadei de gestiune.
Formulele contabile la recunoașterea subvenției primite:
1. La recunoașterea inițială a subvenției ca urmare a primirii documentului confirmativ (în
funcție de termen):
a) pe termen lung:
Dt 161 – în cazul când perioada de încasare depășește un an;
Dt 234 - în cazul când perioada de încasare este de până la un an;
Ct 424
b) pe termen curent:
Dt 234, Ct 535
c) la primirea efectivă a subvențiilor:
Dt 112,121,122,123,211,217,242,243, Ct 234 – în cazul stabilirii subvenției pe o
perioadă de până la un an
Dt 112,121,122,123,211,217,242,243, Ct 161 – în cazul stabilirii subvenției pe o
perioadă mai mare de un an
Dacă subvenția a fost înregistrată pe termen lung, iar termenul de îndeplinire a
condițiilor a survenit sau va surveni într-o perioadă de până la un an, atunci are loc decontarea
veniturilor anticipate pe termen lung în categoria celor curente, prin formula contabilă:
Dt 424, Ct 535
Ulterior, după îndeplinirea condițiilor contractuale aferente subvenției, entitățile de stat,
municipale etc. decontează subvențiile la majorarea altor elemente de capital propriu, prin
formula contabilă:
Dt 424, Ct 342 – pentru subvențiile pe termen lung;
Dt 535, Ct 342 – pentru subvențiile curente.
În conformitate cu decizia organelor administrației publice locale (fondatorilor)
subvențiile utilizate sunt decontate la majorarea capitalului social, prin formula contabilă:
a) la majorarea capitalului social:
Dt 342, Ct 311
b) la venituri curente:
Dt 342, Ct 612/6111
În cazul în care, condițiile contractuale ale subvenției nu sunt îndeplinite, suma acesteia
trebuie restituită, fiind întocmite formulele contabile:
a) la înregistrarea subvenției spre restituire:
Dt 424, 535, Ct 536 sau 544
b) la achitarea subvenției restituite:
Dt 536 sau 544, Ct 242,243
La finele perioadei soldul contului 342 „Subvenții aferente activelor entităților cu
proprietate publică” se include în rândul 610 „Alte elemente de capital propriu” din Bilanț și
în rândul 180 „Alte elemente de capital propriu” din Situația modificărilor capitalului
propriu.
Actualmente entitățile agricole beneficiază de subvenţii în conformitate cu
Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a
producătorilor agricoli.

1
În unele surse de literatură este utilizat și contul 611
Fondurile organizațiilor necomerciale reprezintă totalitatea surselor proprii de finațare ale
organizației necomerciale aferente activelor imobilizate primite cu titlul gratuit sau
primite/procurate pe seama mijloacelor cu destinație specială, precum și din rezultatele activității
economice.
Constituirea și utilizarea fondurilor organizațiilor necomerciale sunt reglementate de
Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității în organizațiile necomerciale.
Pentru generalizarea informațiilor privind existența și modificarea fondurilor
organizațiilor necomerciale este destinat contul de pasiv 341 „Fonduri”. În credit se reflectă
constituirea/majorarea fondurilor, iar în debit – utilizarea /diminuarea fondurilor.
La formarea fondurilor:
1. La calcularea sumelor ce trebuie primite:
Dt 111,112,122,121,123,234
Ct 341
2. La decontarea sumelor cu destinație specială încasate anterior de la organizațiile
necomerciale:
Dt 243, 425, 537,
Ct 341
3. La utilizarea fondurilor:
Dt 341, Ct 112, 113, 122, 123, 124, 521, 531, 533, 544
La finele perioadei de gestiune soldul contului 341 „Fonduri” se include în rândul
610 „Alte elemente de capital propriu” din Bilanț și în rândul 180 „Alte elemente de capital
propriu” din Situația modificărilor capitalului propriu.

Subiecte de autoevaluare:
1. Definiți noțiunile: rezultat financiar, profit nerepartizat, profit net, corecții ale rezultatelor anilor
precedenți, subvenții.
2. Prezentați structura rezultatului financiar conform perioadelor de obținere.
3. Caracterizați conturile de evidență a profitului.
4. Întegistrați în conturile contabile operațiunile cu privire la rezultatul financiar.
5. Întegistrați în conturile contabile operațiunile cu privire la profitul nerepartizat al anilor precedenți,
profutul utilizat al perioadei de gestiune și profitul net.
6. Descrieți modul de determinare și înregistrare în contabilitate a rezultatului financiar total.
7. Formulați operațiinule economice și prezentați corespondența de conturi cu privire la corecțiile
rezultatelor anilor precedenți și subvențiilor.
8. Argumentați în baza unui studiul de caz operațiunile de înregistrare a profitului în contabilitate pe
seama determinării veniturilor şi cheltuielilor perioadei de raportare.
9. Prezentați înregistrările contabile ce se întocmesc la reformarea Bilanțului.
10. Enumerați și caracterizați documentele în baza căror se distribuie rezultatul financiar al anilor
precedenți.

Bibliografie recomandată la unitatea de conținut 9:

1. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017. In: Monitorul
Oficial. 2018 nr.1-6 art nr : 22
2. Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134 din 02.04.1997. In: Republicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.372-382 din 31.12.2020 art.341 (cu modificările şi completările
ulterioare)
3. Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135 din 14.06.2007. In: Monitorul Oficial
Nr. 127-130 art. 548(cu modificările şi completările ulterioare)
4. Codul fiscal № 1163 din 24 aprilie 1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție
specială republicat la 08 februarie 2007 (cu modificările şi completările ulterioare).
5. Planul general de conturi contabile cu aplicare de la 1 ianuarie 2014. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova № 233-237/1533 din 22.10.2013 (cu modificările şi completările ulterioare)
(http://www.mf.gov.md).
6. Standardele Naţionale de Contabilitate cu aplicare de la 1 ianuarie 2014. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova № 233-237/1533 din 22.10.2013 (cu modificările şi completările
ulterioare) (http://www.mf.gov.md).
7. Coordonator Nederiţă A. Contabilitate financiară, Ediţia a II-a. Editura ACAP. Chişinău, 2003
– 640 p. ISBN 9975-9702-1-4
8. Grigoroi L., coordonator, Lazari L., Bîrcă A., ...etc., Manual Contabilitatea întreprinderii,
Ediția III revizuită și completată, Editura Cartier, Chişinău, 2021, 800 p. ISBN 978-9975-86-
456-5
9. Nederița, A. Corespondența conturilor contabile. Ch.: Contabilitate și audit, 2007 – 640 p.
ISBN 978-9975-9546-4-8 (cu modificările și completările ulterioare republicate în revista
Contabilitate și audit)
10. Şevciuc, T. Contabilitate financiară. Curs de prelegeri pentru studenții ciclului I, Licență,
program de studiu 0412.1 – Finanțe și bănci. USM, 2020. Disponibil pe https://moodle.usm.md/