Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Concluzie:
În baza calculelor efectuate în tabelul 1. remarcăm că întreprnderea Î.S. Fabrica de Sticlă din Chișinău în anul 2021 a înregistrat venituri din vânzări în sumă de 16 609 135 lei, mișorându-se față de
anul precedent cu -5 363 918 lei sau cu 24,41 puncte procentuale. De asemenea, s-au micșorat și veniturile totale în anul curent față de anul precedent cu 5 165 094 lei sau 23,48 puncte procentuale.
În perioada analizată ritmul creșterii activelor a depășit ritmul creșterii veniturilor din vânzări de 75,58 % precum și ritmul creșterii veniturilor totale de 76,52 %: Această situație atestă utilizarea
neeficientă a patrmoniului disponibil. Totodată, ritmul creșterii datoriilor totale este mai scăzut decât diminuarea gradului de îndatorare a entității.
Studiul de caz 2. Să se efectueze analiza structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operațională.
Concluzie:
În baza calculelor din tabelul 2. remarcăm că întreprinderea Î.S. “Fabrica de Sticlă din Chișinău” a înregistrat în anul curent, total venituri în sumă de 16 829 454 lei, micșorându-se față de anul precedent cu
5 165 094 lei. La micșorarea veniturilor totale au contribuit veniturile din vânzări cu 5 363 918 lei, iar alte venituri din activitatea operaţională au impactat pozitiv situația cu o creștere de 198 824 lei sau
Ponderea veniturilor din vânzări în anul curent este de 99,90 %, înregistrând o scădere cu 24.39 puncte procentuale față de anul precedent. Totodată acesta a înregistrat o micșorare în anul curent față de cel
precedent cu 5 165 094 lei.
Alte venituri din activitatea operaţională dețin o pondere de 0,10% din veniturile operaționale, înregistrând o creștere cu 0,90 puncte procentuale față de anul precedent. Datorită faptului că au crescut in
comparație cu anul precedent cu 198 824 lei.
2.Rezultatul din alte activități: profit (pierdere) (30,501.00) (0.96) (738.00) (0.04) 29,763.00 0.92
În baza calculelor efectuate, remarcăm că entitatea noastră în anul curent a înregistrat un profit până la impozitare în sumă de 1 837 688 lei, micșorându-se față de anul precedent cu -1 346 847 lei.
La micșorarea profitului până la impozitare a contribuit micșorarea profitului din activitatea operațională, înregistrându-se în anul curent în sumă de 1 838 426 lei, cu -1 376 610 lei mai puțin decât anul precedent. În acelați timp a scăzut
pierderile din alte activități din alte activități, care în anul curent a fost înregistrat în sumă de -738 lei, cu 29 763 lei mai puțin decât anul precedent.
Drept urmare cota pricipală din profitul până la impozitare o deține profitul rezultat din activitatea operațională, atât în anul curent cât și în anul precedent. Aceasta se apreciază pozitiv deoarece este profitul obținut din activitatea pentru care a
fost creată entitatea.
Studiul de caz 4. De calculat influența factorilor asupra modificării profitului (pierderii) din activitatea operațională.
Tabelul 4. Calculul influenței factorilor asupra modificării profitului ( pierderii) din activitatea operațională prin metoda balanțieră
Mărimea influenței
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea absolută
factorilor
1 2 3 4= 5
1. Profit brut (pierdere brută) 6,946,401.00 5,026,213.00 (1,920,188.00) (1,920,188.00)
2. Alte venituri din activitatea operațională 21,495.00 220,319.00 198,824.00 198,824.00
3. Cheltuieli de distribuire 50,766.00 1,116.00 (49,650.00) 49,650.00
4. Cheltuieli administrative 3,678,022.00 3,394,051.00 (283,971.00) 283,971.00
5. Alte cheltuieli din activitatea operațională 24,072.00 12,939.00 (11,133.00) 11,133.00
6 Profitul ( pierderea) din activitatea
operațională, 3,215,036.00 1,838,426.00 (1,376,610.00) x
(ind.1+ind.2-ind.3-ind.4-ind.5)
Verificare: 1
Concluzie:
Analizând datele din tabelul 4., remarcăm, că profitul din activitatea operațională s-a micșorat în anul curent față de anul precedent cu -1 376 610 lei. Aceasta s-a datorat influenței negative a unui
singur factor. Scăderea profitului brut cu -1 920 188 lei în anul curent decât în anul precedent a determinat scăderea profitului din activitatea operațională.
În același timp pozitiv a influențat creșterea Altor venituri din activitatea operațională cu și scăderea cheltuielilor de distribuire, de administrare și Alte cheltuieli din activitatea operațională.
Studiul de caz 5. Să se analizeze și calculeze rentabilitatea veniturilor din vânzări după diferite modalități în dinamică.
În baza datelor din tabelul 5. observăm că entitatea a înregistrat o rentabilitate a veniturilor din vânzări calculată în baza profitului brut de 30,26 % ce înseamnă că la un leu
venit din vânzări entitatea a înregistrat 30,26 bani profit brut, care a scăzut în anul curent față de anul precedent cu 1,35 puncte procentuale.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări calculată în baza profitului din activitatea operațională este de 11,07 %, ce reprezintă că la un leu venituri din vânzări entitatea a
înregistrat 11,07 bani profit din activitatea operațională, care la fel a scăzut în anul curent cu 3,57 puncte procentuale.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări calculată în baza profitului până la impozitare este de 11,06 % și rentabilitate a veniturilor din vânzări calculată în baza profitului net de
9,42 % ce reprezintă că la un leu venit din vânzări, entitatea a înregistrat 11,06 și respectiv 9,42 bani profit net, care au scăzut în anul curent față de anul precedent cu 3,43 și
respectiv 3,22 puncte procentuale.
Tabelul 7. Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor prin metoda diferențelor absolute
Inclusiv din cauza modificării:
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea absolută rentabilității numărului de rotații
veniturilor din vânzări ale activelor
1 2 3 4=3–2 5 6
Concluzie:
Conform datelor din tabelul 7. rezultă că rentabilitatea activelor la entitatea noastră are tendința să scadă în anul curent față de nivelul anului precedent. În anul precedent rentabilitatea activelor a atins nivelul de 14,04%,
în anul curent aceasta s scăzut la 8,21 % sau cu 5.83 puncte procentuale. Rentabilitatea activelor este scăzută, ceea ce înseamnă că la fiecare leu de active, entitatea obține în medie 8,21 bani profit până la impozitare. Deci
putem recomanda entității să utilizeze mai eficient activele sale sau cel puțin să readucă rentabilitatea activelor la nivelul perioadei precedente.
Formula factorială:
𝑃_𝑁𝑒𝑡/(𝐶𝑃) ̅ = 𝑃𝑃𝐼/𝐴 ̅ Capital Propriu 2021
Capital Propriu 2020
15,014,222.00
15,220,917.00
∗ 𝐴 ̅/(𝐶𝑃) ̅ ∗ 𝑃_𝑁𝑒𝑡/𝑃𝑃𝐼 Capital Propriu 2019 14,773,338.00
Tabelul 9. Calculul influenței factorilor asupra rentabilității capitalului propriu prin metoda substituțiilor în lanț
Rentabilitatea
Factorii interdependenți capitalului Calculul influenței, Mărimea influenței, Denumirea
Nr. calc. Nr. subst. propriu, % puncte procentuale factorului
Rentabilitatea activelor Rata pârghiei financiare Rata profitului net %
1 2 4 3 5 6 7 8 9
1 0 14.0461441971592 1.5117529340202 87.214962310039 18.5194864816612 - - -
2 1 8.21298096553144 1.5117529340202 87.214962310039 10.8286080386433 -7.69087844301797 7.69087844301797 ∆Ra
3 2 8.21298096553144 1.48009294748074 87.214962310039 10.6018291933509 -0.226778845292381 0.226778845292381 ∆Rpf
4 3 8.21298096553144 1.48009294748074 85.1356160566973 10.3490643783711 -0.252764814979747 0.252764814979746 ∆Rpnet
Verificare: -8.1704221032901 -8.1704221032901 1
Concluzie:
Conform datelor efectuate în tabelul 9. observăm că entitatea noastră a înregistrat o rentabilitate a capitalului propriu calculată după profitul net, în anul curent de 10,35%, care a scăzut față de anul precedent cu 8,17 puncte procentuale. Ceea ce reprezintă că la un leu investit în capitalul
propriu entitatea obține 10,35 bani profit net.
Conform datelor observăm că toți factorii au influențat negativ la scăderea rentabilității capitalului propriu. Datorită scăderii rentabilității activelor cu 0,03 puncte procentuale în anul curent față de anul precedent indicatorul analizat a scăzut cu 7,69 puncte procentuale. Datorită scăderii
pârghiei financiare în anul curent față de anul precedent cu 2,08 a determinat scăderea rentabilității capitalului propriu cu 0,22 puncte procentuale. Iar creșterea presiunii fiscale a determinat scăderea rentabilității capitalului propriu cu 0,25 puncte procentuale.
Concluzie:
În urma calculelor efectuate în tabelul 10. remarcăm că structura patrimoniului are o rată de imobilizări a activelor de 41.09 %. În dinamică se observă o scădere a nivelului de imobilizare a activelor
cu 12,59 puncte procentuale și o rată a activelor circulante de 58,91 %, în dinamică o creștere 12,59 puncte procentuale.
Rata medie a patrimoniului cu destinație de producție caracterizează negativ structura activelor întreprinderii. Din totalul activelor controlate de întreprindere la sfârșitul anului doar 40.10 % pot fi
folosite direct pentru desfășurarea activității operaționale.
La ridicat, cu tendință pozitivă de creștere, se situează rata activelor perfect lichide. În anul de gestiune cota mijloacelor bănești în sumă totală a patrimoniului s-a majorat de la 11,43% la 15,55 % .
Acest fapt poate comunica că entitatea nu va avea dificultăți privind achitarea datoriilor curente, însă putem recomanda ca entitatea să-și mărească patrimoniul cu destinație de producție.
Studiul de caz 9. Să se efectueze analiza structurii activelor nete după natură în dinamică.
Concluzie:
Conform datelor efectuate în tabel, observămcă în anul curent numărul de rotații ale activelor constituie 0,74 unit. care s-a micșorat față de anul precedent cu 0,23 unit. corespunzător s-a majorat rata înzestrării veniturilor
din vânzări cu active, cu 0,32 lei. Ceea ce reprezintă că pentru a genera 1 leu venituri din vânzări entitatea a avut nevoie cu 0,32 lei de active mai mult decât în anul precedent. De menționat la fel că în anul curent a
crescut durata de rotație a activelor cu aproximativ 114 zile. Astfel constatăm că la entitate a scăzut eficiența utilizării activelor totale. Profitul se va micșora și vor apărea problme a performanței entității.
Studiul de caz 11. Să se aprecieze structura surselor de formare a activelor în dinamică, utilizând metoda ratelor.
Tabelul 13. Analiza ratelor structurii surselor de finanțare în dinamică
Nr.
Indicatori La începutul anului La sfârșitul anului Abaterea absolută
d-o
1 2 3 4 5=
1 Capital propriu, mii lei 15220917 15014222 -206695
8.08%
6 Rata de atragere a surselor împrumutate, % 39.01% 47.08%
-1.88%
7 Rata corelației între sursele împrumutate și proprii, % 63.96% 62.08%
-43.97%
8 Rata solvabilității generale, % 256.36% 212.39%
-32.11%
9 Rată generală de acoperire a capitalului propriu, % 163.96% 131.84%
Concluzie:
Datele din tabel atestă independența financiară a entității de sursele împrumutate a entității. Această concluzie rezultă din faptul că în structura pasivelor prevalează sursele proprii de finanțare. Astfel la începutul anului de gestiune capitalul propriu a constituit 60,99
% și la sfârșitul anului de gestiune 75,85% din totalul surselor de formare a patrimoniului. Observăm creșterea cotei surselor proprii și micșorarea cotei surselor împrumutate.
Rata corelației între sursele împrumutate și proprii la finele anului a constituit 62,08% ceea ce reflectă că 62,08 bani mijloacelor atrase reveneau la 1 leu capital propriu, cu 1,88 bani mai puțin față de începutul anului. Nivelul ratei solvabilității generale arată că
entitatea în perioada analizată a avut posibilitatea să acopere sursele împrumutate cu activele totale de care dispune.
Rata generală de acoperire a capitalului propriu la finele anului a constituit 131,84%, ceea ce arată că la primele 100% activele entității se finanțau pe seama surselor proprii, iar celelalte 31,84 % prin atragerea mijloacelor împrumutate.
Conform calculelor din tabel se constată că la sfârșitul anului curent capitalul propriu a constituit 15 014 226 lei, micșorându-se în dinamică cu 206 691 lei.
O tendință pozitivă se apreciază la rezervele entității. Capitalul social și suplimentar rămâne neschimbat, iar profitul nerepartizat a înregistrat o diminuare care a influențat diminuarea capitalului
propriu. După cum putem observa, valoarea cea mai mare o înregistrează Rezervele de 9 805 629 lei. De asemenea, analiza structurii capitalului propriu demostrează că atât la începutul anului cât și la
sfârșitul acestuia, la fel rezervele ocupă ponderea ce mai mare de 65,31 %.
Conform calculelor din tabel se constată că la sfârșitul anului curent capitalul propriu a constituit 15 014 226 lei, micșorându-se în dinamică cu 206 691 lei.
O tendință pozitivă se apreciază la rezervele entității. Capitalul social și suplimentar rămâne neschimbat, iar profitul nerepartizat a înregistrat o diminuare care a influențat diminuarea capitalului
propriu. După cum putem observa, valoarea cea mai mare o înregistrează Rezervele de 9 805 629 lei. De asemenea, analiza structurii capitalului propriu demostrează că atât la începutul anului cât și la
sfârșitul acestuia, la fel rezervele ocupă ponderea ce mai mare de 65,31 %.
Studiul de caz 13. Calculaţi şi apreciaţi dinamica mărimii reale a fondului de rulment net (prin două metode)
Studiul de caz 14. De apreciat lichiditatea bilanțului în cadrul analizei exprese în dinamică.
Concluzie:
Din calculele efectuate putem observa că în decursul anului de gestiune a apărut tendința de creșterii coeficienților lichidității. De asemenea trebuie de menționat că nici un indicator nu se încadrează
în intervalul optim. În particular lichiditatea curentă care în anul precedent a înregistrat valoarea de 8,4532 unit. în anul curent a crescut la 12,2354 unit. sau a crescut cu 3,78 unit. Acest fenomen se
explică prin faptul că ritmul de scădere a datoriilor pe termen scurt este în corelație cu ritmul creșterii activelor circulante.
De asemenea putem observa creșterea considerabilă a lichidității intermediare, care a înregistrat în anul curent 8,022 unit. cu 1.55 unități mai mult decât în anul precedent.
La cel mai scăzut nivel, în comparație cu intervalul optim (0,2 - 0,25) se situează coeficientul lichidității absolute. Este de menționat că acest coeficient nu corespunde cerințelor nici în anul precedent,
nici în anul curent, înregistrând 2,08 unit. și respectiv 3,22 unit.
Studiul de caz 15. Să se efectueze analiza structurii creanţelor și datoriilor curente după natură
Tabelul 17. Analiza structurii creanţelor și datoriilor curente după natură în dinamică
La finele anului precedent La finele anului curent Abaterea absolută (+;-)
Indicatori Ponderii,
Suma, lei Ponderea, % Suma, lei Ponderea,% Sumei, lei
puncte procentuale
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Creanțe curente, totale,
5,984,936.00 100 4,567,416.00 100 - 1,417,520.00 x
din care:
1. Creanțe comerciale curente 3715888 62.09 3358100 73.52 -357788 11.44
2. Creanțe ale bugetului 27082 0.45 37034 0.81 9952 0.36
3. Creanțele ale personalului 30474 0.51 17730 0.39 -12744 - 0.12
4. Alte creanțe curente 270808 4.52 256591 5.62 -14217 1.09
5. Cheltuieli anticipate curente 1685575 28.16 692568 15.16 -993007 - 13.00
6. Alte active circulante 255109 4.26 205393 4.50 -49716 0.23
1. Datorii curente, totale,
1,367,345.00 100 953,061.00 100 - 414,284.00 x
din care:
1. Credite bancare pe termen scurt 50012 3.66 1 0.00 -50011 - 3.66
2. Datorii comerciale curente 429621 31.42 96899 10.17 -332722 - 21.25
3. Datorii față de personal 240984 17.62 189154 19.85 -51830 2.22
4. Datorii privind asigurările sociale și medicale 56927 4.16 44899 4.71 -12028 0.55
5. Datorii față de buget 407652 29.81 473965 49.73 66313 19.92
6. Alte datorii curente 182149 13.32 148143 15.54 -34006 2.22
Concluzie:
Analizând tabelul 17 putem conclude că au intervenit schimbări în ponderea atat a creanțelor cât și a datoriilor, în special putem observa că Creanțele coerciale curente au o pondere de 73,52 % cu 11% mai mult decat în perioada precedentă, la
fel un impact în pondere lau avut Cheltuielile anticipate care au scăzut cu 13%. Ce ține de datorii influența principală în acest sens a avut-o scăderea Datoriilor comerciale curente cu 21,25 % având o pondere în perioada curentă de 10,17% și
scăderea datorilor privind creditele pe perioada scurtă cu 3,66%, entitatea practic și-a achitat tot creditul. Au crescut în pondere datoriile față de buget cu 19% având în perioada curentă o pondere de 49,73%, cea mai mare pondere din total
datorii curente.
Studiul de caz 16. De efectuat aprecierea generală a evoluției fluxurilor de numerar în dinamică.
Nr. Fluxuri de numerar pe tipuri de activități Anul precedent Anul curent Abaterea absolută Ritmul creșterii, %
În primul rând atragem atenția la fluxul pozitiv de numerar din activitatea operațională, care în anul curent a înregistrat 776 413 lei, cu 558 951 mai mult decât în anul precedent.
Din activitatea financiară entitatea are un flux negativ de 549 999 lei cu -599 999 lei decât în anul precedent, ceea ce înseamnă că plățile financiare au depășit cu 649 999 lei mai mult încasările financiare.