TEMA VI: Analiza lichidității întreprinderii.

Obiective :
1) Clasarea activelor și surselor de constituire a lor pentru aprecierea lichidității;
2) Analiza expresă a lichidității;
3) Analiza factorială a lichidității.

Obiectivul:1
Pentru obţinerea rezultatelor veridice în procesul analizei lichidităţii totalitatea activelor întreprinderii se
grupează în funcţie de capacitatea acestora de a se transforma în mijloace băneşti. În teoria şi practica
economică se aplică abordări numeroase în privinţa clasării activelor disponibile după acest criteriu. Vom
examina una din posibile variante de clasificare conform căreia se evidenţiază următoarele grupe de
active:
1) A1 – cuprinde active perfect lichide, precum sunt mijloacele băneşti. Uneori în această grupă se
includ şi investiţiile pe termen scurt care nu întotdeauna este acceptabil în condiţiile pieţei
insuficient dezvoltate de valori mobiliare;
2) A2 – conţine active uşor realizabile: produse finite, mărfuri, investiţii şi creanţe curente;
3) A3 – integrează active lent realizabile, precum sunt stocurile de mărfuri şi materiale, alte active
circulante. În această grupă deseori se includ şi investiţiile pe termen lung;
4) A4 – include active greu realizabile, la care se referă activele imobilizate.
Concomitent cu gruparea activelor disponibile, analiza lichidităţii implică clasificarea surselor de
finanţare reflectate în pasivul Bilanţullui contabil. În dependenţă de necesitatea achitării la termenele
scadente, se deosebesc următoarele grupe de pasive:
1) P1 – conţine datorii urgente, adică cele scadente cu termenul de plată expirat;
2) P2 – cuprinde datorii curente cu termenul de plată neexpirat;
3) P3 – cuprinde datorii pe termen lung;
4) P4 – include capital propriu.

Clasificarea activelor şi pasivelor întreprinderii în funcţie de aceste criterii, examinarea corelaţiilor

existente dintre grupele evidenţiate permite aprecierea lichidităţii bilanţului contabil. Bilanţul contabil se
consideră absolut lichid, dacă se respectă următoarele relaţii:
A1 ≥P1; A2 ≥P2; A3 ≥P3.
În urma menţinerii acestor inegalităţi se iveşte încă o relaţie: A4 ≤P4. Inegalitatea indicată are, pe de o
parte, un caracter rezultant, iar pe de altă parte, un conţinut economic foarte profund. Îndeplinirea acestei
condiţii semnifică faptul că la întreprindere există fondul de rulment net pozitiv.
Vom clasifica activele întreprinderii în funcţie de capacitatea acestora de a se transforma în mijloace
băneşti. Concomitent vom grupa sursele de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele
scadente. În baza datelor Bilanţului contabil vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele
obţinute.
Tabelul 6.1: Clasificarea activelor în funcţie de gradul lichidităţii şi pasivelor după scadenţă.
Nr. Grupe de active şi pasive La începutul La sfîrşitul
Crt. anului anului
1 2 3 4
1. Total active 42 514 531 43 690 646
1.1. A1 – mijloace băneşti 216 095 63 369
1.2. A2 – investiţii şi creanţe cuente 3 755 027 2 569 88
1.3. A3 – stocuri de mărfuri şi materiale, alte active circulante 6 991 642 10 068 802
1.4. A4 – active pe termen lung 31 551 767 30 988 687
2. Total pasive 42 514 531 43 690 646
2.1. P1 – datorii urgente(pe termen scurt cu termenul expirat) 1 653 632 4 456 374
2.2. P2 – datorii curente(pe termen scurt cu termenul neexpirat) 3 821 672 3 240 512
2.3. P3 – datorii pe termen lung 2 233 069 1 967 394
2.4. P4 – capital propriu 34 806 158 34 026 366

Notă: Rîndul 2.1. din tabelul 6.1 se determină prin însumarea datoriilor cu termenul expirat în baza
datelor Anexei la Bilanţul contabil, iar rîndul 2.2. – ca diferenţa dintre suma datoriilor pe termen scurt din
Bilanţul contabil şi rîndul 2.1. din tabelul 6.1.
Concluzii : Studierea informaţiei prezentate în tabelul permite de a conchide că atât la începutul, cât şi la
sfîrşitul anului, suma activelor sunt perfect lichide.

Obiectivul:2
În analiza lichidităţii sunt abordate următoarele noţiuni:
Capacitatea de plată reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita toate obligaţiunile de plată pe termen
lung şi pe termen scurt, la termenul de scadenţă a acestora.
Solvabilitatea reflectă capacitatea de plată a tuturor datoriilor întreprinderii într-o perioadă mai
îndelungată de timp.
Lichiditatea bilanţului contabil reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita toate datoriile pe termen
scurt din contul mijloacelor de plată.
Lichiditatea activelor reflectă proprietatea elementelor patrimoniale ale întreprinderii de a fi transformate
în mijloace băneşti.
Formula de bază pentru calculul lichidităţii bilanţului contabil se exprimă ca:
L =

În practica autohtonă lichiditatea bilanţului contabil se analizează după trei indicatori:

1. Rata de lichiditate absolută (de gradul I):

LA =

Plafonul teoretic al acesteia constituie 0,2-0,25.

2. Rata de lichiditate intermediară (de gradul II). Această rată caracterizează solvabilitatea agentului
economic care se calculează conform formulei:

LI =

Plafonul teoretic constituie 0,7-0,8, ceea ce semnifică că la fiecare leu de datorii pe termen scurt
întreprinderea trebuie să dispună de 70-80 bani mijloace băneşti ,investiţii şi creanţe pe termen
scurt, pentru a putea face faţă datoriilor sale pe termen scurt. În cazul când acest indicator va
corespunde plafonului stabilit întreprinderea poate să obţină credite bancare pe termen scurt.
3. Rata de lichiditate curentă (de gradul III). Această rată caracterizează nivelul de acoperire a
datoriilor cu active curente disponibile, formula de calcul este:

LC =

Plafonul teoretic constituie 2,0-2,5, ceea ce înseamnă că la fiecare leu de datorii pe termen scurt,
activele circulante trebuie să constituie cel puţin 2,0-2,5 lei.
Toţi aceşti indicatori se analizează în dinamică după tabelul 6.2

Tabelul 6.2: Analiza lichidităţii bilanţului contabil în dinamică.

Indicatori Metoda de calcul Anul Anul de Abateri Plafonul
precedent gestiune (+/-) teoretic
Rata de lichiditate absolută 0,0000 0,0044 +0,0044 0,2-0,25

Rata de lichiditate intermediară 0,3569 0,2074 -0,1495 0,7-0,8

Rata de lichiditate curentă 0,5659 0,2942 -0,2717 2,0-2,5

Concluzii: Conform calculelor efectuate în tabel putem să constatăm că nici un indicator de lichiditate nu
se încadrează în limitele intervalului optim atât în anul precedent cât şi în anul de gestiune. Analizând rata
de lichiditate absolută observăm că în anul precedent aceasta a fost egală cu zero, deoarece întreprinderea
nu dispunea de mijloace băneşti. La finele anului de gestiune întreprinderea dispunea doar de 0,0044 bani
pentru a acoperi un leu de datorii pe termen scurt, ceea ce se consideră ca incapacitate de achitare a
datoriilor pe termen scurt. Referitor la rata de lichiditate intermediară se observă reducerea acestuia în
dinamică cu 42 p.p. (0,1495/0,3569×100%). Acest indicator nu se încadrează în intervalul optim, ceea ce
înseamnă că întreprinderea va imobiliza nu numai mijloacele băneşti, dar şi creanţele pe termen scurt,
adică ea nu este solvabilă fiindcă valorile efective sunt cu mult mai mici decât intervalul optim. Aceeaşi
evoluţie este caracteristică şi pentru rata de lichiditate curentă, care atestă o reducere în dinamică, ceea ce
semnifică că întreprinderea nu dispune de active curente suficiente pentru a achita datoriile pe termen
scurt.

Obiectivul:3
Analiza factorială a lichidității bilanțului contabil se efectueaza în baza ratei de lichiditate curentă (rata de
lichiditate de gradul III).
Etapele de analiză conform acestei rate sunt:
Etapa I: Se calculeaza influența factorilor generali asupra modificării lichidității curente, aceștia sunt:
1. Modificarea valorii activelor circulante (∆AC).
2. Modificarea datoriilor curente (∆DC).
Calculul influenței factorilor se efectueaza conform tabelului 6.3, după următoarele relații:

1. Lc = - formula dependenței factoriale

1.2. =

1.3. =

Tabelul 6.3: Calculul influenței factorilor generali asupra modificării lichidității curente.
Indicatori La finele anului Calculul influenței factorilor Rez.Iinfl.
precedent de gestiune (unități)
1.∆Activelor curente 2324,8 1014,0 –0,3803

2.∆Datoriilor pe termen scurt 4108,4 3446,8 +0,1086

3.Lichiditatea curentă (Lc) 0,5659 0,2942 –0,3803+0,1086 = x

=0,2942 – 0,5659 = –0,2717
Concluzii : Conform calculelor efectuate în tabel se constată că reducerea ratei lichidității curente a fost
cauzată de acțiunea negativă a activelor circulante . Astfel reducerea valorii activelor circulante de la
2324,8 mii lei până la 1014 mii lei, a determinat reducerea lichidității curente cu 0,3803 unități.
Concomitent diminuarea datoriilor pe termen scurt de la 4108,4 mii lei până la 3446,8 mii lei a acționat
pozitiv spre majorarea ratei lichidității curente cu 0,1086 unități. Ca rezervă internă de majorare a
lichidității curente se consideră creșterea valorii activelor circulante până la nivelul anului precedent ce
poate să asigure creșterea lichidității curente cu 0,3803 unități.

Etapa II: Se calculează influența factorilor detaliați asupra modificării ratei lichidității curente. În calitate
de factori detaliați se consideră elementele componente a activelor circulante și a datoriilor pe termen
scurt. Calculul influenței factorilor detaliați asupra lichidității curente se efectuează conform tabelului 6.4,
după următoarele formule :

1. =

2. =

Tabelul 6.4: Calculul influenței factorilor detaliați la modificarea ratei lichidității curente.

Indicatori La finele anului Abat. Cota fact. Rez.Infl.

precedent de gestiune absol. detal.(%) (p.p.)
1.Active curente total : 2324,8 1014,0 -1310,8 100,00 -0,3803
1.1 Stoc de mărfiri și materiale 859,1 298,3 -560,8 +42,78 -0,1627
1.2 Creanțe pe termen scurt 1464,4 700,0 -764,4 +58,32 -0,2218
2.Datorii pe termen scurt total total: 4108,4 3446,8 -661,6 100,00 +0,1086
2.1 DTS financiare 832,0 664,9 -167,1 +25,16 +0,0274
2.2 DTS comerciale 1161,2 1227,1 +62,9 -2,51 -0,0103

Concluzii: Conform calculelor efectuate în tabel se constată că reducerea ratei lichidității curente a fost
determinată de următorii factori detaliați :
1. Reducerii stocului de mărfiri și materiale cu 0,1627 p.p;
2. Reducerii creanțelor pe termen scurt cu 0,2218 p.p;
3. Majorării datoriilor comerciale pe termen scurt cu 62,9 mii lei care a condus la reducerea
lichidității curente cu 0,0103 p.p.
Concomitent reducerea datoriilor financiare pe termen scurt cu 167,1 mii lei a condiționat creșterea
lichidității curente cu 0,0274 p.p.