ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA ”FINANȚE”
CATEDRA ”BĂNCI ȘI ACTIVITATE BANCARĂ”

Cristina URMAȘU

Studiu individual
la unitatea de curs
“Management Bancar”

Autor:
student gr. FB155
învățămînt cu frecvență la zi
URMAȘU Cristina
__________________
(semnătura)
Conducător științific
lect.sup., ANDRONIC Alesea

__________________
(semnătura)

Chișinău, 2017
 „1. Strategia de gestiune a lichidității:
Lichiditatea bancară reprezintă capacitatea unei bănci de a trasforma în orice moment
activele sala cu costuri minime în mijloace bănești, necesare pentru a-și onora obligațiile sale la
solicitarea clienților săi, sau la orice necesitate. Insuficiența de lichiditate duce la amânarea plăților
și declararea insolvabilității bancare.
Cea mai importantă sarcină a gestiunii lichidităţii este evaluarea, în mod corect, a
necesităţilor de lichidităţi pentru fiecare moment de timp şi acoperirea acestor necesităţi cu costuri
mici.
Principiul I al lichidităţii prevede ca suma activelor băncii cu termenul de rambursare
mai mare de 2 ani să nu depăşească suma resurselor ei financiare.
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑔
K1 =
𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑔
 1 (1.1.)

Principiul II al lichidităţii, care prevede că lichiditatea curentă a unei bănci, exprimată

ca coeficient al activelor lichide la activele totale, nu trebuie să fie mai mică decât rata procentuală
stabilită, care, actualmente, este de 20%.
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑙𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒
K2 = *100,  20% (1.2.)
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒

Tabelul 1.1.
Calcularea lichidității bancare

Perioada Abaterea, %
Indicatori 2013 2014 2015 2016 2016/2013 2016/2015
Principiul I - Lichiditatea pe
termen lung, % 0,83 0,81 0,68 0,72 -0,11 0,04
Principiul II - Lichiditatea
curentă, % 28,53 27,30 38,28 43,71 15,18 5,43

Concluzie: Din datele prezentate în tabel observăm că ambii indicatori ai lichidității

corespund cerințelor legislative în vigoare. În anul 2016, banca înregistrează o creștere a principiului
I al lichidității ( 1) cu 0,04 % față de anul 2015, motivate de creșterea valorii activelor pe termen
lung și micșorarea volumui de resurse financiare cu termenul de scadență mai mare de 2 ani. Banca
trebuie să fie perseverentă, fiind că cu astfel de tendințe poate ajunge la depășirea limitelor
legislative. Totodată comparând nivelul principiului I al lichidității în anul 2016 față de anul 2013,
observăm o diminuare a acestuia cu 0,11 %, ceea ce reprezintă o tendință pozitivă pentru bancă.
Principiul II al lichidității ( 20%), pentru anul 2016 a înregistrat o creștere cu 5,43 % față
de anul 2015. Majorarea indicatorului poate fi explicată prin creșterea semnificativă a activelor
lichide. În dinamică observăm că în anul 2016 comparativ cu anul 2013, principiul II al lichidității
a crescut cu 15,18 %.
Calcularea principalilor indicatori pe active de apreciere a lichidității bancare:
1. Poziţia monetară, care reprezintă valoarea la un moment dat a activelor lichide ale unei
bănci. Se determină ca raportul dintre valoarea tuturor activelor lichide ale unei bănci la un moment
dat şi activele totale.
𝑁𝑢𝑚𝑒𝑟𝑎𝑟+𝐶𝑜𝑛𝑡.𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑏.+𝑁𝑢𝑚𝑒𝑟.𝐵𝑁𝑀
PM = *100 (1.3.)
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒

2
 2. Ponderea hârtiilor de valoare lichide (sau lichiditatea generată de titlurile de valoare),
reprezintă raportul dintre valoarea hârtiilor de valoare, cu un grad înalt de lichiditate (de cele mai
dese ori aici se includ Hârtiile de Valoare de Stat (HVS)) şi activele totale.
𝐻â𝑟𝑡𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑡
HVl = ∗ 100 (1.4.)
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
Ponderea înaltă a acestui indicator presupune o lichiditate înaltă corelată cu profitabilitatea.
3. Poziţia fondurilor de rezervă (sau poziţia netă, în raport cu Banca Centrală), reprezintă
raportul dintre suma mijloacelor băneşti, datorate de Banca Centrală, diminuată cu valoarea
creditelor contractate de la aceasta şi activele totale ale băncii.
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑓𝑜𝑛𝑑𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑒𝑒𝑟𝑣ă−𝐶𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑒 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒
P fr = ∗ 100 (1.5.)
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒

Dinamica pozitivă a acestui indicator este favorabilă pentru bancă şi desemnează o

poziţie puternică a lichidităţii.
4. Coeficientul fondurilor imobilizate, care presupune aprecierea ponderii fondurilor
imobilizate în total active.
𝐶𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑒+𝐴𝑙𝑡𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧ă𝑟𝑖
K fi = ∗ 100 (1.6.)
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒

Scăderea indicatorului va determina creşterea lichidităţii, creşterea indicatorului- creşterea

profitabilităţii în defavoarea lichidităţii.
Tabelul 1.2.

Date inițial pentru calcularea principalilor indicatori pe active de apreciere a lichidității

bancare
Unitatea de măsură, LEI
Perioada
Indicatori 2013 2014 2015 2016
Numerar 371 095 273 414 818 656 515 479 082 465 309 983
Disponibilul în conturi
curente la alte bănci 2 294 932 135 2 347 040 640 4 968 493 963 6 562 750 974
Disponibilul în contul de
rezervă la Banca Centrală -
rezerva minimă obligatori 509 854 661 690 444 136 1 008 323 754 941 109 430

Hârtii de valoare de stat 646 128 306 765 370 406 442 246 889 656 923 604

Total fond de rezervă 509 854 661 690 444 136 1 008 323 754 941 109 430

Credite centralizate
Credite 8 918 042 345 10 458 380 143 10 553 387 009 9 880 543 928

Alte imobilizări 392 221 055 417 403 488 465 066 128 880 386 444
Total Active 13 414 121 350 15 341 423 755 18 230 936 232 19 746 424 542

3
 Tabelul 1.3.
Calcularea principalilor indicatori de apreciere a lichidității bancare pe active
Perioada
Indicatori Abaterea Abaterea
2013 2014 2015 2016 2016/2013 2016/2015
(p.p.) (p.p.)
Poziția monetară (%) 23,68 22,5 35,61 40,36 16,68 4,75

Ponderea hârtiilor de
4,82 4,99 2,43 3,33 -1,49 0,9
valoare lichide (%)
Poziția fondurilor de 3,80 4,50 5,53 4,77 0,97 -0,76
rezervă (%)
Coeficientul fondurilor
69,41 70,89 60,44 54,5 -14,91 -5,94
imobilizate (%)

Concluzie: Conform calculelor efectuate observăm că ponderea poziției monetare în

dinamică înregistrează o creștere, ceea ce determină o poziție de lichiditate puternică a băncii, însă
aceasta diminuează profitabilitatea ei. Poziția monetară a băncii s-a majorat în anul 2016 față de
anul 2013 cu 16,68 p.p., iar poziția monetară în anul 2016 față de anul 2015 s-a majorat cu 4,75
p.p., ceea ce denotă faptul că în anul 2015 banca a desfășurat o activitate de creditare și investire
mai intensivă comparativ cu anul 2016, care în consecință a dus la creșterea profitabilității. În
general este binevenită creșterea în dinamică a acestui indicator.
În bancă se înregistrează și o creștere a ponderii hârtiilor de valoare lichide în total active
ale băncii în anul 2016 față de anul 2015 cu 0,9 p.p. și o scădere a acestui îndicator în anul 2016 față
de anul 2013 cu 1,49 p.p. Ponderea înaltă presupune o lichiditate înaltă corelată cu profitabilitatea.
În dinamică indicatorul trebuie să se majoreze.
Poziția fondurilor de rezervă este indicatorul care, deasemenea trebuie să mențină pantă
crescătoare, astfel majorarea indicatorului fiind favorabilă pentru bancă. În situația băncii analizate
observăm o majorarea a acestui indicator în perioada 2013-2015, și o diminuare a acestuita cu 0,76
p.p în anul 2016 față de anul 2015.
Coeficientul fondurilor imobilizate înregistrează o scădere în anul 2016 față de anul 2013 cu
14,91 p.p., determinând o creștere a lichidității și o diminuare a profitabilității. În anul 2016 față de
anul 2015, indicatorul dat se diminuează cu 5,94 p.p. În dinamică banca înregistrează o scădere,
favorizând lichiditățile, adică mai puțin se creditează, mai puțin se imobilizează (în formă de
mijloace fixe, utilaje, echipamente), lichiditățile în consecință cresc, fiind însoțite și de profituri
scăzute.
Calcularea principalilor indicatori pe active de apreciere a lichidității bancare:
1. Poziţia lichidităţii curente acest indicator evaluează lichiditatea curentă a băncii, şi
anume capacitatea băncii de a-şi onora obligaţiile curente. Se calculează prin raportarea
valorii activelor curente la valoarea pasivelor curente.
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
PLC = 𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 (1.7.)

PLC > 1 – banca înregistrează un exces de mijloace lichide, poziţia lichidităţii fiind una
favorabilă.
PLC < 1 – banca va înregistra insuficienţă de mijloace lichide, respectiv, se confruntă
4
cu problema lichidităţii.

Ponderea depozitelor de bază, care se calculează, prin raportarea valorii depozitelor de

bază la active totale. Depozitele de bază, de obicei, sunt constituite din suma tuturor depozitelor la
termen şi depozitelor curente la care soldurile restante se menţin constant în valori considerabile.
𝐷𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧ă
P depoz.de bază = ∗ 100 (1.8.)
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒

Cu cât este mai mare valoarea acestui indicator, cu atât este mai bine pentru lichiditatea
băncii, deoarece scade nivelul minim necesar al băncii în lichidităţi.
Componenţa depozitelor, care exprimă expunerea băncii, în funcţie de depozitele la
vedere şi depozitele la termen.
𝐷𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
Componența depozitelor = 𝐷𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 ∗ 100 (1.9.)

Acest raport denotă stabilitatea resurselor financiare ale băncii. Scăderea valorii acestui
indicator va indica stabilitatea înaltă a depozitelor şi, respectiv, va conduce la micşorarea
necesităţii băncii în mijloace lichide.
Tabelul 1.4.
Calcularea principalilor indicatori de apreciere a lichidității bancare pe pasive

Perioada
Indicatori 2013 2014 2015 2016
Depozite curente, mii lei 2 560 477 3 097 160 3 826 008 4 564 812

Depozite la termen, mii lei 6 959 723 10 177 541 10 205 637 10 846 976

Total Active, mii lei 13 414 121 15 341 424 18 230 936 19 746 425

Componența depozitelor (%) 36,79 30,43 37,49 42,08

Ponderea depozitelor de bază 70,97 86,53 76,97 78,05

Concluzie: Ponderea depozitelor de bază a înregistrat în anul 2016 o valoare de 78,05 %, în

creștere cu 1,08 p.p. față de anul 2015. Comparativ cu anul 2013, în anul 2016 s-a înregistrat o
creștere a acestui indicator cu 7,08 p.p, ceea ce denotă scăderea nivelului minim necesar al băncii
în lichidități. Indicatorul componența depozitelor înregistrează o creștere pe parcursul perioadei
analizate și anume de la 36,79 % în anul 2013, la 42,08% în anul 2016, majorându-se cu 5,29 p.p.
în anul 2016 față de anul 2013, ceea ce va conduce la creșterea necesității băncii în mijloace lichide.
2. Gestiunea pasivelor bancare

Calcularea gradului de suficienţă a capitalului

𝐶𝑁𝑇
GsC = ∗ 100  16% (2.1.)
𝐴𝑟

GsC – gradul de suficienţă a capitalului;

CNT – capitalul normativ total;
Ar – suma activelor ponderate la risc.
Capitalul Normativ Total reprezintă baza de capital pentru băncile comerciale din
Republica Moldova şi este suma elementelor de capital bancar, aflat la dispoziţia băncii, care are
capacitatea de a acoperi pierderile din activitatea riscantă a ei.
5
 Capitalul Normativ Total este format din Capitalul de gradul I + Capitalul de gradul
II – Cotele de participare în alte bănci.
Tabelul 2.1.
Calcularea Gradului de Suficiență a capitalului ponderat la risc

Perioada
Indicatori 2013 2014 2015 2016

Capitalul normativ total

(CNT), mil. lei. 1682, 45 1806, 05 2362, 38 2660, 24
Active ponderate la risc,
mil.lei. 7641, 34 10742,18 10452, 91 10428, 6
Gradul de Suficiența
capitalului ponderat la risc,
(%). 22, 02 16, 81 22, 6 25, 51

Concluzie: Indicatorul suficienței capitalului determină capacitatea de a acoperi pierderile

provocate de activele riscante ale băncii din contul capitalului normativ total. În R.M, conform
legislației în vigoare, GsC  16%. Banca analizată respectă cerințele privind normativul suficienței
capitalului ponderat la risc.
Multiplicatorul capitalului (EM) permite aprecierea nivelului de utilizare a capitalului
propriu în activitatea bancară. Cu cât acest indicator este mai înalt, cu atât mai multe active sunt
create dintr-un leu de capital propriu.

𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
Multiplicatorul capitalului = EM = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢  1 (2.2.)

Gradul de acoperire a capitalului propriu de active (K1) – pune în relaţie valoarea

capitalului propriu cu mărimea băncii, demonstrează în ce măsură activele sunt acoperite de capital
propriu sau câte din toate activele banca poate să-şi permită să le piardă. O valoare inferioară a
acestui indicator semnalizează capacitatea redusă a băncii de a atrage fonduri de piaţă, pentru a
face faţă nevoilor de lichiditate şi de a absorbi pierderi neanticipate peste un anumit timp. De
asemenea, indică limitarea posibilităţii de dezvoltare şi extindere viitoare, atât în ceea ce priveşte
baza de clienţi, cât şi participarea băncii la formarea de capital.
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
K1= ∗ 100 (2.3.)
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
Gradul de utilizare a capitalului propriu (K2) – demonstrează procesul de utilizare a
capitalului propriu, indică în ce proporţii creditele acordate de bancă sunt acoperite cu fonduri
proprii. Nivelul redus al acestui indicator poate implica o responsabilitate mai redusă a băncii în
cazul acordării de credite, datorită faptului că banii sunt atraşi, banca răspunzând în limita
capitalului propriu. Se consideră ca fiind indicată o proporţie de minim 10-15% ale fondurilor
proprii în total active profitabile.
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
K 2 = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒 ∗ 100 (2.4.)
Gradul de îndatorare al băncii (K3) – arată măsura în care banca a atras resurse sub
formă de depozite, din care apoi s-au acordat credite. În ţările dezvoltate băncile practică un
nivel de îndatorare de la 15 până la 20 ori capitalul propriu.
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
K3= ∗ 100 (2.5.)
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑒

6
 Tabelul 2.2.
Indicatorii inițiali pentru analiza capitalului bancar propriu după componente

Perioada
Indicatori
2013 2014 2015 2016
Total Active 13 414 121 350 15 341 423 755 18 230 936 232 19 746 424 542
Capital propriu 2 331 124 389 2 524 582 158 2 932 538 286 3 236 573 046
Active profitabile 9 779 455 648 11 419 393 669 11 217 890 131 10 759 645 168
Total Depozite 9 537 998 798 12 671 574 137 15 173 115 521 15 435 179 416

Tabelul 2.3.
Analiza capitalului bancar propriu după componente

Perioada
Indicatori Abaterea Abaterea
2013 2014 2015 2016
2016/2013 2016/2015
Multiplicatorul capitalului
5,75 6,08 6,22 6,1 0,35 -0,12
(EM)
Gradul de acoperire a
capitalului propriu (K1), 17,38 16,46 16,09 16,39 -0,99 0,31
%
Gradul de utilizare a
23,84 22,11 26,14 30,08 6,24 3,94
capitalului propriu (K2),%
Gradul de îndatorare a
24,44 19,92 19,33 20,97 -3,47 1,64
băncii (K3), %

Concluzie: Din calculele efectuate observăm că multiplicatorul capitalului s-a majorat în

anul 2016 față de anul 2013 cu 0.35 p.p. constituind în anul 2016, 6.10 %, ceea ce denotă faptul că
la un leu capital propriu s-au obținut 6,10 active. În anul 2016 față de 2015 acest indicator a scăzut
cu 0,12 p.p., ceea ce denotă o diminuar a capacității capitalului propriu de a crea active. În toți anii
analizați nivelul acestui indicator a rămas în limitele admisibile (este mai mare ca unu). Cu cât acest
indicator este mai înalt cu atât mai multe active sunt create dintr-un leu de capital propriu.
Analizând gradul de acoperire a capitalului propriu observăm o diminuare a acestuia în anul
2016 față de anul 2013, în anul 2016 acesta consituind 16,39 %. Diminuarea acestui indicator
demonstrează că a scăzut măsura de acoperire a activelor de capitalul propriu, în anul 2013 banca
își putea permite să plaseze riscant 17,38 % din activele sale, iar în anul 2016 valoarea acestuia a
scăzut la 16,39 %.
În urma calculelor efectuate observăm că coeficientul gradul de utilizare a capitalului propriu
înregistrează o creștere în anul 2016 față de 2015 cu 6,24 p.p, constituind în anul 2016, 30.08 %.
Această majorarea demonstrează utilizarea eficientă a capitalului propriu, adică raportul în care
activele profitabile au fost acoperite din sursele capitalului propriu, care a crescut cu 3,94 p.p. în
anul 2016 față de anul 2015.
Coeficientul gradul de îndatorare a băncii a scăzut cu 3,47 p.p în anul 2016 față de anul 2013,
constituind 20,97 %, și a crescut în 2016 față de 2015 cu 1,64 p.p. În țările dezvoltate băncile practică
un nivel de îndatorare de la 15 până la 20 ori capital propriu. În cadrul băncii analizate această limită
7
o fost respectată în anii 2014 și 2015. Dacă gradul de îndatorare este prea mare, banca este afectată
din punct de vedere financiar, de aceea ar fi bine ca banca să reducă nivelul acestui indicator până
la limita admisibilă.
3. Strategii de gestiune a activelor bancare.

Calcularea gradului de utilizare a activelor

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit în viitor. Dacă
coeficientul este în creştere, atunci fiabilitatea băncii este în normă.

𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒
K1 = ∗ 100 (3.1.)
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒

Gradul de utilizare a activelor (GUA) reprezintă o mărime ce depinde de rata dobânzii

pe piaţă şi de structura activelor bancare, maximalizarea indicatorului poate fi realizată pentru un
nivel dat al ratei dobânzii pe piaţă prin creşterea activelor considerate cele mai rentabile
(această creştere conduce însă şi la mărirea riscurilor bancare).
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
GUA = ∗ 100 (3.2.)
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
Calcularea profitabilităţii activelor
Marja dobânzii este principalul indicator de rentabilitate pentru intermediarii financiari.
În esenţă, acest indicator măsoară raportul dintre veniturile obţinute din dobânzi şi cheltuielile
cu plata dobânzilor.
Marja absolută a dobânzii bancare (MA) este un indicator frecvent utilizat în practica
bancară şi se calculează prin expresia:
MA = Veniturile aferente dobânzilor – Cheltuielile aferente dobânzilor
Nivelul ei exprimă capacitatea băncii de a-şi acoperi cheltuielile cu dobânzile bonificate
la depozite, certificate de depozit etc. din veniturile obişnuite prin încasarea dobânzilor la creditele
acordate. Marja dobânzii trebuie sǎ fie stabilitǎ astfel, încât sǎ asigure susţinerea sarcinii bancare
(diferenţa dintre alte cheltuieli bancare şi alte venituri bancare), precum şi obţinerea unui profit
satisfăcător.
Marja bancară relativă (SPREAD) se calculează ca raportul dintre nivelul mediu al ratei
dobânzii active şi nivelul mediu al ratei dobânzii/pasive * 100, în conformitate cu formula ce
urmează:
𝑽𝒆𝒏𝒊𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝒅𝒐𝒃â𝒏𝒛𝒊 𝑪𝒉𝒆𝒍𝒕𝒖𝒊𝒆𝒍𝒊 𝒄𝒖 𝒅𝒐𝒃â𝒏𝒛𝒊
SPREAD = ∗ 𝟏𝟎𝟎% - ∗ 𝟏𝟎𝟎% (3.3.)
𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕𝒂𝒃𝒊𝒍𝒆 𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒓𝒆𝒔𝒖𝒓𝒔𝒆 𝒂𝒕𝒓𝒂𝒔𝒆
Marja netă din dobânzi (NIM) rezultǎ din raportarea marjei absolute la activele
productive * 100.
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑜𝑏â𝑛𝑧𝑖−𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏â𝑛𝑧𝑖
NIM = ∗ 100% (3.4.)
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒

8
 Tabelul 3.1.
Indicatorii inițiali pentru calcularea gradului de utilizare a activelor
Unitatea de măsură, LEI.
Perioada
Indicatori
2013 2014 2015 2016
Active profitabile 9 779 455 648 11 419 393 669 11 217 890 131 10 759 645 168
Venituri totale 1 124 301 831 1 291 806 236 1 779 522 285 1 985 347 454
Total Active 13 414 121 350 15 341 423 755 18 230 936 232 19 746 424 542
Total resurse atrase 11 083 087 961 12 816 841 597 15 298 397 946 16 509 851 496

Venituri din dobânzi 922 126 128 1 062 309 855 1 464 018 837 1 601 366 487

Cheltuieli din dobânzi 453 574 244 466 483 830 661 839 281 763 891 668

Tabelul 3.2.
Calcularea gradului de utilizare a activelor

Perioada
Indicatori
2013 2014 2015 2016
Coeficientul de fiabilitate
72,9 74,44 61,53 54,49
(K1), %
Gradul de utilizare a
8,38 8,42 9,76 10,05
activelor (GUA), %
Marja absolută a dobânzii
468 551 884 595 826 025 802 179 556 837 474 819
bancare (MA, lei
Marja bancară relativă
5,34 5,66 8,72 10,26
(Spread), %
Marja netă din dobânzi
0,05 0,05 0,07 0,08
(NIM), %

Concluzie: Coeficientul de fiabilitate arată capacitatea băncii de a genera profit în viitor.

Deoarece în perioada analizată, valoarea coeficientului scade, banca se confruntă cu probleme de
fiabilitate. Indicatorul gradul de utilizare a activelor exprimă capacitățile managerilor de a gestiona
eficient cu resursele bancare.
Conform calculelor efectuate marja absolută a dobânzii este în creștere pe toată perioada
analizată, în anul 2016 constituind 837 474 819 lei, aproximativ dublu față de anul 2013 și cu 35
295 263 lei mai mult comparativ cu anul 2015. Marja bancară relativă, deasemenea se află în creștere
pe toată perioada analizată, constituind în anul 2016 10,26 %, în creștere cu 4,92 % față de anul
2013, și cu 1,54 % mai mult față de anul 2015.
Marja netă din dobânzi este reflecția procentuală a ponderii marjei absolute în totalul
activelor investite, care pentru anul 2016 a constituit 0,08%, în creștere cu 0,03 % față de anul 2013.
GAP = ASRD – PSRD

9
 Tabelul 3.3.
Estimarea riscului de rata a dobânzii

Perioada
Indicatori (lei) 2013 2014 2015 2016
ASRD 9 779 455 648 971 471 906 11 217 890 131 10 759 645 168
Hârtii de valoare de
stat 646 128 306 765 370 406 442 246 889 656 923 604

Credite 8 918 042 345 10 458 380 10 553 387 009 9 880 543 928
Hârtii de valoare
investiționale 215 284 997 195 643 120 222 256 233 222 177 636
PSRD 6 959 723 000 10 177 541 000 10 205 637 000 10 846 976 000

Depozitele la termen 6 959 723 000 10 177 541 000 10 205 637 000 10 846 976 000

GAP= ASRD-PSRD 2 819 732 648 -9 206 069 094 1 012 253 131 -87 330 832

GAP = ASRD/PSRD 1,41 0,10 1,10 0,99

Concluzie: Conform calculelor efectuate în anul 2013 avem poziție lungă care înseamnă
GAP pozitiv și raport de sensibilitate mai mare ca 1, ceea ce înseamnă că ASRD depășesc PSRD.
Situație similară avem și în anul 2015. În perioada anului 2014 și a anului 2016 avem poziție scurtă,
ce înseamnă GAP negativ și raport de sensibilitate mai mic ca 1, ceea ce înseamnă că ASRD sunt
mai mici decât PSRD.

4. Gestiunea activităţii de creditare

Creditele sunt principalele active ale unei bănci şi generează cea mai mare parte a veniturilor
din exploatare.
Calcularea structurii portofoliului de credit
După structură portofoliu creditar se descompune în funcţie de următoarele criterii:
1. În funcţie de tipul debitorului, avem:
- creditele acordate persoanelor fizice;
- creditele acordate persoanelor juridice;
2. În funcţie de tipul creditului (ipotecare, de consum), scopul creditului permite
determinarea gradului de bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă. Din experienţa anilor
precedenţi banca stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru
ea, pentru a stimula creşterea volumului acestor credite în portofoliu.
3. În funcţie de ramura creditată, sunt credite acordate persoanelor juridice, care se împart
în subgrupe după ramuri (industrie, comerţ, agricultură), se va determina tipul de credit, care este
optim pentru bancă şi care necesită a fi dezvoltat.

10
 Tabelul 4.1.
Calcularea structurii portofoliului de credit

Suma creditelor acordate, mii lei Ponderea (%)

Tipul Creditului

2016 2015 2014 2016 2015 2014

Credite acordate
483 290 076 644 646 385 733 112 442 8,27 9,96 10,3
agriculturii
Credite acordate
587 633 907 608 850 642 669 988 575 10,05 9,4 9,41
industriei alimentare
Credite acordate în
domeniul 109 278 566 150 056 069 98 026 015 1,87 2,32 1,38
construcţiilor
Credite de consum 1 475 204 607 1 462 586 233 1 443 268 811 25,23 22,59 20,28

Credite acordate
204 476 187 184 155 658 200 457 793 3,5 2,84 2,82
industriei energetice
Credite acordate
unităţilor
administrativ-
teritoriale/instituţiilor 3 400 000 6 899 998 5 776 052 0,06 0,11 0,08
subordonate unităţilor
administrativ-
teritoriale

Credite acordate
126 931 094 140 084 994 223 620 723 2,17 2,16 3,14
industriei productive

Credite acordate
1 114 886 005 1 643 883 299 2 035 874 998 19,07 25,39 28,61
comerţului
Credite acordate
mediului financiar 153 358 217 135 097 363 145 274 833 2,62 2,09 2,04
nebancar

Credite acordate
pentru
556 457 176 552 586 375 547 358 042 9,52 8,53 7,69
procurarea/construcţia
imobilului

Credite acordate
organizaţiilor 123 144 348 770 000 0 2,11 0,01 0
necomerciale

Credite acordate
persoanelor fizice
170 281 886 203 528 126 233 289 510 2,91 3,14 3,28
care practică
activitate

11
 Credite acordate în
domeniul transport,
346 813 129 356 769 752 382 872 477 5,93 5,51 5,38
telecomunicaţii şi
dezvoltarea reţelei

Credite acordate în
domeniul prestării 66 750 371 71 946 745 52 846 887 1,14 1,11 0,74
serviciilor

Alte credite acordate 324 496 000 313 172 788 344 562 914 5,55 4,84 4,84

Total 5 846 401 569 6 475 034 425 7 116 330 072 100 100 100
Tipul Clientului

Persoanelor juridice
rezidente, inclusiv
persoanelor fizice
care practica 8 355 440 839 8 834 167 583 8 501 138 955 77,55 78,7 78,52
activitate de
întreprinzator sau alt
tip de activitate

Persoanelor juridice
nerezidente, inclusiv
persoanelor fizice
care practica 223 235 315 234 755 333 211 396 474 2,07 2,09 1,95
activitate de
întreprinzator sau alt
tip de activitate

Persoanelor fizice
2 195 962 250 2 156 759 543 2 113 229 301 20,38 19,21 19,52
rezidente

Persoanelor fizice
21 031 22 372 265 667 0 0 0
nerezidente
Total 10 774 659 435 11 225 704 831 10 826 030 397 100 100 100

Concluzie: Conform informaţiei tabelului în cauză, se propune clasificarea şi structurarea

portofoliului de credite după două categorii: direcţia de utilizare şi tipul debitorului, care
beneficiază de credit. În componența portofoliului de creditare, în anul 2016, locul lider îl dețin
creditele de consum cu o pondere de 25,23% în total credite acordate sau 1 475 205 mii lei, fiind
urmate de creditele acordate comerțului (19, 07%) și creditele acordate industriei alimentare
(10,05%).
Ceea ce ține de tipul clienților – debitori ai băncii, locul unu este deținut de persoanele
juridice cu pondere de 77,55 %, în anul 2016, sau 8 355 441 mii lei. Persoanele fizice ocupă o
pondere de 20,38 % în total credite acordate pentru anul 2016, sau 2 195 962 mii lei.
De fapt strucutura portofoliului de credite denotă tendințele de dezvoltare ale economiei
populației. Observăm că ponderea majoră în total credite acordate pe tipuri de clienți, sunt creditele
acordate persoanelor juridice, ceea ce denotă dezvoltarea afacerilor și efectuarea investițiilor, ceea
ce este benefic pentru economia națională. O pondere semnificativă o constituie creditele acordate
comerțului, agriculturii, industriei alimentare, dar putem menționa că au fost acordate credite în
12
volume mai mici și sectorului energetic, industriei productive, construcției drumurilor, în domeniul
transportului și telecomunicațiilor.
Tabelul 4.2.

Estimarea calităţii portofoliului de credite după componentele lui

Perioada
Indicatori (mil.lei)
2013 2014 2015 2016
Soldul datoriei la credite neperformante 548, 49 617, 55 1079, 61 1308, 7
CNT 1682, 45 1806, 05 2362, 38 2660, 24
Total Active 13414, 21 15342,42 18231 19747, 42
Portofoliul de credite 8 918 10 458 10 553 9 881
Credite performante 8 370 9 840 9 473 8 572

Credite expirate 466,65 450,8 582,19 940,7

K2= credite performante/portofoliul de
93, 85 94, 09 89, 77 86, 76
credite
K3= credite neperformante/portofoliul
6, 15 5, 91 10, 23 13, 24
de credite
K4=credite neperformante/CNT 32, 6 34, 19 45, 7 49, 19

K5= credite neperformante/ Total active 4, 09 4, 03 5, 92 6, 63

K6 = Credite expirate/portofoliul de
5, 23 4, 31 5, 52 9, 52
credite

Concluzie: Din datele prezentate în tabelul de mai sus, observăm o majorare a creditelor
neperformante în totalul portofoliului de credite, de la 6,15% în anul 2013 la 13,24 % în anul 2016,
sau cu 7,09 %, ceea ce denotă o înrăutățire a calității portofoliului de credite.
O normă în RM este că dacă totalul creditelor clasificate ca neperformante, depășesc 50 %
din CNT, atunci calitatea activelor este categoric joasă. În anul 2016 acest indicator (K4) aproape
că atinge 50%.
În acest scop banca trebuie să ia măsuri privind gestionarea eficientă a calității portofoliului
de credite, care presupune monitorizarea permanentă a situației clienților și deservirii datoriilor,
clasificarea lunară a clienților în dependență de starea financiară, aplicarea ratei dobânzii la credite în
funcție de categoria clientului, monitorizarea și reevaluarea obiectelor propuse în gaj, astfel ca, până la
scadență valoarea bunului gajat să poată acoperi în întregime costul creditului, implementarea unei secții
noi sau împuternicirea unei persoane pentru executarea funcție de credit-control, care va verifica întregul
ansamblul de condiții de aprobarea a limitelor/tranzacțiilor, atât la etapa perfectării contractelor de
credit, cât și la etapa ridicării mijloacelor bănești, ulterior monitorizarea lunară a încasării plăților.
Ceea ce ține de K6 care reprezintă nivelul creditelor expirate în total credite, acesta nu depășește
20%, ceea ce nu prezintă un pericol pentru bancă.
Calcularea profitabilităţii portofoliului de credite
Profitabilitatea portofoliului de credite poate fi analizată şi apreciată cu ajutorul
indicatorilor ce urmează:
Gradul de profitabilitate al portofoliului de credite (Pn):

13
 î𝑛𝑐𝑎𝑠ă𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑜𝑏â𝑛𝑑ă−𝑝𝑙ăț𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑜𝑏â𝑛𝑑ă−𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡.𝑐𝑟.𝑛𝑒𝑝𝑒𝑟𝑓𝑜𝑟𝑚
Pn = ∗ 100 (4.1.)
𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑎𝑟
Acest indicator determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat.
Indicatorul ce urmează permite băncii determinarea rentabilitabilităţii fiecărui credit, în
parte.
Rentabilitatea creditelor bancare (Pcr):
î𝑛𝑐𝑎𝑠ă𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑜â𝑛𝑑ă−𝑝𝑙ăț𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑜𝑏â𝑛𝑑ă−𝑐ℎ.𝑜𝑝𝑒𝑟𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎.
Pcr = 𝑠𝑢𝑚𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟
∗ 100 (4.2.)

5. Analiza eficienţei activităţii bancare

Calcularea indicatorilor de performanţă bancară
Evaluarea profitabilităţii unei bănci comerciale se bazează pe indicatorii profitabilităţii
bancare, indicatorii cu o mare expresivitate, care reflectă o multitudine de aspecte privind gradul
de realizare a profitului.
Practica bancară internaţională utilizează o serie de indicatori, care stabilesc nivelurile
profitabilităţii pentru o bancă şi care reprezintă elementele, ceea ce literatura de specialitate
occidentală denumeşte, în mod obişnuit, analizei venitului. Principalii indicatori ai acestei
analize sunt:

- rentabilitatea capitalului, determinată ca raportul dintre venitul net şi capitalul propriu

şi exprimă eficienţa utilizării capitalului propriu;
- rentabilitatea activelor, determinată ca raportul dintre venitul net şi activele totale şi
exprimă eficienţa utilizării activelor;
- multiplicatorul capitalului, definit ca raportul dintre activele totale şi capitalul propriu
şi arată eficienţa globală a utilizării capitalului propriu;
- rata profitului net, indicator ce reprezintă procentul de profit realizat din veniturile totale
din operaţii;
- gradul de utilizare a activelor, definit ca raportul dintre venitul total din operaţii şi totalul
activelor.

Rentabilitatea capitalului propriu ROE reflectă eficienţa cu care managementul

utilizează capitalul investit în bancă.
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
ROE = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 ∗ 100 (5.1.)
Rentabilitatea activelor ROA reflectă capacitatea managementului băncii de a folosi
eficient resursele de care dispune banca, în scopul maximalizării profitului.
𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒏𝒆𝒕
ROA = ∗ 𝟏𝟎𝟎 (5.2.)
𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆𝒍𝒆

14
 Tabelul 5.1.
Indicatorii de performanță bancară
Perioada
Indicatori (%) 2013 2014 2015 2016
ROA 2,58 2,47 2,08 2,02
ROE 14,56 14,66 13,49 13,04

Concluzie: ROE demonstrează eficiența utilizării capitalului propriu sau câte unități de
profit net au fost create de o unitate de capital propriu. Este normal pentru o bancă ca ROE în
diamică să crească. Cu toate acestea indicatorul dat a înregistrat o micșorarea cu 1,52 % în anul
2016 față de anul 2013, respectiv în anul 2016 cu o unitate de capital propriu s-a creat 13 bani
profit net, cu 1,52 bani mai puțin decât în anul 2013.
ROA este indicatorul care determină câte unități de profit net au fost create de activele
băncii. Respectiv, în anul 2016 un leu activ a dus la obținerea 2 bani profit, cu 0,56 bani mai puțin
decât în anul 2013.

15