ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A

MEDIULUI

Analiza diagnostic la S.C. PRUTUL S.A.

STUDENT:
GRUPA: 1334
SERIA: C
AN: III

1
 CUPRINS

Introducere

I. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR

1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei

1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor

1.3. Analiza fondului de rulment

1.4. Analiza vitezei de circulatie a activelor circulante

1.5. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

1.6. Analiza rentabilitatii

1.7. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

II. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL

2.1. Piata

2.2. Produsele

2.3. Furnizorii, beneficiarii si concurentii

2.4. Activitatea promotionala

2.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial

III. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI

TEHNOLOGIC

3.1. Amplasamentul S.C. PRUTUL S.A.

2
 3.2. Caile de acces si mijloacele de transport

3.3. Resursele energetice si utilitatile

3.4. Descrierea procesului de productie

3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

IV. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR

UMANE

4.1. Structura si dinamica personalului

4.2. Remunerarea si motivarea personalului

4.3. Productivitatea muncii

4.4. Conditiile de munca

4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

V. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI

MANAGEMENTULUI

5.1. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

Bibliografie

3
Informatii financiare anuale (Indicatori economici principali)
( RON)
Active imobilizate-Total   51.076.414,50   57.094.431,00   52.371.677,00
Active circulante - Total   75.622.686,30   70.002.531,00   50.476.446,00
 Datorii ce trebuie platite
   
intr-o perioada de un an -
53.763.213,00 58.436.896,00 50.022.474,00
Total
 Active circulante,
respectiv datorii curente   22.044.365,00   11.633.246,00   512.240,00
nete
 Total active minus datorii
72.747.882,60   68.414.588,00   52.630.636,00
curente
 Datorii ce trebuie platite
intr-o perioada mai mare de   1.414.498,20   7.184.372,00   3.942.667,00
un an - Total 
 Venituri in avans   372.896,90   313.089,00   253.281,00
 Capital subscris varsat   46.997.970,00   46.997.970,00   53.711.967,00
 Total capitaluri proprii   71.333.384,40
61.230.216,00 48.129.622,00
 Creante - Total   6.691.652,00 8.936.692,00 8.715.719,00
 Datorii - Total   55.177.711,20 65.621.268,00   53.965.141,00 
   
 Cifra de afaceri neta
153.223.211,60 143.187.576,00 108.776.688,00
 Venituri din exploatare -
  166.514.740,60  137.714.089,00  109.626.001,00
Total
 Cheltuieli din exploatare -
155.517.597,70  144.012.648,00 120.490.371,00
Total
     
 Rezultat din exploatare
10.997.142,90 -6.298.559,00 -10.864.370,00
 Venituri financiare   2.060.797,00   2.538.908,00    3.739.104,00 
 
 Cheltuieli financiare
4.553.704,40 5.507.682,00 3.613.358,00
 
 Rezultat financiar   -2.492.907,40    125.746,00
-2.968.774,00 
 
 Rezultat curent   8.504.235,50    9.267.333,00 
-10.738.624,00 
 Venituri extraordinare   0,00   0,00   0,00
 
 Cheltuieli extraordinare   0,00
0.00 0,00
 Rezultat extraordinar 0,00   0,00   0,00
 Venituri totale 168.575.537,60 140.252.997,00  

4
 113.365.105,00
 
 Cheltuieli totale   160.071.302,10 124.103.729,00
149.520.330,00
 
 Rezultat brut   8.504.235,50 -9.267.333,00
-10.738.624,00 
   
 Rezultat net   6.466.237,70
-7.719.149,00 -10.738.624,00
 Rezultat / actiune   0,0000   0,0000 -
 
 Plati restante - Total   0,00   0,00
0,00
 Furnizori restanti - Total   0,00   0,00   0,00
 Obligatii restante fata de
  0,00   0,00   0,00
bugetul asigurarilor sociale
 Impozite si taxe neplatite
  0,00   0,00   0,00
la termen la bugetul de stat
 Nr. mediu angajati (numai
  419   415   373
angajati permanenti)

5
 INTRODUCERE

Obtinerea uleiurilor vegetale, din plante oleaginoase, reprezinta un proces cu

traditie în România, izvoarele istorice mentionand existenta acestora in Bucuresti, inca
din prima jumatate a secolului al XVIII-lea.In sens industrial, se poate vorbi de
prelucrarea semintelor oleaginoase, in Romania, la mijlocul secolului al XIX-lea.
La sfarsitul perioadei interbelice, industria uleiului din Romania cuprindea 138
fabrici, din care 80% erau fabrici mici, care nu utilizau in total decat ceva mai mult de
jumatate din capacitatea de productie.
Prutul este firma cu cea mai mare traditie in fabricarea uleiului din Romania, fabrica
de ulei Prutul fiind infiintata inca din 1893 sub numele Flemings Oil Chemical
Company. Totul a inceput in 1893, istoria orasului Galati fiind strans legata de istoria
fabricii Prutul. Din munca a 18 muncitori ai fabricii „Fleming Oil & Chemical
Company” ce presau seminte de in utilizand tehnologia engleza s-au nascut primii litri de
ulei.
Compania a continuat procesul de prelucrare a semintelor de in, continuand apoi cu
prelucrarea altor cereale: floarea-soarelui, rapita, canepa si chiar nuci de cocos. In 1923 a
luat nastere fabrica de ulei Fleming, responsabila de exportarea in Europa a uleiurilor
imbuteliate in bidoane de metal. Acestea au fost vandute sub marca de comert „Salames
Fleming Galati” si contineau in identitatea lor vizuala o pajura pe o coloana. Traditia
legendara a primei fabrici de ulei din Romania este preluata, pastrata si dusa mai departe
de Prutul.
In momentul de fata, Prutul este o companie cu actionariat privat autohton aflata in
topul producatorilor de ulei de pe piata romaneasca, ce utilizeaza tehnologie moderna in
rafinarea, imbutelierea si comercializarea uleiului.
Compania a crescut si s-a dezvoltat in mod semnificativ in ultimii ani in contextul in
care conditiile pe piata de ulei din Romania au devenit din ce in ce mai competitive.

Obiectul de activitate al societatii

Prutul SA are ca obiect de activitate procesarea materiilor prime oleaginoase,

rafinarea si imbutelierea uleiurilor vegetale si comercializarea acestora.
In acest moment produce, imbuteliaza si comercializeaza ulei de floarea-soarelui
sau in diverse amestecuri ambalat in PET de 1L, 2L, ulei vrac, srot si acizi grasi.
Srotul este folosit in furajarea animalelor. Acizii grasi sunt utilizati in industria
cosmetica si a materialelor de constructii.

I. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR

6
 1.1.Analiza dinamicii si structurii patrimoniale a intreprinderii
Importanta cunoasterii situatiei economice a S.C. PRUTUL S.A. implica folosirea
mijloacelor de investigare ale analizei economico-financiare. Patrimoniul, ca indicator
economico-financiar, reflecta valoarea economica a firmei. Analiza structurii
patrimoniale presupune investigarea acelorasi elemente cu ajutorul metodei ratelor.
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii
diferitelor elemente patrimoniale (de activ şi de pasiv).

Analiza structurii activului

Principalele rate de structura a activului

Denumirea Modul de calcul Anul Anul Anul Observatii
2004 2005 2006

a) rata (Active Aceasta rata masoara

activelor imobilizate 40,31 44,92% 50,92% ponderea activelor
imobilizate *100)/total % imobilizate in
active patrimoniul total al
intreprinderii, ceea ce
arata investitia in
instalatii tehnice si
masini.
b) rata (Active Reflecta ponderea
activelor circulante*100 59,68% 55,07% 49,07% activelor circulante in
circulante )/ Total active totalul mijloacelor
economice ale
intreprinderii .
c) rata (Stocuri*100) Aceasta rata are valori
stocurilor /total activ 53,25% 46,77% 39,40% foarte reduse la
firmele cu specific de
prestare de servicii .

Analiza structurii pasivului

Principalele rate de structura a pasivului

7
 Denumirea Modul de Anul Anul Anul Observatii
calcul 2004 2005 2006

Rata (Capital 65,38% 48,26% 47,14% Valoarea de referinta

autonomiei propriu / a acestei rate este de
financiare Pasiv total) 50%
globale * 100

1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor

Pe plan economico-financiar, utilizarile resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar
rezultatele obtinute, ca urmare a consumarii resurselor, prin venituri. Analiza dinamicii si
structurii veniturilor si cheltuielilor se efectueaza prin metoda indicilor.
Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor, lucrarilor
executate sau serviciilor prestate, venituri din productia stocata, venituri dinproductia
imobilizata, venituri din subventii de exploatare, alte venituri din exploatare.

Denumirea Indicele fata de anul 2004

Anul 2005 Anul 2006
Veniturile din exploatare 82,70% 65,83%
Cheltuielile,din 92.60% 77,47%
exploatare

Dupa cum se observa din tabel, indicele veniturilor din exploatare a anului 2006
fata de 2005 a scazut fata de cel din anul anterior cu aproximativ 20%. De asemenea si
cheltuielile au scazut in anul 2006 fata de anul 2005 cu aproximativ 30 de procente.

1.3. Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment (FR) reprezinta partea din capitalul permanent care depaseste
valoarea activului imobilizat si care este destinata si utilizata pentru finantarea
activelor circulante.
Fondul de rulment patrimonial se poate determina astfel :
FR =FRp+FRi=(Capital propriu- Active imobilizate)+ Datorii

8
 Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta activele circulante care trebuie sa fie
finantate din fondul de rulment. Daca fondul de rulment, la inchiderea exercitiului
financiar, este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul se va regasi sub
forma trezoreriei nete (TN), concretizata in disponibilitati banesti, in conturi bancare si in
casa. Nevoia de fond de rulment se calculeaza astfel: NFR= FR-TN
NFR=STOCURI +CREANTE -DATORII
Trezoreria neta pozitiva seminifica un excedent monetar al exercitiului financiar si
faptul ca aceasta se mentine in cadrul mai multor exercitii financiare successive,
demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a
disponbilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei firmei pe piata.
TN=FR-NFR

Denumirea Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006

Trezoreria neta ( TN) 20 396 9 950 -776

Fondul de rulment (FR) 21 671 11 320 -299
Nevoia de fond de 1 275 1 370 477
rulment (NFR)

O analiza a acestui tabel se refera la faptul ca evolutia trezoreriei nete scade de la

an la an, fapt ce aduce semne de intrebare, deoarece trezoreria neta trebuie sa aiba
influenta pozitiva pentru a intari pozitia societatii pe piata functionala.

1.4. Analiza vitezei de circulatie a activelor circulante

Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator de eficienta care reflecta
schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii. Viteza de rotatie a activelor
circulante coreleaza cifra de afaceri sau o componenta a acesteia cu totalul activelor
circulante sau un anumit element al acestora. Astfel viteza de rotatie a activelor
circulante se calculeaza astfel:
Vr = ( Active circulante / Cifra de afaceri ) * 360 sau
Vr = ( Stocuri / Cifra de afaceri ) * 360

DENUMIREA 2004 2005 2006

Viteza de rotatie a 177,67 176 167,05
activelor circulante

9
 Prutul a inceput sa inregistreze pierderi atat din activitatea operationala cat si din
activitatea financiara din trimestrul al treilea al anului 2005, datorita contractiei
vanzarilor pe o piata dezechilibrata intre oferta si cererea de uleiuri vegetale. Aceeasi
tendinta nefavorabila s-a mentinut si la nivelul anului 2006 cand emitentul a inregistrat
o pierdere de 10.739 mii lei. In anul 2007, conform rezultatelor preliminare publicate
de emitent, acesta a trecut pe profit, inregistrand un profit net de 4.687 mii lei.
Compania a trecut pe profit dupa pierderile inregistrate în 2006, in principal pe fondul
secetei din vara anului trecut, din cauza recoltei a scazut pretul la ulei majorandu-se cu
pana la 50%.

1.5. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Solvabilitatea este capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata pana
la sacadenta.
Lichiditatea reprezintă capacitatea unor active de a fi transformate in bani intr-un
anumit moment. Se definesc o lichiditate primara, una secundara si una tertiara.
Astfel: lichiditatea primară (absolută sau perfectă) - o reprezintă banii insisi, sau
contul "casa" dintr-un bilant, lichiditatea secundara este constituita din acele active
care pot fi transformate fara dificultati in bani si lichiditatea tertiara caracterizeaza
acele active care necesita timp mai indelungat, chiar riscuri si cheltuieli pentru a fi
transformate in bani.

Denumirea Formula de 2004 2005 2006

calcul

Rata autonomiei (Capital 56,38% 48,26% 47,14%

financiare globale propriu /
Total pasiv)
* 100

Rata solvabilitatii la (Capital 129,28% 93,30% 89,18%

termen propriu
*100)/
Datorii

10
 1.6. Analiza rentabilitatii
Rentabilitatea, ca forma de exprimare a eficientei economice, reprezinta
capacitatea intreprinderii de a obtine profit, in scopul remunerarii capitalurilor, dar si
al extinderii activitatii. Ea poate fi exprimata cu ajutorul a doi indicatori:
-rata profitului
- rata rentabilitaii economice
Rata rentabilitatii economice – arata eficienta utilizarii activelor si prezinta valori
diferite in functie de sectoarele economiei nationale. Nivelul acesteia trebuie comparat
cu rata medie a dobanzii pe piata bancara, astfel:
cand nivelul ratei rentabilitatii economice este inferior ratei dobanzilor, inseamna
ca firma comerciala inregistreaza pierderi;
cand nivelul ratei rentabilitatii este superior ratei dobanzilor, inseamna ca firma
comerciala isi utilizeaza eficient resursele de care dispune. Apare astfel efectul de
parghie, prin faptul ca diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata dobânzii
la capitalul imprumutat suplimenteaza remunerarea capitalurilor proprii.

Denumire Formula de calcul 2004 2005 2006

Rata (Rezultatul 6,60% -4,57% -9,91%

rentabilitii exploatarii /
rezultatului Venituri din
exploatarii exploatare) *100

Rentabilitatea (Rezultatul net / 9,04% -12,60% -22,31%

financiara a Capital propriu) *
capitalului 100
propriu
Rentabilitatea (Rezultat brut / 16,65% -16,23% -20,50%
economica Active
imobilizate) * 100

1.7. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

Puncte tari:
-rezultatele financiare bune si in crestere realizate la finalul anului 2002;
-societatea este integrata pe verticala, beneficiind astfel de costuri mici de
aprovizionare si de adaos comercial maxim;
-politica de dividend favorabila investitorilor;

11
-pozitia buna detinuta pe piata producatorilor de uleiuri alimentare vegetale;
-ponderea mare la export a produsului „sroturi furajere”.

Puncte slabe:
-lichiditate mica;
-valoarea mare a stocurilor, cu mentiunea principalei cauze, specificul activitatii.

Oportunitati:
-patrunderea pe pietele externe cu principalul produs, ulei vegetal si de biodisel;
-facilitatile acordate de statul roman producatorilor agricoli.

Amenintari:
-concurenta autohtona;
-eventuale calamitati naturale, cu efect negativ asupra costurilor cu materia prima.

II. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL

Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului comercialal firmei se

justifica prin importanta pe care o au informatiile obtinute pentru formularea strategiei
economice. Aceste informatii se refera la:
- identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care activeaza
societatea;
- efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile practicate de alte
unitati economice;
- determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii;
- existenta unor tehnici de promovare a produselor si a imaginii societatii.

2.1. Piata

Produsele alimentare fabricate de S.C. „Prutul” S.A. sunt destinate cu

preponderenta consumului zilnic al populatiei orasului Galati, dar si la nivel national
prin intermediul agentilor regionali,existenti in fiecare judet al tarii cat si prin
intermediul lanturilor cash&carry, hipermarketurilor de tip Carrefour, Cora, etc.

2.2. Produsele
Principalele produse realizate:
-ulei comestibil imbuteliat in bidoane PET de 1 litru si bidoane PET 10 litri;
-ulei rafinat vrac;

12
-srot vegetal furajer;
-ulei brut si rafinat;
-acizi grasi.
S.C. PRUTUL S. A. cu sediul in Galati, este o unitate reprezentativa in industria
uleiurilor vegetale din Romania, atat in ceea ce priveste cota de piata, capacitatile de
productie, cat si dotarea tehnica, recunoscuta fiind calitatea produselor sale.
Dotarea tehnica de inalt nivel, tehnologiile diversificate, urmarite si conduse pe
calculator, exigenta controlului de calitate, asigura produse pentru gustul tuturor
consumatorilor.
S.C. PRUTUL S. A. este unul dintre cei mai importanti producatori de uleiuri
vegetale si sroturi furajere din Romania.
Gama sortimentala a producatorului PRUTUL SA se compune in prezent din
urmatoarele marci de ulei, produse exclusiv din seminte de floarea-soarelui:

Uleiul Spornic Clasic Uleiul Spornic bouquet

imbuteliat in sticle PET 1/1 L imbuteliat in sticle PET 1/ 1 L
bax 6 sticle; bax 6 sticle;

Uleiul Spornic exotic Uleiul Spornic extravirgin

imbuteliat in sticle PET 1/1 L imbuteliat in sticle PET 1/ 1 L
bax 6 sticle; bax 6 sticle;

13
Uleiul Spornic classic

Imbuteliat in bidoane 5/5 L;

Uleiul Spornic

imbuteliat in bidon 10/1 L

48 bidoane /euro palet

14
 S.C” Prutul” S.A. comercializeaza din categoria subproduse, sroturi furajere
destinate cresterii animalelor si acizi grasi utilizati in industria comestica. Detine o
singura capacitate de productie, avand dotare tehnica de inalt nivel, tehnologii
diversificate, urmarite si conduse pe calculator.
Materia prima selectionata, exigenta controlului de calitate, experienta si calitatea
resurselor umane si tehnologia reprezinta secretul unor produse de calitate.
Ca urmare a unui ambitios program investitional PRUTUL SA a realizat o marire a
capacitatii de rafinare, obtinand uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare, atat
fizica cat si chimica.
Uleiurile Prutul sunt fabricate printr-un proces complex din punc de vedere
tehnologic, ce tine pasul cu inovatia in domeniu. Fiecare etapa este atent
supravegheata, pentru ca rezultatul final sa satisfaca toate pretentiile de calitate ale
clientilor. Mai jos este o schema simplificata de fabricare a uleiului, urmand ca in
functie de tipul de ulei fabricat, aceasta sa devina mai elaborata si sa poata necesita
mai multe operatiuni.

15
 Conceptul de calitate isi pune amprenta pe toate activitatile ce au loc in cadrul
fabricii de ulei. In urma incheierii procedurilor de auditare, in 2006, prestigiosul
Organism de certificare Lloyd’s Register Quality Assurance (LRQA) a acordat S.C.
PRUTUL S.A. certificat de autorizare in conformitate cu standardele internationale
ISO 9001: 2000/SR EN ISO 9001: 2001 pentru urmatorul domeniu de activitate:
PROCESAREA MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE, RAFINAREA,
IMBUTELIEREA ULEIURILOR VEGETALE SI COMERCIALIZAREA
ACESTORA.

2.3. Furnizorii, beneficiarii si concurentii

Principalii furnizori
Furnizorii de materii prime sunt contactati fie direct fie prin mandatul societatilor
tip Comcereal. Furnizorii sunt societati cu capital privat sau de stat si producatori
individuali.Distributia produselor se realizeaza la nivel national prin intermediul
cash&carry ,hipermarketurilor de tip Carrefour, Cora.
Extinderea distributiei la nivel national si nevoia de a monitoriza in permanenta
performantele distribuitorilor regionali, a generat o segmentare a teritoriului national
in 7 zone geografice, fiecare avand cate o persoana de contact. Cele 7 persoane
responsabile de fiecare regiune in parte sunt: Ovidiu Aioane, Alin Buha, Dragos
Carabat, Daniel Falfara, Marius Neda, Sorin Pop si Doru Mortasifu.

Principalii clienti:
Produsul “Ulei comestibil imbuteliat” este comercializat la nivel national prin
intermediul distribuitorilor regionali in proportie de 90% si 10% prin intermediul
supermarketurilor si retelelor cash & carry.
Produsul “ulei vrac” este comercializat principalilor producatori de margarina
vegetala si producatorilor de conserve de peste si patiserie fina fiind distribuit direct
din depozitele societatii cu cisternele auto apartinand beneficiarilor
Produsul “acizi grasi” se comercializeaza in principal la export.
Sroturile furajere se comercializeaza in proportie de 80% la export si 20% la intern.

Principalii concurenti:

BUNGE Romania
TOPWAY INDUSTRIES
Craiova

16
 1.BUNGE. Romania detine fabricile Unirea Iasi, Muntenia Bucuresti si InterOil
Oradea si este lider din punct de vedere al cotei de piata.
Situatia concurentiala se prezinta astfel:
S.C. Unirea S.A Iasi care produce doua marci distribuite la nivel national: Floriol si
Unisol detinand in anul 2001 o cota de piata de aproximativ 25%. Produsele sunt
sustinute de o campanie publicitara intensa.
2. S.C. TOPWAY INDUSTRIES S.A cu principalele marci: Untdelemn de la
Bunica si Solio care detine o cota de piata 15% si are o distributie bine pusa la punct
reusind, datorita campaniei de comunicare la “Untdelemn de la Bunica” sa ramana in
mintea consumatorului cu imaginea traditiei in arta gatitului.

2.4. Activitatea promotionala

Din punct de vedere al vadului comercial uleiul se poate vinde foarte usor in toate
zonele populate ale orasului. Aceasta caracteristica se datorează faptului ca produsul
satisface o nevoie curenta, fiind usor vandabil, in conditiile in care in zona de vanzare
nu există concurenta. Cele mai importante actiuni promotionale utilizate de S.C
”Prutul” S.A. sunt constituie din:
- relatiile directe si permanente stabilite de conducerea societatii cu diferite categorii
de beneficiari;
- tehnicile de servire a consumatorilor practicate de personalul din magazinele proprii
sunt orientate spre vanzarea „soft”, urmarindu-se fidelizarea clientilor;
- adresa si sigla firmei S.C. ”Prutul” S.A. sunt imprimate pe etichetele si ambalajele
produselor, precum si pe suprafetele exterioare ale autovehiculelor proprii ce participa
la procesul de distributie.

2.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial

PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE

Cresterea cotei de piata -extinderea retelei de
desfacere
-realizarea de contacte cu
noi clienti
-relatii publice ale
conducerii cu diverse
categorii de clienti
-cresterea prestigiului
firmei
-cresterea cifrei de faceri
-cresterea rentabilitatii
activitatii

17
Pozitie buna pe piata - retea proprie de
distributie
- volum mare al productiei
- relatii stabile cu
beneficiarii
Retea proprie de - amenajarea unor
desfacere magazine proprii
- inchirierea de spatii de
vanzare
- existenta unui parc de
autovehicule
Orientarea spre - nivel redus al veniturilor
comercializarea de provenite din vanzarea
marfuri specialitatilor din carne
fabricate
- existenta unor spatii de
depozitare neutilizate in
cadrul magazinelor proprii
PUNCTE SLABE CAUZE
Preturi mai ridicate - necesitatea acoperirii
decat media pe piata investitiilor efectuate pentru efectiv al vanzarilor de
modernizarea utilajelor
Gama de produse mai - capacitate redusa de
putin diversificata decat productie a sectiei
cea a concurentei de specialitati
Ambalaje cu un grad - inexistenta unei metode
mai redus de universale de ambalare a
atractivitate varietatii de produse
fabricate in sectia de
- imagine favorabila
- venituri stabile din
activitatea de
productie
- lipsa dependentei de
intermediari
- asigurarea unor venituri
si a unor fluxuri de
numerar sigure
- asigurarea unor venituri
suplimentare
- cresterea atractivitatii
ofertei din magazinele
proprii
EFECTE
- diferenta intre volumul
produse si volumul
potential al acestora
- volum mai redus al
veniturilor
- capacitate mai redusa
de satisfacere a cererii
beneficiarilor
- nevoia de a apela la
activitati care sa
genereze venituri
suplimentare
- orientarea unui anumit
segment de cumparatori
spre produsele altor
firme
18
 specialitati - nivel mai redus al
- lipsa de preocupare pentru veniturilor

achizitionarea unei linii

automatizate
Activitate de promovare - efectuarea de investitii în - lipsa de popularitate a
slab dezvoltata alte activitati, considerate marcii in zonele mai
prioritare indepartate
- dezavantajul in fata
marcilor concurente mai
cunoscute

III. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI

TEHNOLOGIC

3.1. Amplasamentul S.C. ”Prutul” S.A.

Sediul fabricii este situat in orasul Galati, cuprizand intreaga structura de
productie , depozitele de materii prime si produse finite, garajul parcului auto, cladirea
administrativa si alte structuri anexe .
Modalitatile de desfacere teritoriala a produselor societatii sunt constituite din:
-livrarea cu mijloacele proprii pana la magazinele clientilor;
-vanzarea catre populatie prin intermediul lanturilor de hipermarketuri, supermarketuri

3.2. Caile de acces si mijloacele de transport

Accesul in cadrul sediului S.C.” Prutul” S.A. se efectueaza pe cale rutiera. Societatea
are in posesie urmatoarele mijloace de transport: 15 TIR-uri, 50 de dubite-VW.

3.3. Resursele energetice si utilitatile

Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. ”Prutul” S.A. are acces la resursele
energetice si utilitatile asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de
la alte unitati economice.
Sursele de energie si utilitatile aflate la dispozitia societatii sunt urmatoarele :
-consumul de energie electrica ;
-necesarul de gaze naturale ;
-resursele de apa provin din reteaua de distributie a SC “ Apa Nova “ SA;

19
 -energia termica este furnizata de centralele termice aflate in dotare, iar pentru
incalzirea functioneaza o centrala termica automatizata ;
-combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport este achizitionat de la SC
“Lukoil Downstream “ SRL si SC “ OMV Romania “ SA ;
-societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua SC“
Romtelecom “ SA si de conectare la reteaua de internet.

3.4. Descrierea procesului de productie

Organizarea productiei
S.C. ”Prutul” S.A. detine o singura capacitate de productie, avand dotare tehnica
de inalt nivel, tehnologii diversificate. Materia prima selectionata, exigenta controlului
de calitate, experienta si calitatea resurselor umane si tehnologia reprezinta secretul
unor produse de calitate. Ca urmare a unui ambitios program investitional Prutul SA a
realizat o marire a capacitatii de rafinare, obtinand uleiuri rafinate prin ambele metode
de rafinare, atat fizica cat si chimica.
Imbutelierea produselor din portofoliu se face respectand normele de siguranta
alimentara utilizand liniile de imbuteliere moderne si automatizate si avand capacitati
de imbuteliere diversificate ce asigura satisfacerea exigentelor consumatorilor.

Societatea are urmatoarea organizare a productiei pe compartimente :

 Compartiment operational: organizat dupa principiul obiectului de fabricatie
si cuprinde sectia de productie si de preparare a uleiului din floarea soarelui.
 Compartimente auxiliare :
-atelierul mecanic;

20
 -depozitele de produse finite ;
-laboratorul CTC.

Echipamentele si procesele tehnologice

Procesele tehnologice dupa care se desfasoara activitatea de productie a S.C. Prutul
S.A. presupun transformarea materiilor prime prin parcurgerea mai multor faze in
cadrul sectiilor de productie .
Fazele activitatii de productie sunt urmatoarele:
-producatorii de seminte oleginoase: micii producatori, asociatii, societati agricole;
-precuratirea semintelor (vanturare, uscare, solarizare);
-depozitarea semintelor precuratite;
-precuratirea semintelor cu selectorul cu doua site, depozitare, transport la buncarul
de alimente a preselor;
-presarea semintelor cu ajutorul preselor cu snec:
-obtinerea uleiului brut;
-filtrarea uleiului cu filtru centrifug;
-transportul uleiului finit la recipientul de depozitare;
-livrarea la diferite societati cu profil chimic;
-sroturi;
-colectarea sroturi la depozit;
-livrarea la beneficiari (zootehnie)
-livrarea la angrosisti pentru consum intern si export (sticle PET)
Datorita diferitelor obiective pe care trebuie sa le indeplinesca sectia de productie
are in dotare utilaje moderne, clasificate din punct de vedere al capacitatilor de
prelucrare a materiilor prime si a produselor intermediare .

Capacitatea de productie
Capacitatea de productie prevazuta in proiectul sectiei de productie este de 240 t /
zi iar in mod curent ea este de 200 t/zi. In faza intiala capacitatea de productie a fost
de 70 t/ zi , de trei ori mai mica decat in prezent.

Calitatea produselor

21
 Calitatea superioara este o caracteristica esentiala in productia de ulei, deoarece
existenta acesteia este unul din elementele determinante pentru dobandirea
recunoasterii firmei si asiguarea competivitatii produselor. Pentru asiguararea unei
calitati superioare in momentul livrarii produselor catre consumatori finali, in cadrul
unitatilor de depozitare si ambalare a societatii sunt aplicate o serie de masuri menite
sa mentina parametrii de calitate ai materiilor prime, semifabricatelor si produselor
finite la nivelurile optime recomandate de normele in vigoare. Principalele operatii
efectuate in vederea verificarii si pastrarii calitatii produselor sunt:
- la receptia materiilor prime se preleva mostre, care sunt supuse testelor in cadrul
laboratoarelor CTC;
- in toate depozitele se asigura conditii optime de temperatura, ventilatie, umiditate
si iluminat pentru evitarea impurificarii si alterarii materiilor prime si produselor
finite;
- personalul muncitor poarta echipament de protectie sanitara a alimentelor.

Intretinerea si repararea utilajelor

Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-
energetic prin revizii si curatari zilnice ale tuturor instalatiilor din sectia de productie .

Igiena si protectia muncii

Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie, in cadrul
societatii sunt prevazute urmatoarele masuri:
a) asigurarea sigurantei alimentelor pe tot lantul alimentar, incepand cu productia
primara;
b)stabilirea criterilor microbiologice si cerintelor de control al temperaturii, bazate pe
o evaluare stiintifica a riscului.

3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

Puncte forte Cauze Efecte
1.procese tehnologice -proiectarea liniilor in -diminuarea
corect proiectate cadrul unui sistem integrat pierderilor de materiale
de productie; si energie.
-o specializare buna a
personalului, care lucreaza
in productie .
2.calitatea superioara a -aprovizionarea cu materii -cresterea volumului
produselor fabricate vanzarilor, dar si cel al

22
 prime de calitate superioara; veniturilor;
-conditii optime de -cresterea cotei de piata
depozitare;
-testarea materiilor prime si
a produselor finite in cadrul
laboratorului CTC.

IV. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR

UMANE
Analiza diagnostic a resurselor umane vizeaza aspecte privind evolutia numarului
total si pe categorii a personalului, motivarea acestuia, dinamica productivitatii muncii
si conditiile de munca.

4.1. Structura si dinamica personalului

In cei trei ani de analiza dimensiunea si structura personalului S.C. ”Prutul ”S.A s-
au modificat in mod continuu. Astfel ca in 2004 numarul de salariati a fost de 419 in
2005 au fost 415 salariati iar in 2006 numarul de salariati este de 373.
In anul curent numarul personalului este de 373, personal impartit pe diferite
compartimente, precum reiese din urmatorul tabel :

Denumire personal Numar personal

Personal de conducere 373
Personal auxiliar 87
Personal tehnic 68
Personal magazine 50
Colaboratori 34
Muncitori direct productivi 158

In functie de pregatirea profesionala, personalul este structurat in trei categorii:

personal cu studii superioare, personal cu studii medii si personal cu cultura generala.
Structura acestora este evidentiata in urmatorul tabel :

23
 Personal cu studii superioare Personal cu studii medii
Personal Total
cu
Tehnic economic juridic biologic tehnic economic alte cultura
specialitati generala
23 29 2 9 45 37 70 158 373

4.2. Remunerarea si motivarea personalului

S.C.” Prutul” S.A. are un program bine stabilit, dar in functie de volumul
comenzilor, programul de lucru se poate prelungi.
Pentru motivarea personalului conducerea ofera mai multe avantaje cum ar fi:
 micul dejun si dejunul gratuit;
 echipament de protectie gratuit;
 asigurarea fiecarui angajat impotriva accidentelor;
 posibilitatea de acordare a creditelor fara perceperea dobanzii care se
restituie prin retinerea lunara a unei anumite sume din salariu.

4.3. Productivitatea muncii

Exista mai multe moduri de determinare a productivitatii muncii, insa

toate exprima raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei
unitati de resursa.
In cazul determinarii productivitatii muncii, una din modalitati o constituie
raportarea productiei anuale de ulei (exprimata in tone) la numarul de salariati ai
societatii.
Formula de calcul este urmatoarea:
W= Q / L , unde:
Q – productia obtinuta
L – numarul de angajati

Evolutia productivitatii muncii in perioada 2004-2006

Denumirea UM Anul
2004 2005 2006
Productivitatea muncii t/ persoana 310,30 265,10 284,20
Numarul de angajati persoana 419 415 373
Productia de ulei t 130000 110000 106000

Ca urmare a scaderii numarului de angajati de la un an la altul scade si

productivitatea. Astfel ca in 2005 fata de 2004 productivitatea muncii se micsoreaza
iar productia de asemenea.La fel se intampla si in anul 2006 fata de anul 2005.

24
 4.4. Conditiile de munca

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale
de igiena si productie sunt prevazute urmatoarele masuri:
 sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare;
 in cadrul sediului exista un cabinet medical dotat cu mijloace de
acordare a primului ajutor in caz de accidente.

4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE

Conditii - gradul ridicat de - lipsa conflictelor

corespunzatoare mecanizare si privind conditiile
de munca automatizare al de munca
procesului - asigurarea continuitatii
tehnologic productiei
- asigurarea unui - onorarea la timp a
microclimat industrial comenzilor
corespunzator - lipsa absenteismului
Structura - restructurarea - reducerea cheltuielilor
corespunzatoare a societatii fixe cu salariile
personalului pe - asigurarea cu peste - cresterea cifrei de
activitati 50% din personal a afaceri
departamentului tehnic - cresterea
- conditii bune de productivitatii muncii
munca
Structura - restructurarea - reducerea cheltuielilor
corespunzatoare a societatii cu salariile
personalului pe - politica de reducere a - reducerea barierelor si
niveluri ierarhice costurilor fixe a filtrelor in procesul de
- structura ierarhic- comunicare
functionala
Valoare subunitara a - cresterea gradului de - o utilizare eficienta a
indicelui de corelatie mecanizare si resurselor umane
a salariului cu automatizare a utilajelor
productivitatea muncii - sporirea productiei
- scaderea influentei
factorului uman
in procesul de productie

25
 -evitarea cresterii
exagerate a
salariilor
Cresterea - cresterea gradului de - obtinerea unor venituri
productivitatii mecanizare si mai ridicate
muncii automatizare a utilajelor - obţinerea de profit
si a spatiilor de - posibilitatea
productie satisfacerii unui numar
- sporirea productiei mai mare de comenzi
intr-un ritm mai - cresterea salariilor
accelerat decat cresterea
personalului

V. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI

MANAGEMENTULUI
Analiza domeniului managementului are ca scop determinarea masurii si eficientei
cu care conducerea societatii previzioneaza, organizeaza, coordoneaza, antreneaza,
controleaza si evalueaza activitatile firmei.

5.1. Punctele forte si punctele slabe ale domeniului managementului la

S.C. “Prutul” S.A. se regasesc in urmatoarele tabele:

PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE

Structura organizatorica - structura de tip - nivel ridicat al
bine definita ierarhic-functional productivitatii muncii
- respectarea
principiului unitatii de
decizie si actiune
Eficienta sistemului -structura -cresterea cifrei de
decizional organizatorica de tip afaceri
ierarhic-functional -satisfacerea comenzilor
-stilul de management clientilor
participativ -asigurarea
aprovizionarii continue
cu materii prime si
marfuri
Stil de management -atragerea personalului -cresterea productivitatii
participativ tehnico-administrativ si muncii
in procesul de adoptare -cresterea cifrei de

26
 a deciziilor afaceri
-asigurarea unor -fundamentarea intr-o
avantaje angajatilor mai mare masura a
deciziilor
-motivarea sporita a
personalului in
realizarea sarcinilor
Folosirea eficienta a -influenta deosebita a -cresterea productivitatii
functiei de control- calitatii produselor muncii
evaluare asupra nivelului -cresterea cifrei de
vanzarilor afaceri
-asigurarea unor
conditii corespunzatoare
de munca

PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE

Lipsa de preocupare -compartiment de - dezavantaj
pentru promovarea marketing slab concurential
produselor dezvoltat
-distribuirea fondurilor
in alte domenii

BIBLIOGRAFIE:

www.prutul.ro

27
www.google.com

www.ase.ro

ELENA CRISTACHE-,”Metode statistice de calcul si analiza a eficientei

economice in comert” Ed.Economica, 2005

LETITIA ZAHIU- ”Politici si piete agricole:reforma si integrare europeana”

Ed.Ceres,2005

28