Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
UNITATEA DE CURS
Ciclul: I, Licență
CHIȘINĂU, 2023
1
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
TEMA 1. ANALIZA VENITURILOR
1. ANALIZA MĂRIMII, COMPONENȚEI ȘI EVOLUȚIEI VENITURILOR
2. ANALIZA STRUCTURALĂ A VENITURILOR
3. ANALIZA FACTORIALĂ A VENITURILOR DIN VÂNZĂRI
2
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Bilanț;
Planul de afaceri.
Tabelul 1. Analiza mărimii și evoluției veniturilor
Nr. Indicatori La finele anului, mii lei Abaterea Ritmul
precedent curent absolută creșterii, %
1 2 3 4 5= 6=
1. Venituri din vânzări
2. Venituri totale
3. Total active
4. Total datorii
Aspectele concluziei:
se examinează tendință de modificare a veniturilor obținute de entitatea analizată în dinamică.
dacă ritmul creșterii activelor controlate de entitate depășește ritmul creșterii veniturilor totale și
ritmul creșterii veniturilor din vânzări: aceasta situație atestă utilizarea neeficientă a
patrimoniului disponibil.
dacă ritmul creșterii datoriilor depășește indicii aferenți totalității surselor de finanțare și
veniturilor: această situație semnifică creșterea gradului de îndatorare a entității.
În cadrul analizei structurale a veniturilor, acestea pot fi clasificate în funcție de numeroase criterii.
Aceste criterii au putere informativă diferită, oferind utilizatorilor posibilitatea de a aprecia diverse aspecte
ale activității entității.
Veniturile se grupează și se analizează după natură în următoarele grupe de venituri:
1) venituri ale activității operaționale;
2) venituri ale altor activități.
Această clasificare este strict reglementată de SNC și se folosește pentru întocmirea ”Situației de
profit și pierdere. Informația privind această clasificare nu reprezintă secret comercial.
În continuare, vom examina structura veniturilor după natură. Pentru studierea structurii
veniturilor pe larg se folosește o astfel de metodă de examinare a informației din Situațiile financiare ca
analiza pe verticală. Această metodă cuprinde calcularea ponderii (cotei) fiecărui element component în
totalul veniturilor. În acest caz, în calitate de criteriu de grupare a veniturilor servește de obicei natura, adică
conținutul economic al componentelor veniturilor.
În calitate de surse de informații pentru analiză servesc:
Situația de profit și pierdere;
Borderoul evidenței analitice la conturile clasei 6 „Venituri”.
3
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
4
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
ANALIZA STRUCTURALĂ A VENITURILOR DIN VÂNZĂRI PE TIPURI DE ACTIVITATE
OPERAȚIONALĂ
Scopul analizei structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operațională constă în
stabilirea profilului real al activității operaționale, adică specializarea entității în fabricarea produselor,
comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor de construcție etc.
Activitatea operațională a entității poate fi:
îngust specializată
Avantajele:
activității operaționale îngust specializată - permite majorarea eficienței activității operaționale
datorită procurării utilajului special, angajării personalului calificat în domeniu, acumulării
experienței corespunzătoare etc.
activității operaționale multilateral diversificată - desfășurarea diferitelor tipuri de activitate
operațională asigură o structură mai variată a veniturilor cu scopul diminuării riscurilor și reducerii
condițiilor de incertitudine care apar în domeniile de activitate practicată.
În calitate de surse de informații pentru analiza structurală a vânzărilor pe tipuri de activitate
operațională servesc:
Situația de profit și pierdere;
Borderoul evidenței analitice la contul 611 „Venituri din vânzări” și/sau
Cartea mare la contul 611 „Venituri din vânzări”;
Planul de afaceri al entității.
Tabelul 3. Analiza structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operațională
Suma veniturilor din Ponderea,
Devierea
vânzări, mii lei %
Tipuri de activitate
anul anul anul anul sumei, ponderii,
operațională
precedent curent precedent curent mii lei puncte
procentuale
1 2 3 4 5 6= 7=
Vânzarea produselor
Comercializarea mărfurilor
Prestarea serviciilor
Executarea lucrărilor
5
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
ANALIZA STRUCTURALĂ A VENITURILOR DIN VÂNZĂRI PE PE SECTOARE ALE
PIEȚEI DE DESFACERE
Când entitatea își desfășoară activitatea operațională pe mai multe piețe se studiază veniturile din
vânzări pe piețe de desfacere. În acest scop se examinează evoluția vânzărilor pe fiecare segment, precum
și contribuția acestora la volumul total al vânzărilor.
În calitate de sursă de informații pentru analiza structurală a vânzărilor pe sectoare ale pieței de desfacere
servește:
Borderoul evidenței analitice la contul 611 „Venituri din vânzări” și/sau
Cartea mare la contul 611 „Venituri din vânzări”;
Planul de afaceri al entității.
.
Tabelul 4. Analiza structurii veniturilor din vânzări pe sectoare ale pieței de desfacere
Suma veniturilor din Ponderea,
Devierea
vânzări, mii lei %
Sectoare ale pieței de
anul anul anul anul sumei, ponderii,
desfacere
precedent curent precedent curent mii lei puncte
procentuale
1 2 3 4 5 6= 7=
Piața internă (RM) ? ?
Piața externă (export) 8 555 12 466
Total venituri din vânzări 21 294 26 320
Avantajele:
Creșterea în dinamică a ponderea veniturilor din export contribuie la:
micșorarea poverii fiscale (ratei fiscalității)
majorarea disponibilității valutei străine
6
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
3. ANALIZA FACTORIALĂ A VENITURILOR DIN VÂNZĂRI
Scopul analizei factoriale a veniturilor din vânzări constă în stabilirea cauzelor ce au condiționat
modificare vânzărilor.
La efectuarea analizei factoriale a veniturilor din vânzări este foarte important să se ia în
considerație tipul activității operaționale în urma căruia au fost generate veniturile corespunzătoare.
Specificul ramurii (industria, comerțul, servicii etc.) condiționează și particularitățile metodicii ce se aplică
pentru analiza factorială. Aceste particularități în primul rând se referă la esența (natura) factorilor
examinați.
În continuare vom examina particularitățile analizei factorilor care modifică veniturile din vânzarea
produselor.
Veniturile din vânzarea produselor se modifică sub influența a trei factori:
1. Modificarea volumului producției fabricate –are o influență directă asupra mărimii veniturilor
din vânzarea produselor. Majorarea volumului producției fabricate duce la creșterea mărimii
veniturilor din vânzarea produselor, și invers, reducerea volumului producției fabricate conduce la
diminuarea sumei veniturilor din vânzarea produselor.
2. Modificarea stocurilor produselor – are o influență inversă asupra veniturilor din vânzarea
produselor: creșterea stocurilor produselor conduce la micșorarea veniturilor din vânzarea
produselor, iar micșorarea stocurilor produselor - la creșterea veniturilor din vânzarea produselor.
Creșterea sau scăderea produselor stocate poate fi condiționată de influența unui șir de factori
detaliați, ca de exemplu: lipsa ambalajului; defectarea utilajului de ambalare; lipsa mijloacelor de
transport; scăderea (creșterea) cererii pentru produse; returnarea produselor vândute anterior;
modificarea datelor privind stocurile produselor în rezultatul inventarierii etc.
3. Modificarea prețurilor pentru produsele vândute - influențează direct mărimea veniturilor din
vânzarea
produselor: creșterea prețurilor condiționează majorarea veniturilor din vânzarea produselor, și
invers.
Din lista factorilor detaliați se observă că modificarea prețurilor de vânzare nu poate fi considerată
ca un factor absolut independent de activitatea entității.
Pentru determinarea influenței factorilor asupra veniturilor din vânzarea produselor este necesară
colectarea datelor inițiale. În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei factoriale a
vânzărilor servesc:
Borderoul evidenței analitice la contul 611 „Venituri din vânzări” și/sau
Cartea mare la contul 611 „Venituri din vânzări”;
Situația de profit și pierdere;
Calcule speciale de recalculare;
Cercetarea statistică a produselor industriale;
Planul de afaceri al entității.
În sursele nominalizate veniturile din vânzarea produselor, volumul producției fabricate, stocurile
produselor pot fi reflectate în trei tipuri de evaluare:
în prețuri curente ale anului respectiv (anului de gestiune curent);
în prețuri medii ale anului precedent;
în prețuri planificate.
7
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
În baza datelor inițiale se efectuează analiza factorială a veniturilor din vânzarea produselor prin
metoda balanțieră.
Tabelul 5. Calculul influenței factorilor asupra modificării veniturilor din vânzarea produselor
prin metoda balanțieră
(în mii lei)
Indicatori Anul Anul Abaterea Mărimea
Nr. precedent curent absolută, influenței
factorilor
1 2 3 4 5= 6
1. Venituri din vânzarea produselor
în prețuri:
1.1. curente ale anului de gestiune x
Situația negativă privind dinamica veniturilor din vânzarea produselor, mărfurilor, serviciilor și
lucrărilor, impune descoperirea și înlăturarea cauzelor aferente, cum sunt:
De exemplu, cauzele din vina entității:
contracte încheiate cu întîrziere;
neritmicitatea la timp a livrării produselor, mărfurilor, serviciilor prestate către consumatori;
comportament neprofesional a personalului cu clienții;
gradul de calificare scăzut a personalului entității;
neasugurarea consumatorilor cu servicii de transport;
lipsa publicității etc.
De exemplu, cauzele din vina consumatorilor:
scăderea puterii de cumpărare (veniturilor) a consumatorilor;
schimbarea gusturilor și exigențelor consumatorilor;
returnarea mărfurilor de către consumatori etc.
8
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
TEMA 3. ANALIZA PERFORMANȚELOR PE BAZA REZULTATELOR FINANCIARE
1. ANALIZA STRUCTURII PROFITULUI (PIERDERII) PÂNĂ LA IMPOZITARE
2. ANALIZA STRUCTURALĂ PROFITULUI BRUT (PIERDERII BRUTE)
3. ANALIZA FACTORIALĂ A PROFITULUI (PIERD) DIN ACTIVITATEA
OPERAȚIONALĂ
4. ANALIZA STRUCTURALĂ ȘI CAUZALĂ A PROFITULUI BRUT (PIERDERII BRUTE)
Creșterea în dinamică a cotei profitului din activitatea operațională în suma totală a profitului până
la impozitare este apreciată pozitiv.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) până
la impozitare se determină abaterea absolută (față de perioada precedentă și/sau de plan), ritmul creșterii,
procentul îndeplinirii planului și ponderea rezultatului financiar obținut din fiecare tip de activitate în suma
totală a mărimii profitului (pierderii) până la impozitare.
Analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) până la impozitare este efectuată în baza datelor
din:
Situația de profit și pierdere;
Planul de afaceri al entității.
9
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Tabelul 6. Analiza structurii profitului (pierderii) până la impozitare în dinamică
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea absolută
Suma, Cota, Suma, Cota, Sumei, Cotei, puncte
mii lei % mii lei % mii lei procentuale
1 2 3 4 5 6= 7=
1 Rezultatul din activitatea
operațională: profit
(pierdere)
2 Rezultatul financiar: profit
(pierdere)
3 Rezultatul din operațiuni
cu active imobilizate:
profit (pierdere)
4 Rezultatul excepțional:
profit (pierdere)
5 Profit (pierdere) pînă la
impozitare (± 1 ±2 ±3 ±4)
Concluzie:
10
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
2. ANALIZA STRUCTURII PROFITULUI BRUT (PIERDERII BRUTE)
Profitul brut (pierderea brută) reprezintă componenta cea mai importantă a profitului (pierderii) din
activitatea operațională.
Profit brut (pierdere brută) - reflectă diferența dintre veniturile din vânzări și costul vânzărilor.
Profitul brut (pierderea brută) poate fi obținut de entitate din următoarele tipuri de activitate
operațională:
vânzarea produselor;
vânzarea mărfurilor;
prestarea serviciilor și/sau executarea lucrărilor;
contracte de construcție;
contracte de leasing operațional și financiar (arendă, locațiune);
dividende, participații și/sau dobânzii care pentru entitate reprezintă activitate operațională.
Scopul analizei structurii profitului brut (pierderii brute) constă în aprecierea aportului fiecărui
tip de activitate operațională în obținerea profitului brut (pierderii brute).
Această direcție de analiză se efectuează în baza datelor din următoarele surse informaționale:
Situația de profit și pierdere,
Borderoul evidenței analitice la conturile: 611 „Venituri din vânzări” și 711 „Costul
vânzărilor”, și/sau
Cartea mare la conturile: 611 „Venituri din vânzări” și 711 „Costul vânzărilor”;
Planul de afaceri al entității.
Tabelul 7. Analiza structurii profitului brut (pierderii brute) pe tipuri de activitate operațională în
dinamică
Anul Abaterea absolută
Anul curent
precedent în
Indicatori Cotă,
Suma, Cota, Suma, Cota, Sumă,
puncte
mii lei % mii lei % mii lei
procentuale
1 2 3 4 5 6= 7=
1 Profit brut (pierdere brută) din vânzarea
produselor și mărfurilor
2 Profit brut (pierdere brută) din prestarea
serviciilor și executarea lucrărilor
3 Profit brut (pierdere brută) din contracte
de construcție
4 Profit brut (pierdere brută) din contracte
de leasing operațional și financiar (arendă,
locațiune)
5 Profit brut (pierdere brută) din contractele
de microfinanțare
6 Profit brut (pierdere brută) din alte
venituri (de exemplu, din dividende,
participații, dobânzii, care pentru entitate
reprezintă activitatea operațională)
7 Profit brut (pierdere brută) – total
Concluzie:
11
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
3. ANALIZA FACTORIALĂ A PROFITULUI (PIERDERII) DIN ACTIVITATEA
OPERAȚIONALĂ
Scopul analizei factoriale a profitului (pierderii) din activitatea operațională constă în stabilirea
influenței factorilor care au contribuit la modificarea în dinamică a profitului (pierderii) din activitatea
operațională.
Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea) din activitatea operațională se determină conform
formulei:
Profitul
Profit Alte venituri Alte
(pierderea) Cheltuieli
brut din Cheltuieli cheltuieli din
din = + - de - -
(pierdere activitatea administrative activitatea
activitatea distribuire
brută) operațională operațională
operațională
Fiecare parte componentă a formulei factoriale influențează asupra profitului (pierderii) din
activitatea operațională a entității. Profitul brut (pierderea brută) și alte venituri din activitatea operațională
au o acțiune directă, iar cheltuielile perioadei (curente) - o acțiune inversă.
Pentru calculul influenței factorilor asupra profitului (pierderii) din activitatea operațională se aplică
metoda balanțieră, deoarece există legătură aditivă dintre factorii de influență și indicatorul rezultativ.
În calitate de sursă de informație pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea
operațională, servește:
Situația de profit și pierdere;
Planul de afaceri al entității.
Tabelul 8. Calculul influenței factorilor asupra modificării profitului ( pierderii) din activitatea
operațională prin metoda balanțieră
(în mii lei)
Mărimea
Anul Anul Abaterea
Indicatori influenței
precedent curent absolută
factorilor
1 2 3 4= 5
1. Profit brut (pierdere brută)
2. Alte venituri din activitatea operațională
3. Cheltuieli de distribuire
4. Cheltuieli administrative
5. Alte cheltuieli din activitatea
operațională
6 Profitul ( pierderea) din activitatea
operațională,
(ind.1+ind.2-ind.3-ind.4-ind.5)
Verificare:
Concluzie:
12
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
4.ANALIZA FACTORIALĂ A PROFITULUI BRUT (PIERDERII BRUTE)
Profitul brut (pierderea brută) poate fi analizat și din punct de vedere factorial, examinând astfel
cauzele ce au condiționat devierea mărimii acestuia.
Pentru efectuarea acestei analize, este important să se ia în considerare tipul de activitate operațională
în urma căruia a fost obținut profitul brut (pierderea brute), deoarece trăsăturile caracteristice ale tipurilor
de activitate operațională generează și particularitățile tehnicii de calcul al analizei factoriale a profitului
brut (pierderii brută).
Devierea mărimii profitului brut (pierderii brute) din vânzarea produselor și/sau prestarea
serviciilor este cauzată de influența următorilor factori:
Modificarea volumului de vânzare al produselor (serviciilor prestate) - are o influență directă
asupra mărimii profitului brut (pierderii brute). Majorarea volumului produselor vândute
(serviciilor prestate) duce la creșterea mărimii profitului brut, și invers, reducerea volumului
vânzărilor conduce la diminuarea sumei profitului brut.
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei factoriale a profitului brut (pierderii
brute) din vânzarea produselor (prestarea serviciilor) servesc:
Situația de profit și pierdere;
Borderoul evidenței analitice la conturile: 611 „Venituri din vânzări” și 711 „Costul
vânzărilor”,
Calculațiile produselor (serviciilor) concrete;
Calculele speciale (de recalculare);
Planul de afaceri al entității.
Pentru aplicarea metodologiei de analiză factorială a profitului brut (pierderii brute) din vânzarea
produselor se vor folosi următoarele date inițiale:
Tabelul 9. Date inițiale pentru analiza profitului brut (pierderii brute) din vânzarea produselor
Anul
Indicatori Recalculat Anul curent
precedent
1 2 3 4
1. Venituri din vânzarea produselor, mii lei
13
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Calculul abaterii absolute a profitului brut (pierderii brute) din vânzarea produselor:
Modificarea profitului brut (pierderii brute) din vânzarea produselor se explică prin influența celor
patru factori, astfel:
Verificare:
14
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
TEMA 3. ANALIZA PERFORMANȚELOR PE BAZA RENTABILITĂȚII
1. ANALIZA RENTABILITĂȚII VENITURILOR DIN VÂNZĂRI
2. ANALIZA RENTABILITĂȚII PE PRODUS
3. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE
4. ANALIZA RENTABILITĂȚII ACTIVELOR
5. ANALIZA RENTABILITĂȚII CAPITALULUI PROPRIU.
2. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului (pierderii) din activitatea
operațională:
Rentabilitatea veniturilor Profitul din activitatea operațională
= 100
din vânzări Venituri din vânzări
Nivelul acestui indicator indică cât profit (pierdere) din activitatea operațională a obținut entitatea la un
leu venituri din vânzări și permite aprecierea mai exactă a eficienței gestiunii vânzărilor în urma activității de
bază a entității.
4. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului net (pierderii nete):
Rentabilitatea veniturilor Profitul net
= 100
din vânzări Venituri din vânzări
Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului net arată cât profit net a generat
entitatea la un leu venituri din vânzări.
Analiza începe cu aprecierea generală a dinamicii nivelului rentabilității veniturilor din vânzări.
15
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
16
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
ANALIZA FACTORIALĂ A RENTABILITĂȚII VENITURILOR DIN VÂNZĂRI
În practică, sunt cunoscute și utilizate mai multe modele de analiză factorială a rentabilității
veniturilor din vânzări. În acest scop, vom aplica unul din posibile modele de analiză cauzală, care
stipulează că devierea nivelului rentabilității veniturilor din vânzări depinde de influența următorilor factori:
modificarea structurii și sortimentului produselor și mărfurilor vândute – are o influență
directă asupra devierii rentabilității veniturilor din vânzări. O dată cu majorarea ponderii
produselor și mărfurilor mai rentabile în suma totală a volumului de vânzări, crește și nivelul
rentabilității, și invers.
modificarea prețului de vânzare pe unitate de produs și marfă – acest factor are o influență
directă asupra indicatorului rezultativ: creșterea prețului condiționează sporirea rentabilității,
și invers. Acest factor nu depinde de entitate, ci de piața de desfacere.
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei factoriale a profitului brut (pierderii
brut) din vânzarea produselor (prestarea serviciilor) servesc:
Borderoul evidenței analitice la conturile: 611 „Venituri din vânzări” și 711 „Costul vînzărilor”, sau
Situația de profit și pierdere;
Calculațiile produselor (serviciilor) concrete;
Calculele speciale (de recalculare);
Planul de afaceri al entității.
Recalcularea veniturilor din vânzări și costului vânzărilor se efectuează prin evaluarea cantității
produselor (serviciilor) efectiv vândute în anul curent cu prețurile și costurile unitare ale produselor vândute
(serviciilor prestate) în anul precedent sau conform planului de afaceri.
Pentru efectuarea analizei factoriale a rentabilității veniturilor din vânzarea produselor a fost
colectate datelor inițiale:
Tabelul 11. Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității veniturilor din vânzarea
produselor
Indicatori Anul Anul
Recalculat
precedent curent
1 2 3 4
1. Venituri din vânzarea produselor, mii lei
17
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității veniturilor din vânzări poate fi
efectuat prin metoda substituțiilor în lanț, bazată pe recalcularea indicatorilor.
Calculul abaterii absolute a nivelului rentabilității veniturilor din vânzări:
RVV
ACurent A Pr ecedent
RVV
Devierea nivelului rentabilității veniturilor din vânzarea marfurilor se explică prin influența celor trei
factori, astfel:
1. Calculul devierii nivelului rentabilității veniturilor din vânzarea produselor sub influența
modificării structurii și sortimentului produselor vândute:
RVV
Re calculat1 A Pr ecedent
RVV
2. Calculul devierii nivelului rentabilității veniturilor din vânzarea produselor sub influența
modificării valorii contabile a produsului vândut (costului pe unitatea de produs vândut):
RVV
Re calculat 2
RVVvv
Re calculat1
q p q c
1 o 1 1
100
q p q c
1 0 1 0
100
q p 1 0 q p 1 0
3. Calculul devierii nivelului rentabilității veniturilor din vânzarea produselor sub influența
modificării prețului de vânzare pe unitatea de produs:
RVV
ACurent Re calculat 2
RVV
Verificare:
18
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
2. ANALIZA RENTABILITĂȚII PE PRODUS
Sarcinile analizei rentabilității pe produs constă în aprecierea nivelului rentabilității pe produsele
vândute de entitate, calculul influenței factorilor ce au determinat abaterea nivelului rentabilității pe produs
și în evidențierea rezervelor interne de majorare a rentabilității.
În ambele cazuri, profitul pe produs este rezultatul obținut din vânzarea unui produs și se determină
ca diferența dintre prețul de vânzare și costul pe unitatea de produs, adică:
Profitul pe produs = Prețul de vânzare pe produs – Costul pe unitatea de produs
Dacă vom substitui semnificația indicatorului ”Profitul pe produs” în formula de calcul al rentabilității
pe produs, vom obține:
Prețul de vânzare pe produs – Costul pe unitatea de produs
Rentabilitatea pe produs = 100
Costul pe unitatea de produs
Din ultima formulă, rezultă că devierea nivelului rentabilității pe produs este determinată de influența
a doi factori:
1) modificarea valorii contabile a produsului vândut (costului pe unitatea de produs) –
Calculul influenței acestor factori se efectuează prin metoda substituțiilor în lanț bazată pe
recalcularea indicatorilor. În calitate de sursă informațională servește Calculația produsului.
Concluzie:
19
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
3. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE
Pragul de rentabilitate (punctul critic, punctul mort) reprezintă volumul vânzărilor la care entitatea
nu are nici pierderi nici profit.
În punctul critic volumul vânzărilor este egal cu suma totală a costurilor și cheltuielilor curente, iar
rezultatul financiar operațional este egal cu zero.
Scopul analizei pragului de rentabilitate constă în alegerea unui asemenea volum al vânzărilor, care
va asigura entității un rezultat financiar operațional nul.
Analiza și metodele de calul a pragului rentabilității diferă în condițiile fabricării și comercializării
unui singur sau a câtorva tipuri de produse.
Pentru calculul și analiza pragului rentabilității în condițiile fabricării și comercializării unui singur
tip de produse se utilizează cel mai des metoda marjei de contribuție.
Metoda marjei de contribuție (contribuția brută, marja brută) reprezintă rezultatul obținut din
vânzări (vânzarea produselor și/sau mărfurilor, prestarea serviciilor și/sau executarea lucrărilor, contracte
de construcție și alte activități care pentru entitate reprezintă activitate operațională) după restituirea tuturor
costurilor variabile și care include profitul operațional și costurile fixe.
Marja de contribuție (unitară) = Preț mediu de vânzare (exclusiv TVA) – Costuri variabile unitare
Entitatea poate obține profit în cazurile când marja de contribuție depășește suma costurilor fixe.
Dacă marja de contribuție acoperă cu exactitate costurile fixe, atunci profitul este nul, adică, este atins
pragul de rentabilitate și formula poate fi transformată în felul următor:
Marja de contribuție
Rata marjei de contribuție = ×100
Venituri din vânzări
Rata marjei de contribuție (factorul de acoperire) arată câte procente din volumul vânzărilor sunt
necesare pentru acoperirea costurilor fixe și obținerea profitului.
Un alt indicator de evaluare a pragului de rentabilitate este perioada critică care reprezintă intervalul
de timp în care entitatea realizează producția la nivelul punctului critic:
În relația de calcul, veniturile din vânzări medii pe zi se determină ca raportul între veniturile din
vânzări efective și perioada de timp implicată în analiză (360, 180, 90, 30 zile).
În dependență de mărimea veniturilor din vânzări (cifra de afaceri) și nivelul pragului de rentabilitate
se poate aprecia situația economică a entității.
atunci când veniturile din vânzări se situează cu până la 10% peste pragul de rentabilitate, situația
entității este instabilă;
când veniturile din vânzări sunt cu până la 20% mai mare decât cea a punctului critic, situație este
relativ stabilă;
20
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
dacă veniturile din vânzări depășesc punctul mort cu peste 20%, situația economică a entității este
confortabilă.
Problemă: Entitatea planifică fabricarea și comercializarea unui singur produs în volum de 12 000 unități
la un preț mediu de vânzări 170 lei (exclusiv TVA). Costurile variabile unitare sunt planificate în mările de
110 lei, costurile fixe totale pentru perioada planificată vor constitui 600 mii lei.
Se determină:
1. Marja de contribuție pe o unitate de produs=
6. Apreciem situația economică a entității în baza mărimii veniturilor din vânzări și nivelul pragului de
rentabilitate
21
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
4. ANALIZA RENTABILITĂȚII ACTIVELOR
Rentabilitatea activelor în teoria și practica analitică mai este numită rentabilitate economică.
Rentabilitatea activelor reflectă nivelul profitului obținut de la fiecare leu al mijloacelor investite în
circuitul entității, indiferent de sursa de finanțare a acestora.
În cazul când entitatea obține pierderi până la impozitare, nivelul rentabilității activelor va fi negativ
și va reflecta nivelul pierderilor obținute de la fiecare leu al activelor entității.
Nivelul rentabilității activelor este determinat de influența următorilor factori:
1) modificarea rentabilității veniturilor din vânzări –
2) modificarea numărului de rotații ale activelor -
? ? ?
Numărul de rotații ale activelor (sau recuperabilitatea activelor) caracterizează eficiența cu care
sunt utilizate activele de care dispune entitatea, sau de câte ori vânzările au reînnoit activele într-o perioadă.
22
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor poate fi efectuat prin metoda
substituțiilor în lanț sau varietăților ei.
Tabelul 14. Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor prin metoda
diferențelor absolute
Inclusiv din cauza
modificării:
Anul Anul Abaterea
Indicatori rentabilității numărului
precedent curent absolută
veniturilor din de rotații
vânzări ale activelor
1 2 3 4=3–2 5 6
1. Rentabilitatea activelor, %
Verificare:
23
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
5. ANALIZA RENTABILITĂȚII CAPITALULUI PROPRIU
Rentabilitatea capitalului propriu reflectă capacitatea entității de a utiliza capitalul propriu în
vederea obținerii profitului, adică caracterizează mărimea profitului obținut pentru fiecare leu investit în
capitalul propriu.
În teorie și practică, sunt utilizate mai multe modele de interpretare a sistemelor factoriale de
analiză a rentabilității capitalului propriu.
Deoarece pentru proprietarii entității (acționarii, asociații), rentabilitatea capitalului propriu
calculată în baza profitului net este preferabilă rentabilității capitalului propriu, calculată în baza profitului
până la impozitare, vom aprecia rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza profitului net.
Rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza profitului net se modifică sub influența următorilor factori:
1) rentabilitatea activelor
2) rata pârghiei financiare
3) rata profitului net
? ? ? ?
Rentabilitatea activelor reflectă capacitatea entității de a utiliza activele totale în vederea obținerii
profitului. Acest indicator caracterizează mărimea profitului obținut pentru fiecare leu investit în active.
Rata pârghiei financiare reflectă structura de finanțare a activelor. Dacă unitatea economică nu
atrage surse împrumutate, atunci pârghia financiară se situează la nivelul minim 100 % (sau 1), nivelul
maxim nu există.
Rata profitului net caracterizează presiunea fiscală asupra rezultatelor financiare ale entității și
reflectă corelația dintre profitul net, rămas la dispoziția entității în suma totală a profitului pînă la
impozitare. Mărimea acestui coeficient depinde de cota impozitului pe venit și diferențele temporale și
permanente, care condiționează modificarea venitului impozabil în comparație cu profitul până la
impozitare.
24
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Situația de profit și pierdere;
Bilanț;
Planul de afaceri.
Tabelul 15. Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității capitalului propriu
Abaterea
Indicatori Anul precedent Anul curent
absolută
1 2 3 4=
1. Venituri din vânzări, mii lei
2. Profit (pierdere) până la impozitare, mii lei
3. Profit net (pierdere netă), mii lei
4. Valoarea medie a capitalului propriu, mii lei
5. Valoarea medie a activelor, mii lei
6. Rentabilitatea activelor (rd.2 : rd.5 100), %
7. Rata pârghiei financiare, coef. (rd.5 : rd.4)
8. Rata profitului net, (rd.3 : rd.2 100), %
9. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în
baza profitului net, (rd.3 : rd.4 100), %
2 1
3 2
4 3
Verificare:
Concluzie:
25
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
TEMA 4. ANALIZA ACTIVELOR DISPONIBILE
1. ANALIZA MĂRIMII ȘI STRUCTURII ACTIVELOR
2 ANALIZA ACTIVELOR NETE
26
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Pentru studierea structurii patrimoniului entității pe larg se folosește și metoda ratelor. În acest caz
se calculează și se interpretează o varietate mare de coeficienți cu ajutorul cărora se analizează structura
patrimoniului după diferite criterii.
În cadrul analizei structurale a patrimoniului pot fi calculate următoarele rate.
1. Rata imobilizărilor reflectă cota activelor imobilizate în suma totală a patrimoniului entității. Acest
coeficient se calculează în felul următor:
Active imobilizate
Rata imobilizărilor = Total active
Creșterea în dinamică a ratei imobilizărilor în condițiile unui grad scăzut de utilizare a capacităților
existente reflectă o compoziție fragilă a utilizării patrimoniului entității. Ponderea ridicată (mai mare de
două treimi din activ) a imobilizărilor poate crea dificultăți privind achitarea datoriilor curente.
3. Rata patrimoniului cu destinație de producție reflectă ponderea activelor care pot fi direct utilizate
în cadrul entității pentru fabricarea producției, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor,
executarea lucrărilor.
4. Rata compoziției tehnice a activelor - caracterizează mai detaliată a potențialul productiv al entității
și se calculează în felul următor:
În condițiile crizei economice și inflației această rată are o tendință negativă de descreștere,
condiționată de un șir de cauze:
majorarea prețurilor pentru mărfuri și materiale stocate,
plasarea numerarului în stocuri de mărfuri și materiale în calitate de protecție contra devalorizării
banilor,
majorarea stocurilor de produse din cauza reducerii cererii,
scăderea gradului de reînnoire a mijloacelor fixe din cauza scumpirii lor și lipsei surselor de
finanțare etc.
De remarcat, că tendința de scădere a capacității tehnice uneori se încetinește artificial prin reevaluarea
mijloacelor fixe, dar aceasta nu favorizează gradul real al indicatorului în cauză.
5. Rata activelor perfect lichide, reflectă cota activelor entității care se află într-o formă absolut lichidă și
pot fi imediat utilizate pentru achitarea datoriilor sau alte scopuri.
Rata activelor Numerar și documente bănești
perfect lichide = Total activ
27
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
În calitate de sursă informațională pentru analiza structurii activelor prin metoda ratelor servește
Bilanțul.
Tabelul 18. Analiza ratelor structurii activelor în dinamică
Nr. Indicatori La începutul La sfârșitul Abaterea
d-o anului anului absolută
1 2 3 4=
1 Active imobilizate, mii lei
2 Active circulante, mii lei
3 Total active, mii lei
4 Mijloace fixe la valoarea contabilă, mii lei
5 Stocuri, mii lei
6 Numerar și documente bănești, mii lei
7 Rata imobilizărilor, %
28
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
2. ANALIZA ACTIVELOR NETE
În practica economică internațională se aplică două variante de definire și, respectiv, de calculare a
activelor nete (patrimoniului net).
I. Active nete = Total active - Datorii pe termen lung - Datorii curente - Provizioane
Din formulă se observă că rezultatul calculului efectuat în baza datelor Bilanțului va fi egal cu
valoarea capitalului propriu.
II. Active nete = Total active - Datorii curente – Provizioane curente
Rezultatul obținut în urma aplicării acestei formule conform datelor Bilanțului va coincide cu
valoarea capitalului permanent (capitalul propriu + datoriilor pe termen lung).
În practica autohtonă se aplică prima din cele două modalități existente de definire și calculare a
activelor nete.
Activele nete reflectă mărimea activelor controlate de entitate care sunt formate numai pe seama
surselor proprii de finanțare și nu sunt împovărate de datorii.
Dacă mărimea activelor nete:
1) crește în dinamică - entitatea desfășoară o activitate economico-financiară eficientă.
2) scade în dinamică - există aspecte dificile în dezvoltarea entității și situația financiară în acest caz
se caracterizează ca instabilă.
3) are valoare negativă - stare de criză, când entitatea nu dispune de active formate pe seama surselor
proprii și activitatea pe deplin se finanțează datorită surselor împrumutate, adică, se constată
dependența financiară a entității de creditorii acesteia.
În procesul analizei structurale a activelor nete se apreciază dacă se respectă una din regulile
fundamentale ale echilibrului financiar care prevede că activele imobilizate trebuie finanțate pe seama
capitalului permanent (capitalului propriu și datoriilor pe termen lung).
Dacă în urma calculelor se determină:
mărimea negativă a activelor imobilizate nete, se constată încălcarea principiului de finanțare, și
anume: creditele și împrumuturile pe termen lung destinate procurării (creării) sau reînnoirii activelor
imobilizate au fost folosite pentru finanțarea activității curente (procurarea materialelor, remunerarea
muncii, plata impozitelor etc).
mărimea negativă a activelor circulante nete, confirmă încălcările disciplinei financiare de alt gen:
creditele, împrumuturile, precum și alte surse atrase curente (datorii față de furnizori, salariați, buget)
au fost plasate în activele imobilizate.
În calitate de sursă informațională pentru analiza structurii activelor net servește Bilanțul.
29
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Tabelul 19. Analiza structurii activelor net în anul curent
Active Datorii și provizioane Active nete
Component Suma, mii lei Component Suma, mii lei Component La începutul La sfârșitul
e e e anului anului
la la la la Suma, Cota, Suma, Cota,
începutul sfârșitul începutul sfârșitul mii lei % mii lei %
anului anului anului anului
1 2 3 4 5 6 7 8= 9 10= 11
Active Datorii și Active
imobilizate provizioane imobilizate
pe termen nete
lung
Active Datorii și Active
circulante provizioane circulante
curente nete
Total active Total Total active
datorii și nete
provizioane
30
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
TEMA 5. ANALIZA ROTAȚIEI ACTIVELOR
1. ANALIZA RATELOR DE ROTAȚIE ALE ACTIVELOR
2. ANALIZA IMPACTULUI A MODIFICĂRII VITEZEI DE ROTAȚIE ASUPRA
INVESTIȚIILOR ÎN ACTIVELE CIRCULANTE
În teoria și practica economică sunt utilizate trei modalități de apreciere a ratelor generalizatoare de
rotație a activelor:
1. Numărul de rotații ale activelor (recuperabilitatea activelor) se determină astfel:
Numărul de rotații ale activelor sau recuperabilitatea activelor caracterizează eficiența cu care sunt
utilizate mijloacele de care dispune entitatea, sau de câte ori vânzările au reînnoit activele într-o perioadă.
2. Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active este mărimea inversă a numărului de rotații:
Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active caracterizează de câte active are nevoie entitatea
pentru generarea veniturilor din vânzări în valoare de un leu.
Durata de rotație arată în câte zile are loc o rotație a activelor, adică perioada de timp (numărul de
zile) în care veniturile din vânzări reînnoiesc activele entității.
Perioada de timp în care se analizează rotația (an - 360 zile, trimestru - 90 zile, lună - 30 zile).
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei servesc:
• Bilanțul;
• Situația de profit și pierdere.
Tabelul 20. Analiza ratelor generalizatoare de rotație a activelor în dinamică
Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea absolută
1 2 3 4=
1. Venituri din vânzări, mii lei
2. Valoarea medie a activelor, mii lei
3. Numărul de rotații a activelor, unități
31
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Din formula dată, rezultă că suma mijloacelor sustrase din circuit în rezultatul accelerării vitezei de
rotație a activelor (- E) sau atrase suplimentar în circuit (+ E) în cazul încetinirii vitezei de rotație a activelor
circulante se determină prin înmulțirea abaterii absolute a duratei de rotație a activelor cu vânzările curente
pe o zi.
In calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei servesc:
• Bilanțul;
• Situația de profit și pierdere.
Tabelul 21. Aprecierea efectului economic din modificarea vitezei de rotație a activelor circulante
Indicatorii Anul precedent Anul curent
1 2 3
1. Venituri din vânzări, mii lei
2. Valoarea medie a activelor circulante, mii lei
3. Durata de rotație a activelor circulante, zile
32
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
TEMA 6. ANALIZA SURSELOR DE FINANȚARE
1. ANALIZA STRUCTURII SURSELOR DE FINANȚARE
2. ANALIZA CAPITALULUI PROPRIU
3. ANALIZA NIVELULUI DE ÎNDATORARE
Coeficientul în cauză reflectă cota capitalului propriu în suma totală a surselor de finanțare. Din
punct de vedere a creditorului nivel de siguranță a acestui coeficient, după părerea preponderentă a
specialiștilor, alcătuiește cel puțin 0,5. În acest caz riscul creditorului este minim pentru că patrimoniul
entității care este format din surse proprii servește drept garanție pentru achitarea tuturor datoriilor față de
creditori.
Dacă coeficientul de autonomie a entității nu atinge nivel de siguranță, atunci conducerii va fi greu
de obținut credite necesare fără mărirea prealabilă a capitalului propriu, în particular celui social. Sau
creditorii vor acorda credit cu condiții mult mai dure (gajul, garanția terților etc.)
sau
Coeficient de atragere a surselor împrumutate = 1 (sau 100%) – Coeficientul de autonomie
3. Coeficientul corelației între sursele împrumutate și proprii reflectă suma mijloacelor atrase revenită
la 1 leu capital propriu:
Cu cât mărimea acestui coeficient este mai mare, cu atât mai riscantă este situația financiară a
entității. Punctul critic la aprecierea coeficientului de corelație este 1.
4. Rata solvabilității generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de
care dispune entitatea:
Total pasive
Rata solvabilității generale = Datorii și provizioane pe termen lung și curente
Este evident, că în mod normal nivelul acestui coeficient trebuie să fie nu mai mic de 2.
Fiind calculat în procente, acest raport arată că la primele 100 % activele entității se finanțează pe
seama surselor proprii, iar la celelalte procente – prin atragerea mijloacelor împrumutate. Sporirea acestui
coeficient peste 200 % reflectă situația dificilă a entității privind independența financiară.
În calitate de sursă informaționale pentru analiza structurii surselor de finanțare prin metoda ratelor
servesc Bilanțul.
34
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
2.ANALIZA CAPITALULUI PROPRIU
Capitalul propriu – mărimea rămasă în activele entității după scăderea datoriilor.
Analiza structurală a capitalului propriu presupune examinarea corelației între elementele
componente ale acestuia. În calitate de instrument tehnic în acest scop poate servi metoda de analiză pe
verticală.
În calitate de sursă informațională servește:
1) Bilanțul, și/sau
2) Situația modificărilor capitalului propriu.
Tabelul 23. Analiza structurii capitalului propriu după natură
Indicatori La începutul anului La sfârșitul anului
Suma, mii lei Cota, % Suma, mii lei Cota, %
1 2 3 4 5
În acest context în cadrul analizei se compară valoarea capitalului social reflectată în Bilanț și în Situația
modificărilor capitalului propriu cu cerințele stabilite în legislația.
35
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
ANALIZA NIVELULUI DE ACHITARE A CAPITALULUI SOCIAL
Mărimea capitalului social indicat în actele de constituire a entității nu întotdeauna coincide cu
valoarea patrimoniului depus în realitate de către proprietari (acționari, participanți etc.) în contul achitării
cotelor în capitalul social.
Acest fapt dictează necesitatea comparării mărimii reale și nominale a capitalului social. În acest
scop se calculează și se interpretează rata de achitare a capitalului social:
Rata de achitare a Capital social – Capital nevărsat
=
capitalului social Capital social
În calitate de sursă informațională servește Bilanțul și/sau Situația modificărilor capitalului propriu.
Gradul nul de retragere reprezintă un caz cel mai favorabil din punct de vedere al stabilității
situației financiare a entității.
Nivelul ridicat al indicatorului nominalizat poate cauza dificultăți în privința finanțării activității
entității.
În situația nivelul ratei este mai mare decît 0 „zero”, materialele analitice trebuie să indice
motivarea operațiunilor de retragere a capitalului social.
De exemplu, achiziționarea, răscumpărarea acțiunilor de la proprietari poate fi efectuată cu scopul:
micșorării capitalului social prin intermediul anulării acțiunilor răscumpărate;
revânzării ulterioare a acțiunilor la un preț mai mare;
majorării normei profitului pe acțiune și a creșterii cursului acțiunilor;
utilizării acțiunilor răscumpărate pentru plata dividendelor;
prevenirii tentativelor concurentului de a obține pachetul de control etc.
Deosebit de importantă este analiza gradului de retragere a capitalului social la entitățile care
36
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
au intenții de autolichidare sau au intrat în proces de faliment provocat de creditori, furnizori, organele
statale etc. În aceste situații, creșterea gradului de retragere a capitalului social reprezintă încălcarea
drepturilor creditorilor și proprietarilor, investițiile cărora au rămas în circuitul economic al entității.
În calitate de sursă informațională servește Bilanțul și/sau Situația modificărilor capitalului propriu.
În plus, nerespectarea cerinței menționate, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, oferă dreptul
oricărui acționar al societății „să ceară adunării generale anuale a acționarilor adoptarea uneia din
următoarele hotărâri (art. 39 alin. (6)):
a) cu privire la reducerea capitalului social;
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de către acționarii societății a unor
aporturi suplimentare în modul prevăzut de statutul societății;
c) cu privire la dizolvarea societății;
d) cu privire la transformarea societății în altă formă juridică de organizare”.
Astfel, apare necesitatea investigării mai profunde a corelației dintre activele nete și capitalul social.
În acest context se determină și se apreciază:
Active nete (Capital propriu)
Rata corelației dintre activele nete și capitalul social =
Capital social
Dacă rata în cauză este subunitară atunci adunarea generală a acționarilor este obligată să ia una din
hotărârile stipulate în art. 39 alin. (6) al Legii privind societățile pe acțiuni. În caz contrar, lichidarea
societății poate fi efectuată potrivit hotărârii instanței judecătorești la adresarea oricărui acționar sau a
Comisiei Naționale a Pieței de capital.
În cadrul analizei se depistează cauzele ce au provocat descreșterea valorii activelor nete sub nivelul
capitalului social. În mod general putem constata că aceste cauze corelează cu apariția și majorarea
elementelor negative ale capitalului propriu:
capital suplimentar ( plasarea acțiunilor din emisia suplimentară la un preț mai jos decât cel
nominal; diferențe negative de curs valutar aferente depunerilor acționarilor în capitalul social
în valuta străină);
capital nevărsat;
37
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
pierderi neacoperite;
profit utilizat al anului de gestiune curent (ce depășește profit obținut);
diferențe negative din reevaluarea activelor pe termen lung etc.
Tabelul 26. Analiza ratei de corelație dintre activele nete și capitalul social
Nr. Indicatori La începutul La sfârșitul Abaterea
perioadei perioadei absolută
1. Capital social, lei
2. Active nete, lei
3. Rata corelației dintre activele nete și capitalul
social, %
38
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
3. ANALIZA NIVELULUI DE ÎNDATORARE
Datoriile – obligații actuale ale entității provenite din fapte economice trecute a căror stingere
contribuie la o reducere a resurselor, purtătoare de beneficii economice.
Examinarea mai profundă a structurii nivelului de îndatorare (datoriilor) entității necesită clasificare
calitativă a acestora după numeroase criterii.
Rata îndatorării pe termen lung reflectă cota împrumuturilor cu durata mai mare de un an în suma
totală a datoriilor entității. Creșterea în dinamică a acestui coeficient contribuie la majorarea capitalului
permanent, pe seama căruia se finanțează activele imobilizate.
după origine, adică proveniență a acestora. După acest criteriul se formează grupa datoriilor față de:
bănci (credite bancare pe termen lung și scurt), buget, furnizori, personal etc.
Din punctul de vedere al riscului de a nimeri sub influența externă sau riscului de faliment cele mai
periculoase sunt datoriile față de bănci comerciale și buget. De aceea în cursul analizei cu o atenție deosebită
se examinează următorul coeficient:
Rata creditelor Credite bancare pe termen lung și scurt
bancare = Total datorii și provizioane
Dacă coeficientul în cauză stabil crește în dinamică, strict necesară devine aprecierea raționalității
atragerii surselor împrumutate.
Din punctul de vedere a creditorului creșterea acestei rate în dinamică reprezintă o tendință negativă
care reflectă majorarea riscului potențial de a nimeri sub influența externă, care nu poate fi controlată de
către conducerea entității sau proprietarii ei.
În practica mondială se consideră convenabil nivelul ratei în cauză de circa 26-40 %. La depășirea
acestui nivel recomandat, atragerea suplimentară a mijloacelor împrumutate pe termen lung trebuie să fie
oprită. Finanțarea suplimentară a activității entității poate fi efectuată pe seama surselor proprii (mărirea
capitalului social etc.)
În cadrul analizei datoriilor entității în loc de rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul
permanent poate fi aplicată altă rată complementară și substituibilă – rata de autofinanțare a capitalului
permanent:
Rata de autofinanțare Capital propriu
a capitalului permanent = Capital permanent
39
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Acest coeficient la fel exprimă structura capitalului permanent care asigură o finanțare îndelungată
a activității entității. În practica mondială se indică și limita de jos a acestei rate – 60 %.
40
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
TEMA 7. ANALIZA ACTIVELOR CIRCULANTE NETE
1. ANALIZA MĂRIMII REALE A ACTIVELOR CIRCULANTE NETE
2. ANALIZA FACTORIALĂ A ACTIVELOR CIRCULANTE NETE
3. ANALIZA RESPECTĂRII NORMATIVULUI ACTIVELOR CIRCULANTE NETE
Activele circulante nete pot fi determinat după două variante (modalități) de calcul:
1) Activele circulante nete = Active circulante - Datorii curente - Provizioane curente
2) Activele circulante nete = Capital propriu + Datorii pe termen lung + Provizioane pe termen
lung – Active imobilizate
Rezultatele obținute prin ambele modalități de calcul al activelor circulante nete trebuie să fie
absolut identice. Orice necorespundere demonstrează existența greșelilor în calculele efectuate sau în bilanț.
In calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei servește Bilanțul.
41
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
2. ANALIZA FACTORIALĂ A ACTIVELOR CIRCULANTE NETE
Scopul acestei etape constă în determinarea cauzelor principale ce au provocat modificări esențiale în
mărimea reală a activelor circulante nete.
Pentru analiza cauzală a modificării activelor circulante nete va fi aplicată a doua variantă de calcul.
Fond de rulment net = Capital propriu + Datorii pe termen lung + Provizioane pe termen
lung – Active imobilizate
Fiecare parte componentă din această formulă reprezintă factorul de gradul I ce influențează activele
circulante nete. În calitate de metodă cea mai convenabilă pentru analiza factorială în această situație se
aplică metoda balanțieră.
În calitate de sursă informațională pentru calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării
activelor circulante nete servește Bilanțul.
Tabelul 29. Calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării activelor circulante nete
(în mii lei)
Nr. Denumirea La începutul La sfârșitul Abaterea Influența
factorului anului anului absolută factorului
1 2 3 4 5 6
1. Capital propriu
2. Datorii pe termen
lung
3. Provizioane pe
termen lung
4. Active imobilizate
5. Active circulante x
nete
Verificare:
42
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Studierea factorilor de gradul I nu este suficientă pentru aprecierea situației cu privire la evoluția
fondului de rulment net. De aceea în cadrul analizei se efectuează descompunerea, detalierea factorilor
generali în părțile componente. În acest scop în baza datelor bilanțului fiecare factor de gradul I se prezintă
ca totalizarea factorilor de gradul II. Este de menționat că această analiză poate fi executată cu nivelul diferit
de detaliere: la nivelul subcapitolelor din bilanț sau la nivelul posturilor separate de bilanț.
Tabelul 30. Calculul influenței factorilor de gradul II asupra fondului de rulment net
(în mii lei)
Nr. Denumirea factorului La începutul La sfârșitul Abaterea Influența
anului anului absolută factorului
1. Modificarea capitalului
propriu – total
inclusiv modificarea:
1.1
1.2
1.3
1.4
2. Modificarea datoriilor pe
termen lung – total
inclusiv modificarea:
2.1
2.2
2.3
2.4
3. Modificarea provizioanelor
pe termen lung– total
inclusiv modificarea:
3.1
3.2
3.3
4 Modificarea activelor
imobilizate – total
inclusiv modificarea
4.1
4.2
4.3
4.4
5 Fond de rulment net x
43
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
3.ANALIZA RESPECTĂRII NORMATIVULUI ACTIVELOR CIRCULANTE NETE
Creșterea mărimii activelor circulante nete nu întotdeauna înseamnă satisfacerea nevoilor curente ale
entității. Astfel devine necesară analiza respectării normativului activelor circulante nete.
Esența analizei constă în compararea mărimii reale a activelor circulante nete cu normativul acestuia
(programat, necesar, optim).
În teoria și practica economică se utilizează diverse metode pentru determinarea normativului activelor
circulante nete.
Conclizie: Informația din tabel denotă că pentru desfășurarea normală a activității operaționale
entitatea la sfârșitul anului curent necesită active circulante nete în suma totală de _____________ mii lei.
Excedentul și deficitul activelor circulante nete influențează negativ asupra situației financiare a
entității.
Deficitul activelor circulante nete este mult mai periculos și nedorit și poate crea:
staționări în procesul de producere din cauza lipsei materialelor;
reținerea plații datoriilor față de angajați, furnizori, creditori, buget etc.;
amenzi, penalități din cauza reținerii plății datoriilor față de furnizori, creditori, buget etc;
faliment;
Excedentul activelor circulante nete cu totul că este mai preferabil, are urmări negative:
învechirea, deteriorarea și pierderea stocurilor excedente de mărfuri și materiale;
micșorarea nivelului rentabilității economice;
cheltuieli suplimentare privind păstrarea și asigurarea stocurilor excedente de mărfuri și materiale;
În calitate de surse informaționale pentru analiza respectării normativului activelor circulante nete,
servesc:
Bilanțul;
Planul de afaceri.
45
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Măsurile cu privire la egalitatea dintre mărimea activelor circulante nete la normativul acestora pot
prevedea:
Micșorarea duratei de rotație a stocurilor de mărfuri și materiale, prin:
Micșorarea duratei de încasare a creanțelor curente, prin:
Majorarea necritică a duratei de achitare a datoriilor curente, prin:
46
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
TEMA 8. ANALIZA LICHIDITĂȚII
1. ANALIZA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR CURENTE
2. ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE
Pentru activitatea financiara a entității este importantă cunoașterea rezultatelor analizei corelației
dintre creanțele curente și datoriile curente, deoarece:
acestea influențează capacitatea de plată a entității;
permit prevenirea creșterii excesive a creanțelor care duce la micșorarea încasărilor și
apariția creanțelor dubioase, ce pot contrabalansa în întregime profitul entității;
oferă posibilitatea prevenirii riscul de faliment al entității, în cazul creșterii excesive a
datoriilor, etc.
În calitate de sursă informațională pentru analiza corelației dintre creanțele și datoriile curente
servesc datele Bilanțului.
Tabelul 33. Analiza corelației dintre creanțele și datoriile curente în dinamică
Suma, mii lei
Abaterea
Nr. La finele La finele Ritmul creșterii,
Indicatori absolută
crt. anului anului %
(+;-)
precedent curent
1 2 3 4 5= 6=
1. Creanțe curente, totale
2. Datorii curente, totale
Corelația dintre creanțele
3. curente și datoriile curente,
bani, (rd.1/rd.2x100)
47
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
În continuare, vom examina structura creanțelor și datoriilor curente după natură. În acest scop
vom aplica metoda de analiză pe verticală.
Această metodă cuprinde calcularea ponderii (cotei) fiecărui element component în totalul creanțelor
și datoriilor curente. În acest caz, în calitate de criteriu de grupare a creanțelor și datoriilor curente servește
de obicei natura, adică conținutul economic al componentelor acestora reflectate în Bilanț.
În calitate de sursă informațională pentru analiza structurii creanțelor și datoriilor curente după
natură servesc datele Bilanțului.
Tabelul 34. Analiza structurii creanțelor și datoriilor curente după natură în dinamică
La finele anului La finele anului
Abaterea absolută (+;-)
precedent curent
Indicatori Ponderii,
Suma, Ponderea, Suma, Sumei,
Ponderea,% puncte
lei % lei lei
procentuale
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Creanțe curente,
totale, 100 100 x
din care:
Creanțe comerciale
Creanțe ale părților
afiliate
Creanțe ale bugetului
Creanțe ale personalului
Alte creanțe curente
2. Datorii curente,
totale, 100 100 x
din care:
Credite bancare pe
termen scurt
Împrumuturi pe termen
scurt
Datorii comerciale
Datorii față de părțile
afiliate
Avansuri primite curente
Datorii față de personal
Datorii privind
asigurările sociale și
medicale
Datorii față de buget
Venituri anticipate
curente
Datorii față de
proprietari
Venituri anticipate curente
Provizioane curente
Alte datorii curente
48
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
2.ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE
Lichiditatea - caracterizează posibilitatea de a-și onora obligațiile sale de plată la termenele
scadente.
În funcție de componența numărătorului și numitorului formulei de bază pot fi constituite
numeroase variante de indicatori ai lichidității.
Cele mai frecvente metode de analiză a lichidității sunt :
1) în cadrul analizei exprese;
2) cu aplicarea normativelor de reduceri;
3) sub aspect dinamic.
49
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
la procurarea valorilor mobiliare (acțiunilor, obligațiunilor etc.) cumpărătorul potențial va analiza
lichiditatea emitentului (în orice caz) și vânzătorului (dacă se cere plata în avans);
la primirea cambiilor în contul achitării activelor (serviciilor vândute).
În calitate de sursă informaționale pentru analiza coeficienților lichidității în cadrul analizei exprese
servește Bilanțul.
Tabelul 36. Calculul coeficienților lichidității în cadrul analizei exprese
Anul Anul Abaterea
Nr. Indicatori
precedent curent absolută
1 2 3 4 5=
1 Numerar și documente bănești, mii lei
2 Investiții financiare curente, mii lei
3 Creanțe curente, mii lei
4 Active circulante, mii lei
5 Datorii curente, mii lei
6 Provizioane curente, mii lei
7 Lichiditatea curentă (generală, de gradul III), unități
50
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
TEMA 9. ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR
1. ANALIZA COMPONENȚEI ȘI EVOLUȚIEI FLUXURILOR DE NUMERAR
2. ANALIZA STRUCTURII FLUXURILOR DE NUMERAR
3. ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR PRIN METODA RATELOR
51
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
2. ANALIZA STRUCTURII FLUXURILOR DE NUMERAR
În teoria și practica economică se aplică diverse modalități tehnice de efectuare a analizei
structurale a fluxului de numerar.
52
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
2.2. ANALIZA ÎMBINATĂ A STRUCTURII FLUXURILOR DE NUMERAR
Esența analiza îmbinată a structurii fluxurilor de numerar permite de a aprecia corelațiile
existente între diferite elemente componente ale plăților și încasărilor.
Total încasări
Flux net total negativ
II. Plăți de numerar
Total plăți
Flux net total pozitiv
Avantajele analizei separată a structurii încasărilor și plăților:
simplitatea și ușurința calculării cotelor;
acces la sursa informațională – Situația fluxurilor de numerar;
permite de a aprecia corelațiile existente între diferite elemente componente ale plăților și
încasărilor.
53
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
3. ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR PRIN METODA RATELOR
Metoda ratelor este frecvent utilizată în practica analitică de peste hotare pentru aprecierea situației
fluxurilor de numerar.
Utilizând această metodă în cadrul analizei fluxului de numerar pot fi calculați următorii coeficienți.
1.Coeficientul (rata) suficienței fluxului de numerar permite de a aprecia capacitatea entității de a-și
acoperi necesitățile creșterii potențialului productiv și plății dividendelor prin autofinanțare.
Pentru aplicarea acestei formule sporirea stocurilor poate fi determinată în baza datelor Bilanțului ca
diferența dintre valoarea stocurilor la sfârșitul și începutul perioadei. De menționat că în calculul se ia numai
creșterea (majorarea) stocurilor. Restul părților componente ale formulei pot fi găsite în Situația fluxurilor
de numerar.
Inversarea rezultatului calculării arată numărul perioadelor de activitate necesare entității pentru
acumularea numerarului suficient pentru recuperarea datoriilor existente la o anumită dată.
Acest coeficient frecvent se folosește în practica occidentală pentru aprecierea credibilității entității
în special în cazul acordării creditelor pe termen lung.
Rata mai ridicată de acoperire a datoriilor permite a clasa credibilitatea clientului bancar sau siguranța
investițiilor în obligațiunile emitentului la un nivel mai înalt. Totodată mărimea negativă a acestei rate (în
cazul fluxului net de numerar negativ din activitatea operațională) indică riscul înalt de creditare și
investire.
4. Rata suficienței activelor perfect lichide arată numărul de zile în decursul cărora entitatea poate lucra,
folosind exclusiv numerarul fără atragerea surselor de finanțare din exterior.
Pentru managerii entității această rată servește în calitate de instrument operațional de dirijare a
activității curente întrucât permite de a stabili momentul de apariție a nevoii în finanțare din exterior.
Nivelul acestei rate se calculează cu ajutorul formulei:
54
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Plăți operaționale medii zilnice se determină conform datelor din Situația fluxurilor de numerar în
felul următor:
???
5. Coeficientul reinvestirii numerarului reflectă cota numerarului, care a fost obținut în urma activității
operaționale și reținut (lăsat) la entitate în decursul perioadei, din suma mijloacelor plasate pe termen lung
în activele disponibile.
Calcularea coeficientului în cauză se efectuează conform formulei:
Coeficientul reinvestirii Fluxul net de numerar din activitatea operațională - Dividende plătite
numerarului = Capital permanent
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei fluxurilor de numerar prin metoda
ratelor servesc:
Situația fluxurilor de numerar,
Bilanțul,
etc.
55
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Tabelul 40. Analiza fluxurilor de numerar prin metoda ratelor in dinamica
Nr. Indicatori Sursa Anul Anul Abaterea
precedent curent absolută
1 2 3 4 5 6=
1 Fluxul net de numerar din activitatea
operațională, mii lei
2 Plăți aferente intrărilor de active
imobilizate, mii lei
3 Dividende plătite, mii lei
4 Încasări operaționale medii pe zi, mii lei
56
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
TEMA 10. ANALIZA POZIȚIEI EMITENTULUI PE PIAȚA DE CAPITAL
1. ANALIZA PERFORMANȚELOR BURSIERE PRIN METODA RATELOR
2. ANALIZA POLITICII DE DIVIDEND
În cadrul combinării datelor din Situațiile financiare și informației privind prețul de piață al
acțiunilor se analizează următorul coeficient:
Coeficientul corelației dintre prețul de piață și valoarea Prețul de piață a acțiunii
=
contabilă pe o acțiune Valoarea contabilă pe o acțiune
Acest indice compară prețul acțiunilor emitentului, format pe piața de capital, cu evaluările
contabile.
Mărimea supraunitară a acestui coeficient indică faptul că investitorii la procurarea acțiunilor
plătesc pentru aceasta un preț, care depășește valoarea activelor nete, revenite la această acțiune. În cazul
depășirii considerabile de acest tip, investirea mijloacelor în procurarea acțiunilor emitentului se
apreciază ca mai riscantă.
Nu este binevenită și situația diametral opusă, tipică pentru piața de capital nedezvoltată.
Subevaluarea acțiunilor în acest caz reflectă interesul foarte scăzut a investitorilor în acest tip de
investiții.
Tabelul 41. Calculul valorii contabile pe o acțiune și coeficientului de corelația dintre prețul de
piață și valoarea contabilă
Nr. Indicatori Anul Anul Abaterea
precedent curent absolută
1 2 3 4 5=
1 Active nete, lei
2 Suma dividendelor aferente acțiunilor
privilegiate, lei
3 Prețul de piață a acțiunii, lei
4 Numărul acțiunilor aflate în circulație, bucăți
5 Valoarea contabilă pe o acțiune, lei
57
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Primul indicator, rezultatul pe actiune de baza se calculeaza impartind profitul sau pierderea atribuibil(a)
actionarilor ordinari ai societatii (micșorat cu suma dividendelor cuvenite deținătorilor acțiunilor
privilegiate) la media ponderata a actiunilor ordinare in circulatie.
Formula de calcul al acestui indicator este următoarea:
Profit net (pierdere netă) – Dividende aferente acțiunilor
Rezultatul pe acțiune de baza = privilegiate
Media ponderată a acțiunilor ordinare in circulație
Exemplu: Capitalul social al emitentului „EVMB” SA este format doar din acțiuni ordinare. La 01
ianuarie 201X, numărul de acțiuni ordinare aflate în circulație constituie 1447922 de acțiuni. În anul 201X,
a fost înregistrat profit net în sumă de 108275946 lei. La data de 30 iunie 201X, în RSVM, a fost înregistrată
majorarea capitalului social cu 3800000 lei din contul numerarului prin emisiunea suplimentară a 4961753
de acțiuni ordinare cu valoarea nominală – 25 lei.
Tabelul 42. Calculul duratei aflării în circulație a tuturor acțiunilor ordinare ale emitentului în
anul 201X
Durata aflării în Durata aflării în
Numărul acțiunilor ordinare în circulație a unei circulație a
Data
circulație, unități acțiuni tuturor acțiunilor
ordinare, zile ordinare, zile
1 2 3 4=
Total
58
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
Rata „preț/profit” - arată cât este dispus să plătească investitorul pentru un leu din profitul net
generat de emitent.
De menționat că acest coeficient devine util în comparație cu nivelul altor emitenți, mediu pe
ramură, mediu pe piață sau în dinamică. Anume atunci rata „preț/profit” permite a măsura aprecierea pe
care investitorii o formulează asupra perspectivelor de profituri ale emitentului respectiv.
Un rezultat mai ridicat comparativ cu alți emitenți semnifică anticipări mai favorabile din partea
investitorilor asupra rezultatelor financiare viitoare. Adică investitorii așteaptă că profitul acestui emitent
va crește mai repede decât profitul altor companii. Aceste previziuni (care nu întotdeauna se realizează) se
reflectă în acordul să plătească un preț mai ridicat în raport cu nivelul profitului actual. Și invers, un grad
comparativ mai scăzut al ratei "preț/profit" înseamnă că investitorii au așteptări mai puțin optimiste cu
privire la perspectiva obținerii profitului de acest emitent.
În teoria și practica economică se aplică și o variantă inversă a multiplicatorului profitului - așa-
numita rată „profit/preț":
De menționat că aplicarea simultană a acestor doi coeficienți reciproc substituibili pentru aprecierea
atractivității acțiunilor emitentului și poziției acestui pe piața de capital nu este rațională.
59
Conf.univ. Nelea Chirilov
Unitatea de curs „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”, anul universitar 2023-2024
Facultatea „CONTABILITATE” și „FINANȚE ȘI BĂNCI”, învățământ cu frecvență și frecvență redusă
De menționat că efectuarea calculelor conform acestei formule din partea deținătorilor de acțiuni
nu aste necesară, pentru că, potrivit legislației în vigoare, în hotărârea organului împuternicit al societății
pe acțiuni cu privire la plata dividendelor, se indică cuantumul dividendelor pe o acțiune de fiecare clasă
aflată în circulație.
Mărimea dividendelor care se plătesc pe o acțiune se confruntă în cadrul analizei cu prețul de piață
al acțiunii în consecință obținând o rată ce poartă denumirea randamentului sau rentabilității acțiunii.
Acest coeficient semnifică randamentul capitalului plasat în acțiuni, adică permite aprecierea
rentabilității investițiilor în acțiuni. Este evident că investitorii reali și potențiali compară randamentul
acțiunii unui anumit emitent atât cu indicatorul analogic al altor emitenți, cât și cu rentabilitatea investițiilor
de alt tip.
Unul din indicatorii principali ce caracterizează politica de dividende promovată de emitent este
rata distribuirii dividendelor:
60