Sunteți pe pagina 1din 27

Prezentarea situatiilor financiare

IAS 1

BUCUREŞTI
2021

1
Cuprins
Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 1 ………………………………………………3
Capitolul I – Situatii financiare anuale.......................................................................................3
1.1. Conceptul de situaţii financiare...........................................................................................4
1.2. Utilizatorii situaţiilor financiare .........................................................................................4
1.3. Obiectivul situaţiilor financiare...........................................................................................6
1.4. Caracteristici calitative ale situaţiilor financiare.................................................................7
1.5. Structura situaţiilor financiare.............................................................................................8
1.5.1. Bilanţul contabil...............................................................................................................9
1.5.2. Contul de profit şi pierdere............................................................................................12
1.5.3. Situaţia modificărilor capitalului propriu12
1.5.4. Notele explicative la situaţiile financiare anuale13
Capitolul II Analiza bilantului contabil la Primaria Popest-Leordeni13
Concluzii26
Bibliografie27

Standardul Internaţional de Contabilitate


IAS 1

2
  IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare stabileşte cerinţele generale pentru prezentarea
rapoartelor financiare anuale, prevede modele pentru structura lor, şi stabileşte cerinţele minime
pentru conţinutul şi prezentarea lor.
Entităţile nu sunt obligate să utilizeze titlurile noi în situaţiile lor financiare. IAS 1
revizuit intră în vigoare începând la 1 ianuarie 2009.
IAS 1 prevede categoric că o entitate trebuie să aplice IAS 1 atunci când întocmirea
şi prezentarea situaţiile financiare cu scop general, în conformitate cu IFRS. Cu alte cuvinte,
situaţiile financiare, altele decât situaţiile financiare cu scop general sunt în afara domeniului de
aplicare IAS 1. De exemplu, acest standard nu se aplică la structura şi conţinutul
situaţiilor financiare interimare condensate (aceste situaţii financiare sunt întocmite în
conformitate cu  IAS 34, Raportarea financiară interimară ).
În plus, cerinţele din IAS 1 se aplică în mod egal pentru toate entităţile, inclusiv celor care
prezintă situaţii financiare consolidate şi celor care prezintă situaţii financiareindividuale, astfel
cum sunt definite în  IAS 27, Situaţii financiare consolidate şi individuale1.
Însă următoarele instituţii vor aplica prevederile acestui standard, cu
modificările precizate în alte Standarde specifice:
• întreprinderile non-profit din sectorul privat, public sau guvernamentale;
•  băncile şi societăţile de asigurări (IAS 30 Informaţii prezentate în situaţiile financiareale
băncilor şi ale altor instituţii financiare similare );
• entităţile care nu deţin capital aşa cum sunt ele definite în IAS 32  Financial  Instruments:
Disclosure and Presentation (de ex. fondurile de investiţii)2.

Capitolul 1 – Situaţii financiare anuale – sursă de informaţii în analiza financiară


Reprezentând elementul cel mai de bază din ansamblul sistemului informaţional al unei
entităţi economice, contabilitatea, furnizor principal de informaţii atât publice, cât şi
confidenţiale, necesare managementului intern al întreprinderii, pune la dispoziţia
tuturor claselor de utilizatori  situaţii financiare anuale .
Situaţiile financiare   anuale reprezintă ceamai importantă modalitate de a prezenta periodic
terţilor informaţii colectate şi prelucrate desistemul contabil. Atât întreprinderea, cât şi omul,
privit ca o entitate separată, are nevoie de informaţiile conţinute în situaţiile financiare anuale sau
de rezultatele obţinute în urma efectuării analizelor economico-financiare pe baza acestora,
pentru a-şi fundamenta deciziile lor economice.Situaţiile financiare anuale prin conţinutul lor
reuşesc să înglobeze ansamblul activităţilor unei întreprinderi dintr-o perioadă determinată,
devenind în acest mod un mijloc de conducere şi analiză, pe baza cărora se realizează prognoze
şi se calculează o serie de indicatori macroeconomici.
1.1. Conceptul de situaţii financiare
La finele fiecărui an, întreprinderile, pentru a-şi putea evalua şi descrie activitatea sa, din
decursul unei perioade determinate de timp, din punct de vedere al performanţei, poziţiei
1
Nandakumar, A., Ghosh, T.P., Kalpesh, J.M., Yass, A.A., Understanding IFRS Fundamentals International  Financial Reporting
Standards, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey, 2010, pag. 17
2
Grigorescu, S. I., Suport curs IAS 1 , 2011, pag. 1

3
financiare şi a imaginii fidele pe care o înfăţişează, are angajamentul de a întocmi situaţii
financiare anuale. Conform Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,
acestea reprezintă „produsul final al activităţii contabile” prin „clasificarea şisintetizarea unui
cumul de tranzacţii financiare” 33 . Sub formularea de „ Situaţii financiareanuale ” în România au
fost denumite pentru prima oară în cadrul OMFP nr. 1752/17.11.2005 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene, publicat înMonitorul Oficial al
României, Partea I, Nr. 1080 din 30.11.2005, fiind preluată dinStandardele Internaţionale de
Cotabilitate(SIC), stabilindu-se totodată obligativitateaîntocmirii acestora de către toate
persoanele juridice şi cele fără scop lucrativ. Astfel, situaţiile financiare anuale, reprezintă
„documente oficiale pentru finalizarea închiderii exerciţiului financiar” 4 , documente de sinteză
care înglobează date financiar-contabile pe baza cărora se determină indicatorii financiar-
contabili, care redau într-un mod mai sintetic şi standardizat rezultatele dobândite de către
întreprindere. Situaţiile financiare anuale sunt puternic standardizate, atât de către Consiliul
pentru Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IASB), cât şi de către normalizatorii
români şi au o „structură riguroasă şi precisă, pentru a prezenta cât mai clar informaţiile” 5.
Acestea pun la dispoziţia utilizatorilor informaţiicomune despre tranzacţiile desfăşurate în
perioada curentă, precum şi obligaţiile de plată şiîncasările aferente ce se vor realiza în viitor,
date care servesc drept  prim mijloc de informare în procesul de fundamentare şi adoptare a
deciziilor lor economice.Pentru a evidenţia caracteristicile primordiale ale performanţei şi
poziţiei financiare, deaseamenea şi eventualele ezitări ale entităţii, conducerea sa poate, pe lângă
setul de bază şiobligatoriu de situaţii financiare, să realizeze o analiză financiară. În cadrul
raportului deanaliză sunt tratate următoarele aspecte: calculul şi analiza principalilor indicatori,
precum şiinfluenţele care determină performanţa financiară; politicile de investiţii şi cea de
dividendeale entităţii; sursele de finanţare şi costurile îndatorării; resursele acesteia care nu
suntrecunoscute în situaţiile financiare. Responsabilitatea principală de a întocmi şi
prezentainformaţiile cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii revine conducerii acesteia.
1.2. Utilizatorii situaţiilor financiare
Situaţiile financiare anuale sunt destinate atât managementului intern al întreprinderii,dar
şi pentru celelalte categorii de utilizatori, care sunt privaţi de dreptul de a cere orice gen de
rapoarte tipice sau proprii activităţii lor. Întocmite astfel  încât să răspundă toturor cerinţelor şi
nevoilor informaţionale ale utilizatorilor, acestea sunt menite să prezinte date câtmai comune
tuturor grupelor de utilizatori. În literatura de specialitate sunt prezentate mai multe categorii de
utilizatori ale situaţiilor financiare anuale, clasificaţi în funcţie de necesităţile informaţionale ale
acestora. În tabelul nr. 1 sunt sintetizate cele mai importante dintre acestea :
Tabel nr. 1 Utilizatorii situaţiilor financiare anuale şi deciziile lor economice adoptate
Tip utilizator Tipul deciziei economice adoptate
Aceştea se interesează de posibilităţile întreprinderii de a remunera
3
Lungu, C. I., Teorii şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea situatiilor financiare , EdituraCECCAR, Bucureşti,
2007, pag. 31
4
Ristea, M.(coordonator), Contabilitate financiară , Ediţia a II-a, Editura Universitară, Bucuresti, 2005, pag. 29
5
***, Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, PREZENTAREA SITUAŢIILOR
FINANCIARE  , Editura CECCAR, Bucureşti, 2004, pag. 20

4
dividende derepartizat. „Dividendul şi rata sa de creştere pe termen
lung vehiculează un bogat flux informaţional despre perspectivele
Investitorii actuali şi întreprinderii”6. Deasemenea profitul şi riscul legatde investiţia făcută
potenţiali constituie un interes major pentru aceşti furnizori de capital, precumşi
cunoaşterea cheltuielilor legate de administrarea mediului pentru a
detrmina mărimeaobligaţiilor ce-i revin acestei activităţi, precum şi
momentului cel mai oportun de ainvesti, procura sau păstra capital.
În calitatea lor de furnizori de împrumuturi şi garanţii bancare, ele
sunt cele care seinformează în legătură cu bonitatea financiară a
entităţii pentru a determina în ce măsurăfirma poate să restituie
creditele bancare, precum şi dobânzile de achitat la scadenţelestabilite
Băncile şi creditorii în prealabil. Ca să beneficieze de noi posibilităţi de investiţii din
financiari parteinstituţiilor bancare, entităţile trebuie să dea dovadă acestora că
activele deţinute de eleau un grad ridicat de lichiditatea. În funcţie de
mărimea întreprinderii, băncilefundameantează în mod distinct
deciziile lor economice, punând accent pe securitate(disponibilitatea
activelor) la entităţile mici şi pe continuitatea (profitabilitatea)
acesteiaîn cazul celor mari.  
Manifestând un interes aparte faţă de politica resurselor umane a
Personalul angajat întreprinderii,angajaţii sunt preocupaţi în special de fermitatea
şi  grupurile postului de muncă, de modul în care seevaluează drepturile salariale,
lor reprezentative(Si profitabilitatea şi capacitatea întreprinderii de a-şi puteaonora
ndicatele)   obligaţiile faţă de salariaţi sub forma diverselor remuneraţii, premii şi
pensii, precum şi eventualele oportunităţi profesionale.
Un interes major pentru această categorie de utilizatori reprezintă
Creditorii comerciali analiza principalilor indicatori de performanţă, pentru a putea estima
şi  furnizorii  mărimea în care li se vor restitui sumele cuvenite de către entitate, şi
totodată asupra continuităţii şi tendinţei salede creştere economică,
care ar avea ca rezultat majorarea volumului comenzilor de solicitat.  
Având nevoie de date macroeconomice reprezentate prin indicatori
statici, cum ar fiPIB, Venit Naţional, etc. statul şi instituţiile sale
Statul şi instituţiile solicită informaţii referitoare la politicafiscală a întreprinderii,
sale deasemenea şi modul de alocare a resurselor acesteia.
Informaţiaoferită de căre entităţi este folosită pentru determinarea
bazei de calcul al impozitului,calculul TVA şi alte taxe asimilate.
  Capacitatea întreprinderii de a efectua tranzacţii economice în
viitorul apropiat, adicăcontinuitatea activităţii desfăşurate de aceasta,
Clienţii susţinerea ciclului de fabricaţie, precumşi menţinerea, suplimentarea
(majorarea) sau rezilierea contractelor cu firmele furnizoare
constituie principalele preocupări ale clienţilor
Fiind din afara zonei economice sau nu, publicul, are nevoie şi el de a
cunoaşteinformaţii referitoare la spaţiile economice mai bine plătite,
la modul de migrare aforţelor de muncă. Totodată acesta e interesat
Publicul  de măsura în care întreprindereacontribuie la dezvoltarea economiei
6
Feleagă, N., Feleagă L., Contabilitate financiară o abordare europeană şi internaţională , Ediţia a II-a, EdituraEconomică,
Bucureşti, 2007, pag. 43

5
locale, prin oferirea de locuri de muncă, oportunităţide formare
profesională pentru salariaţi, de asemenea să poată dispune de
informaţii înlegătură cu prosperitatea şi sfera de activitate a acesteia.
„Managerii utilizează informaţiile financiare nu pentru a lua decizii
Managementul intern privind gestiunea,ci pentru a comunica” 7. Managenentul intern
al întreprinderii  solicită informaţii atât din sfera gestiunii,cât şi din cea financiară, sub
forma unor rapoarte, pentru a hotărâ evoluţia întreprinderiişi pentru a
putea realiza sarcinile sale, concretizate prin atingerea obiectivelor
propuse,controlul patrimoniului, ameliorarea politicii salariale
precum şi îmbunătăţirea imaginii întreprinderii.

 Contabilitatea oferă informaţii tuturor categoriilor de utilizatori analizate, deşi necesităţile


informaţionale individuale sunt variate. În urma acţiunilor efectuate de fiecare utilizator în parte
pot apărea divergenţe între aceştea, deoarece în funcţie de interesele propriiale acestora se
formează comportamentul individual.
1.3. Obiectivul situaţiilor financiare
Contabilitatea există şi evoluează mereu în căutarea adevărului şi, în acest sens,
scopulcontabilităţii este producerea de situaţii financiare anuale a căror „obiectiv este de a
oferiinformaţii despre poziţia financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare ale
uneientităţi care sunt utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor
economice.Situaţiile financiare arată, de asemenea, rezultatele de administrare de anagement,
sauresponsabilitatea de gestionare a resurselor care îi sunt încredinţate.” 8. Acestea reflectă
înacelaşi timp rezultatul modului de folosire a resurselor încredinţate managementului
întreprinderii, care împreună dau posibilitatea tuturor tipurilor de utilizatori de a-şi fundamenta şi
adopta decizii economice aferente sferei lor de activitate. În cadrul fiecărei componente ale
situaţiilor financiare anuale, prin prisma obiectivuluiurmărit, sunt prezentate tranzacţiile şi
evenimentele economice realizate, reflectând diverseaspecte ale acestora. Fiecare situaţie
financiară în parte nu poate oferi o imagine globală a ntreprinderii sau să răspundă cerinţelor
informaţionale ale utilizatorilor. Deci, doar studierea setului întreg a documentelor de sinteză şi
raportare contabilă permite obţinerea unei viziuni clare asupra întreprinderii şi „ajută utilizatorii
situaţiilor financiare în estimarea viitoarelor fluxuri de trezorerie ale entităţii şi în special a
plasării în timp a gradului de certitudine ale acestora” 9. Astfel informaţiile de natură contabilă,
care vizează perioade trecute trebuie să permită luarea unei decizii corecte în timpi utili pentru
aatinge scopul esenţial urmărit de desfăşurarea contabilităţii.
1.4. Caracteristici calitative ale situaţiilor financiare
Pe parcursul istoricului practicii contabile s-au conturat câteva atribute aleinformaţiilor financiar-
contabile. Acestea: inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea şicomparabilitatea, au fost incluse de
7
Feleagă, N., Feleagă, L., Contabilitate financiară o abordare europeană şi internaţională , Ediţia a II-a, EdituraEconomică,
Bucureşti, 2007, pag. 43 5
8
***, IAS IFRS US GAAP CORPORATION , IFRS/Canadian GAAP Comparison, 2011, pag. 7
9
***, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară: IFRS: norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009 ,Editura CECCAR,
2009, pag. 934

6
către normalizatorii internaţionali în StandardeleInternaţionale de Raportare Financiară (IASB)
ca fiind principalele caracteristici pe caretrebuie să le prezinte informaţiile contabile. Doar acele
informaţii care cumulează toatecaracteristicile menţionate anterior prezintă utilitate
consumatorului de informaţii contabile.
În conformitate cu reglementările contabile românesti10 caracteristicile informaţiilor contabilede
definesc în felul următor:  
Inteligibilitatea  – presupune ca informaţiile prezentate în situaţiile financiare să fieînţelese uşor
de utilizatorii care posedă cunoştinţe suficiente în domeniu economic şi le-ar  permite acestora
realizarea de analize şi concluzii în urma studierii în detaliu a informaţiilor.  
Relevanţa –  dacă în procesul decizional, informaţiile prezentate în situaţiile financiareanuale au
permis evaluarea corectă a ansamblului de evenimente petrecute în cadrul activităţii desfăşurate
de întreprindere, evenimente care privesc perioade trecute, prezente sau viitoare,cât şi au fost de
folos în atestarea sau corectarea evaluărilor viitoare, atunci acestea pot fi denumite ca informaţii
relevante. Relevanţa informaţiilor e dată, pe de altă parte, şi de pragul de semnificaţie a acestora,
carereflectă gradul de influenţă a informaţiilor asupra deciziilor economice ale utilizatorului
încazul în care au fost prezentate în mod eronat sau chiar omise de tot la prezentare.
Credibilitatea –  informaţiile care dau posibilitatea elaborării unor decizii fundamentate pe date
cât mai certe şi care nu conţin erori semnificative şi în acelaşi timp nepărtinitoare, pot fi
considerate credibile. Credibilitatea lor e dată de reprezentarea fidelă are zultatelor şi poziţiei
financiare a întrepriderii, de reflectarea tuturor tranzacţiilor şi evenimentelor realizate în mod
fidel şi în acelaşi timp respectând principiul prevalenţei economicului asupra juridicului, fiind
contabilizate corespunzător realităţii lor eonomice, şinu doar formei lor juridice.
Credibilitatea este caracterizată de următoarele însuşiri:
- ea trebuie să fie neutră, astfel încât să nu influenţeze procesul decizional, precum şi modul de
formare a unui raţionament în vederea atingerii scopurilor sau rezultatelor  propuse;
-  prudenţa este reliefată prin intermediul principiului prudenţei şi presupune propagareaunei
viziuni pesimiste asupra capitalurilor întreprinderii precum şi subevaluarea şanselor afacerii.
Prezentând un grad de precauţie, această abordare economică obligă agentul economic să evite
supraevaluarea activelor şi veniturilor, în timp ce datoriile şi cheltuielile sale să leevalueze în
totalitate, chiar dacă unele din ele au aparut între data închiderii exerciţiului financiar şi data
întocmirii bilanţului contabil, luând în calcul, indiferent de rezultatul obţinutîn exerciţiul
financiar, totalitatea eventualelor pierderi, riscuri şi deprecieri probabile.
- integralitatea informaţiilor financiar-contabile presupune ca acestea să fie complete subtoate
aspectele semnificative, dând dovadă de credibilitate şi să nu fie irelevante, deci să nuconţină
omisiuni care ar conduce la o informare falsă sau eronată a utilizatorului.
Comparabilitatea - metodele contabile de evaluare, prezentare şi clasificare a elementelor
descrise în situaţiile financiare anuale folosite de către întreprindere trebuie sădea dovadă de
permanenţă în timp, doar în acest mod se poate îndeplini această cerinţă. Caurmare „utilizatorii

10
***, Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conformecu directivele
europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 şi 766 bis/10.11.2009,modificat şi completat prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 2869/23.12.2010 pentru modificarea şicompletarea unor reglementări contabile, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882/29.12.2010;sectiunea 2, art. 23

7
trebuie să aibă posibilitatea de a identifica diferenţele dintre metodelecontabile utilizate”11 în
cazul în care întreprinderea a efectuat o schimbare a acestora. Atât încadrul aceleiaşi
întreprinderi, de-a lungul perioadelor, cât şi la mai multe întreprinderi înacelaşi timp trebuie
utilizate aceleaşi modalităţi de prezentare şi cuantificare a aceloraşitranzacţii şi evenimente
ecomonice, într-o manieră unitară, pentru ca utilizatorul să poată facediferenţa dintre politicile
contabile folosite de-a lungul timpului. Deci, informaţia trebuie să permită compararea sa în timp
şi spaţiu, pentru a deveni cât mai valoroasă.În ceea ce priveşte informaţia relevantă şi credibilă,
cadrul contabil IASB,menţionează: oportunitatea; raportul cost-beneficiu, care este mai degrabă
o constrângeregenerală decât o caracteristică calitativă; şi echilibrul între caracteristicile
calitative; ca fiindlimitele acesteia.Prin urmare, informaţia trebuie să fie la timpul potrivit, la
locul potrivit şi prezentatăoamenilor potriviţi în vederea adoptării unor decizii cât mai corecte.
De asemenea, beneficiileurmate de cunoaşterea informaţiilor trebuie să fie mai mari decât costul
obţinerii acestora şi,nu în ultimul rând, caracteristicile calitative ale acestora să prezinte un
echilibru adecvat întreele pentru a îndeplini obiectivul situaţiilor financiare.
1.5. Structura situaţiilor financiare
Corespunzător capitolului I, articolul 5 din Legea contabilităţii nr.82/1991,repubilcată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.454 în 2008, persoanele juridiceşi cele fizice care
desfăşoară activităţi producătoare de venituri au obligaţia săconducă contabilitate în partidă
dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale12.Tot în cadrul legii se precizează că situaţiile
financiare anuale trebuie să fi însoţitede o declaraţie scrisă de managenentul întreprinderii prin
care îşi asumă responsabilitateaîntocmirii situaţiilor financiare anulale în conformitate cu
Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene. Standardului Internaţional de Contabilitate
1 (IAS 1)  Prezentarea situaţiilor financiare, specifica setul complet de situaţii financiare, care
include:
(a) o situaţie a poziţiei financiare la finalul peroadei (bilanţul);
(b) o situaţie e rezultatului global pe periodă (contul de profit şi pierdere);
(c) o situaţie a modificărilor în capitalurile proprii pe perioadă;
(d) o situaţie a fluxurilor de trezorerie pe perioadă;
(e) note, cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative şi alte informaţii explicative
(f) situaţie a poziţie financiare de la începutul primei perioade comparative, atuncicând entitatea
aplică retroactiv o politică contabilă sau face o retratare retroactivă aelementelor din situaţiile
sale financiare, sau atunci când reclasifică elementele din situaţiilesale financiare13;
Însă, nu toate entităţile partimoniale sunt obligate să întocmească setul complet dedocumente de
sinteză şi raportare contabilă. Articolului 3 din OMFP 3055 din 29 octombrie 2009, specifică
două categorii de entităţi, care întocmesc fie setul complet de situaţiifinanciare anuale, fie setul
de situaţii financiare simplificat. Includerea într-o categorie saualta a unei entităţi depinde de

11
Ristea, M.(coordonator), Contabilitate financiară , Ediţia a II-a, ed. Universitară, Bucureşti, 2005, pag. 20
12
***, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 454 din18.06.2008, art.5.
1213
***, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară: IFRS: norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, Editura CECCAR,
2009 , pag. 934
13

8
faptul dacă acestea, la data bilanţului, depăşeste sau nu limitelea două dintre următoarele criterii
de mărime14:
 Total active – 3,65 milioane de Euro;
 Cifra de afaceri – 7,3 milioane de Euro;
  Număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar – 50;
Aşadar, cele care depăşesc două dintre cele trei limite menţionate, întocmesc
setul complet de   situaţii financiare anuale, format din:
  bilanţ;
 contul de profit şi pierdere;
 situaţia modificărilor capitalului propriu;
 situaţia fluxurilor de trezorerie; şi
 note explicative la situaţiile financiare anuale.
Cele care nu îndeplinesc această condiţie vor întocmi setul de situaţii
financiaresimplificat  alcătuit din:
  bilanţ;
 contul de profit şi pierdere; şi
 note explicative la situaţiile financiare anuale.
Situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezoreriese pot
întocmi, de cele din urmă, facultativ. 
1.5.1. Bilanţul contabil
Oferind în primul rând informaţii despre poziţia financiară a întreprinderii, bilanţul
prezintă în etalon bănesc situaţia patrimoniului întreprinderii în două exerciţii financiarediferite:
perioada de bază în comparaţie cu perioada curentă. În acest mod, prin intermediul bilanţului,
care constituie cel mai integral şi complex document de sinteză, se prezintă posturile bilanţiere,
respectiv cele de activ şi cele de pasiv, la încheierea exerciţiului financiar,cât şi în celelalte
cazuri precizate de lege. Prezentarea se face în urma grupării acestora înfuncţie de provenienţa şi
destinaţia lor, precum şi eventualele corectări a valorilor.
Astfel activele, datoriile şi capitalurile proprii, ca rezultat a organizării informaţiilor,din balanţa
de verificare finală, din punct de vedere al lichidităţii, exigibilităţii şi naturaeconomică,
reprezintă principalele structuri bilanţiere şi totodată   elementele care sunt legatenemijlocit de
aprecierea poziţiei financiare a întreprinderii.Structurile bilanţiere, specificate anterior, se
definesc după cum urmează:
 Rezultate din evenimentele aferente perioadelor trecute,   activele reprezintă o
resursăcontrolată de întreprindere şi de la care se aşteaptă câştiguri economice viitoare.
Doar atuncicând costul sau valoarea acestora pot fi evaluate în mod credibil şi este
probabilă efectuareaunui beneficiu economic viitor de către întreprindere, activele vor fi
recunoscute încontabilitate şi prezentate în bilanţ. Repartizarea de dividende, restituirea
unor împrumuturi,desfăşurarea activităţii de producţie şi realizarea de servicii, executarea
14
***, Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabileconforme
cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 şi 766 bis/10.11.2009, modificat
şi completat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2869/23.12.2010 pentrumodificarea şi completarea
unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.882/29.12.2010; sectiunea 2,
art. 3 9

9
unor operaţiuni deînlocuire a activelor existente cu altele, sunt doar câteva dintre avantajele
economice pe carele poate prezenta un beneficiu economic aşteptat în viitor.
 Decontarea unei obligaţii curente a întreprinderii, reieşită din evenimente trecute, şicare
are ca efect o ieşire de fluxuri de resurse cu beneficii economice dinspre întreprindere
seîncadrează în structura datoriilor  . Recunoaşterea lor în contabilitate şi prezentarea lor în
bilanţse poate face doar în cazul când se aşteaptă o ieşire de resurse economice fiind
rezultatul uneidecontări a unei obligaţii prezente precum şi posibilitatea evaluării într-o
manieră credibilă avalorii decontate. Efectuarea de plăti în numerar, conversia unei
obligaţii în capital propriu,transmiterea de alte active, prestări de servicii sunt forme pe
care le poate îmbrăca stingereaunei obligaţii actuale.
 „ Capitalul propriu reprezintă interesul dreptul acţionarilor asupra activelor uneientităţi,
după deducerea tuturor datoriilor”15. Atât în normele metodologice de completare a
documentelor de sinteză şi raportare contabilă,cât şi în formularul tip de bilanţ sunt arătate
modurile de calcul şi regrupare a sumelor pentruacei indicatori care nu se pot lua direct din
balanţa de verificare finală în structura bilanţului, precum şi pentru cei care sunt denumiţi
indicatori de însumare sau derivaţi.
1.5.2. Contul de profit şi pierdere
Fiind cel dintâi document contabil care reflectă performanţa întreprinderii şireprezentând
o structură distinctă a situaţiilor financiare, contul de profit şi pierdere  ,  prezintă o prelucrarea şi
sistematizare a tuturor veniturilor şi cheltuielilor înregistrate înexerciţiul financiar curent.
Determinarea profitului întreprinderii se realizează nemijlocit cuajutorul acestor elemente, a
căror recunoaştere şi măsurare prezintă o dependenţă parţială faţă de conceptele de capital şi
menţinerea nivelului acestuia, noţiuni care sunt folosite înrealizarea situaţiilor financiare.În
concordanţă cu reglementările IASB16, toate mişcările din cadrul întreprinderii,concretizate în
„consumuri de mijloace material, umane şi băneşti”, precum şi „rezultateleobţinute în urma
consumurilor efectuate”17, sunt definite în modul următor:
 cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub forma de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau
creşteri aledatoriilor, care se concretizate în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât
cele rezultatedin distribuirea acestora către acţionari;
 veniturile reprezintă intrare brută de beneficii economice pe parcursul perioadei,generate
în cadrul desfăşurării activităţii normale ale unei entităţi, atunci când aceste intrări
audrept rezultat creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii
aleacţionarilor la capitalurile proprii;
Din punct de vedere al activităţilor pe care le desfăşoară întreprinderea, în contul
de profit şi pierdere, cheltuielile şi veniturile sunt structurate în cele de: exploatare, financiare
şiextraordinare. Prin prisma acestei grupări avem posibilitatea de a calcula
rezultateleîntreprinderii pe niveluri distincte de agregare:
Rezultatele întreprinderii pe niveluri distincte de agregare:
15
Toma, C., Contabilitate financiară , Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011, pag. 40
16
***, Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSs) inclusiv Sandarde Internaţionale deContabilitate
(IASs), Editura CECCAR, Bucureşti, 2009, pp. 1253, 2868
17
Toma, C., Contabilitate financiară , Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011, pag. 331 

10
1. Rezultatul din exploatare: Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare;
2. Rezultatul financiar: Venituri financiare: – Cheltuieli financiare;
3. Rezultatul extraordinar: Venituri extraordinare: – Cheltuieli extraordinare;

Suplimentar, pe lângă aceşti indicatori microeconomici, sunt formulele de calcul şi pentru


celelalte rezultate:
1. Rezultatul curent: Venituri din exploatare + Venituri financiare) – (Cheltuieli din
exploatare + Cheltuieli financiare)
2. Rezultatul brut (contabil): Venituri totale – Cheltuieli totale
3. Rezultatul net: Rezultatul brut (contabil) – Impozit pe profit
În concluzie, contul de profit şi pierdere este situaţia financiară care măsoară succesul sau
performanţa activităţii unei întreprideri, referitoare la o periadă dată
1.5.2. Situaţia modificărilor capitalului propriu
Situaţia modificărilor capitalului propriu prezintă modificările capitalului propriuîntre
începutul şi sfârşitul unui perioade contabile, adică reflectă crearea sau reducereaactivului net în
cursul acestei perioade.
O entitate trebuie să prezinte o situaţie a modificărilor capitalurilor proprii care aratăîn
declaraţia:
a) venitul total cuprinzător pentru perioada de referină, indicând separat sumele ț  totale
atribuibile proprietarilor societăţii şi non-controling interese;
b) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, efectele aplicării retroactive sau aretratării
retroactive recunoscute în conformitate cu IAS;
c) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, o reconciliere între valoareacontabilă la
începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând separat modificările care rezultă din:- profit sau
pierdere,- fiecare element de venit global, şi- tranzacţiile cu proprietarii în calitatea lor de
proprietari, indicând separatcontribuţiile şi distribuirile către proprietari şi modificările în
interesele de proprietate înfiliale care nu au drept rezultat o pierdere a controlului.O entitate
trebuie să prezinte, fie în situaţia modificărilor capitalurilor proprii, fie înnotele explicative,
valoarea dividendelor recunoscute ca distribuiri către proprietari în timpul perioadei, şi suma pe
acţiune aferenta18.
Pentru a înţelege mai bine ceea ce prezintă atât situaţia modificărilor capitalului propriu, cât şi
contul de profit şi pierdere, trebuie preciazată diferenţa dintre venituri şicâştiguri, respectiv dintre
cheltuieli şi pierderi:
o câştigurile - reprezintă creşteri ale beneficiilor economice, apărute sau nu în
exerciţiulcontabil curent. Ele nu se compensează, asemeni veniturilor şi cheltuielilor între
ele, iar evidenţa şi reprezentarea lor se face, de regulă, la valoarea netă.

18
***,    International financial reporting standards , IASC Foundation Publication Departement, UnitedKingdom,
2009, pag. 919

11
o  pierderile   - sunt scăderi ale beneficiilor economice, ce pot sau nu să apară în
exerciţiulcontabil curent. Raportarea acestora se face fără a lua în considerare veniturile
asociate.
Astfel prin intermediul acestei componente ale situaţiilor financiare se prezintăvaloarea
totală a veniturilor şi cheltuielilor, inclusiv câştigurile şi pierderile generate deactivităţile
întreprinderii pe parcursul perioadei contabile, excluzând modificările rezultate dintranzacţiile cu
proprietarii care au acţionat în calitatea lor de acţionari/asociaţi. Soldurile de deschidere şi de
închidere ale capitalului social, primelor de capital, tuturor rezervelor, rezultatului reportat,
rezultatului exerciţiului, precum şi modificările acestora sunt prezentate în situaţia modificărilor
capitalului propriu, care constituie un reper fundamental înapreciarea bonităţii întreprinderii.

1.5.3. Notele explicative la situaţiile financiare anuale


Notele explicative ale situaţiilor financiare anuale constituie o detaliere într-un
modsistematic a informaţiilor prezentate în celelalte componente ale situaţiilor
financiare,respectiv bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu
şisituaţia fluxurilor de trezorerie, precum şi „informaţii despre reglementările contabile carestau
la baza întocmirii situaţiilor financiare şi despre politice contabile folosite”. Astfel pentru toate
componentele situaţiilor financiare prezentate anterior, care se dezvoltă sau pentru care se oferă
informaţii în plus, trebuie să existe câte o trimitere la notele explicativeale situaţiilor respective.
Politicile contabile prezentate în notele explicative rezidă în principiile,
regulile,convenţiile, şi practicile specifice adoptate de entitate în vederea elaborării, întocmirii
şi prezentării situaţiilor financiare, astfel încât să poată oferi informaţii cât mai
relevante,credibile şi complete din punct de vedere semnificativ.
În România, cele zece domenii care sunt abordate în notele explicative distinct sunt:
1. Activele imobilizate;
2. Provizioanele;
3. Repartizarea profitului;
4. Analiza rezultatului din exploatare;
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor;
6. Principii, politici şi metode contabile;
7. Participaţii şi surse de finanţare;
8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducereşi de
supraveghere; 9. Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari;
10. Alte informaţii.

ANALIZA BILANŢULUI CONTABIL AL PRIMĂRIEI POPEŞTI-


LEORDENI. METODA RATELOR DE STRUCTURĂ

2.1. Analiza ratelor de structură a activului


Bilanţul contabil se prezintă ca un tablou ce reuneşte elementele patrimoniale sub cele

12
două aspecte: componenţa materială şi provenienţa. Conform principiilor contabilităţii, activul
bilanţului cuprinde totalitatea mijloacelor aflate în folosinţa instituţiei, iar pasivul, sursele din
care s-au procurat aceste mijloace. Indicatorii bilanţieri prin care sunt grupate şi generalizate
elementele de activ şi de pasiv se numesc posturi de bilanţ.
Posturile sunt structurate, la rândul lor, în capitole şi grupe de activ şi, respectiv, de pasiv.
Ordinea de dispunere a indicatorilor în activul bilanţului este cea inversă gradului de
lichiditate (de la imobilizări corporale, la disponibilităţi băneşti)
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele
elemente patrimoniale şi evidenţierea principalelor mutaţii calitative în situaţia mijloacelor şi
surselor, generate de schimbările interne şi de interacţiunea cu mediul economico - social.
Metoda ratelor constituie un instrument operaţional şi eficient al analizei financiare.
Ratele de structură se stabilesc ca raport între un post (sau o grupă de posturi) din activ sau pasiv
şi totalul bilanţului, precum şi ca raport între diferite componente de activ, respectiv de pasiv .
În sistemul ratelor de structură a activului, cele mai semnificative ca valoare informativă
şi totodată mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt: rata imobilizărilor, rata
stocurilor, rata creanţelor, rata disponibilităţilor. Toate acestea reflectă preponderent aspecte
privind patrimoniul economic al unităţii şi natura activităţii.
Pentru exemplificare s-au folosit datele din Situaţiile financiare încheiate la data de 31 decembrie
2018 de către Primăria Popeşti - Leordeni (Tabelul nr. 1).

PRIMĂRIA POPEŞTI-LEORDENI

BILANT
INCHEIAT LA DATA DE: 31.12.2018

Figura nr.2 - lei -


Nr. Denumire indicatori Cod Sold la Sold la

13
inceputul sfarsitul
Crt. rand anului perioadei
A. ACTIVE 01
ACTIVE NECURENTE 02
1. Active fixe necorporale 03 775138 833054
2. Instalatii tehnice, mijloace de transport,animale, 04 2820037 2835858
plantatii, mobilier, aparatura birotica si alte |
active corporale
3. Terenuri si cladiri 05 325265511 312301866
4. Alte active nefinanciare 06
5. Active financiare necurente (investitii pe termen 07 176886 3240446
lung) - peste un an din care:
Titluri de participare 08 12600 3076160
6. Creante necurente - sume ce urmeaza a fi 09 375179 375179
incasate dupa o perioada mai mare de un an din
care:
Creante comerciale necurente - sume ce 10
urmeaza a fi incasate dupa o perioada mai mare
de un an
7. TOTAL ACTIVE NECURENTE 15 329312751 319586403
(rd.03+04+05+06+07+09)
ACTIVE CURENTE 18
1 Stocuri 19 1414372 1906216
2 Creante curente - sume ce urmeaza a fi incasate 20
intr-o perioada mai mica de un an
Creante din operatiuni comerciale, avansuri si 21 1234935 1363841
alte decontari din care:
Creante comerciale si avansuri din care: 22
Avansuri acordate 221 586
Creante bugetare 23 26110093 27042458
Creante bugetului general consolidat 24 26110093 27042458

14
Creante din operatiuni cu fonduri externe 25
nerambursabile si fonduri de la buget din care:
Sume de primit de la Comisia Europeana 26
Imprumuturi pe termen scurt acordate 27
Total creante curente (rd.21+23+25+27) 30 27345028 28406299
3 Investitii pe termen scurt 31
4 Conturi la trezorerie si institutii de credit: 32
Conturi la trezorerie, casa, alte valori, avansuri 33 88104777 94597083
de trezorerie
Dobanda de incasat, alte valori, avansuri de 331
trezorerie
Depozite 34
Conturi la institutii de credit, casa,avansuri de 35 24712 52587
trezorerie
Dobanda de incasat, avansuri de trezorerie 351
Depozite 36
Total disponibilitati (rd.33+331+35+351) 40 88129489 94649670
5 Conturi de disponibilitati trezoreria centrala 41
Dobanda de incasat 441
6 Cheltuieli in avans 42
7 TOTAL ACTIVE CURENTE 45 116888889 124962185
(rd.19+30+31+40+41+42)
8 TOTAL ACTIVE (rd.15+45) 46 446201640 444548588
B DATORII 50
DATORII NECURENTE- sume ce trebuie 51
platite intr-o perioada mai mare de un an
1 Sume necurente - sume ce urmeaza a fi platite 52
dupa o perioada mai mare de un an
Datorii comerciale 53
2 Imprumuturi pe termen lung 54 7166675 5166698

15
3 Provizioane 55
TOTAL DATORII NECURENTE 58 7166675 5166698
(rd.52+54+55)
DATORII CURENTE - sume ce trebuie platite 59
intr-o perioada de pana la un an
1 Datorii comerciale, avansuri si alte decontari 60 1552065 9260049
Datorii comerciale 61 1504743 690773
Avansuri primate 611
2 Datorii catre bugete 62 1738816 1916992
Datorii institutiilor publice catre bugete 63
Contributii sociale 631 375210 566539
Sume datorate bugetului din Fonduri externe 64
nerambursabile
3 Datorii din operatiuni cu Fonduri externe 65
nerambursabile, fonduri de la buget, alte datorii
catre alte organisme internationale
din care: sume datorate Comisiei Europene 66
4 Imprumuturi pe termen scurt- sume ce urmeaza 70
a fi platite intr-o perioada de pana la un an
5 Imprumuturi pe termen lung - sume ce trebuie 71 2
platite in cursul exercitiului current
6 Salariile angajatilor 72 778150 1014201
7 Alte drepturi cuvenite altor categorii de 73 29850 149839
persoane (pensii, indemnizatii de somaj, burse)
Pensii, indemnizatii somaj, burse 731
8 Venituri in avans 74
9 Provizioane 75
10 TOTAL DATORII CURENTE 78 4098883 12341081
(rd.60+62+65+70+71+72+73+74+75)
11 TOTAL DATORII (rd.58+78) 79 11265558 17507779
12 ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE - TOTAL 80 434936082 427040809

16
DATORII = |CAPITALURI (rd.80 = rd.46 -
rd.79 = rd.90)
C CAPITALURI PROPRII 83
1 Rezerve, fonduri 84 169151690 173133238
2 Rezultatul reportat (ct.117- sold creditor) 85 232220880 265835529
3 Rezultatul reportat (ct.117- sold debitor) 86
4 Rezultatul patrimonial al exercitiului (ct.121- 87 33563512
sold creditor)
5 Rezultatul patrimonial al exercitiului (ct.121- 88 11927958
sold debitor)
6 TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.84+85- 90 434936082 427040809
86+87-88)

Sursa: Primăria Popeşti Leordeni

a) Rata activelor imobilizate (RAI), calculată ca raport între activele imobilizate şi totalul
bilanţului, reprezintă de fapt ponderea elementelor patrimoniale care servesc instituţia
permanent, în totalul patrimoniului. Active imobilizate
ACTIVE IMOBILIZATE
RAI = * 100
ACTIVE TOTAL

329312751
RAI1 = * 100 = 73,80 %
446201640

319586403
RAI2= * 100 = 71,89 %
444548588

unde: RAI1 = rata activelor imobilizate la începutul anului 2018


RAI2 = rata activelor imobilizate la sfârşitul anului 2018.

17
Conţinutul diferit al componentelor imobilizărilor justifică utilizarea în teoria şi practica
economică a unor rate complementare:
a1) Rata imobilizărilor corporale (RAIC):
IMOBILIZĂRI CORPORALE
RAIC = * 100
ACTIVE TOTAL

2820037
RAIC1= * 100 = 0,63 %
446201640

2835858
RAIC2= * 100 = 0,63 %
444548588

unde :
RAIC1 = rata imobilizărilor corporale la începutul anului 2018
RAIC2 = rata imobilizărilor corporale la sfârşitul anului 2018

a2) Rata imobilizărilor necorporale (RAIN) :

IMOBILIZĂRI NECORPORALE
RAIN= * 100
ACTIVE TOTAL

0
RAIN1= * 100 = 0 %
446201640

0
RAIN2= * 100 = 0 %
444548588

unde:
RAIN1 = rata imobilizărilor necorporale la începutul anului 2018
RAIN2 = rata imobilizărilor necorporale la sfârşitul anului 2018

18
a3) Rata imobilizărilor financiare (RIF) :

IMOBILIZĂRI FINANCIARE
RIF= * 100
ACTIVE TOTAL
12600
RIF1= * 100 = 0,0028 %
446201640

3076160
RIF1= * 100 = 0,69 %
444548588

unde:
RIF1 = rata imobilizărilor financiare la începutul anului 2018
RIF2 = rata imobilizărilor financiare la sfârşitul anului 2018
Rata activelor imobilizate (RAI) este egală cu suma ratelor imobilizărilor pe feluri
(corporale, necorporale, financiare).
b) Rata activelor circulante (RAC) reprezintă ponderea activelor circulante în totalul
bilanţului:

ACTIVE CIRCULANTE
RAC= * 100
ACTIVE TOTAL

116888889
RAC1= * 100 = 26,19 %
446201640

124962185
R AC2= * 100 = 28,10 %
444548588

unde:
RAC1 = rata activelor circulante la începutul anului 2018

19
RAC2 = rata activelor circulante la sfârşitul anului 2018
Ca şi în cazul activelor imobilizate, se recomandă calcularea ratelor analitice ale activelor
circulante: rata disponibilităţilor şi mijloacelor băneşti, rata creanţelor şi rata stocurilor.

b1) Rata disponibilităţilor şi mijloacelor băneşti (RDMB)

DISPONIBILITĂŢI ŞI MIJLOACE BĂNEŞTI


RDMB= * 100
ACTIVE TOTAL

88129489
RDMB1= * 100 = 19,75 %
446201640

94649670
R DMB2= * 100 = 21,29 %
444548588
unde:
RDMB1 = rata disponibilităţilor şi mijloacelor băneşti la începutul anului 2018
RDMB2 = rata disponibilităţilor şi mijloacelor băneşti la sfârşitul anului 2018
Rata disponibilităţilor şi mijloacelor băneşti reflectă ponderea acestora în patrimoniul
instituţiei. Informaţiile furnizate de acest indicator necesită o interpretare nuanţată întrucât însăşi
mărimea (nivelul) disponibilităţilor şi mijloacelor băneşti poate avea dublă semnificaţie. O
valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în termeni de echilibru
financiar, dar poate fi şi semnul deţinerii unor resurse insuficient utilizate (neproductive,
ineficiente).

b2) Rata creanţelor (RC)


CREANŢE
RC = * 100
ACTIVE TOTAL

26110093
RC1= * 100 = 5,85 %

20
446201640

27042458
R C2= * 100 = 6,08 %
444548588

unde:
RC1 = rata creanţelor la începutul anului 2018
RC2 = rata creanţelor la sfârşitul anului 2018
Pentru evidenţierea unor aspecte analitice, dar cu implicaţii asupra echilibrului unei
instituţii, este utilă aprofundarea analizei creanţelor, respectiv determinarea unor rate analitice
având în vedere:
- natura creanţelor:
- creanţe legate de profilul instituţiei, de natura activităţii desfăşurate;
- creanţe diverse (creanţe asupra personalului, statului etc.).
- certitudinea realizării lor:
- creanţe certe;
- creanţe incerte (creanţe nerealizate la termen şi a căror încasare devine
nesigură).
- termenul de realizare:
- creanţe pe termen scurt (până la 10 zile);
- creanţe pe termen mediu (10 - 30 de zile);
- creanţe pe termen lung (peste 30 zile).
Tehnic, pentru oricare din elemente prezentate mai sus se poate calcula o rată analitică de
structură, prin raportarea creanţei respective, după caz, la totalul creanţelor, la activele circulante
sau la totalul bilanţier.

b3) Rata stocurilor (RS)

STOCURI
RS = * 100
ACTIVE TOTAL

21
1414372
RS1 = * 100 = 0,31%
446201640

1906216
R S2 = * 100 = 0,42 %
14364670

unde:
RS1 = rata stocurilor la începutul anului 2018
RS2 = rata stocurilor la sfârşitul anului 2018
În cazul Primăriei Popesti Leordeni, stocurile sunt formate din: materiale de întreţinere şi
gospodăreşti (furnituri de birou, materiale pentru curăţenie etc.) şi materiale cu caracter
funcţional (piese auto, combustibil etc.)

Rata activelor circulante este egală cu suma ratelor analitice ale activelor circulante .
RAC = RDMB + RC + RS
RAC1 = RDMB1 + RC1 + RS1
25,91% = 19,75% + 5,85% + 0,31%
RAC2 = RDMB2 + RC2 + RS2
27,79% = 21,29% + 6,08% + 0,42%
Între rata activelor imobilizate şi rata activelor circulante se formează relaţia :
RAI + RAC = 1
Valorile ratelor de structură a activului calculat pe exemplul Primăriei Popeşti Leordeni se
regăsesc în Tabelul nr. 1 .
Tabelul nr. 1 Ratele de structură a activului

Primăria Nivel la data Nivel la data


Popeşti Relaţii de calcul de de
Leordeni 01.01.2018 31.12.2018
a) Rata activelor ACTIVE IMOBILIZATE
imobilizate RAI =
* 100 73,80 71,89
ACTIVE TOTAL

a1) Rata IMOBILIZĂRI CORPORALE 0,63 0,63


imobilizărilor RAIC =

22
corporale * 100
ACTIVE TOTAL

a2) Rata IMOBILIZĂRI NECORPORALE


imobilizărilor RAIN =
necorporale * 100 0 0
ACTIVE TOTAL

a3) Rata IMOBILIZARI FINANCIARE


imobilizărilor RIF =
financiare * 100 0,0028 0,0069
ACTIVE TOTAL

b) Rata activelor
circulante ACTIVE CIRCULANTE
RAC = * 100 26,19 28,10
ACTIVE TOTAL

DISPONIBILITĂŢI ŞI MIJLOACE
b1) Rata BĂNEŞTI
disponibilităţilor RDMB = 19,75 21,29
şi mijloacelor * 100
ACTIVE TOTAL
băneşti
b2) Rata CREANŢE
creanţelor RC = * 100
ACTIVE TOTAL
5,85 6,08

b3) Rata
stocurilor
STOCURI
RS = * 0,31 0,42
100
ACTIVE TOTAL

Analiza ratelor de structură a pasivului


Ratele de structură a pasivului permit punerea în evidenţă a unor aspecte privind sursele
mijloacelor proprii ale instituţiei şi sursele de finanţare ale acesteia.
a) Rata capitalurilor proprii (RCP) reflectă legătura dintre capitalurile proprii ale bunurilor
(mijloacelor fixe şi terenurilor) de care instituţia dispune în mod stabil pe o perioadă mai mare de
un an şi patrimoniul total. Relaţia de calcul este următoarea:

CAPITALURI PROPRII
RCP = * 100
PASIV total

434936082

23
R CP1 = * 100 = 97,48%
446201640

427040809
R CP2 = * 100 = 96,07 % unde,
444548588
RCP1 = rata capitalurilor proprii la începutul anului 2018
RCP2 = rata capitalurilor proprii la sfârşitul anului 2018
b) Rata de îndatorare globală (Rdg) măsoară ponderea obligaţiilor în patrimoniul instituţiei.

DATORII
R DG = * 100
PASIV TOTAL

11265558
R DG1 = * 100 = 2,52 %
446201640

17507779
R DG2 = * 100 = 3,93 %
444548588
unde,
RDG1 = rata de îndatorare globală la începutul anului 2018
Rdg2 = rata de îndatorare globală la sfârşitul anului 2018
Întrucât salariile aferente lunii decembrie se plătesc în luna ianuarie a anului următor, decalajul
apărut între momentul înregistrării cheltuielilor cu salariile (decembrie 2017) şi momentul
înregistrării plăţii acestora (ianuarie 2018) a determinat creşterea ratei de îndatorare a instituţiei
la sfârşitul anului 2018.
Între ratele de structură a pasivului se formează relaţia :
RCP + RDG = 1
RCP1 + RDG1 = 1
97,48 % + 2,52 % = 100 % = 1
RCP2 + RDG2 = 1
96,07 % + 3,93 % = 100 % = 1

24
Valorile ratelor de structură a pasivului calculate pe exemplul Primăriei Popeşti Leordeni se
regăsesc în Tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2. Ratele de structură a pasivului

Direcţia Nivel la Nivel la


Judeţeană de Relaţii de calcul data de data de
Statistică 01.01.2018 31.12.2018

a) Rata CAPITALURI PROPRII


RCP = * 100
capitalurilor PASIV TOTAL 97,48% 96,07%
proprii

b) Rata de
îndatorare DATORII
globală R DG = * 100 2,52% 3,93%
PASIV TOTAL

100% 100%

DIRECŢIA GENERALĂ A
FINANŢELOR PUBLICE

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE


31.12.2018
Figura nr. 3 - lei -
DENUMIRE INDICATORI Total 5XX 529.09.02 550.01.01
Rând

02 1. Încasări 2624241 2620026 4215


03 2. Plati 2596366 2.053 2586627 9739
04 3. Numerar net din activitatea  27875   33399 -5524
13 IV CRESTEREA (DESCRESTEREA) NETA  27875   33399 -5524
DE
14 NUMERAR SI ECHIVALENT DE  24712   9087 15625
NUMERAR
15 V NUMERAR SI ECHIVALENT DE  52584   42486 10101
NUMERAR LA
Sursa:Primăria Popeşti-Leordeni

Conducatorul institutiei, Conducatorul compartimentului


financiar- contabil,

CONCLUZII

25
Analiza pe bază de bilanţ este cea diagnostic, fiind orientată spre dezvăluirea poziţiei
financiare a întreprinderii, capacitatea acesteia de a genera lichidităţi, performanţa prin
profitabilitate şi evaluarea riscurilor pentru condiţiile concrete ale întreprinderii luate în studiu.
În condiţiile economiei de piaţă, datele conţinute de bilanţ pot oferi o imagine
cuprinzătoare şi reală asupra situaţiei economice şi financiare a fiecărei întreprinderi. Asemenea
informaţii sunt la fel de utile atât pentru întreprinderea însăşi, cât şi pentru furnizori, clienţi,
bănci, investitori, concurenţi şi administraţia de stat. Astfel, bilanţul contabil constituie “o sinteză
a informaţiilor ce caracterizează la un moment dat elementele constitutive ale patrimoniului
fiecărei întreprinderi în parte”
Aşa cum afirmă Michel Carpon în lucrarea “Contabilitatea în perspectivă” : “Toată lumea
socoteşte…fie pentru a face la sfârşit de lună bilanţul veniturilor şi cheltuielilor, fie pentru a
stabili un buget de vacanţă sau pentru a prevedea finanţarea cumpărării unei maşini sau a unei
locuinţe”.
Sistemul contabil IAS se aplică obligatoriu la anumiţi agenţi economici din Româniaîn că
din 2000 şi există intenţia de a generaliza treptat aceste standarde internaţionale, astfelîncît ele să
fie aplicate şi în cele mai mici întreprinderi. Totuşi, este un sistem greoi, cu maimulte evidenţe
contabile, calcule mai complicate şi rezultate diferite faţă de sistemul contabilreglementat de
legislaţia românească, astfel încît există o anumită inerţie, în defavoareaaplicării IAS.

Bibliografie

26
1. Feleagă, N., Feleagă L., Contabilitate financiară o abordare europeană şiinternaţională , Ediţia
a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2007
2. Grigorescu, S. I., Suport curs IAS 1 , 2011
3. Lungu, C. I., Teorii şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea situatiilor financiare,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2007
4. Nandakumar, A., Ghosh, T.P., Kalpesh, J.M., Yass, A.A., Understanding IFRS  Fundamentals
International Financial Reporting Standards, John Wiley & Sons, Inc.,Hoboken, New Jersey,
2010 5. Ristea, M.(coordonator), Contabilitate financiară , Ediţia a II-a, EdituraUniversitară,
Bucuresti, 2005
6. Toma, C., Contabilitate financiară , Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011
7. ***,  IAS IFRS US GAAP CORPORATION  , IFRS/Canadian GAAP Comparison,2011
8. ***,  International financial reporting standards , IASC Foundation PublicationDepartement,
United Kingdom, 2009
9. ***, Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale deContabilitate,
PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE  , Editura CECCAR, Bucureşti,2004
10. ***, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară: IFRS: norme oficialeemise la 1
ianuarie 2009 , Editura CECCAR, 2009
11. ***, Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobareareglementărilor
contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I,
nr. 766 şi 766 bis/10.11.2009, modificat şi completat prin Ordinulministrului finanţelor publice
nr. 2869/23.12.2010 pentru modificarea şi completarea unor reglementări contabile, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.882/29.12.2010; seciunea 2
12. ***, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României,Partea I,
Nr. 454 din 18.06.2008 13.
http://books.google.ro

27