Licenta 1

CAPITOLUL I.
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

ŞI VENITURILOR DIN EXPLOATARE
Contabilitatea permite efectuarea unei judecăţi de ansamblu asupra gestiunii întreprinderii

şi oferă sinteze ce pun în evidenţă rezultatele activităţii desfăşurate.
Cheltuielile exprimă efortul economic al entităţii patrimoniale pentru obţinerea de
venituri.
Cunoaşterea volumului cheltuielilor şi al veniturilor permite compararea acestora în
vederea stabilirii rezultatelor financiare ale întreprinderii, realizarea principiului de bază al
gestiunii respectiv acoperirea cheltuielilor din venituri proprii şi realizarea unui profit.
Veniturile şi cheltuielile sunt grupate după natura activităţii desfăşurate de exploatare,
financiară şi excepţională, după natura resurselor utilizate (în cazul cheltuielilor), după natura
rezultatelor obţinute (în cazul veniturilor).1
1.1. CONCEPTUL DE CHELTUIELI ŞI CLASIFICAREA LOR

Activitatea întreprinderii este constituită din diferite procese transformatoare care produc
modificări cantitative şi calitative în masa patrimonială prin consumuri şi plaţi denumite
cheltuieli.2
Cheltuielile entităţii reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit pentru
a) consumurile de materii prime şi de materiale, lucrările executate şi servicii prestate
(care privesc activitatea productivă de bază, auxiliară sau anexă) de care beneficiază
entitatea economică
b) cheltuieli cu personalul
c) executarea unor obligaţii legale sau contractuale de către entitatea economică
d) cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune.
Cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite pentru 
1) consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestatede care beneficiază entitatea
2) cheltuieli cu personalul
3) executarea unor obigaţii legale sau contractuale.
1
Necsulescu Ecaterina Vol. 9, nr 4 (2010) - Economie şi Administrare a Afacerilor de afaceri ,
2
***Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2011, modificată şi completată
3
Expresia bănească a consumului facturilor de producţie  material şi uman  determinat
de obţinerea şi desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrări şi prestarea de servicii
reprezintă cheltuieli de exploatare.
Recuperarea acestor cheltuieli se relizează pe seama veniturilor din exploatare în sensul
includerii cheltuielilor în costurile bunurilor, lucrărilor sau serviciilor şi, prin acestea, în preţurile
(tarifele) de vânzare.1
În categoria cheltuielilor de exploatare sunt incluse astfel
a) consumuri determinate de activitatea productivă
 sunt indispensabile desfăşurării de producere a bunurilor şi serviciilor
 constituie substanţa din care se desprinde costul produselor, lucrărilor, serviciilor
b) cheltuieli comerciale
 reprezintă consumuri de muncă vie şi materializată
 sunt ocazionate de aprovizionarea entităţii cu materii prime, materiale
consumabile, de păstrare, ambalare, manipulare, transportul şi expedierea
producţiei finite
 costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor.
c) costul mărfurilor vândute
d) consumuri determinate de operaţiile privind investiţiile prin care se realizează
producţia şi construcţia proprie de mijloace fixe
e) pierderi din creanţe
f) alte cheltuieli de exploatare
Cheltuielile sunt structurate în funcţie de natura şi conţinutul lor economic în
a) cheltuieli de exploatare (grupele 60  65)
b) cheltuieli financiare (grupa 66)
c) cheltuieli excepţionale ( grupa 67)
a) cheltuieli de exploatare  reprezintă consumurile de resurse necesare activităţii normale
ale firmei pentru obţinerea produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor şi cuprind
 cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile, costul de achiziţie al
materialelor de natura obiectelor de inventar consumate, costul de achiziţie al
materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, contravaloarea energiei
1
Creţu Carmen, Bazele contabilităţii, Editura Universitară Danubius, Galaţi, 2008
4
electrice şi apei consumate, valoarea nimalelor şi păsărilor, costul mărfurilor
vândute
 cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii, cheltuieli cu alte servicii executate de terţi, comisioane şi
onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, transportul de bunuri de
personal, deplasări, detaşări şi transferări, cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii, servicii bancare şi altele
 cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli
cu personalul, suportate de entitate)
 alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi, despăgubiri,
amenzi şi penalităţi, donaţii şi alte cheltuieli similare, cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţii de capital ).
b) cheltuieli financiare  sunt aferente şi cuprind pierderile din creanţe legate de
participaţii, cheltuieli privind investiţiile financiare cedate, diferenţele nefavorabile de curs
valutar, dobânzile privind exerciţiul financiar în curs, sconturile acordate clienţilor, pierderi de
creanţe de natură financiară1
c) cheltuieli extraordinare  calamităţi şi alte evenimente excepţionale .Cheltuieli cu
provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierderi de valoare, precum şi
cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii.
1.2. CONCEPTUL DE VENITURI ŞI CLASIFICAREA LOR

În categoria de venituri se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume
propriu din activităţi curente, cât şi câştiguri din orice alte surse.2
Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca
rezultat din activitatea curentă, dar nu diferită ca natură de venituri din această activitate.
Veniturile corespund valorilor încasate sau de încasat provenind din
 livrări de bunuri, executări de lucrări, prestări de servicii şi din avantajele pe care
entitatea economică a consimţit să le primească
 executarea unor obligaţii legate sau contractuale pentru terţi
 venituri financiare
1
Creţu Carmen ., Bazele contabilităţii, Editura Universitară Danubius, Galaţi, 2008
2
*** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.
5
 venituri excepţionale.
În cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului se cuprind de asemenea,
veniturile din
 producţia stocată
 producţia imobilizată
 diminuarea sau aprovizionarea provizioanelor
 preţul de vânzare a activelor cedate.
Potrivit legislaţiei, contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor
astfel
 venituri din exploatare
 venituri financiare
 venituri excepţionale.
a) veniturile din exploatare cuprind
 venituri din vânzare de produse şi mărfuri, executări de lucrări şi de prestări
servicii
 venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia de plus sau în minus dintre
valoarea de cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în curs de
la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în
curs, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate
 venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielilor
efectuate de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate
corporale şi necorporale
 venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea
pierderilor, precum şi alte subvenţii de care beneficiază entitatea
 alte venituri din exploatare curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi
alte venituri de exploatare.1
Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei
reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie producţia a majorat
nivelul stocurilor fie nivelul vânzărilor au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelelte venituri, în contul de profit
şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
1
Necsulescu Ecaterina, Vol. 9, nr 4 (2010) - Economie şi Administrare a Afacerilor de afaceri
6
b) veniturile financiare, cuprinzând
 venituri din imobilizări financiare
 venituri din investiţii pe termen scurt
 venituri din creanţe imobilizate
 venituri din investiţii financiare cedate
 venituri din diferenţe de curs valutar
 venituri din dobânzi
 venituri din sconturi primite
 alte venituri financiare.
d) venituri extraordinare, cuprinzând
 venituri din subvenţii pentru evenimente excepţionale şi altele similare
 venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere şi pierdere sau pierdere de
valoare.1
În categoria veniturilor se includ atât sumele cât şi valorile încasate sau de încasat în
nume propriu din activităţile curente, cât şi câştigurile din alte surse.2
Veniturile din activităţi curente se pot găsi sub diferite denumiri, cum ar fi
 vânzări
 comosioane
 dobânzi
 dividende.
1.3. RECUNOAŞTEREA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR DE EXPLOATARE
Cheltuielile sunt recunoscute în contul profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a
beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare
ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă că recunoaşterea cheltuielilor are
loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile
salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierderi pe baza asocierii directe între
costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele
de conectarea costurilor la venituri, implică recunoaşterea simultană sau combinată a veniturilor şi
1
Doiniţa Ariton, “Strategii financiare ale firmei”, Editura Europlus, Galaţi, 2008
2
*** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
7
cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte evenimente. De
exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor
vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuşi aplicarea
conceptului conectării în conformitate cu prevederile prezentului „cadru general” nu permite
recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu corespund deficienţei activelor sau datoriilor.
Cheltuielile sunt recunoscute În contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de

alocare sistematică şi raţională, atunci când se aşteaptă să se obţină beneficii economice în
decursul mai multor perioade contabile şi când asocierea acestora cu veniturile poate fi
determinată doar în mod vag sau indirect. Această modalitate este deseori necesară în procesul
recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri şi mijloace fixe,
fond comercial, licenţe şi proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în cadrul
perioadelor contabile în care se consumă sau expiră beneficiile economice asociate acestor
elemente.
O cheltuială este recunoscută imediat în contul de profit şi pierdere atunci cănd un cost nu
generează beneficii economice viitoare sau atunci când şi în măsura în care viitoarele beneficii
economice nu corespund sau încetează să mai corespundă condiţiilor pentru recunoaşterea în
bilanţ sub formă de activ.
O cheltuială este, de asemenea, recunoscută în contul de profit şi pierdere în acele situaţii

în care apare o datorie fără recunoaşterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca
urmare a acordării de garanţii pentru produsele vândute. Analiza rezultatelor dintr-un exerciţiu
financiar se realizează pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere şi are ca obiectiv
stabilirea unui diagnostic asupra situaţiei financiare şi rentabilităţii.
Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere
a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii,
modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune că recunoaşterea veniturilor se
realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu,
creşterea netă a activelor rezultată din vânzarea produselor sau a serviciilor ori descreşterea
datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).
Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie să fie recunoscute în momentul în care

au fost îndeplinite următoarele condiţii:
1 întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative ce decurg
8
din proprietate asupra bunurilor;
2 întreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod
normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv
asupra lor;
3 mărimea veniturilor poate fi măsurată în mod rezonabil,
4 este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către
întreprindere;
5 costurile tranzacţiei pot fi măsurate în mod rezonabil.
Venitul din activităţi curente este:
1 fluxul brut de beneficii economice dintr-un exerciţiu financiar, rezultat în cursul

activităţilor obişnuite ale unei entităţi atunci când acest flux se materializează prin creşteri
ale capitalurilor proprii ale entităţii, altele decât creşterile rezultate din contribuţiile din
partea participanţilor la capital.
Valoarea justă este:
2 suma la care este tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi
aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat
obiectiv.
De asemenea, în cazul relaţiei de comisionar, comisionarul poate încasa sume în
numele comitetului, dar aceste sume nu reprezintă creşteri ale capitalurilor proprii, prin
urmare nu pot fi înregistrate în veniturile comisionarului. Pentru acesta doar comisionul
încasat de la comitent îndeplineşte criteriile pentru a fi recunoscut ca venit.
a) evaluarea veniturilor din activităţi curente

b) vânzarea de bunuri
c) prestări servicii
d) dobânzi, redevenţe, dividende
a ) evaluarea veniturilor din activităţi curente
Veniturile din activităţi curente trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată
primit sau de primit.
În cele mai multe situaţii, mijlocul de plată este sub formă de numerar sau
echivalente de numerar, iar în acest caz valoarea veniturilor este suma numerarului sau a
echivalentelor de numerar primită sau ce urmează a fi primită.
9
Atunci când mijlocul de plată este sub formă de bunuri sau servicii, venitul este evaluat la
valoarea justă a bunurilor sau serviciilor primite, ajustat cu orice sume transferate în numerar sau
echivalente de numerar. Când valoarea justă a bunurilor sau serviciilor primite nu poate fi
evaluată în mod rezonabil, venitul este evaluat la valoarea justă a bunirilor sau serviciilor cedate,
ajustat cu orice sume transferate în numerar sau echivalentele de numerar.
În cazul în care intrarea de numerar sau echivalente de numerar este amânată (de exemplu
atunci când se acordă un credit furnizor pe o perioadă mai lungă), valoarea justă a mijlocului de
plată poate fi mai mică decât numerarul primit sau de primit, pentru că în acest caz suma finală ce
va fi încasată include şi un element de finanţăre. Diferenţa dintre valoarea justă şi suma nominală
a mijlocului de plată este recunoscută ca fiind venit din dobânzi.
Când bunurile sunt vândute (sau serviciile prestate) în schimbul altor bunuri (sau servicii) care nu
sunt similare, atunci schimbul este privit ca şi o tranzacţie generatoare de venit.
b) vânzarea de bunuri
Veniturile din vânzarea bunurilor sunt recunoscute atunci cănd toate condiţiile
următoare sunt îndeplinite:
3 riscurile şi beneficiile semnificative ce decurg din proprietatea bunului sunt transferate

cumpărătorului;
4 nu mai există control efectiv din partea entităţii asupra bunurilor vândute;
5 mărimea veniturilor poate fi măsurată în mod rezonabil;
6 este posibil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către entitate;
7 costurile tranzacţiei pot fi măsurate în mod rezonabil.
Dacă vânzătorul păstrează doar un risc nesemnificativ ce decurge din proprietatea
bunului atunci tranzacţia reprezintă o vânzare şi veniturile sunt recunoscute.
j) prestări de servicii
Veniturile asociate unei tranzacţii ce implică prestarea serviciilor sunt recunoscute în
măsura gradului de execuţie a tranzacţiei la data bilanţului.
Rezultatul unei tranzatii ce implică prestarea serviciilor poate fi estemat în mod rezonabil
atunci când toate condiţiile următoare sunt îndeplinite:
1 suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil;

2 este posibil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către entitate;
3 stadiul de finalizare a tranzacţiei la data bilanţului poate fi evaluat în mod rezonabil;
10
costurile apărute cu ocazia tranzacţiei şi costurile necesare pentru finalizarea.
4 tranzacţiei pot fi evaluate în mod rezonabil;
Când rezultatul unei tranzacţii ce implică prestarea de sevicii nu poate fi estimat în mod
rezonabil, venitul trebuie recunoscut doar în limita cheltuielilor recunoscute ca fiind
recuperabile.
Metoda procentului de execuţie se referă la recunoaşterea veniturilor pe măsura execuţiei

tranzacţiei şi presupune recunoaşterea veniturilor în perioadele contabile în care sunt prestate
serviciile.
Stadiul de execuţie a tranzacţiei poate fi determinat utilizând metoda care evaluează cel
mai rezonabil serviciile executate. De exemplu:
1 serviciile executate până la data respectivă ca procent din serviciile totale ce trebuie
executate;
2 proporţia costurilor apărute până la data respectivă din costurile totale estimate ale
tranzacţiei;
3 analiza serviciillor prestate.
1.4. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR DE

EXPLOATARE
a) Organizarea contabilităţii echeltuielilor de exploatare

La organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor se ţine seama de următoarele
principii de organizare a contabilităţii:
Principiul independenţei exerciţiilor, potrivit căruia toate operaţiunile care determină
cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate în momentul angajării lor, fără a ţine seama de data
plăţii acestora. Reflectarea lor în faza de angajare şi consum face contabilitatea financiară o
„contabilitate de angajamente” sau „accrual accounting”;
Principiul prudenţei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele
indiferent de existenţa unor rezultate financiare favorabile;
Principiul noncompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli şi venituri
înregistrate la conturi de rezultate diferite.
Principiul rezultatului, conform căruia este necesar să se delimiteze momentul în care
11
cheltuielile se consideră consumate iar pe această bază imputarea costului ataşat în vederea
determinării rezultatului net.
Principalele obiective ale organizării contăbilităţii cheltuielilor sunt:
2 fundamentarea cheltuielilor în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza informaţiilor din
exerciţiul anterior şi a obiectivelor perioadei viitoare;
3 delimitarea riguroasă a cheltuielilor în timp, pentru a separa strict cheltuielile care aparţin
exerciţiului curent;
4 încadrarea cheltuielilor, după natura lor economică, pe grupe de cheltuieli şi activităţi
pentru a asigura comparabilitatea acestora cu veniturile obţinute şi stabilirea rezultatului
financiar pe structura activităţilor care le-au generat.
Pentru atingerea acestor obiective, în organizarea contabilităţii cheltuielilor trebuie să se
aibă în vedere următorii factori:
5 criteriile unitare de structurare şi clasificare a cheltuielilor şi planul general de conturi;
6 natura cheltuielilor, corespunzătoare specificului activităţii entităţii economice;
7 regimul juridic şi financiar al impozitelor şi taxelor care afectează cheltuielile;
8 corelaţia cheltuielilor şi veniturilor cu contabilitatea de gestiune în cadrul căreia se
calculează costurile şi rentabilitatea pe fiecare produs, lucrare sau serviciu;
9 metoda de inventar adoptată în contabilitatea stocurilor (inventar permanent sau
intermiteni.
Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent sau inventarului intermitent.
În condiţiile folosirii inventarului permanet, în contabilitate se înregistrează toate
operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a
stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.
Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe
baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În acest caz, ieşirile se determină ca diferenţă
între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final, determinat pe baza
inventarierii.
b) Organizarea contabilităţii veniturilor de exploatare

Conturile de venituri sunt conturi de procese economice, respectiv conturi de rezultate care
funcţionează după regulile conturilor de pasiv. Se creditează în cursul lunii, pe măsura
înregistrării veniturilor obţinute de către unitatea patrimonială. Se debitează la sfârşitul lunii, la
12
închiderea conturilor de venituri prin contul de rezultat al exerciţiului. Nu prezintă sold la
sfârşitul lunii.
Excepţie de la această regulă face contul 711 Variaţia stocurilor, reprezentând variaţi în
plus sau în minus între valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în
curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale acestora, neluând în calcul
provizioanele pentru depreciere constituite pentru acestea, soldul său creditor reprezintă o
creştere a producţiei stocată la sfârşitul perioadei, faţă de începutul acesteia. Soldul acestui cont
se transferă la contul 121 Profit şi pierdere.
Contabilitatea veniturilor se realizează cu ajutorul unor conturi sintetice de grad I şi II ce
fac parte din următoarele grupe ale clasei 7 Conturi de venituri:
70 Cifra de afaceri netă
71 Variaţia stocurilor
72 Venituri din producţia de imobilizări
74 Venituri din subvenţii de exploatare
75 Alte venituri din exploatare
Aceste venituri provin din activitatea de bază a SC”CONFECŢII" Bârlad şi anume

producerea şi comercializarea firelor din bumbac şi tip bumbac şi a produselor din bumbac.
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume
propriu din activităţi curente, cât şi din câştiguri din orice alte surse.
Organizarea contabilităţii veniturilor trebuie realizată în funcţie de următoarele obiective:
1 evidenţierea permanentă a nivelului veniturilor fiecărei perioade de gestiune;
2 cunoaşterea cauzelor care au generat nerealizarea veniturilor în conformitate cu
prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli;
3 delimitarea veniturilor în funcţie de natura acestora;
4 cunoaşterea veniturilor încasate şi a celor neîncasate aferente fiecărei perioade de
gestiune;
5 delimitarea în timp a veniturilor în sensul separării veniturilor care aparţin perioadei de
gestiune de cele care nu aparţin acesteia.
Pentru realizarea acestor obiective, trebuie luaţi în considerare şi o serie de factori,
precum:
1 caracterul activităţii (continue, discontinue) desfăşurată de agenţii economici;
2 forma de organizare juridică a unităţilor patrimoniale;
13
3 natura tranzacţiilor încheiate şi derulate, inclusiv modalitatea şi instrumentele de
decontare;
4 ponderea veniturilor din activitatea de exploatare în raport cu celelalte activităţi.
5 livrările de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii şi din avantajele pe care
unitatea patrimonială a consimţit să le primească;
6 executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea terţilor;
7 venituri excepţionale.
1.5. PURTĂTORI PRIMARI DE INFORMAŢII PRIVIND CHELTUIELILE ŞI

VENITURILE DE EXPLOATARE
a) Cele mai importante documente care se consemnează cheltuielile entităţii economice sunt
a) documente privind cheltuielile cu activele imobilizate1

 proces verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe de declasare
a bunurilor materiale
 facturi şi situaţii de lucrări.
b) documente privind cheltuielile cu materii prime, materiale şi mărfuri
 bon de consum (colectiv)
 fişă limită de consum
 foaie de parcurs.
c) documente privind cheltuieli cu mijloace băneşti şi din decontări
 chitanţa fiscală
 dispoziţii de plată  încasare către casierie.
d) documente privind cheltuielile cu salariile şi alte drepturi de personal
 stat de salarii
 situaţii de calcul, decontare şi repartizare a contribuţiei la asigurările
sociale şi la constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj
 situaţia de calcul pentru constituirea a fondului de risc şi accidente
 decont de cheltuieli.
Proces verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe (ANEXA nr.1) serveşte ca
document de constatare a îndeplinirii condiţiilor scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe, de
1
OMEF nr. 3512/2008 privind Normele de întocmire şi utilzare a documentelor financiar-contabile, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.870 bis/23.12.2008
14
scoatere din uz a obiectelor de inventar în folosinţă, sau de declasare a bunurilor materiale. Se
întocmeşte în 2 exemplare, separat pentru mijloace fixe, obiecte de folosinţă şi bunuri materiale.
Circulă la persoana autorizată să aprobe scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, la
magazie pentru descărcarea gestiunii, la magazia primitoare, la compartimentul financiar 
contabil.
Se arhivează la compartimentul financiar contabil, de către persoana care ţine evidenţa
mijloacelor fixe.
Facura fiscală (ANEXA nr. 2) este întocmită de către compartimentul contabilitate în
baza dispoziţiei de livrare emisă de către compartimentul desfacere şi/sau de declaraţie vamală
externă pentru producţie la export. Se întocmeşte în 3 exemplare (unul la contabilitate, unul la
compartimentul desfacere şi altul la client).
Factura fiscală este un formular cu regim special, servind ca
 document de însoţire a mărfii
 document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi
cumpărătorului
 document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a
produselor şi mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate.
Bonul de consum (ANEXA nr. 3) este folosit pentru darea în folosinţă a materiilor
prime, materiale consumabile etc.
Se întocmeşte în 3 exemplare, respectiv unul pentru contabilitate, unul pentru serviciul de
urmărire şi pregătirea producţiei şi ultimul rămâne în cotor dar de cele mai multe ori se
întocmeşte în două exemplare, unul pentru gestionar şi altul pentru contabilitate. Trebuie să aibă
semnăturile şefului de secţie şi a primitorului. O dată semnat, bonul de consum merge la serviciul
de analize economice, preţuri, se pune parafa CFP şi de aici merge la gestionar spre semnare. Se
arhivează la compartimentul financiar  contabil.
Fişa limită de consum (colectivă) serveşte ca document de stabilire a cantităţii limită
dintr  un material sau pentru mai multe materiale necesare executării unui produs sau unei
lucrări.
Se întocmeşte în 2 exemplare, la sfârşitul lunii dintre care un exemplar se predă la
contabilitate, iar altul la gestionar. Trebuie semnat de gestionat şi de primitor.
Se arhivează la compartimentul financiar  contabil (ambele exemplare).
Chitanţa (ANEXA nr.4) serveşte ca document justificativ pentru depunerea unei sume
15
în numerar la caseria entităţii sau ca document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în
contabilitate.
Chitanţa se întocmeşte în 2 exemplare, pentru fiecare sumă încasată , de către casierul
entităţii şi se semnează de acesta pentru primirea sumei.
Circulă la depunător, iar celălalt rămâne la carnet, fiind folosit ca document de verificare
a operaţiunilor efectuate în regisitrul de casă.
Se arhivează la compartimentul financiar, după utilizarea completă a carnetului.
Dispoziţia de plată  încasare către casierie serveşte ca
 document justificativ de înregistrare în registru de casă şi în contabilitate, în
cazul plăţilor în numerar efectuate fără alt document justificativ
 dispoziţie pentru casierie, în vederea achitării în numerar a unor sume,
potrivit dispoziţiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli
de deplasare, precum şi a diferenţei de încasat de către titularul avans în
cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit.
Se întocmeşte într  un exemplar de compartimentul financiar  contabil.
Circulă la o persoană autorizată să exercite controlul financiar  preventic, la persoanele
autorizate să aprobe plata sumelor respectiv, la casierie şi la compartimentul financiar contabil.
Statul de salarii serveşte atât ca document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite
salariaţilor, contribuţie privind protecţia socială şi a altor drepturi precum şi ca document
justificativ de înregistrare în contabilitate întocmindu  se în două exemplare, lunar pe secţii,
ateliere, servicii etc, de compartimentul care are această atribuţie, pe baza documentelor de
evidenţă a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor
individuale pentru muncitori salarizaţi în acord, pe baza fişelor de evidenţă a salariului.
Circulă la
 persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe
plata
 caseria entităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite
 compartimentul financiar  contabil
 compartimentul care a întocmit statele de salarii.
Arhivarea se face atât la compartimentul financiar  contabil, separat de celelalte acte
justificative de plăţi cât şi de compartimentul care a întocmit statele de salarii.
b) Documentele primare utilizate pentru consemnarea operaţiilor procesului de desfacere se
16
creează începând cu faza de planificare şi continuă cu angajarea livrării, expedierea şi încasarea
livrării produselor.
Desfăşurarea procesului de desfacere a produselor are loc în conformitate cu planul de

desfacere, corelat cu celelalte secţiuni ale planului economic şi financiar al unităţii patrimoniale.
Angajarea livrărilor se face prin comenzile beneficiarilor şi contractele economice încheiate cu
aceştia. La termenele de livrare , prin grija compartimentului de desfacere, se întocmeşte
dispoziţia de livrare în baza căreia depozitul pregăteşte expedierea produselor finite la beneficiari
şi înregistrează cantităţile livrate în fişa de magazie.
Cele mai importante documente care consemnează veniturile entităţii economice sunt
Avizul de însoţire a mărfii constituie un document însoţitor al transportului în cazul când

factura fiscală se întocmeşte ulterior. De asemenea, serveşte ca document ce stă la baza întocmirii
facturii.
Circulă la delegatul unităţii care face transportul sau al clientului, pentru semnare şi primire; la
magazie, pentru înregistrarea cantităţilor livrate în evidenţele acestuia şi pentru întocmirea
facturii; la compartimentul financiar-contabil, ataşat la factură.
Factura fiscală este întocmită în trei exemplare, când se emite ulterior sau în patru
exemplare când se întocmeşte în momentul livrării, având următoarele destinaţii: exemplarul 1
constituie documentul de decontare cu beneficiarul, exemplarul 4 însoţeşte marfa la beneficiar,
exemplarul 2 este utilizat ca document justificativ al înregistrărilor în contabilitatea analitică şi
sintetică a produselor livrate, iar exemplarul 3 este utilizat de compartimentul desfacere pentru
înregistrare în evidenţa operativă şi pentru urmărirea eventualelor reclamaţii de la clienţi.
De menţionat că factura fiscală emisă se înregistrează în Jurnalul pentru vânzări, pentru

stabilirea TVA colectată în perioada respectivă, în Registrul-jurnal ca document obligatoriu de
înregistrare cronologică a mişcării elementelor patrimoniale şi în Jurnalul pentru vânzarea
produselor.
Registrul pentru evidenţa veniturilor reprezintă documentul contabil utilizat de unităţile

patrimoniale care practică forma de contabilitate pe jurnale, care au un volum mare de operaţiuni,
unde veniturile sunt înregistrate pe activităţi după natura lor.
Ca document de transport a produselor se utilizează, după caz, buletinul de mesageri, scrisoarea

de trăsură, scrisoarea de transport sau conosamentul iar pentru garantarea calităţii produselor
17
livrate certificatul de calitate şi certificatul de garanţie.
Ca şi în cazul contabilităţii cheltuielilor, contabilitatea veniturilor se realizează în
condiţiile unei contabilităţi de angajamente, respectiv contabilizarea acestora se face în
momentul constatării lor, indiferent de data încasării lor.
Conturile de venituri sunt conturi de procese economice, respectiv conturi de rezultate care
funcţionează după regulile conturilor de pasiv. Se creditează în cursul lunii, pe măsura
înregistrării veniturilor obţinute de către entitatea economocă. Se debitează la sfârşitul lunii, la
închiderea conturilor de venituri prin contul de rezultat al exerciţiului. Nu prezintă sold la
sfârşitul lunii.
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETĂŢII S.C. CONFECŢII S.A. BÂRLAD
18
Date generale despre societate cuprind denumirea societăţii S.C. CONFECŢII S.A Bârlad
cu sediul principal în str. Dragoş  Vodă, nr. 33, având ca formă juridică societate pe acţiuni cu
număr de înregistrare la Registrul Comerţului J3712722.02.2001, cod IBAN RO 68
RNCB7400000006410001, Banca filială Bârlad.
2.1. SCURT ISTORIC
Societatea comercială CONFECŢII din Bârlad a fost pusă în funcţiune în anul 1972 ca o
filatură cardată pentru fire din bumbac şi tip bumbac. Între 1979 şi 1982 întreprinderea exista şi
se dezvolta ca o integrată de ţesături subţiri din bumbac şi de tip bumbac care a inclus filatura,
ţesătoria şi finisajul chimic textil.
Prin hotărârea de guvern nr.126/12.12.1990 a fost înfiinţată SC ,,CONFECŢII" SA prin preluarea
fostei întreprinderi TEXTILA Bârlad şi s-a constituit ca o societate pe acţiuni.
În anul 2000, SC ,,CONFECŢII” SA a fost privatizată prin scoatere la licitaţie. Pachetul
majoritar de acţiuni a fost achiziţionat de o persoana fizică română, iar restul acţiunilor sunt
deţinute de angajaţii societăţii (foştii şi actualii).
Obiectul de activitate al S.C. CONFECŢII S.A. îl constituie
 producerea şi comercializarea firelor cardate şi pieptănate din bumbac şi tip bumbac;
 producerea şi comercializarea ţesăturilor din fire de bumbac şi tip bumbac înguste şi late,
albite şi vopsite, în bucată şi imprimate;
 producerea şi comercializarea ţesăturilor subţiri pentru cămăşi, bluze, lenjerie de pat,
îmbrăcăminte exterioară, echipamente de lucru, pijamale, articole pentru copii;
 producerea şi comercializarea confecţiilor textile din ţesăturile produse.
Conform Nomenclatorului Oficial, oferta pusă la dispoziţia partenerilor de afaceri de către
societate cuprinde:
a) Ţesături
 ţesături pentru cămăşi
 ţesături tip tercot
 ţesături imprimabile
 ţesături pentru îmbrăcăminte exterioară.
b) Fire
 fire tip bumbac
 fire bumbac şi tip bumbac pieptănate
19
 fire mercerizate pentru ciorapi.
S.C. CONFECŢII S.A. Bârlad are în componenţă următoarele secţii ateliere de producţie
şi spaţii de depozitare filatura pieptănată, filatură cardată, ţesătorie, finisaj chimic textile, atelier
de confecţii.
Societatea dispune de personal calificat în toate meseriile aferente activităţilor de
producţie şi comercializare realizate ca urmare a selecţiei profesionale.
2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ

Structura organizatorică, reprezintă ,,unităţile de muncă , delimitată prin diviziunea
muncii şi ansamblul relaţiilor de autoritate şi cooperare". Astfel structura organizatorică şi
funcţională a S.C. CONFECŢII S.A. Bârlad este de tip funcţional, fiind o firmă cu activitate
preponderentă de producţie.
Acest tip de organizare permite societăţii să centralizeze controlul strategic al beneficiilor
obţinute şi de asemenea să se dezvolte sau să – şi perfecţioneze mereu funcţiile de producţie, de
comercializare, de personal, financiar – contabile bazându – se pe competenţele distincte ale
directorilor funcţionali precum şi pe experienţa sau învăţăturile acestora care pot fi asociate
specializarea funcţională. Astfel activităţile ,,cheie" (producţie, comercializare, financiar –
contabilă) sunt desemnate de departamente funcţionale, la nivelul cărora strategia firmei este mai
bine înţeleasă şi mai bine urmărită, realizându – se astfel o legătură strânsă cu nivelul strategic al
conducerii.
Obiectul principal al organigramei este utilizarea optimă a personalului încadrat în munca
pentru obţinerea celor mai bune rezultate, în primul rând pe plan economic, cu reflectarea
imediată în plan uman sau social.
20
SECRETARIAT
AGA
DEP.RESURSE UMANE
DIRECTORUL
GENERAL
DIR.ECON.
CONTABIL ŞEF DIR. TEHNIC ŞI DIR.COMERCIAL DIR.MARKETING
financiar PRODUCŢIE -aprovizionare inf prin prospectarea
contabilitate preg.şi urmărire desfacere prognozare
CFI prod. transport
analize economice normarea muncii
preţuri CTC
protecţia mediului
ateliere şi secţii
BIR.TEHNIC SECŢII
- mecano-energ. - filatură cardată
- construcţii
- investiţii - filatură pieptănată –
- protect. Muncii ţesătorie
- PSI - finisaj chimic textil -
atelier de confecţii
21
Structura organizatorică a SC CONFECŢII SA este de tip funcţional, adică în raport cu
principalele funcţii ale întreprinderii:1
 funcţia de producţie – această funcţie asigură organizarea şi realizarea producţiei

materiale începând cu planificarea şi programarea producţiei, pregătirea materială,
lansarea şi executarea producţiei;
 funcţia comercială – se realizează în cadrul Departamentului Comercial unde

presupune activităţi de aprovizionare materială, de livrare a produselor finite şi de
transport al lor, precum şi în cadrul Departamentului de Marketing;
 funcţia financiar – contabilă – cuprinde activităţi financiar – contabile care au un rol

important în cadrul societăţii comerciale cu activitate economică bazată pe profit. Ea se
realizează atât prin analize şi evidenţe ale valorilor patrimoniale cât şi prin analiza
contabilă de tip managerial, urmărirea acţiunii – acţionari, dividende. Funcţia se
realizează în cadrul Departamentului Economic, În birourile Financiar, Contabilitate,
Analize economice, Preţuri;
 funcţia juridică – activitatea juridică este subordonată directorului general al societăţii

comerciale şi se referă la : apărarea intereselor societăţii în faţa instanţelor judecătoreşti,
organelor de urmărire penală şi notariatelor de stat, precum şi în raporturile cu
persoanele juridice şi cu persoanele fizice, luarea de măsuri pentru respectarea
dispoziţiilor legale cu privire la apărarea şi gospodărirea patrimoniului societăţii,
verificarea legalităţii tuturor actelor încheiate în numele societăţii, luarea de măsuri
necesare pentru recuperarea creanţelor prin obţinerea titlurilor executorii.
 funcţia de personal – este realizată în cadrul Departamentului Resurse Umane şi

urmăreşte asigurarea calitativ structurală a necesarului de personal, ridicarea pregătirii
profesionale a agajaţilor, salarizarea acestora în funcţie de efortul depus şi de
posibilităţile financiare ale unităţii;
 funcţia de cercetare dezvoltare – acţionează mai ales pe linia retehnologizării

producţiei prin introducerea de echipamente moderne de producţie care ar rezolva unele
probleme cu privire la consumurile de materii prime şi materiale şi de forţa de muncă.
Funcţia se realizează în cadrul Biroului Tehnic  Cercetare, cuprinzând următoarele
activităţi ingineria tehnologică, cercetare ştiinţifică şi introducerea progresului tehnic,
1
OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
22
investiţii şi construcţii ce se materializează prin obţinerea de noi capacităţi de producţie,
modernizarea şi reânoirea celor existente, introducerea de noi metode, tehnici şi
instrumente în activitatea de producţie.
23
CAPITOLUL III
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE ŞI
VENITURILOR DE EXPLOATARE
3.1. CONTABILITATEA CHELTIELILOR DE EXPLOATARE
Cheltuielile de exploatare deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor înregistrate
de o entitate şi determină semnificativ mărimea şi natura rezultatului cu care se încheie exerciţiul
financiar. După natura lor, aceste cheltuieli se concretizează în consumuri de elemente stocabile,
consumuri de lucrări şi servicii furnizate de terţi, renumerarea forţei de muncă, obligaţii către
buget de natura impozitelor, taxelor şi vărsămintelor asimilate, alte cheltuieli privind activitatea
de exploatare.1
În planul de conturi, în clasa 6 Conturi de cheltuieli sunt rezervate categoriile de
cheltuieli, după natura resurselor consumate, conturile sunt grupate astfel
 60 Cheltuieli privind stocurile
 61 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
 64 Cheltuieli cu personalul
 65 Alte cheltuieli de exploatare.
a) Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
Din categoria cheltuielilor privind stocurilor , fac parte mai multe elemente de cheltuielil
materiale primare care privesc activitatea de exploatare a entităţii. Ele se cuprind la conturile din
grupa 60 Cheltuieli privind stocurile, din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice
de gradul I şi anume
 601 Cheltuieli cu materiile prime
 602 Cheltuieli cu materialele consumabile
 603 Cheltuieli privind obiectele de inventar
 604 Cheltuieli privind materialele nestocate
 605 Cheltuieli privind energia şi apa
 606 Cheltuieli privind animalele şi păsările
1
Doiniţa Ariton, “Strategii financiare ale firmei”, Editura Editura Europlus, Galaţi, 2008
24
 607 Cheltuieli privind mărfurile
 608 Cheltuieli privind ambalajele.
Materiile prime sunt sortimente destinate consumului productiv care constituie substanţa
produselor finite, potrivit obiectului de activitate al întreprinderii.
SC CONFECŢII SA a adoptat metoda inventarului permanent, în contabilitate se
înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în
orice moment a stocurilor.
Astfel, în cazul utilizării metodei inventarului permanent, contabilitatea analitică a
stocurilor este organizată după metoda operativ contabilă (pe solduri), materiile prime date în
consum şi se înregistrează în contabilitate la preţ de înregistrare pe măsura eliberării lor de
magazie.1
Entităţile mari folosesc conturile sintetice de gradul II obţinute prin detalierea
contului 602 Cheltuieli cu materialele consumabile şi anume:1
 6021 Cheltuielile cu materialele auxiliare
 6022 Cheltuieli privind combustibilul
 6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
 6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
 6026 Cheltuieli privind furajele
 6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile.
Înregistrările contabile privind cheltuielile cu materialele consumabile sunt la fel cu cele
privind materiile prime, atât în cazul folosirii metodei inventarului permanent (cazul
SC”CONFECŢII” SA Bârlad) cât şi a metodei inventarului intermitent.
Materiale de natura obiectele de inventar fac parte din activele circulante şi reprezintă
bunuri care se caracterizează prin aceea că servesc mai multe cicluri ale procesului de producţie
şi deci îşi transmit treptat valoarea în cadrul diferitelor perioade de gestiune. Ele sunt incluse în
această categorie deoarece au fie o durată utilizare mai mică de un an, fie o valoare individuală
mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe.
Cu ajutorul contului 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de
inventar se ţine evidenţa cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar, la
darea în folosinţă a acestora.
. OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
1
1
***. OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
25
Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile nestocate de entitatea economică,
care nu trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) şi care se înregistrează pe măsura
aprovizionărilor, asupra cheltuielilor de exploatare, aşa cum sunt imprimatele.
Valoarea energie şi apei provenite de la terţi este determinată de cantităţile consumate şi
de preţurile corespunzătoare pe unitatea de măsură. Evidenţa valorii consumurilor de energie şi
apă efectuate de către entitatea economică se face pe baza facturilor primite de furnizorii de gaze
naturale, apă, energie electrică şi termică ce se înregistrează în contul 605 Cheltuieli privind
energia şi apa.1
Cheltuielile cu mărfurile sunt formate din preţul de cumpărare a mărfurilor puse în
vânzare, preţul de producţie, dacă sunt realizate în întreprindere sau preţul de înregistrare pentru
mărfurile constatate lipsă la inventariere.
Cu ajutorul contului 607 Cheltuieli privind mărfurile se ţine evidenţa cheltuielilor
privind mărfurile.
Pentru ambalajele vândute şi pentru ambalajele lipsă constatate la inventariere imputate
persoanelor vinovate se fac înregistrările corespunzătoare cu folosirea conturilor de venituri.
Cu ajutorul contului 608 Cheltuieli privind ambalajele se ţine evidenţa cheltuielilor

privind ambalajele.
În Registrele  Jurnale de mai jos sunt prezentate operaţiunile economico  financiare din
luna martie 2011 privind cheltuielile cu stocurile la societatea analizată.
Registru Jurnal
Pag.1
Simbol conturi Sume totale
Documen-
Nr. Data tul (felul, Explicaţii Debi- Credi- Debitoare Creditoare
crt. înreg. nr.,data) toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 07.03.2011 BC S-a înreg consumul 601 301 380.000 380.000
de fire bumbac tip
C100 , conform
centralizatorului
bonului de consum
nr. 220
2. 08.03.2011 BC S-a înreg consumul 601 301 42.500 42.500
de fire bumbac tip
C105, conform
centralizatorului
bonului de consum
nr. 2o1 .
1
*** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
26
3. 30.03.2011 BC S-a înreg. darea în 601 % 520
consum de fire 301 500
mercerizate pentru 308 20
ciorapi şi diferenţa
de preţ aferentă
acestora.
4. 30.03.2011 NC S-a inregistrat 601 301 250 250
lipsuri şi
deprecieri pe bază
de inventariere la
fire bumcac
cardanate
neimputabile..
TOTAL 423.270 423.270
Registrul – Jurnal
Pag. 2
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 30.03.2011 S-a înreg. valoarea % 401 1.020
stocurilor achiz. de 601 900
fire bunmac 4427 120
cardanate folosind
metoda
inventarului
intermitent.
TOTAL 1.020 1.020
.
Pag.3
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 07.03.2011 BC S-a înreg. 6021 3021 13.200 13.200
eliberarea de
colorant fire AB2
pentru consumul
internconf. Bon
consum 223.
2. 07.03.2011 BC S-a înregistrat 6022 3022 49.000 49.000
consumul intern
de combustibil.
3. 07.03.2011 BC S-a înreg. 6023 3023 600 600
eliberarea de folie
plastic pentru
ambalat în
27
consumul intern
bon consum
nr.224.
4. 07.03.2011 BC S-a înreg 6024 3024 80.000 80.000
eliberarea de
cilindru cap
hexagonal pentru
cons. Intern bon
consum nr.225.
5. 07.03.2011 BC S-a înreistrat. 6028 3028 60.000 60.000
eliberarea de
pentru consumul
intern bon
consum nr.228.
TOTAL 202.800 202.800
Registru Jurnal
Pag. 4
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 15.03.2011 S-a înreg. 603 303 2.100 2.100
cheltuieli cu
obiectele de
inventar.
TOTAL 2.100 2.100
Pag. 5
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 16.03.2011 FF nr.2645 S-a înregistrat % 401 74,40
din achiz. materiale 604 60,00
16.03.2011 nestocate. 4426 14,40
TOTAL 74,40 74,40
Pag. 6
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 28.03.2011 FF 25483 S-a înreg. factura % 401 62.000
din trimisă de 605 50.000
28.03.2011 furnizorul de 4426 12.000
28
energie, TVA
24%
2. 26.03.2011 S-a înreg. % 408 45.260
consumul de apă 605 36.500
pentru care nu s- 4428 8.760
a primit factură
de la furnizorul
de apă.
TOTAL 107.260 107.260
Pag.7
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 30.03.2011 NC S-a înregistrat 607 371 8.900 8.900
descărcarea de
gestiune la
sfârşitul lunii
martie 2011 cu
valoarea
mărfurilor
vândute la preţ de
achiziţie.
2. 30.03.2011 NC S-a înregistrat % 371 10.790
descărcarea de 607 8.000
gestiune cu 378 870
valoarea 4428 1.920
mărfurilor
vândute, prin
magazinele cu
amănuntul.
TOTAL 19.690 19.690
Pag.8
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 08.03.2011 NC S-a înreg.descărc. 608 381 6.600 6.600
gestiunii ambalaj.
2. 28.03.2011 NC S-a înreg. 608 409 960 960
ambalaje în regim
de restit.
neachitate furniz.
TOTAL 7.560 7.560
b) Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi
29
Ca urmare a creşterii şi adâncirii specializării producţiei şi imposibilităţii unei
întreprinderi de a-şi angaja toate serviciile necesare producţiei prin efort propriu şi pentru că este
mai economicos să apelezi la prestatori de servicii, structura serviciilor prestate de către terţi
întreprinderilor economice se află în continuă ascensiune. Calitatea serviciilor prestate de către
terţi au un grad de specializare.
Asemenea cheltuieli sunt reflectate în conturi sintetice de gradul I ce fac parte din grupa
61 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi şi anume:1
 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile;
 612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile;
 613 Cheltuieli cu primele de asigurare;
 614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările.
În Registrele – Jurnale de mai jos sunt prezentate operaţiunile economico-financiare din
luna martie 2011 privind contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de
terţi la societatea analizată.
Registrul – jurnal
Pag.9
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 11.03.2011 FF.2663 S-a înreg % 401 744
11.03.2011 executarea de 611 600
terţi reparaţiile 4426 144
efectuate pe bază
de factură care
urmează a fi
plătite ulterior.
TOTAL 744 744
1
Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate. IAS 18. Venituri curente,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2008
30
Pag.10
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 25.03.2011 Extr.cont S-a inreg.chirii % 5121 3.100
din plătite direct prin 612 2.500
25.03.2011 contul curent. 4426 600
TOTAL 3.100 3.100
Pag.11
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 25.03.2011 Extr. 1122 S-a înreg. primele 613 5121 1.500 1.500
din de asigurare
25.03.2011 pentru anul 2010,
plătite în
exerciţiul curent
prin cont curent.
TOTAL 1.500 1.500
.
Pag.12
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 02.03.2011 FF 099660 S-a înregistrat % 401 347,20
02.03.2011 cheltuieli cu un 614 280
studiu efectuat de 4426 67,20
PROVAS S.A. pe
baza facturii
primite, TVA 24%
TOTAL 347,20 347,20
c) Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi
În structura altor servicii prestate de terţi se cuprind acele lucrări şi servicii care sunt
indirect legate de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unui agent economic.
Cheltuielile generate de asemenea lucrări şi servicii sunt reflectate în conturile

aparţinătoare grupei 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi, din această grupă fac
31
parte următoarele conturi sintetice de gradul II:
 621 Cheltuieli cu colaboratorii ;
 622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile;
 623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate;
 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal;
 625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări;
 626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii;
 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate ;
 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi.
În Registreleul – Jurnale de mai jos sunt prezentate operaţiunile economico-financiare din

luna martie 2011 privind cheltuieli cu alte servicii executate de terţi la societatea analizată.
Pag.13
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 09.03.2011 S-a înregistrat 621 401 2.200 2.200
chelt. cu salariile
colaboratotilor.
TOTAL 2.200 2.200
În categoria cheltuielilor ce fac obiectul contului 622 Cheltuieli privind comisioanele şi

onorariile se cuprind:
 comisioane datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare

imobilizate;
 comisioane datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de plasament;
 comisioane de intermediere;
 onorarii de conciliere;
 onorarii de contencios;
 expertize de specialitate;
 alte cheltuieli similare.
32
Pag.14
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 23.03.2011 FF6254 S-a înregistrat % 401 27.280
23.03.2011 comisioane şi 622 22.000
onorarii facturate 4426 5.280
de terţi asupra
cărora s-a
calculat TVA.
TOTAL 27.280 27.280
Pag.15
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 26.03.2011 FF 065899 S-a înreg. prestaţii % 401 3.348
26.03.2011 ale terţilor pentru 623 2.700
protocol , reclamă 4426 648
şi publicitate
cuprinse în
facturile emise.
TOTAL 3.348 3.348
Pag.16
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 28.03.2011 FF 2234 S-a înreg. factura % 401 3.10
28.03.2011 primită de la 626 2.500 0
Romtelecom TVA 4426 600
24%.
TOTAL 3.100 3.100
Se consideră servicii bancare acele servicii prestate de bănci, care nu au un caracter de

cheltuieli financiare, pentru:
 comisioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile

curente;
33
 cheltuieli pentru procurare de titluri prin intermediul băncilor;
 Comisioane şi cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi;
 cheltuieli pe efecte;
 alte cheltuieli şi comisioane pentru prestaţii de servicii.
Pag.17
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 02.032011 EXTRAS S-a înreg. chelt. cu 627 5121 5.891 5.891
25..03.2011 comisioan bancar,
BCR achitate către
BCR.
TOTAL 5.891 5.891
Pag.18
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
25. 13.03.2011 FF 2234501 S-a înregistrat o % 401 9.920
13.03.2011 cheltuială cu 628 8.000
epurarea apelor. 4426 1.920
TOTAL 9.920 9.920
d) Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
În categoria cheltuielilor de exploatare sunt cuprinse şi alte cheltuieli privind impozitele şi

taxele, care fac obiectul contului 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate,
pe care întreprinderea le datorează bugetului statului şi bugetelor locale. În această categorie
intră: impozitele pe salarii, cote de TVA aferente scutirilor, donaţiilor, contribuţiile la constituirea
fondurilor speciale, impozitele pe clădiri, accizele, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de
stat, taxa asupra mijloacelor de transport.
Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte

datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
La SC”CONFECŢII”SA contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate este defalcat pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
34
 6351 Cheltuieli cu impozitul pe clădiri
 6352 Cheltuieli cu impozitul pe terenuri
 6353 Cheltuieli cu taxele pentru mijloacele de transport
 6355 Cheltuieli 0,85% catre FNUASS

luna martie 2011 privind cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate la
societatea analizată.
Pag.19
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 15.03.2011 NC S-a înreg. obligaţia 6351 446 1.300 1.300
de plată a
impozitului pe
clădiri pe trim. I
2011.
2. 15.032011 NC S-a înreg. obligaţia 6352 446 250 250
de plată a
impozitului pe
terenuri pe trim I
2011.
de plată a taxei pe
mijloacele de
transport şi a taxei
pe drumuri pe trim.
I 2011.
de plată a
angajatorului de
0,85% catre
FNUASS.
TOTAL 9.150 9.150
e) Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Pentru munca prestată de către personalul angajat, entităţile economice datorează acestuia
salarii. Ele se negociază şi se prevăd în contractele de muncă încheiate cu salariaţii. Pe lângă
salariile cuvenite se mai plătesc salariaţilor şi prime sau sporuri de diferite feluri.
Toate datoriile către personal se stabilesc lunar şi reprezintă pentru entităţile economice
35
cheltuieli de personal ale exerciţiului financiar în curs.
Cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei de conturi 64 Cheltuieli cu personalul. 1
Din această grupă 64 Cheltuieli cu personalul fac parteurmătoarele conturi sintetice de gradul I:
 641 Cheltuieli cu salariile personalului ;
 642 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor;
 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială.
În cadrul acesteia funcţionează conturi cu ajutorul cărora se înregistrează salariile

personalului sau cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială.

luna martie 2011 privind cheltuielile cu personalul la societatea analizată.
Pag.20
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 09.03.2011 CASĂ SP S-a înregistrat 641 421 250.000 250.000
drepturile cuvenite
personalului în
baza statelor de
plată.
TOTAL 250.000 250.000
1
Legea nr.19/26.02.2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 privind sistemul de public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 122 din 27.02.2009
36
Pag.21
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 09.03.2011 NC S-a înreg. 642 5328 31.000 31.000
cheltuieli cu
tichetele de masă.
TOTAL 31.000 31.000
Aceste contribuţii se calculează de către întreprindere având ca bază de calcul

drepturile de personal brute stabilite de întreprindere. Fac obiectul evidenţei contabile a
contului 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială care se defalcă pe următoarele
conturi sintetice de gradul II:
 6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale;
 6452 Contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj;
 6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate;
 6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială.
Contribuţia unităţii la asigurările sociale este de 20,80%, contribuţia angajatorului la fondul

de accidente şi boli este de 0,652%, contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj este de 0,5%,
contribuţia angajatorului pentru asigurări sociale de sănătate este de 5,2%. 1
Pe lângă contribuţiile amintite, SC”CONFECŢII”SA Bârlad mai înregistrează şi contribuţia

la fondul pentru boli profesionale care face obiectul contului analitic 6451.1 Cheltuieli cu fondul
pentru boli profesionale.

luna martie 2011 privind cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială la societatea
analizată.
Pag.22
1
Legea nr.19/26.02.2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 privind sistemul de public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 122 din 27.02.2009
37
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 15.03.2011 NC S-a înreg. contrib. 6451.1 4315 1.700 1.700
unităţii la fondul
pentru boli
profesionale de
0,652%.
2. 15.0320118 NC S-a înreg. contrib. 6451.2 4311 47.000 47.000
unităţii privind
asig. sociale de
20,80%
3. 15.03.2011 S-a înreg. contrib. 6452 4371 2.100 2.100
unităţii pentru
ajutorul de şomaj
de 0,50%.
4. 15.03.2011 S-a înreg. 6453 4313 12.500 12.500
contribuţia
angajatorului
pentru asigurările
sociale de
sănătate de
5,20%.
5. 15.03.2011 S-a înreg. sumele 6458 423 39.400 39.400
acordate pers.,
potrivit legii,
pentru protecţia
socială, altele
decât cele
suportate din
contribuţia
unităţii pentru
asigurările
sociale.
TOTAL 101.000 101.000
f) Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare
În rândul altor cheltuieli de exploatare sunt cuprinse pierderile din creanţe suportate de
entitate, pierderile din lichidarea dobânzilor şi creanţelor şi alte cheltuieli de exploatare. Ele se
colectează la grupa de conturi 65 Alte cheltuieli de exploatare, din această grupă fac parte
următoarele conturi sintetice de gardul I şi anume:
 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
 658 Alte cheltuieli de exploatare
.Activitatea de exploatare presupune şi alte cheltuieli ce nu pot fi individualizate pe

conturile de cheltuieli amintite. Ele fac obiectul contului 658 Alte cheltuieli de exploatare.
38
Acest cont se defalcă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
 6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi;
 6582 Donaţii şi subvenţii acordate;
 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital;
 6588 Alte cheltuieli de exploatare.
În Registrele-Jurnale pag. 26 sunt prezentate operaţiunile economico-financiare din luna

martie 2011 privind alte cheltuieli de exploatare la societatea analizată.
Pag.23
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 27.03.2011 NC S-a înreg. plata 6581 5121 1.900 1.900
penalităţilor
datorate întârzierii
în achitarea
impozitelor.
2. 25.03.2011 NC S-a înreg. 6582 345 4.100 4.100
donaţiile acordate
Spitalului
Judeţean constând
în pijamale şi
lenjerie de pat.
3. 15.03.2011 NC S-a înregistrat % 2131 255
descărcarea 6583
200
gestiunii . 2813
55
TOTAL 6.255 6.255
g) Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile, provizioanele şi ajustările pentru depreciere

sau pierdere de valoare
Utilizarea mijloacelor de care dispune entitatea precum şi alte elemente care ţin de
influenţa factorilor fizico-naturali, a progresului tehnic sau a evoluţiei condiţiilor de piaţă şi a
situaţiei diferiţilor parteneri ai unităţii economice determină deprecieri ale valorilor şi bunurilor
pe care le deţine datorate uzurii, învechirii şi progresului tehnic.
Entităţile economice sunt obligate să ia în considerare şi efectele unor riscuri sau cheltuieli
39
bine precizate, făcute probabile de evenimente care au avut loc sau care sunt în curs dar a căror
realizare efectivă este nesigură.
Principiul prudenţei impune luarea în considerare a tuturor acestor fenomene susceptibile de

a genera deprecieri de active sau creşteri de pasive exigibile, prin includerea pe cheltuieli a
valorilor estimate sub formă de provizioane şi ajustări.
Se înregistrează cu ajutorul conturilor din grupa 68 Cheltuieli cu amortizările,

provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare – (O.M.F.P. nr.
1752/2005) care se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul I şi anume:
 681 Cheltuieli de exploatarea privind amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere;
 686 Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierderi de

valoare;
 681 Cheltuieli de exploatarea privind amortizările, provizioanele şi ajustările

pentru depreciere se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:;
 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor;
 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele;
 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea

imobilizărilor;
 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor

circulante.

luna martie 2011 privind cheltuieli de exploatarea privind amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere la societatea analizată.
Pag.24
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
40
1. 31.03.2011 NC nr. 4 S-a înreg. amortiz. 6811 281 90.000 90.000
imob. corporale din
dotarea societăţii.
2. 31.03.2011 NC nr.4 S-a înreg. amort. 6811 280 66 66
imob. necorporale
ale societăţii.
TOTAL 90.066 90.066
h) Reflectarea în contabilitate a închiderii conturilor de cheltuieli de exploatare

Conturile de cheltuieli sunt conturi cu funcţie de activ. Se debitează cu cheltuieli
efectuate în cursul perioadei în situaţii prevăzute expres în normele metodologice iar la sfârşitul
perioadei soldurile se transferă în debitul contului 121 Profit şi pierdere. Rezultă că, nici un cont
de cheltuieli de exploatare nu prezintă sold la finele perioadei.
În Registrul-Jurnal pag. 28 sunt prezentate operaţiunile economico-financiare din luna
martie 2011 privind închiderea conturilor de cheltuieli la societatea analizată.
Pag.25
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
43. 31.03.2011 S-a înreg. 121 % 1.312.661
închiderea 601 424.170
conturilor de 602 202.800
cheltuieli prin 603 2.100
contul 121 604 60
605 86.500
608 7.560
611 600
612 2.500
613 1.500
614 280
621 2.200
622 22.000
623 2.700
626 2.500
627 5.891
628 8.000
635 9.150
641 250.000
642 31.000
645 102.700
658 6.200
681 90.066
TOTAL 1.312.661 1.260.477
41
3.2.CONTABILITATEA VENITURILOR DIN EXPLOATARE
Ca şi în cazul contabilităţii cheltuielilor, contabilitatea veniturilor se realizează în

condiţiile unei contabilităţi de angajamente, respectiv contabilizarea acestora se face în momentul
constatării lor, indiferent de data încasării lor.
Veniturile din vânzări de produse fabricate, mărfuri şi prestări servicii reprezintă cea mai
mare pondere în totalul veniturilor de exploatare şi se compun din preţul de vânzare negociabil al
acestora fără TVA.
a) Contabilitatea veniturilor aferente
Veniturile din vânzări de produse , mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi se
consideră venituri generate de activitatea de bază, ele fiind legate direct sau indirect de profilul
principal de activitate al agenţilor economici.
Aceste venituri se înregistrează în contabilitate atunci când apare documentul justificativ
ce atestă transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clienţilor.
Se urmăresc în contabilitate cu ajutorul unor conturi distincte pe elemente primare de
venituri cuprinse în grupa 70 Cifra de afaceri netă.(Venituri din vânzări de produse, mărfuri,
servicii prestate şi din alte activităţi).
Aceste conturi sunt de pasiv. În credit reflectă venituri aferente livrărilor de bunuri şi
servicii iar în debit, trecerea veniturilor la sfârşitul lunii asupra contului 121 Profit sau pierdere.
Veniturile din vânzări de produse finite se compun din preţul de vânzare negociabil al
acestora fără TVA.
Din grupa 70 Cifra de afaceri netă fac parte următoarele conturi sintetice de gardul
 701 Venituri din vânzarea produselor finite;

 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor;
 703 Venituri din vânzarea produselor reziduale;
 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate;
 705 Venituri din studii şi cercetări;
 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
 707 Venituri din vânzarea mărfurilor;
 708 Venituri din activităţi diverse.
Cu ajutorul contului 701 Venituri din vânzarea produselor finite se ţine evidenţa
42
vânzărilor de produse finite, animale şi păsări.
Semifabricatele sunt produse ale căror procese tehnologice a fost terminate într-o fază de
fabricaţie şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei faze de fabricaţie.
Deci, ele sunt destinate continuării prelucrării lor în entitatea care le-a produs.
În anumite cazuri, semifabricatele destinate producţiei interne se pot livra terţilor, situaţie
în care se înregistrează ca venituri cu ajutorul contului 702 Venituri din vânzarea
semifabricatelor.
Produsele reziduale sunt reprezentate de rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile
obţinute din procesul de producţie. Când acestea se vând, vor fi reflectate în contabilitate ca
venituri şi se vor înregistra la contul 703 Venituri din vânzarea produselor reziduale.
Lucrările executate şi serviciile prestate pentru terţi se consideră venituri ale activităţii de
exploatare.
Ele se decontează terţilor fie pe baza devizelor anti sau postcalculate (cazul lucrărilor
executate), fie pe bază de tarife (cazul serviciilor prestate).
Ca documente întocmite de entitatea care le execută sau prestează pot fi: factura , ce se
poate încasa prin bancă sau numerar.
În veniturile activităţii de exploatare se cuprind şi studiile şi cercetările efectuate pentru
terţi pe bază de contracte de cercetare, de comenzi sau prin alte modalităţi de decontare.
Pe măsura terminării lor şi recepţionării de către terţi ele se decontează cu aceştia , de
regulă, pe bază de facturi, fiind purtătoare de TVA.
Chiriile sunt surse importante de venituri pentru întreprinderile care dispun de spaţii libere o
anumită perioadă de timp, spaţii care sunt închiriate pe bază de contract. De aceste spaţii entitatea
beneficiază în schimbul plăţii unei sume de bani.
În cazul SC”CONFECŢII”SA Bârlad, astfel de venituri sunt generate de chiriile pe care le

primeşte de la locatarii din căminele proprii. Documentul care atestă aceste venituri este
reprezentat de chitanţă.
Cu ajutorul contului 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii se ţine
evidenţa veniturilor din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.
Din obiectul de activitate al SC”CONFECŢII”SA Bârlad face parte vânzarea mărfurilor
obţinute din producţie proprie, prin magazine de prezentare şi desfacere ce aparţin unităţii.
Contabilitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor se operează cu ajutorul contului 707
43
Venituri din vânzarea mărfurilor. Acesta se creditează cu valoarea mărfurilor vândute la preţ
de vânzare format din costul de producţie şi adaosul comercial.
Pentru vânzările de mărfuri se întocmesc de regulă următoarele documente:
 factură fiscală, întocmită de unităţile plătitoare de TVA;
 chitanţă fiscală, întocmită în loc de factură pentru cantităţi şi valori mai mici ce se
achită în numerar, însoţită de bonul de marcaj, bonul de vânzări sau chitanţă;
 monetar, pentru vânzările de mărfuri cu amănuntul, încasat în numerar.
Contul 707 Venituri din vânzarea mărfurilor este defalcat pe următoarele conturi
sintetice de gradul II:
 7071 Venituri din vânzarea mărfurilor prin magazin propriu
 7072 Venituri din vânzarea mărfurilor la diverşi clienţi
Se consideră venituri din activităţi diverse, ce intră în categoria veniturilor din exploatare,
următoarele: comisioane primite, servicii prestate în interesul personalului, punerea la dispoziţia
terţilor a personalului unităţii, venituri din valorificarea ambalajelor, precum şi alte venituri
realizate din relaţiile cu terţii.
Cu ajutorul contului 708 Venituri din activităţi diverse se ţine evidenţa veniturilor din
diverse activităţi, cum sunt: servicii prestate în interesul personalului, punerea la dispoziţia
terţilor a personalului entităţii, venituri din valorificarea ambalajelor, precum şi alte venituri
realizate din relaţiile cu terţii.
În Registrele –Jurnale de mai jos prezentate operaţiunile economico-financiare din luna
martie 2011 privind veniturile aferente la societatea analizată.
Pag.1
Documen-
Crt. înreg. nr.,data) toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
44
1. 15.03.2011 FF 022345 S-a înregistrat 4111 % 496.600
15.03.2011 vânzarea de 701 500.000
ţesături bunbac 4427 120.000
TVA24%.
TOTAL 620.000 620.000
Pag.2
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
19.03.2011 vânzarea de 702 550.000
semifabricatelor, 4427 132.000
TVA 24%.
TOTAL 682.000 682.000
Pag.3
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
20.03.2011 vânzarea de 703 7.000
produse reziduale 4427 1.680
TVA 24%.
TOTAL 8.680 8.680
Pag.4
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
45
executarea de 704 7.000
lucrări către terţi 4427 1.680
conform facturii
TVA 24%.
TOTAL 8.680 8.680
Pag.5
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
facturarea activ.de 705 2.100
studii şi ceretare 4427 504
pentru clienţi
conf. contractelor,
TVA 24%.
TOTAL 2.604 2.604
Pag.6
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
05.03.2011 locaţiile de 706 6.000
gestiune datorate 4427 1.440
entităţii de către
locatarii din
căminul propriu
TVA 24%.
TOTAL 7.440 7.440
Pag.7
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 14.03.2011 CASĂ S-a înreg. 5311 % 8.060
FACT. Nr. vânzarea de 7071 6.500
00556556 mărfuri prin 4427 1.560
14.03.2011 magazinul
propriu, la preţ de
vânzare cu
amănuntul,
46
inclusiv TVA 24%.
2. 19.03.2011 FF 022355 S-a înreg. 4111 % 8.680
19.03.2011 vânzarea de 7072 7.000
mărfuri la diverşi 4427 1.680
clienţ TVA 24%.
TOTAL 16.740 16.740
Pag.8
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 22.03.2011 NC nr. 12 S-a înreg. 419 708 8.500 8.500
valoarea 4111 4427 2.040 2.040
ambalajelor
nerestituite de
clienţi şi TVA-ul
de 24%.
TOTAL 10.540 10.540
b)Variaţia stocurilor
Variaţia stocurilor reprezintă variaţia în plus (stocaj) sau în minus (destocaj) între
valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţia în curs de execuţie la
sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs de execuţie.
Variaţiile producţiei stocate se determină pentru fiecare formă de produse stocate (semifabricate,
produse finite, produse reziduale).
Pentru urmărirea variaţiei stocurilor de produse fabricate şi a comenzilor în curs de
execuţie se foloseşte contul 711 Variaţia stocurilor. Acest cont apare numai la întreprinderile
economice care realizează producţie depozitabilă sau servicii cuantificabile aflate în curs de
execuţie.
Bunurile obţinute din producţie proprie sunt înregistrate în momentul constatării, pe bază
de documente, a intrării lor în categoriile respective, ca venituri ale perioadei.
Înregistrarea se poate face la preţuri prestabilite, situaţie ce va impune şi înregistrarea

diferenţelor între acestea şi costurile efective.
Funcţia contabilă a contului 711 Variaţia stocurilor diferă faţă de a celorlalte conturi de
venituri. Este un cont bifuncţional, se creditează cu produsele obţinute din producţie proprie, iar
la sfârşitul perioadei (lunii) cu costul producţiei în curs de execuţie. Se debitează la începutul
lunii cu costul producţiei în curs de execuţie reluate în fabricaţie, iar în cursul lunii cu produsele
47
vândute, cu produsele constatate lipsă la inventariere
Funcţiunea acestui cont diferă în funcţie de metoda de inventar aleasă pentru ţinerea
stocurilor. În cadrul SC”CONFECŢII”SA Bârlad se aplică inventarul permanent, înregistrările se
fac în tot cursul perioadei.
Utilizând metoda inventarului permanent, specifică unităţilor mari, întreprinderea
analizată, înregistrează în acest cont, totalitatea produselor fabricate şi vândute în cursul
perioadei, precum şi comenzile aflate în curs de execuţie la închiderea exerciţiului şi lunar, pe
parcursul derulării acestuia.
Cu ajutorul contului 711 Variaţia stocurilor se ţine evidenţa costului de producţie
stocate, precum şi a variaţiei acesteia.
În Registrul -Jurnal pag. 9 sunt prezentate operaţiunile economico-financiare din luna
martie 2011 privind veniturile din variaţia stocurilor la societatea analizată.
Pag.9
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 18.03.2011 NC nr.5 S-a înregistrat 345 711 210.000 210.000
obţinerea de
produse finite
ţesături bumbac,
la preţ de
înregistrare.
2. 25.03.2011 NC nr.5 S-a înregistrat 711 345 390000 390.000
descărcarea
gestiunii de
produsele finite
vândute.
3. 31.03.2011 NC nr.5 S-a inreg. la 348 711 130.000 130.000
sfârşitul lunii 711 348 40.000 40.000
martie dupâ
calcularea costului
efectiv al prod.
respective a
dif.favor. şi
nefavor.
4. 31.03.2011 NC nr.5 S-a inreg. la 331 711 250.000 250.000
sfârşitul perioadei 332 711 120.000 120.000
a costului de
producţie în curs
de execuţie şi a
lucrărilor şi serv.
în curs de execuţie
48
5. 31.03.2011 NC nr.5 S-a înreg.descarc. 711 345 2.500 2.500
gestiunii cu lipsuri
la inventar pentru
perisabilităţi la
ţesături bumbac
imprimate.
TOTAL 1.242.500 1.242.500
Soldul final al contului 711”Venituri din producţia stocată” este:
D 711 C
(Si) 162.000
(2) 390.000 (1) 210.000
(3) 40.000 (3) 130.000
(5) 2.500 (4) 370.000
(RD) 432.5000 (RC) 710.000
(TSD) 594.500 (TSC) 710.000
SFC = 710.000-594.500=115.500
c) Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizări

Veniturile din producţia imobilizată cuprind: valoarea lucrărilor de investiţii realizate în
regie proprie constând din valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale realizate în
întreprindere, în ateliere cu formaţii proprii de muncă specializate, în care se includ şi cheltuieli
auxiliare privind procurarea şi punerea în stare de funcţionare a activelor imobilizate (cheltuieli
de transport, instalare, montaj, probe tehnologice, aducerea obiectivului la parametrii tehnologici
proiectaţi).
Veniturile din producţia de imobilizări nu intră în calculul cifrei de afaceri, dar se

raportează ca venituri din exploatare.
Aceste venituri fac obiectul înregistrărilor în conturile din grupa 72 Venituri din
49
producţia de imobilizări, din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice de gradul I:
 721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale
În Registrele –Jurnale de mai jos sunt prezentate operaţiunile economico-financiare din
luna martie 2011 privind veniturile din producţia imobilizărilor la societatea analizată
Pag.11
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 31.03.2011 NC nr. 5 S-a înreg. proiecte 203 721 20.000 20.000
de cercet., dezv., a 205 721 24.000 24.000
concesionărilor, 208 721 40.000 40.000
brev. a imobiliz. 233 721 85.000 85.000
necorporale
finaliz. şi în curs
pentru nevoi
proprii.
TOTAL 169.000 169.000
Pag.12
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 31.03.2011 NC nr. 5 S-a înreg. bunuri 2112 722 50.000 50.000
obţinute la
costurile de
producţie aferente,
amenajâri de
terenuri realizate
pe cont propriu.
TOTAL 50.000 50.000
d) Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare
În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiilor aferente

veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte
instituţii similare naţionale şi internaţionale.
50
În cadrul subvenţiilor se reflectă distinct:
 subvenţii guvernamentale;
 împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii;
 alte sume primite cu caracter de subvenţii.
Contabilitatea subvenţiilor de exploatare primite se realizează cu ajutorul contului 741
Venituri din subvenţii de exploatare. Acest cont este defalcat pe următoarele conturi de grad II:
 7411 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri ;
 7412 Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale
consumabile ;
 7413 Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe ;
 7414 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului ;
 7415 Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie
socială ;
 7416 Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare ;
 7417 Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri ;
 7418 Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobanda datorată ;
SC”CONFECŢII”SA Bârlad nu a înregistrat astfel de venituri. În cazul utilizării

veniturilor din subvenţii s-a folosit următoarea înregistrare redată în Registrul – Jurnal, pag. 13.
Pag. 13
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 31.03.2011 Extr nr. 5 S-a înreg.venituri 5121 741 155.450 155.450
31.03.2011 din subvenţii
primite direct prin
cont bancar.
TOTAL 155.450 155.450
e) Contabilitatea altor venituri din exploatare
Veniturile din activitatea de exploatare care nu pot fi nominalizate în conturile de

venituri din grupele anterior menţionate, se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din
grupa 75 Alte venituri din exploatare.
51
Aceste conturi se referă la veniturile din creanţe reactivate şi debitori diverşi, venituri
din despăgubiri, amenzi, penalităţi, venituri din donaţii şi subvenţii primite, venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii de capital, venituri din subvenţii pentru investiţii, alte venituri, altele
decât cele prezentate anterior. Aceste venituri fac obiectul următoarelor conturi sintetice de
gradul I:
 754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
 758 Alte venituri din exploatare
În Registru - Jurnal pag. 14 sunt prezentate operaţiunile economico-financiare din luna

martie 2011 privind veniturile din creanţe reactivate şi debitori diverşi la societatea analizată.
Pag.14
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 31.03.2011 NC nr. 7 S-a înreg. 4111 754 15.000 15.000
reactivarea unor 461 754 40.000 40.000
clienţi şi debitori
ce fuseseră scoşi
din evidenţă(dar
ţinuţi pe conturile
de ordine şi
evidenţă) deveniţi
solvabili.
TOTAL 55.000 55.000
Contul 758 Alte venituri din exploatare se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de
gradul II:
 7581 Venituri din despăgubiri, amenzi, penalităţi ;
 7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite ;
 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital ;
 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii ;
 7588 Alte venituri din exploatare.
În Registrul - Jurnal pag. 15 sunt prezentate operaţiunile economico-financiare din luna

martie 2011 privind alte venituri din exploatare la societatea analizată.
Pag.15
52
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
1. 16.03.2011 Extr.nr.555 S-a înreg. 5121 % 272,80
16.03.2011 încasarea unor 7581 220
penalităţi de la un 4427 52.80
salariat prin cont
curent .
2. S-a înreg. 461 % 421.60
veniturile din 7583 340
cedarea unui 4427 81.60
birou.
3. 09.03.2011 NC.nr. 3 S-a înregistrat 4282 7588 32.000 32.000
09.03.2011 sume datorate de
personal.
TOTAL 32.694.40 32.694,40
f) Reflectarea în contabilitate şi închiderea conturilor de venituri

Conturile de venituri sunt conturi cu funcţie de pasiv. Se creditează cu veniturile
efectuate în cursul perioadei în situaţii prevăzute expres în normele metodologice iar la sfârşitul
perioadei soldurile se transferă în creditul contului 121 Profit şi pierdere. Rezultă că nici un cont
de venituri de exploatare nu prezintă sold la finele perioadei.
În Registrul-Jurnal pag. 16 sunt prezentate operaţiunile economico-financiare din luna
martie 2011 privind închiderea conturilor de venituri din exploatare societatea analizată.
Pag.16
Documen-
1 2 3 4 5 6 7 8
S-a înregistrat % 121 1.674.984
închiderea 701 500.000
conturilor de 702 550.000
venituri. 703 7.000
704 7.000
705 2.100
706 6.000
707 16.740
708 8.500
711 115.500
721 169.000
722 50.000
741 155.450
754 55.000
758 32.694
TOTAL 1.674.984 1.674.984
53
Deci cheltuielile de exploatare lunii martie 2011 sunt de 1.260.477 lei, iar veniturile din
exploatare de 1.674.984 lei. Se observă că rezultatul lunii martie 2011 este un profit brut de
414.507 lei. Dată fiind situaţia că în lunile anterioare societatea a avut pierdere, profitul din luna
martie corectează această pierdere care se va înregistra pe parcursul anului.
54
CONCLIZII ŞI PROPUNERI
Lucrarea prezentată a fost structurată în două capitole, în care sa abordat atât teoretic cât
ţi practic, tema Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor din exploatare.
Pentru aplicaţia practică, sa ales ca exemplu, Societatea Comercială CONFECŢII S.A.
Bârlad pentru care s  a evidenţiat modul în care aceasta realizează conform O.M.F.P.
1752/2005, precum şi a legislaţiei în vigoare privind organizarea şi conducerea contabilităţii.
Întreaga activitate a societăţii CONFECŢII S.A. este puternic influenţată de cadrul social 
economic acual din România, specific perioadei de tranziţie de la economia centralizată la
economia de piaţă.
În aceste condiţii de restructurări şi încercări de găsire a celor mai bune soluţii spre
stabilitate şi eficienţă economică, sarcinile majore cei revin societăţii analizate constau în
cunoaşterea analitică a cheltuielilor şi veniturilor, lucru care permite luarea unor decizii optime,
în timp util, astfel încât vor fi reduse cheltuielile neeconomicoase şi vor spori veniturile. Un grad
sporit de eficienţă se realizează prin reducerea cheltuielilor de producţie şi circulaşie, sporirea
veniturilor prin ultilizarea întregului potenţial economic de care dispune, a tuturor fondurilor şi
resurse umane, materiale financiare, fără a influenţa negativ echilibrul financiar. Acest deziderat
se realizează prin utilizarea tehnicii de calcul, conceperea unor aplicaţii economice care permit
obţinerea de informaţii corecte şi în timp real.
Concurenţa acerbă pe piaţa ţesăturilor imprimate (faptul că există în ţară fabrici textile cu
utilaje de imprimat mult mai profesionale şi performante decât cele aflate în dotarea societăţii
studiate, precum şi capacităţi pentru producerea de ţesături extralate pentru lenjerie, au dus la
scăderea cererii de ţesături produse de S.C. CONFECŢII S.A. Bârlad.
O astfel de situaţie a determinat societatea să facă eforturi suplimentare pentru a face faţă
concurenţei şi pentru a desfăşura o acivitate economică aducătoarede profit prin
 corelarea vânzării cu producţia realizată
 evitarea formării stocurilor de produse finite
 corelarea numărului de personal cu capacitatea în funcţie, respectiv cu producţia
realizată.
Slaba dotare tehnică este evidenţiată ,,rata imobilizărilor" a cărei tendinţă descrescătoare
atestă faptul că gradul de investire în întreprindere a scăzut rezultând astfel necesitatea unor noi
55
investiţii în imobilizări.
Se propune o serie de măsuri concrete care se grupează după cum urmează:
 măsuri de ordin organizatoric managerial:
 refacerea organigramei în vederea corelării numărului personal cu voluml
producţiei vândute în condiţiile reducerii salariaţilor;
 funcţionarea atelierului de confecţii prin extinderea lucrului pe toate maşinile
din dotare.
 măsuri tehnice şi tehnologice:
 reducerea capacităţii de producţie a ţesăturilor înguste care sunt fie
necompetitive pe piaţa internă şi externă, fie că nu au cerere pe piaţă.
 diversificarea sortimentală;
 utilizarea optimă a utilajelor şi maşinilor.
 măsuri financiare:
 creşterea volumului de vânzări prin introducerea sistemului de desfacere cu
contract de comisionar;
 achitarea la termen a contribuţiilor la asigurările sociale pentru a beneficia de
reducerile legale aferente şi de a evita majorarile;
 extinderea compensării în lanţ cu furnizorii şi clienţii interni pentru mărirea
vitezei de recuperare a banilor;
 negocierea cu clienţii în vederea obţinerii de discounturi.
Prin măsurile ce se vor aplica, se va demonstra ca SC CONFECŢII S.A. Bârlad este şi va fi
o societate viabilă din punct de vedere al activităţii de exploatare.
56
BIBLIOGRAFIE
[Ariton, 2007] Doiniţa Ariton, “Strategii financiare ale firmei”, Editura

Editura Europlus, Galaţi, 2008
[Creţu, 2006] Creţu Carmen , Bazele contabilităţii, Editura Fundaţiei
Academice ,,Danubius" Galaţi, 2008.
[Necşulescu, 2010] Necşulescu Ecaterina, Vol. 9, nr 4 (2010) - Economie şi
Administrare a Afacerilor de afaceri ,Aspecte specifice ale
reformei în domeniul securităţii sociale de stat în România
Pavăloaie & al, 2009 Willi Păvăloaia, Daniel Păvăloaia, Analiză economico-
financiară, Editura Tehnopress, Iaşi, 2009
Pripoaie,2008 Pripoaie Rodica, Finanţele şi gestiunea financiară a firmei,
Editura Fundaţiei Academice ,,Danubius" Galaţi, 2008
**** Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor
Internaţionale de Contabilitate. IAS 18. Venituri curente,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2008
**** Standarde Internţionale de Raportare Financiară (IFRS)
2007
**** Legea nr.19/26.02.2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2009 privind sistemul de public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Nr. 122 din 27.02.2009
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2011,
**** modificată şi completată, art.14.
**** OMEF nr. 3512/2008 privind Normele de întocmire şi utilzare
a documentelor financiar-contabile, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.870 bis/23.12.2008
OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor
****
contabile conforme cu directivele europene
**** Ordinul nr. 2861/2009, pentru aprobarea Normelor privind
organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii
57
ANEXE
ANEXA 1
Furnizor SC DELKIMVAS Cumpărător SC CONFECŢII SA

CUI : R 14954266 CUI : R8265669, Atribut fiscal R
Nr. R.C. J37/163/1990 Nr. R.C. J37/127/1991
Sediul Bârlad Sediul Bârlad
Judeţul Vaslui FACTURA Judeţul Vaslui
IBAN : RR86R4CB4300000003610001 FISCALĂ IBAN : RO86RNCB4700000003610001
Banca: BCR Filiala Bârlad Banca: BCR Filiala Bârlad
Nr.facturii...9123099
Data ....10.03.2011
Nr.aviz de însoţire a mărfii 3343346
TVA 24%
Nr. Denumirea UM Cantitatea Preţ unitar Valoare TVA
crt produselor Fără TVA
0 1 2 3 4 5 6
1 Ulei SHELL l 199 3.528 3,528 864,72
TELLUS 46
3.528 846,72
x
Semnătura de Total de plată
primire Col5+col6
4374,72
58
ANEXA 2
UNITATEA SC”CONFECŢII”SA Bârlad Produs, lucrare, comandă

DATA ăă
Z L A
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
06 03 11 - - - - - - -
DENUMIREA CONT Cant.necesară Cod UM Cantitatea Preţ Valoarea
MATERIALULUI CREDITOR eliberată unitar
150 kg - 2.00 300
- - - - - -
Şef compartiment Gestionar primitor
59
ANEXA 3
Număr document Data

Luna Anul
ŞĂ 03 2011
Cod predător Cod primitor Număr comandă Cont debitor Cont
credito
r
1333 1412 14
Denumirea materialului inclusiv sort, marcă, dimensiuni. Cod

Bbc DONAV lot 018 122
U.M. Cant.eliberată Preţ unitar
m 3000 2.00
6.000
Producţia Denumire produs, lucrare Cod
UM Planificat Realizat
m 4000 3500
Cantitatea necesară Cant.înlocuită
Cf.normei tehn. ăă ă
Pe Pentru
unitate producţia
produs planificat
ă
a b c d e f g h i
Ş ţ
Asaftei
ă ă Cantităţi eliberate
Parţial Cumula
t
01.03.2011 87 477 477
16.03.2011 12 954 1431
28.03.2011 4 474 1908
30.03.2011 16 477 2385
60
ANEXA 4
SC”CONFECŢII”SA Bârlad
DISPOZIŢIE DE *.......plată........................CĂTRE CASIERIE
Nr.............1.......din........23.03.2011.................
Numele şi prenumele.........Atănăsoaie Mihai..............................
Funcţia (calitatea)..................inginer...........................................
Suma..135.......lei.....una sută trei zeci şi cinci lei...
(în cifre) (în lei)
Scopul încasării-plăţii...........avans gospodăresc.........................
....................................................................................................
ă Conducătorul Viza de control Compartimentul
unităţii financiar preventiv finaciar-contabil
Aurel Ciobanu Matei
*)Se va înscrie încasare sau plată după caz.
DATE SUPLIMENTARE PRIVIND

Se BENEFICIARUL SUMEI
completează Actul de identitate
numai Seria..VS......002193..........................................................
pentru plăţi Am primit suma de......................135.......................
(în cifre)
Data.23.03.2011.........
Semnătura ...Antoniu..
CASIER
Plătit suma de................1.350.000............................................lei
(în cifre)
Data...23.03.2011..................
Semnătura....Stancu..............
61

Licenta 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I.

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Contabilitatea permite efectuarea unei judecăţi de ansamblu asupra gestiunii întreprinderii

1.1. CONCEPTUL DE CHELTUIELI ŞI CLASIFICAREA LOR

1.2. CONCEPTUL DE VENITURI ŞI CLASIFICAREA LOR

1.3. RECUNOAŞTEREA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR DE EXPLOATARE

Cheltuielile sunt recunoscute În contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de

O cheltuială este, de asemenea, recunoscută în contul de profit şi pierdere în acele situaţii

Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie să fie recunoscute în momentul în care

1 întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative ce decurg

1 fluxul brut de beneficii economice dintr-un exerciţiu financiar, rezultat în cursul

a) evaluarea veniturilor din activităţi curente

3 riscurile şi beneficiile semnificative ce decurg din proprietatea bunului sunt transferate

1 suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil;

4 tranzacţiei pot fi evaluate în mod rezonabil;

Metoda procentului de execuţie se referă la recunoaşterea veniturilor pe măsura execuţiei

1.4. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR DE

a) Organizarea contabilităţii echeltuielilor de exploatare

b) Organizarea contabilităţii veniturilor de exploatare

Aceste venituri provin din activitatea de bază a SC”CONFECŢII" Bârlad şi anume

1.5. PURTĂTORI PRIMARI DE INFORMAŢII PRIVIND CHELTUIELILE ŞI

a) documente privind cheltuielile cu activele imobilizate1

Desfăşurarea procesului de desfacere a produselor are loc în conformitate cu planul de

Avizul de însoţire a mărfii constituie un document însoţitor al transportului în cazul când

De menţionat că factura fiscală emisă se înregistrează în Jurnalul pentru vânzări, pentru

Registrul pentru evidenţa veniturilor reprezintă documentul contabil utilizat de unităţile

Ca document de transport a produselor se utilizează, după caz, buletinul de mesageri, scrisoarea

PREZENTAREA SOCIETĂŢII S.C. CONFECŢII S.A. BÂRLAD

2.1. SCURT ISTORIC

2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ

 funcţia de producţie – această funcţie asigură organizarea şi realizarea producţiei

 funcţia comercială – se realizează în cadrul Departamentului Comercial unde

 funcţia financiar – contabilă – cuprinde activităţi financiar – contabile care au un rol

 funcţia juridică – activitatea juridică este subordonată directorului general al societăţii

 funcţia de personal – este realizată în cadrul Departamentului Resurse Umane şi

 funcţia de cercetare dezvoltare – acţionează mai ales pe linia retehnologizării

Cu ajutorul contului 608 Cheltuieli privind ambalajele se ţine evidenţa cheltuielilor

b) Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi

c) Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi

Cheltuielile generate de asemenea lucrări şi servicii sunt reflectate în conturile

 621 Cheltuieli cu colaboratorii ;

 622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile;

 623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate;

 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal;

 625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări;

 626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii;

 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate ;

 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi.

În Registreleul – Jurnale de mai jos sunt prezentate operaţiunile economico-financiare din

În categoria cheltuielilor ce fac obiectul contului 622 Cheltuieli privind comisioanele şi

 comisioane datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare

Se consideră servicii bancare acele servicii prestate de bănci, care nu au un caracter de

 comisioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile

d) Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

În categoria cheltuielilor de exploatare sunt cuprinse şi alte cheltuieli privind impozitele şi

Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte

La SC”CONFECŢII”SA contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte

 6352 Cheltuieli cu impozitul pe terenuri

 6353 Cheltuieli cu taxele pentru mijloacele de transport

 6355 Cheltuieli 0,85% catre FNUASS

În Registrele – Jurnale de mai jos sunt prezentate operaţiunile economico-financiare din

e) Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei de conturi 64 Cheltuieli cu personalul. 1