Tema nr.

14 “Neoinstitutionalismul
economic”

1. PA R T I C U L A R I TAT I L E
NEOINSTITUTIONALI SMULUI
2. C O S T U L T R A N Z A C T I I L O R S I D R E P T U R I L E D E
P R O P R I E TAT E
3. T E O R I A A L E G E R I I P U B L I C E
4. O I N T E R P R E TA R E N E O I N S T I T U T I O N A L I S TA A
I S TO R I E I E C O N O M I C E . D O U G L A S S N O R T H
 1. PARTICULARITATILE NEOINSTITUTIONALISMULUI

Neoisntitutionalismul, sub presiunea keynesismului si neoliberalismului, pe la

mijlocul sec.XX, isi pierde influenta. Insa intre anii 70-80, prin lansarea unor noi
concepte si teorii, doctrina neoinstitutionalista revine iarasi pe prim-plan.
Principalii reprezentati ai neoinstitutionalismului revigorat sunt: Ronald Coase,
Douglass North, James Buchanan, Armen Alchian, Gordon Tullock.
Particulariatile neoinstitutionalismului:
1. Intreprind o cercetare a realitatilor ce tin de obiectul de studiu al politologiei, al
istoriei, al dreptului, cu folosirea metodelor si instrumentelor economice.
2. Pun accentul pe studierea relatiilor dintre indivizi din cadrul uneia si aceleiasi
institutii, cum ar fi statul, familia, forma, etc.
3. Folosesc pe larg metoda deductiva de cercetare economica, insotita de analiza
cantitativa si calitativa.
4. Acorda o importanta deosebita notiunilor costul tranzactiilor si drepturile de
proprietate
 2. Costul tranzactiilor si drepturile de proprietate

Ronald Coase (n.1910) este autorul teoriilor costului tranzactiilor si drepturilor de proprietate.
Costul tranzactiilor este costul efectuarii unui schimb sau a unei tranzactii economice, adica
cheltuielile legate de studierea pietei, de desfasurarea negocierilior, incheierea si respectarea unor
contracte intre partenerii economici. Firma are scopul de a reduce costurile de tranzactie.
Drepturile de proprietate reprezinta un set de imputerniciri care I permit individului sa ia
anumite decicii in privinta unor sau altor resurse.
Drepturile de proprietate sunt:
1.dreptul de dispozitie, sau de control
2. Drept de posesiune
3. Drept de utilizarea a bunului
4. Drept de uzufruct, adica de insusire a rezultatelor, care devin, si ele, obiect de proprietate
5. Drept de administarare
6. Drept de transmitere prin mostenire
7. Drept la o posesiune fara termen a bunurilor
Ideea principala a teroiei drepturilor de proprietate consta in faptul ca identificarea clara si
respectarea stricta a acestor drepturi reduc costul tranzactiilor
 3. Teoria alegerii publice

Autorii teoriei alegerii publice sunt James Buchanan si Gordon Tullock.

In centru atentiei teoriei alegerii publice se afla analiza comportamentului
economic al individului in procesul de administarare a treburilor publice, de luare a
deciziilor publice, cercetarea raportului dintre functionarea institutiilor publice si
rezultatele economice ale hotaririlor adopatate de acestea.
Politica functioneaza dupa principiile pietei. Vanzatorii sunt politicienii care ofera
programe electorale, iar consumatorii sunt alegatorii, care achita bunurile promise cu
votul de care dispun.
Oamenii politici, cand adopta o decizie politica, va tine cont nu atit de promisiunile
facute in campania electorala, cat, mai ales, de propriul interes. Astfel, deciziile
institutiilor publice, sunt in linii mari, putin eficiente. Solutia este ca societatea civila si
organele de drept, sa fie cu ochii pe activitatea institutiilor publice.
In opinia lui Buchanan, esecurile economiei de piata sunt, de fapt, consecinta
comporatmentului egoist al oamneilor politici.
4. Interpretarea neoinstitutionala a istoriei economice. Douglas North

Douglas North considera ca este absolut necesara studierea

evolutiei institutiilor care joaca rolul decisiv in schimbarea
societatii, in dezvoltarea economica, de aceea se impune
necesitatea studierii primaordiale a acestora.
Functia principala a institutiilor sociale consta in asigurarea
reducerii costului tranzactiilor, cost care creste odata cu
aprofundarea diviziunii muncii si diversificarea schimbului.
Calitatea si modul de functionare a institutiilor se afla la
temelia succesului economic intr-o masura mai mare decat
cantitatea si calitatea factorilor materiali si umani ai productiei.