1.

Definiți instituţiile publice

Conform legii finanţelor publice în sfera de cuprindere a instituţiilor publice se cuprind
"Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, indiferent de modul de finantare a
acestora.
Instituţiile publice furnizează bunuri publice în vederea satisfacerii nevoilor
colective având ca obiectiv bunăstarea socială şi nu înregistrarea profitului, fiind finanţate,
de la bugetul public şi sunt înfiinţate prin legi date în acest sens.
2.Clasificați instituţiile publice în funcţie de nivelul la care se manifestă
- instituţii publice la nivel central (Parlamentul, Preşedinţia,Guvernul, )
- şi instituţii publice la nivel local (consiliile judeţene şi Consiliul General al Mun. Buc.)
3.Clasificați instituţiile publice în funcţie de domeniul în care îşi manifestă autoritatea.
- inst publ care acționează în domeniul legislativ (Parlament, consilii județene, )
- inst publ care acționează în domeniul executiv (Guvern, BNR, )
- inst publ care acționează în domeniul judecătoresc (Curtea Suprema de justiție,tribunale )
5.Clasificați instituţiile publice după modul de finanţare al activităţii curente şi de capital
- inst publ finanţate integral de la bugetul de stat, local sau al fondurilor speciale
- inst publ subvenţionate
- inst publice finanţate integral din venituri proprii
6. Descrieți principala caracteristică a instituţiilor publice
O caracteristică a instituţiilor publice este faptul că ele produc bunurile publice care sunt
distribuite în cea mai mare parte gratuit1 sau la preţuri care se regăsesc sub nivelul costurilor.
Prin serviciile oferite de către instituţiile publice se urmăreşte asigurarea pentru cetăţeni a
unor servicii , care ar necesita costuri ridicate dacă ar fi produse de sectorul privat, precum şi
asigurarea satisfacerii nevoilor sociale ale contribuabililor.
10 Prezentați succint administrația locală
Administrațiile locale:
• pot avea sau nu puterea de a percepe impozite și taxe
• obiectivele administrațiilor locale sunt mai restrânse în comparație cu cele ale
administrațiilor centrale sau regionale
• sunt dependente într-o măsură mai mare de transferurile primite de la nivelurile
superioare ale administrației publice
11. Definiți ordonatorul de credite bugetare
Ordonator de credite bugetare poate fi definit drept:
1. conducătorul instituţiei publice conform definiţiei din Legea finanţelor publice şi
este utilizată deoarece pornind de aici se stabilesc drepturile şi obligaţiile care revin
conducătorului al instituţiei publice;
2. instituţia publică propriu-zisă - această abordare este mai apropiată de situaţiile în
care se pune problema din punct de vedere instituţional, şi nu din punct de vedere al persoanei
care conduce instituţia.
12. Ordonatorul principal de credite bugetare: definire, rol, responsabilităţi
Definitie: Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale ale autorităţi publice şi instituţiile publice
autonome. Pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor
persoane împuternicite în acest scop.
Rol: Repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele
instituţiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau

1 vezi Moşteanu Tatiana Buget şi Trezorerie Publică, Ed. DuStyle, Bucureşti, 2000.
 terţiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii principali de credite vor repartiza creditele bugetare, după reţinerea a 10% din
prevederile aprobate acestora, cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurg din
obligaţii internaţionale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reţinute în
proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a
execuţiei bugetare pe primul semestru.
Responsabilităţi: Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele
bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate.
13. Ordonatorul secundar de credite bugetare: definire, rol, responsabilităţi
Definire: Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea
ordonatorilor principali de credite, având în subordine ordonatori terţiari de credite.
Rol: Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru
bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt
ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Responsabilităţi: Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza
creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict
legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
14. Ordonatorul terţiar de credite bugetare: definire, rol, responsabilităţi
Definire: Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea
ordonatorilor principali de credite, fără a avea ale instituţii în subordine.
Rol: Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate
numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din
bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.
Responsabilităţi: Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza
creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict
legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
15. Cum se realizează finanţarea instituţiilor publice și cum se stabililește tipul de finanţare a
unei instituţii publice?
Finanţarea instituţiilor publice se realizează din veniturile bugetare constituite la
nivelul bugetului de stat, bugetului local. Astfel, se disting trei categorii de finanţări ale
instituţiilor publice:
- finanţarea din alocaţii bugetare – presupune finanţare integrală de la bugetul
de stat, bugetul local.
- subvenţionarea – prin virarea de subvenţii de la bugetul de stat, bugetul local.
- autofinanţarea – prin acoperirea integrală a cheltuielilor din venituri proprii.
În vederea stabilirii tipului de finanţare a unei instituţii publice se au în vedere resursele
utilizate pentru acoperirea majorităţii cheltuielilor curente ale instituţiei respective.
Independent de modul de finanţare stabilit prin criteriul anterior, instituţiile publice pot avea
acces la fonduri şi din alte surse.
30. Care este documentul care sta la baza încasărilor şi plăţilor efectuate de către o i. p și
cum se este definit acesta de către legea Finanțelor publice?
La baza desfăşurării încasărilor şi plăţilor efectuate de către o institutie publica stă
bugetul de venituri şi cheltuieli.
Bugetul în accepţiunea Legi finantelor publice reprezinta „documente prin care sunt
prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile,
în funcție de sistemul de finanț a institutiei publice”.
42. Care sunt etapele execuţiei bugetare a cheltuielilor
Execuţia bugetară a cheltuielilor presupune parcurgerea a patru etape : angajare, lichidare,
ordonanţare și plata.
47. Prezentați succint încheierea execuţiei bugetare
-este un procedeu contabil ce vizează regularizări între conturi și închiderea conturilor de
venituri și cheltuieli în vederea stabilirii deficitului/ excedentului
-execuția bugetului de stat se încheie pe 31 decembrie
-orice venit neîncasat și orice cheltuieli angajată, lichidată și ordonanțată în cadrul
prevederilor bugetare și neplătită până la 31 dec se vor încasa sau se vor plăti după caz în
contul bugetului pe anul următor
-creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
Structurile publice fără personalitate juridică au obligaţia de a vira în conturile
instituţiilor publice cu personalitate juridică ierarhic superioare sumele aflate în soldul
conturilor de disponibilităţi.
Disponibilităţile institutiei publice finanţate integral din venituri proprii, precum şi
disponibilităţile rezultate din execuţia bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri
proprii, rămase la finele anului, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
50. Enumerați factorii care influenţează fundamentarea proiectelor de investiţii și explicați
deosebirea între criteriile de selectare a proiectelor de investitii în sectorul public față de cel
privat
Pt ca o investiţie să fie adoptată de o institutie publica, aceasta trebuie să fie
caracterizată prin fezabilitate şi să producă avantaje sociale. Spre deosebire de sectorul
privat, unde în principiu primează criteriul economic şi cel financiar, în selectarea proiectelor
de investiţii publice se are în vedere maximizarea bunăstării sociale, dar trebuie să se țină
seama și de consecinţele politice, juridice, economice, financiare, comerciale, tehnice,
instituţionale şi legate de impactul asupra mediului natural.
Pentru adoptarea unui proiect de investiţii trebuie să fie respectate condiţiile legale
referitoare la legitimitatea implementării lui sau a procurării surselor de finanţare necesare.
Legislaţia trebuie de asemenea respectată în cazul achiziţiilor publice.
51.Explicați din punct de vedere economic adoptarea unui proiect de investitii.
D p. d v. economic, pentru a putea fi adoptat, un proiect de Investitii de către o
institutie publica avantajele pe care le generează trebuie să devanseze cheltuielile. Analiza
economică a fezabilităţii unui proiect se concentrează asupra efectului economic de care
beneficiază societatea în ansamblul ei, şi nu numai entitatea ce îl implementează.
53 Explicați influența factorului social în adoptarea unui proiect de investitii.
Criteriul beneficiului social primează în cazul unor investiții publice. De ex., în cazul
construirii unui spital.
55. Explicați conceptul de eficacitate a socială a cheltuirii resurselor
Eficacitatea socială a cheltuirii resurselor: va fi apreciată prin evaluarea gradului în care o
anumită Investitie rezolvă probleme sociale. În acest sens, se pot avea în vedere: reducerea
ratei şomajului, ameliorarea situaţiei locuinţelor şi a condiţiilor de trai.
56 Explicați conceptul de eficacitate bugetară
Eficacitatea bugetară este o măsură a câştigului înregistrat la nivelul bugetului institutiilor
publice, în sensul reducerii cheltuielilor sau sporirii veniturilor;