Academia de studii Econmice din Molvoda

CATEDRA ”CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ ECONOMICĂ”

Lucrul individual
la disciplina

,,ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ’’

A efectuat : Calancea Rafaela ,

studenta BA 151

A verificat : Cojocari Ala

Chisinau 2017
 Tema 1. Analiza activitatii operationale.

2. În baza datelor din ”Situația de profit şi pierdere”; Balanța contului 611

”Venituri din vânzări”, Extrasul din registrul p/d clasificarea veniturilor pe piețe de
desfacere, să se calculeze modificarea veniturilor pe piețe de desfacere după
structura și evoluția în dinamica. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.

Tabelul 1. Modificarea veniturilor dupa structura si evolutia in dinamica.

Tipuri de venituri Suma veniturilor,mii lei Ritmul cresterii Ponderea ,% Devierea
fata de anul ponderii, %
precedent ,%

Anul Anul de Anul Anul de

precedent gestiune precedent gestiune

1 2 3 4 5 6 7

1.Venitur din 170309,7 409232,6 240,29 89,04 98,06 +9,02

vinzari

2. Alte venituri din

activitatea
operationala 1076,3 1100,8 102,28 0,56 0,26 -0,3

3. Venituri din
operatiuni cu active
imobilizate 2515,3 29,2 1,16 1,31 0,007 -1,303

4.Venituri 17387,3 6980,3 40,15 9,09 1,673 -7,417

financiare

5.Venituri _ _ _ _ _ _
exceptionale

6. Total venituri 191288,6 417342,9 218,17 100 100 X

din vinzari

Concluzie: In urma rezultatelor din tabel, concluzionam ca fata de anul precedent

s-a constatat o tendinta pozitiva de crestere a tuturor veniturilor cu 118,17%,
aceasta crestere a fost determinata de cresterea venitului din vinzari cu 140,29 %,
si a altor venituri din activitatea operationala cu 2,28%, insa veniturile din
operatiuni cu active imobilizate au inregistrat o scadere de 98,84% si veniturile
financiare de 59,85%. Examinind structura veniturilor totale ale entitatii observam
ca atit in anul precedent cit si in anul curent cota cea mai mare revine veniturilor
din vinzari, cota carora a constituit 89,04%, iar in anul curent 98,06% sau cu 9,02
p.p mai mult.
Deasemenea observam ca fata de anul precedent s-a diminuat cota celorlalte
 venituri si anume cota altor venituri din activitatea operationala cu 0,3 p.p. , a
veniturilor din operatiuni cu active imobilizate cu 1,304 p.p, precum si veniturile
financiare cu 7,417 p.p. Astfel putem concluziona ca la entitatea analizata s-a
inregistrat o tendinta pozitiva de crestere a unor venituri generate de aceasta.

3.În baza datelor din ”Situația de profit şi pierdere” să se calculeze modificarea

cheltuielilor clasificate după natură și evoluția acestora în dinamica și după
structura. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.
Tabelul 2. Modificarea cheltuielilor dupa natura si evolutia acestora in dinamica si
dupa structura.
Tipuri de activitate Suma veniturilor din Ritmul Ponderea, %
operationala vinzari, mii lei cresterii fata de
anul Devierea
precedent ,% ponderii, %

Anul Anul de Anul Anul de

precedent gestiune precedent gestiune

1 2 3 4 5 6 7

1.Costul vinzarilor 165137,4 374035,2 226,5 87,02 89,3 +2,28

2. Cheltuieli de distribuire 4619,6 25236,6 546,29 2,43 6,03 +3,6

3.Cheltuieli 10270,8 12478,3 121,49 5,41 2,98 -2,43

administrative

4. Alte cheltuieli din 6636,6 4675,5 70,45 3,5 1,12 -2,38

activitatea operationala

5.Cheltuieli privind 3115,3 2401,2 77,08 1,64 0,57 -1,07

impozitul pe venit

6.Total cheltuieli 189779,7 418826,8 220,7 100 100 X

Concluzie:Conform rezultatelor din urmatorul tabel calculele arata ca fata de anul

precedent s-a constatat o tendinta negativa de crestere a tuturor cheltuielilor
suportate de entitatea analizata cu 120,7 %, aceasta crestere se datoreaza maririi
costului de vinzare cu 126,5% si a cheltuielilor de distribuire cu 446,29%.
Totodata se observa o crestere si a cheltuielilor administrative cu 21,49%. Doar
cheltuielile administrative si cheltuielile privind impozitul pe venit s-au diminuat
cu 29,55% si 22,92%. Examinind structura cheltuielilor totale observam ca atit in
anul precedent cit si cel curent cota cea mai mare revine costului de vinzare,
observindu-se in dinamica acesteia o crestere de la 87,02% la 89,3% sau cu 2,28
p.p mai mult.
 Tema 2. Analiza performanțelor pe baza rezultatelor financiare.
Problema 2. În baza datelor din ”Situația de profit şi pierdere” să se calculeze influenţa factorilor
respectivi la devierea rezultatului din activitatea operaţionala, profit (pierdere). Pe rezultatele analizei de
formulat concluzii.

Tabelul 1. Analiza factoriala a profitului (pierdere) din activitatea operationala.

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea absoluta Rezultatul influentei

1. Profit brut 5172,3 35197,4 +30025,1 +30025,1
(pierdere bruta)
2. Alte venituri din 1076,3 1100,8 +24,5 +24,5
activitatea
operationala

3. Cheltuieli de 4619,6 25236,6 +20617 -20617

distribuire
4. Cheltuieli 10270,8 12478,3 +2207,5 -2207,5
administrative
5. Alte cheltuieli din 6636,6 4675,5 -1961,1 +1961,1
activitatea
operationala
6. Profit (pierdere) (15278,4) (6092,2) 9186,2 X
din activitatea
operationala

Verificare: 30025,1+24,5-20617-2207,5+1961,1=+9186,2 (mii lei)

Concluzie : Conform datelor din tabel, calculele arata ca fata de anul precedent profitul
operational s-a redus cu 9186,2 mii lei.Aceasta diminuare a fost posibila datorita majorarii
profitului brut cu 30025,1 si a marimii altor venituri din activitatea operationala cu 24,5 mii lei,
precum si de diminuare altor chetuieli din activitatea operationala cu 191,6 mii lei. Sub
influenta pozitiva a acestor factori , pierderea din activitatea operational s-a diminuat cu 32010,7
mii lei (30025,1+24,5+1961,6), influenta pozitiva a acestor factori a fost partial compensata de
cresterea cheltuielilor de distribuire cu 20617 mii lei si a celor administrative cu 2207,5 mii lei.
Pe viitor , in vederea diminuarii profitului (pierderii) din activitatea operationala, entitatea ar
trebui sa examineze posibilitatile de reducere atit a cheltuielilor de distribuire cit si a celor
administrative.
 Tema 3. Analiza performanțelor pe baza rentabilităţii.

Problema 1. În baza datelor din Extras din calculaţia produsului „Zahăr tos – pulpă de sfeclă”, să se
calculeze influenţa factorilor respectivi la devierea rentabilităţii pe produs, calculată în baza costului
unitar. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.

Tabelul 1. Influenta factorilor la devierea rentabilitatii pe produs.

Produse Costul de vinzare Pret vinzare Rentabilitatea pe produse,% Abate Inclusiv din
unitar, lei unitar , lei rea modificarea
absolu
Anul Anul Anul Anul Anul Recalcu Anul Costu Pretu
ta,
preceden curent preceden curen preceden lat curent l de l de
p.p.
t t t t vinzar vinza
e re

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Zahar tos-pulpa de 9,50 10,0 12,50 14,50 31,58 25 45 +13,4 -6,58 +20
sfecla 2
Concluzie: Calculele arata ca nivelul rentabilitatii produsului „Zahăr tos – pulpă de sfeclă”, a crescut cu
13,42 p.p . Examinind factorii, observam ca majorarea costului de vinzare de la 9,50 la 10,0 lei a micsorat
rentabilitatea cu 6,58 p.p. Pe cind majorarea pretului de vinzare de la 12,50 la 14,50 lei, a dus la marirea
rentabilitatii cu 20 p.p.

Problema 5. În baza datelor din ”Bilanţ” și ”Situația de profit şi pierdere”să se calculeze influenţa
factorilor respectivi la devierea rentabilităţii capitalului propriu, calculată în baza profitului până la
impozitare. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.

Tabelul 2. Influenta factorilor la devierea rentabilitatii capitalului propriu.

Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea Inclusiv din modificare

absoluta Rentabilitatii Pirghiei
activelor financiare
1. PPI , mii lei (13806,4) (13522,0) +248,4 X X
2. Valoarea medie a 447255,6 652705,3 +205449,7 X X
activelor, mii lei
3. Valoarea medie a 121672,8 116806,5 -4866,3
capitalului propriu, X X
mii lei
4. Rentabilitatea 3,09 2,07 -1,02 X X
activelor, %
5. Pirghia financiara 3,6758 5,5879 +1,9121 X X
6. Rentabilitatea 11,35 11,58 +0,23 -3,75 +3,96
capitalului propriu
Concluzie:Calculele arata ca fata de anul precedent rentabilitatea capitalului propriu calculata in
baza profitului pina la impozitare a crescut cu 0,23 p.p .Aceasta crestere a fost cauzata preponderent de
micsorarea nivelului rentabilitatii activelor cu 1,02 p.p, ceea ce a dus la micsorarea nivelului rentabilitatii
capitalului propriu cu 3,75 p.p .Ca urmare a cresterii ratei pirghiei financiare rentabilitatea capitalului
propriu cu 3,96 p.p. Astfel putem constata ca entitatea dispune de rezerve interne de crestere a
rentabilitatii capitalului propriu pe seama utilizarii cit mai eficiente a activelor aflate la dispozitia
acestora.
 Tema 4. Analiza poziției financiare.

Problema 2. În baza datelor din ”Bilanţ” să se calculeze şi să se aprecieze influenţa

factorilor respectivi la devierea activelor nete. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.

Tabelul 1. Influenta factoriloe la devierea activelor nete.

Indicatori La inceputul La sfirsitul Abaterea Rezultatul

perioadei perioadei absoluta influentei
1 2 3 4 5
1. Total active 578966,1 726444,5 +147478,4 +147478,4
2. Datorii pe termen lung 331521,5 363130,4 +31608,9 -31608,9
3. Datorii curente 134053,8 243091,8 +109038 -109038
4. Active nete 113390,8 120222,3 +6831,5 X
Verificare: 147478,4-31608,9-109038=120222,3-113390,8

+6831,5=+6831,5 ( mii lei)

Concluzie: Caculele arata ca fata de anul precedent marimea patrimoniului net a crescut cu
6831,5 mii lei. Aceasta majorare este determinata de cresterea activelor totale, care a dus la
majorarea activelor nete cu 147478,4 mii lei.Inflenta pozitiva acestui factor a fost partial
diminuata de cresterea datoriilor pe termen lung cu 31608,9 mii lei si a datoriilor curente cu
109030 mii lei. Sub influenta negativa a acestor factori marimea activelor nete s-a redus cu
( 31608,9+ 109038)140646,9 mii lei.

Problema 6. În baza datelor din ”Bilanţ” să se calculeze şi să se aprecieze indicatorii ce

caracterizează rotația activelor și evoluția în dinamică. Pe rezultatele analizei de formulat
concluzii.
Tabelul 2. Indicatorii ce caracterizeaza rotatia activelor si evolutia in dinamica.

Indicatori La inceputul prioadei La finele perioadei Abaterea absoluta

1 2 3 4
Numarul de rotatie a 0,31 0,63 +0,32
activelor, rotatii
Rata de inzestrare a 2,63 1,59 -1,04
VV cu active, lei
Durata de rotatie a 958 582 -376
activelor, zile
Concluzie: Conform datelor de mai sus rezulta ca in perioada curenta fata de cea precedenta
activele entitatii au fost utilizate eficient. Aceasta concluzie rezulta din faptul ca fata de anul
precedent s-a inregistrat o tendita pozitiva de crestere a numarului de rotatie a activelor in
conditiile scaderii ratei inzeztrarii si duratei de rotatii a activelor. In particular daca in anul
precedent veniturile din vinzari au reinoit activele de 0,31 ori apoi in anul curent de 0,63 ori. In
anul precedent pentru a obtine 1 leu venit din vinzari entitatea a utilizat 2,63 lei active , apoi in
anul curent pentru a obtine acelasi leu venit din vinzari in mediu a utilizat 1,59 lei active. Durata
de rotatie arata ca in anul precedent o rotatie a activelor a avut loc in 958 zile , iar in anul curent
ar trebui utilizate 582 zile.
 Problema 8. În baza datelor din ”Bilanţ” să se calculeze şi să se aprecieze indicatorii ce
caracterizează sursele atrase de finanțare a activelor și evoluția în dinamică. Pe rezultatele
analizei de formulat concluzii.

Tabelul 3.Indicatorii ce caracterizeaza sursele atrase de finantare a activelor si evolutia in

dinamica.

Denumirea coieficientului La inceputul anului La sfirsitul anului

1 2 3
1. Coeficientul de autonomie 0,2 0,17

2. Coieficientul de atragere a 0,8 0,83

surselor imprumutate
3. Coieficientul corelatiei dintre 4,1 5,04
sursele imprumutate si proprii
4.Rata solvabilitatii generale 1,24 1,2
Concluzie: Conform datelor din tabel rezulta ca in structura surselor de finantare predomina
sursele atrase de catre companie, unde se poate observa si o crestere de la 80% in anul precedent
la 83% in anul de gestiune, pe cind sursele financiare proprii de doar 20% au scazut pina la 17 %
Astfel nivelul de indatorare este mult peste nivelul normal, iar nivelul de autonomie mult prea
mic. Despre cresterea nivelului de indatorare semnifica si coieficientul corelatiei dintre sursele
imprumutate si cele proprii. Daca in anul precedent la 1 leu surse proprii reveneau 4,1 lei surse
imprumutate , apoi in anul curent 5,04 lei surse imprumutate. Observam ca rata solvabilitatii nu
corespunde nivelului recomandat, ceea ce poate afecta in continuare atragerea resurselor
financiare externe.

Problema 10. În baza datelor din ”Bilanţ” să se calculeze şi să se aprecieze indicatorii ce

caracterizează lichiditatea bilanţului, calculaţi prin metoda ”analizei express” (metoda clasică).
Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.

Tabelul 4. Calculul indicatorilor prin metoda ”analizei express”.

Nr. Denumirea Calculul coieficientului

coieficientului La inceputul anului La
firsitul
anului
1 2 3 4
1. Lichiditatea curenta 3,50 2,42
2. Lichiditatea intermediara 1,40 0,84
3. Lichiditatea absoluta 0,05 0,19
Concluzie:Calculele arata ca in decursul anui de gestiune s-a evitat tendinta negativa de scadere a
coieficientilor lichiditatii. In particular, lichiditatea curenta care la inceputul anului curent nu se
incadra in interval de timpoptim,spre finele anului de gestiune a scazut pina la 2,42 incadrindu-se
in interval optim (2-2,5). Din cauza micsorarii sumei mijloacelor banesti si creantelor in
conditiile cresterii datoriilor pe termen scurt a scazut esential si lichiditatea intermediara. Daca la
inceputul anului de gestiune acest coieficient nu se incadra in interval optim, atunci in decursul
anului lichiditatea intermediara s-a micsorat pina la interval optim de 0,84.Coieficientul
lichiditatii absolute corespunde cerintelor atit la inceputul cit si la sfirsitul anului.
 Tema 5. Analiza fluxurilor de numerar.

Problema 2. În baza datelor din ”Situația fluxurilor de numerar” să se calculeze şi să se aprecieze

indicatorii ce caracterizează eficiența utilizării fluxului de numerar, aplicând metoda ratelor. Pe
rezultatele analizei de formulat concluzii.

Tabelul 1. Analiza ratelor fluxului de numerar.

Denumirea ratelor Anul precedent Anul curent

1. Rata suficientei de (0.87) (0.28)
numerar
2. Rata de acoperire a (0.34) (0.048)
datoriilor cu fluxul de
numerar ,coef.
3. Rata suficientei 28.2 135.9
activelor perfect
lichide , zile
4. Rata reinvestirii (0.35) (0.06)
numerarului,%
Concluzie:Rezultatele arata ca la entitatea a crescut rata suficientei numarului sau mai bine spus
a scazut insuficienta de numerar, de la 87% la 28%, ce este privit ca un lucru pozitiv pentru
entitatea , desi problema insuficientei de numerar mai persista. Nivelul ratei de acoperire a
datoriilor cu fluxul de numerar arata ca entitatea se afla in directia necesara , insa coieficientul
negativ de 0.048 poate deveni o problema pentru atragerea ulterioara a resurselor financiare
imprumutate. In anul curent entitatea dispune de active perfect lichide ce i-a permis efectuarea
platilor operationale in curs de circa 136 zile sau cu 108 zile mai mult decit in anul precedent.
Nivelul ratei reinvestirii a numerarului, desi este in crestere fata de anul precedent , este mult sub
limita dorita si ramine a fi o problema pentru entitate.