TEMA 2.

CONTABILITATEA PROFITULUI, REZULTATULUI FINANCIAR

TOTAL ȘI ALTOR ELEMENTE DE CAPITAL PROPRIU
2.1 Contabilitatea rezultatului financiar total
2.2 Contabilitatea profitului net și a celui utilizat în perioada de gestiune
2.3. Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi
2.4 Contabilitatea corecțiilor rezultatelor anilor precedenți
2.5 Contabilitatea rezervelor din reevaluarea imobilizărilor corporale
2.6 Contabilitatea altor elemente de capital propriu

2.1 CONTABILITATEA REZULTATULUI FINANCIAR TOTAL

Rezultatul financiar este una dintre cele mai complicate categorii ale evidenţei contabile, de aceea pentru determinarea lui
sunt depuse eforturi enorme a multor contabili. Rezultatul financiar obținut în urma unei activități reprezintă diferența ditre
veniturile obținute și cheltuielile suportate în aceeași perioadă. Rezultatele financiare se determină la finele perioadei de
gestiune, la data întocmirii situațiilor financiare prin compararea veniturilor și cheltuielilor, recunoscute în procesul
desfășurării faptelor economice, cu total cumulativ de la începutul anului. În scopul adoptării deciziilor manageriale
rezultatele financiare pot calculate în orice alt moment.
DIN PUNCT DE VEDERE AL CONȚINUTULUI ECONOMIC, rezultatul financiar se prezintă sub formă de profit sau
pierdere.
DIN PUNCT DE VEDERE AL PERIOADEI ÎN CARE SE OBȚINE rezultatul financiar se divizează:
o Rezultatul financiar aferent perioadei de gestiune reprezintă profitul net sau pierderea netă obținută în anul curent
ca urmare a desfășurării acivității economice
o Rezultatul financiar aferent anilor precedenți reprezintă profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită rămase la
entitate din anii anteriori (precedenți)
o Rezultatul financiar aferent anilor precedenți constituit în perioada de gestiune (corecții ale rezultatelor anilor
precedenți) reprezintă profitul sau pierderea obținută în urma corectării în anul de gestiune a erorilor aferente anilor
precedenți
Conform SNC „Prezentarea situațiilor financiare”, rezultatele financiare reprezintă profitul (pierderea) calculat ca diferenţă
dintre veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune. În conformitate cu prevederile SNC „Capital propriu şi datorii”, profitul
nerepartizat (pierderea neacoperită) include:
- profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune,
- profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi,
- profitul utilizat al perioadei de gestiune,
- corecţiile rezultatelor anilor precedenţi.
Rezultatul financiar se determină ca diferența dintre venituri și cheltuieli, iar în contabilitate se calculează prin utilizarea
contului de pasiv (comparare) 351 „Rezultat financiar total”.

În debitul contului 351 „Rezultatul financiar total” se În creditul contului se reflectă:

reflectă: - veniturile entității economice,
-cheltuielile înregistrate de entitate, - pierderea netă a perioadei de gestiune.
-profitul net al perioadei de gestiune. Acest cont la sfârșitul perioadei de gestiune nu are sold.
Decontarea veniturilor acumulate și cheltuielilor suportate la finele anului de gestiune are loc prin întocmirea următoarelor
înregistrări contabile:
Formulele contabile la decontarea cheltuielilor suportate:
Dt 351 Ct 711, 712, 714 , 721, 722, 723, 731
Formulele contabile la decontarea veniturilor acumulate:
Dt 611, 612 , 621, 622 Ct 351
După întocmirea acestor înregistrări în cadrul contului 351 „Rezultat financiar total” se compară suma totală a veniturilor
calculată ca rulaj creditor preliminar cu suma totală a cheltuielilor calculată ca rulaj debitor preliminar, diferența
înregistrându-se ca rezultat financiar al perioadei de gestiune.
PROFIT: Dt 351 Ct 333
PIERDERE: Dt 333 Ct 351

2.2 CONTABILITATEA PROFITULUI NET ȘI A CELUI UTILIZAT ÎN PERIOADA DE GESTIUNE

Rezultatul financiar aferent perioadei de gestiune curente reprezintă profitul net sau pierderea netă obținută în anul curent
ca urmare a desfășurării activității economice. Rezultatul financiar al perioadei de gestiune curente se calculează la finele
fiecărui an de gestiune. Pe parcursul anului, rezultatul financiar se determină numai prin calcul aritmetic, iar la sârșitul aului
are loc prin întocmirea înregistrărilor contabile.
Pentru generalizarea infomației cu privire la rezultatul financiar înregistrat în anul de gestiune este destinat contului 333
„Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”.
În debitul 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei În creditul contului se înregistreză:
de gestiune” se înregistrează: -profitul net,
-pierderea netă, -decontarea pierderilor perioadei de gestiune la
-profitul utilizat, reformarea bilanțului.
-decontarea profitului net al anului de gestiune la
reformarea bilanțului.
Acest cont poate avea atât sold debitor, cât și creditor. Soldul acestui cont poate
fi:
- creditor - reprezintă suma profitului net al anului curent existent la finele perioadei de gestiune sau
- debitor - reprezintă suma pierderii nete a anului curent existentă la finele perioadei de gestiune.
Soldul debitor se va reflecta în situațiile financiare cu semnul minus (în paranteze), iar cel creditor – în mod obișnuit (fără
paranteze).
Conform prevederilor legislației în vigoare entitatea poate utiliza profitul perioadei de gestiune pe pracursul anului. Deoarece
în aspect contabil, suma profitului în contul 333 „Profit net (pierdere netă) al anului de gestiune” se determină la 31
decembrie, pe parcursul anului utilizarea profitului se înregistreaă cu ajutorul contului de activ (rectificativ) 334 „Profit
utilizat al perioadei de gestiune”.
În debitul contului 334 „Profit utilizat al perioadei de gestiune” se înregistrează suma profitului utilizat în cursul
perioadei de gestiune curente,
În creditul contului se înregistrează: decontarea profitului utilizat.
Soldul debitor reprezintă suma profitului utilizat pe parcursul anului curent existentă la finele perioadei de gestiune.
La utilizarea profitului pe parcursul anului curent se întocmesc înregistrările contabile:
 pentru formarea și majorarea rezervelor:
Dt 334 „Profit utilizat al per. de gest.” Ct 321 „Capital de rezeră”, 322 „Rezerve statutare”, 323 „Alte rezerve”
 pentru calcularea dividendelor intermediare:
Dt 334 „Profit utilizat al perioadei de gestiune” Ct 536 „Datorii față de proprietari”
Concomitent cu calculul dividendelor intermediare e necesar de reținut și achitarea impozitul pe venit în avans.
Calculul impozitului pe venit în avans, la utilizarea profitului perioadei de gestiune pe parcursul anului curent:
Dt 225 „Creanțe ale bugetului” Ct 534 „Datorii față de buget”
La reformarea Bilanțului, are loc decontarea sumei profitului utilizat al perioadei de gestiune la profitul net (pierdere netă) al
perioadei de gestiune curente prin înregistrarea contabilă:
Formula contabilă de decontare a profitului utilizat, întocmită la reformarea bilanțului:
Dt 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” Ct 334 „Profit utilizat al anului de gestiune”
La reformarea Bilanțului, rezultatul financiar al perioadei de gestiune se trece la rezultatul anilor precedenți (profitul
nerepartizat (pierdere neacoperită)), deoarece fiecare an financiar începe cu sold zero la acest cont contabil. Decontarea
profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune se contabilizează ca:
- diminuare a profitului net al perioadei de gestiune și majorare a profitului nerepartizat, sau diminuare a pierderii
neacoperite a anilor precedenți;
- diminuare a profitului nerepartizat, sau majorare a pierderii neacoperite a anilor precedenți și diminuare a pierderii nete a
perioadei de gestiune. În acest scop se întocmesc următoarele înregistrări contabile:
Formulele contabile de decontare a profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune:
la trecerea profitului net la rezultatele anilor precedenți:
Dt 333 „Profit net (pierdere netă) al per de gest” Ct 332 „Profitul nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor prec.”
la trecerea pierderii nete la rezultatele anilor precedenți:
Dt 332 „Profitul nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor prec.” Ct 333 „Profit net (pierdere netă) al per de
gest.”

2.3. CONTABILITATEA PROFITULUI NEREPARTIZAT (PIERDERII NEACOPERITE) AL ANILOR PRECEDENŢI

În categoria capitalului propriu se include și rezultatul financiar al anilor precedenți, care reprezintă profitul nerepartizat, sau
pierderea neacoperită rămasă la entitate din anii anteriori și se calculează la reformarea Bilanțului. Profitul anilor precedenți
va reprezenta o sursă proprie de finanțare până la momentul unei decizii a adunării generale a acționarilor/asociaților despre
utilizarea acestuia, iar pierderea anilor precedenți, până la acoperirea sa din rezultatul financiar al anului următor – din
rezervele constituite sau din alte surse. Rezultatul financiar al anilor precedenți se înregistrează în baza Notei de
contabilitate.
Pentru generalizarea informației privind rezultatul financiar al anilor precedenți este destinat contul 332 „Profit nerepartizat
(pierdere neacoperită) al anilor precedenți”.
În debitul contului 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” se înregistrează:
- apariția și majorarea pierderilor neacoperite ale anilor precedenți,
- utilizarea profitului anilor precedenți.
În creditul contului se înregistrează:
- apariția și majorarea profitului nerepartizat al anilor precedenți,
- acoperirea pierderilor anilor precedenți.
Acest cont poate avea sold debitor sau sold creditor.
Soldul creditor reprezintă mărimea profitului nerepartizat al anilor precedenți existent la finele perioadei de gestiune, iar cel
debitor reprezintă suma pierderii neacoperite aferente anilor precedenți existentă la finele perioadei de gestiune.
La trecerea rezultatului perioadei de gestiune la rezultatului financiar al anilor precedenți la reformarea bilanțului sunt
întocmite următoarele înregistrări contabile:
Formulele contabile de trecere a rezultatul financiar al perioadei de gestiune la rezultatul financiar al
anilor precedenți:
- la trecerea profitului net la rezultatele anilor precedenți:
Dt 333 „Profit net (pierdere netă) al per de gest” Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor prec”
- la trecerea pierderii nete la rezultatele anilor precedenți:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor prec” Ct 333 „Profit net (pierdere netă) al per de gest”
La fel, la reformarea bilanțului are loc trecerea la rezultatul financiar al anilor precedenți a corecțiilor rezultatelor anilor
precedenți, constatate în perioada de gestiune, întocmindu-se înregistrările contabile:
Formulele contabile de trecere a corecțiilor rezultatelor anilor precedenți la rezultatul financiar al anilor
precedenți:
- la trecerea corecțiilor ce au determinat rezultat favorabil (profit) la rezultatul anilor precedenți:
Dt 331 „Corecții ale rezultatelor anilor prec” Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor prec”
- la trecerea corecțiilor ce au determinat rezultat nefavorabil (pierdere) la rezultatul anilor precedenți:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” Ct 331 „Corecții ale rezultatelor anilor prec”

La profitul nerepartizat al anilor precedenți se decontează rezerva din reevaluare la ieșirea activelor imobilizate corporale
reevaluate:
Dt 343 „Rezerve din reevaluare” Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți”
La utilizarea profitului nerepartizat al anilor precedenți sunt întocmite următoarele înregistrări contabile:
Formulele contabile de utilizare al profitului anilor precedenți:
- pentru plata dividendelor:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor prec” Ct 536 „Datorii față de proprietari”
- calculul impozitului pe venit reținut din suma dividendelor calculate (în dependență de anul obținerii profitului nerepartizat):
Dt 536 „Datorii față de proprietari” Ct 534 „Datorii față de buget”
- pentru constituirea rezervelor:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor prec”
Ct 321 „Capital de rezervă” sau
Ct 322 „Rezerve statutare” sau
Ct 323 „Alte rezerve”
- majorarea capitalului social:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” Ct 311 „Capital social”

La acoperirea pierderilor anilor precedenți se întocmește înregistrarea contabilă:

Formulele contabile de acoperire a pierderilor anilor precedenți:
Dt 311 „Capital social” – prin diminuarea capitalului social
Dt 321 „Capital de rezervă” – pe seama capitalului de rezervă
Dt 322 „Rezerve statutare” – pe seama rezervei statutare
Dt 323 „Alte rezerve” – pe seama altor rezerve
Dt 317 „Prime de capital” – pe seama primelor de capital
Dt 313 „Capital nevărsat” – pe seama contribuțiilor suplimentare de la proprietari
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți”
Rezultatul financiar al anilor precedenți va fi inclus în componența capitalului propriu până la luarea unei decizii de
repartizare de către adunarea generală a proprietarilor (acționarilor/asociaților).
2.4 CONTABILITATEA CORECȚIILOR REZULTATELOR ANILOR PRECEDENȚI
Corecțiile rezultatelor anilor precedenți se contabilizează în conformitate cu SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor
contabile, erori și evenimente ulterioare” (în continuare − SNC Politici contabile). Conform SNC Politici contabile, erorile
contabile pot apărea la contabilizarea şi prezentarea elementelor (obiectelor) contabile în urma:
- aplicării incorecte a prevederilor sistemului de reglementare normativă a contabilităţii şi politicilor contabile;
- comiterii greşelilor de calcul;
- neînregistrării, înregistrării multiple şi/sau interpretării greşite a faptelor economice;
- fraudelor şi delapidărilor.
Erorile contabile pot fi stabilite la recunoașterea, evaluarea și înregistrarea elementelor situațiilor financiare, și țin de:
determinarea costului de intrare a activelor, calculul amortizării imobilizărilor necorporale și corporale, înregistrarea
creanțelor și datoriilor etc. Erorile contabile se înregistrează în contabilitate în baza documentelor ce confirmă stabilirea
erorii și notelor contabile întocmite pentru corectarea greșelii.
Modul de corectare a erorilor depinde de perioada comiterii şi perioada depistării acestora:
 eroarea comisă şi depistată în aceeaşi perioadă de gestiune se corectează prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a
depistat eroarea;
 eroarea comisă în perioada de gestiune curentă şi depistată după sfârşitul acestei perioade, dar până la semnarea
situaţiilor financiare, se corectează prin înregistrări de ajustare pentru ultima lună a acestei perioade;
 eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă şi depistată până la sfârşitul perioadei de gestiune curente
(dar după semnarea situaţiilor financiare pentru perioada în care s-a comis eroarea), se corectează prin înregistrări de
ajustare în luna în care s-a depistat eroarea;  eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă şi depistată după
sfârşitul perioadei de gestiune curente, dar până la semnarea situaţiilor financiare, se corectează prin înregistrări de ajustare
pentru ultima lună a perioadei de gestiune curente.
În continuare, vom examina contabilitatea erorilor comise în anii precedenți, pentru care identificarea și corectarea lor are
loc în perioada următoare, după aprobarea situațiilor financiare. Pentru generalizarea informației privind existenţa şi
modificarea profitului (pierderii) rezultat(e) din corectarea erorilor comise în anii precedenţi, este destinat contul de pasiv
(regularizare) 331 „Corecții ale rezultatelor anilor precedenți”. În creditul contului se înregistrează rezultatele corectărilor
sub formă de profit al anilor precedenți, constatat în perioada de gestiune sau decontarea pierderii stabilite la corectarea
rezultatelor anilor precedenți (la reformarea bilanțului). În debitul contului 331 „Corecții ale rezultatelor anilor precedenți” se
înregistrează rezultatele corectărilor sub formă de pierdere a anilor precedenți, constatate în perioada de gestiune sau
decontarea profitului stabilit la corectarea rezultatelor anilor precedenți (la reformarea bilanțului). Soldul contului 331
„Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi” reprezintă mărimea corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi determinată în
conformitate cu standardele de contabilitate. Acest sold poate fi creditor − se reflectă în situaţiile financiare cu semnul plus
(fără paranteze) sau debitor − se reflectă în situaţiile financiare cu semnul minus (între paranteze).
Înregitrările contabile de reflectare a corecțiilor anilor precedenți aferente bunurilor:
1) la suma majorării costului activelor intrate în anii precedenți se înregistrează:
Dt 111, 112 , 121, 122, 123, 125, 131, 132, 141, 142, 151, 211, 212, 213, 217, 251, 252 Ct 331
2) la suma micșorării costului activelor intrate în anii precedenți se înregistrează:
Dt 331 Ct 111, 112, 121, 122, 123, 125, 131, 132, 141, 142, 151, 211, 212, 213, 217, 251, 252
3) La anularea sumelor amortizării imobilizărilor necorporale, mijloacelor fixe, resurselor minerale și OMVSD,
calculate în plus în anii precedenți, se stabilește profit și se întocmește formula contabilă:
Dt 113, 124, 126, 152, 214 Ct 331
4) la calcularea sumelor amortizării imobilizărilor necorporale, mijloacelor fixe, resurselor minerale și OMVSD,
calculate incomplet în anii precedenți, se stabilește pierdere și se întocmește formula contabilă:
Dt 331 Ct 113, 124, 126, 152, 214
Înregitrările contabile de reflectare a corecțiilor anilor precedenți aferente creanțelor și datoriilor:
1) la restabilirea creanțelor decontate greșit în perioadele precedente, se stabilește profit:
Dt 161, 162, 163, 221, 223, 224, 226, 231, 232, 233, 234 Ct 331
2) La suma creanțelor constatate greșit în perioadele precedente, se stabilește pierdere:
Dt 331 Ct 161, 162, 163, 221, 223, 224, 226, 231, 232, 233, 234
3) La casarea datoriilor înregistrate greșit în perioadele precedente se stabilește profit:
Dt 411, 412, 413, 421, 422, 423, 424, 425, 427, 428, 511, 512, 521, 522, 523, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 541, 542 Ct 331
4) la restabilirea datoriilor decontate greșit în perioadele precedente se stabilește pierdere:
Dt 331 Ct 411, 412, 413, 421, 422, 423, 424, 425, 427, 428, 511, 512, 521, 522, 523, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 541, 542
La reformarea bilanțului, corecțiile rezultatelor anilor precedenți se decontează în cadrul rezultatului financiar al anilor
precedenți, întocmindu-se formulele contabile:
1) la decontarea profitului stabilit la corectarea rezultatelor anilor precedenți:
Dt 331 „Corecții ale rezultatelor anilor precedenți”; Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți”.
2) la decontarea pierderii stabilite la corectarea rezultatelor anilor precedenți:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți”; Ct 331 „Corecții ale rezultatelor anilor precedenți.

Exemplu. O entitate în iunie 202X+1 a depistat că în costul de intrare a unui lot de mărfuri în cantitate de 1 800 unităţi, care
au fost procurate în decembrie 202X, nu au fost incluse costurile de transport în sumă de 11 700 lei. Acestea au fost eronat
atribuite la cheltuieli curente. La 31 decembrie 202X în stoc au rămas (nu au fost vîndute) 1 200 unităţi din acest lot.
1) iunie 202X+1 înregistrează corectarea erorii comise în perioada de gestiune precedentă:
Dt 217 „Mărfuri” Ct 331 „Corecții ale rezultatelor anilor precedenți” – 7 800 lei ((11 700 lei / 1 800 unităţi х 1 200 unităţi)
La finele perioadei, infomația privind rezultatul financiar al anilor precedenți, constatat în anul de gestiune ca rezultat al
corecțiilor efectuate, se include în Bilanț și Situația modificărilor capitalului propriu în mod obișnuit, dacă se înregistrează sub
formă de profit, sau în paranteze dacă se înregistrează sub formă de pierdere.

2.5 Contabilitatea rezervelor din reevaluarea imobilizărilor corporale

Rezervele din reevalure se contabilizează în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”. Conform SNC
„Imobilizări necorporale și corporale”, în conformitate cu politicile contabile ale entităţii, evaluarea ulterioară a imobilizărilor
corporale poate fi efectuată în baza modelului reevaluării.
Reevaluarea se aplică tuturor obiectelor clasei de imobilizări din care face parte obiectul reevaluat. O clasă de imobilizări
reprezintă o grupă de active de aceeaşi natură şi cu utilizări similare în activităţile entităţii. Exemple de clase de imobilizări
corporale sunt: terenurile, clădirile, construcţiile speciale, maşinile, utilajele şi instalaţiile tehnice, mijloacele de transport,
inventarul şi mobilierul, alte mijloace fixe. Conform politicilor contabile, entitatea poate aplica diferite modele de evaluare
ulterioară pentru diferite clase de imobilzări (de exemplu, utilajele pot fi evaluate după modelul bazat pe cost, iar clădirile –
conform modelului de reevaluare). În cazul aplicării modelului reevaluării, imobilizările se evaluează la valoarea reevaluată
care reprezintă valoarea justă la data reevaluării diminuată cu suma amortizării şi pierderilor din depreciere cumulate.
Frecvenţa reevaluărilor depinde de modificările valorilor juste ale imobilizărilor corporale reevaluate (de exemplu, anual –
pentru utilaje sau o dată la 3 sau 5 ani – pentru obiecte imobile). Valoarea justă a imobilizărilor se determină în baza valorii
lor de piaţă. Reevaluarea poate fi efectuată de către un evaluator independent sau de o comisie numită de conducătorul
entităţii.
Valoarea contabilă a activului reevaluat se ajustează la valoarea reevaluată în unul din următoarele moduri:
1) costul de intrare sau costul corectat se reevaluează în baza datelor preţurilor de piaţă sau proporţional cu modificarea
valorii contabile. Amortizarea acumulată la data reevaluării este ajustată, astfel încât să fie egală cu diferenţa dintre costul
de intrare şi valoarea contabilă a activului după diminuarea pierderilor din depreciere cumulate;
2) amortizarea cumulată este eliminată din costul de intrare (corectat) al activului. Suma ajustării amortizării imobilizărilor se
ia în calcul la determinarea mărimii surplusului sau reducerii de reevaluare.
Diferenţele din reevaluare se determină pe fiecare obiect de imobilizări reevaluat şi se contabilizează în funcţie de efectul
(majorare/diminuare) acestora asupra valorii contabile a obiectului. Nu se admite compensarea reducerii de reevaluare a
unui obiect pe seama surplusului de reevaluare a altui obiect, chiar dacă aceste obiecte fac parte din aceeaşi clasă.
Diferenţele din reevaluarea imobilizărilor se contabilizează în felul următor:
Surplusul de reevaluare se recunoaşte în componenţa capitalului propriu ca rezerve din reevaluare. Surplusul de
reevaluare care compensează reducerea de reevaluare a aceluiaşi obiect, decontat anterior la cheltuieli, se recunoaşte ca
venituri curente. Pentru generalizarea informației privind surplusul de reevaluare, este destinat contul de pasiv 343 „Rezerve
din reevaluare”. În creditul acestui cont se înregistrează recunoaşterea/majorarea surplusului de reevaluare, iar în debitul
contului 343 „Rezerve din reevaluare” se înregistrează diminuarea/decontarea surplusului de reevaluare.
Soldul contului 343 „Rezerve din reevaluare” este creditor şi reprezintă mărimea surplusului de reevaluare determinată în
conformitate cu standardele de contabilitate.
Exemplu. În urma reevaluării, valoarea contabilă a unui obiect de mijloace fixe s-a majorat cu 55 300 lei. Conform datelor
reevaluării precedente, la cheltuielile curente a fost decontată reducerea de reevalure în mărime de 22 100 lei.
În baza datelor din exemplu, surplusul de reevaluare se înregistrează în următorul mod:
- ca majorare concomitentă a mijloacelor fixe şi veniturilor curente:
Dt 123 Ct 621 – 22 100 lei.
- ca majorare concomitentă a mijloacelor fixe şi capitalului propriu:
Dt 123 Ct 343 – 33 200 lei. (55 300 lei - 22 100 lei);
Reducerea de reevaluare se recunoaşte ca cheltuieli curente. În cazul existenţei unui surplus de reevaluare pentru acelaşi
obiect, reducerea se decontează la diminuarea capitalului propriu.
Exemplu. În urma reevaluării din 31.12.202X, valoarea contabilă a unui obiect de mijloace fixe s-a diminuat cu 42 800 lei.
Conform datelor reevaluării precedente din anul 202X-2, în capitalul propriu a fost inclus surplusul de reevalure în mărime de
15 600 lei.
În baza datelor din exemplu, reducerea de reevaluare se înregistrează în următorul mod:
– ca diminuare concomitentă a capitalului propriu şi mijloacelor fixe:
Dt 343 Ct 123 – 15 600 lei.
– ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a mijloacelor fixe în sumă de 27 200 lei (42 800 lei - 15 600 lei).
Dt 721 Ct 123 – 27 200 lei.
Surplusul de reevaluare se decontează prin transferul direct al sumei totale a surplusului la profitul nerepartizat (pierderea
neacoperită) la ieşirea obiectului reevaluat prin formula contabilă:
Dt 343 „Rezerve din reevaluare” Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”.
Nicio parte din surplusul de reevaluare nu poate fi distribuită direct sau indirect (de exemplu, pentru plata dividendelor,
majorarea capitalului social, constituirea rezervelor, acoperirea pierderilor anilor precedenţi). Entitatea poate reevalua
obiectele de imobilizări complet amortizate, separat de clasa din care acestea fac parte, cu stabilirea acestora unei noi valori
şi a unei noi durate de utilizare corespunzătoare perioadei estimate rămase de utilizare.
Exemplu. Entitatea dispune de un utilaj complet amortizat, dar care este utilizat în procesul de fabricare a produselor.
Costul de intrare al utilajului constituie 150 000 lei şi coincide cu amortizarea cumulată. Conform deciziei conducerii entităţii,
utilajul a fost reevaluat de către un evaluator independent. Valoarea reevaluată a utilajului este egală cu 48 500 lei, iar
durata de utilizare estimată după reevaluare – 4 ani. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:
- decontarea amortizării cumulate a utilajului ca diminuare concomitentă a amortizării şi valorii mijloacelor fixe:
Dt 124 Ct 123– 150 000 lei.
- reflectarea valorii reevaluate în mărime de 48 500 lei – ca majorare concomitentă a valorii MF şi capitalului propriu:
Dt 123 Ct 343 – 48 500 lei.
Utilajul se va amortiza pe durata estimată de 4 ani conform metodei prevăzute în politicile contabile.
2.6 CONTABILITATEA ALTOR ELEMENTE DE CAPITAL PROPRIU
Alte elemente de capital propriu includ:
- subvenții aferente activelor entităților cu proprietate publică, decontate după îndeplinirea condițiilor contractuale;
- fonduri ale organizației necomerciale;
- alte elemente de capital propriu.
Subvențiile, ca parte componentă a capitalului propriu, se contabilizează doar pentru entitățile de stat, municipale și alte
entități similare, inclusiv instituțiile publice cu autonomie financiară (entități cu proprietate publică). Conform prevederilor
SNC „Capital propriu şi datorii”, subvenţiile reprezintă asistenţă acordată de Guvern, alte autorităţi ale administraţiei
publice, instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale sub forma unor transferuri de resurse cu condiţia respectării de
către entitate a anumitor cerinţe.
Din noţiunile de subvenție se pot identifica elementele definitorii ale subvenţiilor, evidenţa cărora este reglementată de SNC
„Capital propriu şi datorii”:
– transferul din resursele statului;
– asigurarea avantajelor;
– în schimbul respectării de anumite condiţii.
Subvențiile pot fi primite sub formă monetară sau nemonetară. Forma în care au fost primite subvențiile influențează asupra
evaluării inițiale a acestora.
Subvenţiile se evaluează iniţial în funcţie de forma (monetară sau nemonetară) în care acestea au fost primite, astfel:
 subvenţiile primite sub formă monetară se evaluează la valoarea lor nominală, iar
 subvenţiile primite sub formă nemonetară în mărimea valorii de intrare a activelor primite care se determină în
conformitate cu standardele de contabilitate.
Pentru generalizarea informaţiei privind existența și modificarea subvențiilor pentru entitățile cu proprietate publică este
destinat contul 342 „Subvenţii aferente activelor entităţilor cu proprietate publică”, care este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se înregistrează recunoaşterea subvenţiilor primite de către entitate, iar în debitul contului dat se înregistrează
suma subvenţiilor spre restituire sau atribuirea acestora la majorarea capitalului social. Soldul contului 342 „Subvenţii
aferente activelor entităţilor cu proprietate publică” este creditor şi reprezintă mărimea subvenţiilor entităţilor cu proprietate
publică determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
Subvenţiile recunoscute se înregistrează iniţial (la primirea documentului confirmativ) ca majorare simultană a creanţelor şi a
datoriilor (veniturilor anticipate), în funcție de termen:
 pe termen lung:
Dt 161 „Creanțe pe termen lung” – în cazul când perioada de încasare depășește un an;
Dt 234 „Alte creanțe curente” – în cazul când perioada de încasare este de până la un an;
Ct 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
 pe termen scurt:
Dt 234 „Alte creanțe curente”;
Ct 535 „Venituri anticipate curente”
Primirea efectivă a subvenţiilor se reflectă ca majorare a activelor respective sau diminuare a datoriilor faţă de stat şi/sau alţi
creditori şi diminuare a creanţelor:
Dt 112, 121, 122, 123, 242, 161
Ct161 „Creanțe pe termen lung” – în cazul stabilirii subvenției pe o perioadă mai mare de un an;
Ct 234 „Alte creanțe curente” – în cazul stabilirii subvenției pe o perioadă de până la un an.
Dacă termenul de îndeplinire a condițiilor de acordare a subvenției înregistrată ca pe termen lung a survenit sau va surveni
într-o perioadă de până la un an, atunci are loc decontarea veniturilor anticipate pe termen lung în categoria celor curente,
înregistrându-se formula contabilă:
Dt 424 „Venituri anticipate pe termen lung”; Ct 535 „Venituri anticipate curente”.
Entităţile cu propritate publică decontează (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) subvenţiile aferente activelor primite de
la Guvern şi alte autorităţi ale administraţiei publice, înregistrate iniţial ca datorii (venituri anticipate), la majorarea altor
elemente de capital propriu, prin înregistrarea contabilă:
Dt 424, 535 Ct 342 „Subvenţii aferente activelor entităţilor cu proprietate publică”.
Decontarea acestor subvenţii se înregistrează ca diminuare a altor elemente de capital propriu şi, respectiv, ca majorare a
capitalului social şi/sau a veniturilor curente, prin înregistrarea contabilă:
Dt 342 „Subvenţii aferente activelor entităţilor cu proprietate publică”; Ct 311, 611, 612
Exemplu. La începutul anului 202X, entitatea municipală „X”, specializată în construcția edificiilor inginerești și drumuri, a
primit sub formă de subvenție din partea municipiului un utilaj care nu necesită montaj, în valoare de 400 000 lei, cu condiția
reparației magistralei, condiție care a și fost realizată, astfel în luna octombrie fiind dat în exploatare, după efectuarea
reparației. Amortizarea utilajului se calculează prin metoda liniară, durata de utilizare – 5 ani, valoarea reziduală – 10 000 lei.
Conform deciziei proprietarilor, subvenția va fi trecută la venituri.
1) Recunoașterea inițială a subv., ca urmare a primirii documentului confirmativ din partea Consiliului Municipal:
Dt 234 „Alte creanțe curente” Ct 424 „Venituri anticipate pe termen lung” – 400 000 lei.
2) Înregistrarea subvenției primite sub forma unui mijloc fix:
Dt 123 Ct 234 „Alte creanțe curente” – 400 000 lei.
3) Înregistrarea subvenției după îndeplinirea condițiilor stabilite:
Dt 424 „Venituri anticipate pe TL” Ct 342 „Subvenţii aferente activelor entităţilor cu proprietate publică” – 400 000 lei.
4) Calculul amortizării lunare a utilajului timp de 5 ani
Dt 821 Ct 124 – 6 500,00 lei ((400 000 lei – 10 000 lei) / (5 ani x 12 luni))
5) Constatarea valorii subvenției ca venit, pe măsura calculării amortizării utilajului (lunar):
Dt 342 „Subvenţii aferente activelor entităţilor cu proprietate publică” Ct 611– 6 500,00 lei.
În cazul când condițiile contractuale ale subvenției nu sunt îndeplinite, suma acesteia trebuie restituită, fiind întocmite
formulele contabile:
a) Înregistrarea subvenției spre restituire pînă la îndeplinirea condițiilor contractuale:
Dt 424 „Venituri anticipate pe termen lung”, 535 „Venituri anticipate curente”;
Ct 536 „Datorii faţă de proprietari”, 544 „Alte datorii curente”.
b) Ahitarea subvenției restituite:
Dt 536 „Datorii față de proprietari”, 544 „Alte datorii curente”;
Ct 242 „Conturi curente în monedă națională”, 243 „Conturi curente în valută străină”.
În cazul subvențiilor neutilizate sau utilizate contrar destinațiilor (după îndeplinirea condițiilor contractuale), se înregistrează
restituirea subvenției:
Dt 342 „Subvenţii aferente activelor entităţilor cu proprietate publică”
Ct 536 „Datorii faţă de proprietari”, 544 „Alte datorii curente”.
Evidența analitică a subvențiilor se ține pe surse de intrare și destinații de utilizare a acestora.
Constituirea și utilizarea fondurilor organizațiilor necomerciale sunt reglementate de Indicațiile metodice privind
particularitățile contabilității în organizațiile necomerciale. Fondurile organizației necomerciale pot fi:
- Aporturile inițiale ale fondatorilor
- Fonduri de active imobilizate
- Fonduri de autofinanțare
- Alte fonduri
Conform Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității în organizațiile necomerciale, fonduri ale organizaţiei
necomerciale reprezintă totalitatea surselor proprii de finanţare ale organizaţiei necomerciale aferente activelor imobilizate
(imobilizărilor necorporale şi corporale etc.) primite cu titlul gratuit sau primite/procurate pe seama mijloacelor cu destinaţie
specială, mijloacelor nepredestinate, precum şi din rezultatele activităţii economice.
Pentru generalizarea info privind existența și modificarea fondurilor organizațiilor necom. este destinat contul 341 „Fonduri”.
În debitul contului 341 „Fonduri” se înregistrează utilizarea/diminuarea fondurilor.
În creditul contului se înregistrează constituirea/majorarea fondurilor.
Soldul creditor reprezintă suma fondurilor organizațiilor necomerciale, existente la finele perioadei de gestiune.
Formulele contabile de constituire/majorare a fondurilor organizațiilor necomerciale:
Dt 111, 112, 121, 122, 123, 234, 242, 243, 425, 537 Ct 341
Formulele contabile la utilizarea/diminuarea fondurilor organizațiilor necomerciale:
Dt 341 Ct 112, 113, 122, 123, 124, 521, 531, 533, 544

Fondurile ONC cuprind:

1) aporturile inițiale ale fondatorilor în cadrul ONG sunt aporturile efectuate inițial de către fondatorii organizației și se
înregistrează ca majorare concomitentă a creanțelor curente și a fondurilor (Dt234 Ct341.1). Intrarea aporturilor fondatorilor
fundației se înregistrează ca majorare concomitentă a numerarului și diminuare a creanțelor curente (Dt242,243 Ct234);
2) fondul de active imobilizate cuprinde finanțările și încasările cu destinație specială și mijloacele nepredestinate aferente
activelor imobilizate (imobilizărilor necorporale și corporale etc.) procurate/create, precum și costurile ulterioare, capitalizate.
Constituirea (majorarea) fondului de active imobilizate se înregistrează în cazul decontării finanțărilor și încasărilor cu
destinație specială, primirii mijloacelor nepredestinate sub formă de imobilizări sau utilizării ulterioare a acestor mijloace
pentru procurarea/crearea imobilizărilor. Diminuarea fondului de active imobilizate se reflectă pe măsura calculării
amortizării și ieșirii imobilizărilor;
3) fondul de autofinanțare include excedentul (deficitul) din activitatea statutară, inclusiv profitul (pierderea) din activitatea
economică. Acest fond poate fi utilizat pentru finanțarea misiunilor speciale și în alte scopuri stabilite de organele de
conducere ale organizației necomerciale. Utilizarea fondului de autofinanțare se înregistrează pentru:
 finanțarea misiunilor speciale – ca diminuare a fondului de autofinanțare și majorare a finanțărilor și încasărilor cu
destinație specială (Dt341.3 Ct425,537);
 alte scopuri – ca diminuare a fondului de autofinanțare și majorare a datoriilor, etc (Dt341.3 Ct544).
4) alte fonduri cuprind:
 sursele aferente mijloacelor restricționate pentru utilizare sau create de ONC conform deciziei organelor de
conducere sau la cerința finanțatorilor, donatorilor etc.;
 rezervele prevăzute de legislație, statut sau alte rezerve. Aceste rezerve se constituie din contul fondului de
autofinanțare și sînt destinate pentru acoperirea deficitului (pierderii) sau pentru alte scopuri stabilite de legislație și
organele de conducere (Dt341.3 Ct341.4).

Alte elemente de capital propriu includ elemente de capital care nu sunt regăsite în componentele pezentate mai
sus. Se utilizează contul de pasiv 344 „Alte elemente de capital propriu”.