Seminar 1.

Institutiile publice au personalitate juridica si intra in rapoarte juridice civile, de munca si altele.
Ele pun in aplicarea legea prin acte administrative pt care nu este necesar consimtamantul
persoanei careia I se adreseaza.
Comparatii intre actele administrative si actele juridice
1. Actul administrativ si legea
Asemanator legii, actul administrativ este unilateral intemeiat pe o putere publica, deosebirea
dintre cele 2 categorii de acte este redata prin forta juridical si regimul juridic aplicabil.
Legea isi intemeiaza activitatea pe suveranitate, pe cand actul normativ are o autoritate derivata
din lege.
Prin actele administrative se organizeaza executarea si se realizeaza concret dispozitiile legii, cee
ce ne face sa consideram ca acestea sunt subordonate legii. Prin principiul legalitatii se reprezinta
un pr fundamental al adm. Publice.
2. Actul administrative si hotararea judecatoreasca
Hotararea judecatoreasca este actul juridic prin care se infaptuieste puterea judecatoreasca, pe
cand actul administrative realizeaza puterea executive. La fel ca si actul adm , hotararea
judecatoreasca este un act juridic unilateral. Deosebirea dintre cele doua categorii de acte consta
in aceea ca prin actul adm este org executarea legii iar prin hot jude se intervine pentru a
sanctiona incalcarea legii.
3. Actul administrativ si contractul
Contractul repr un act bilateral incheiat prin acordul de vointa a 2 sau mai multe pers ca fapt
juridic in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturi juridice.
Regimul juridic este diferit , cel comun de drept civil in cazul contractelor sic el administrative
de drept public in cazul actelor administrative, cee ace presupune aplicarea unor norme juridice
diferite cu privire la emiterea, aplicarea si controlul legalitatii fiecarui fel de act in parte.

Curs 1.
Entitatile apartinand administrarii guvernamentale centrale si locale care furnizeaza bunuri
publice in vederea satisfacerii nevoilor colective, care au drept obiectiv, bunastarea sociala si nu
inregistrarea profitului, care sunt finantate, in majoritatea cazurilor de la bug publice si care sunt
infiintate prin legi date in acest sens se numesc institutii publice.
Curs 2.
Conducatorii institutiilor publice se numesc ordonatori de credite. In functie de subordonarea
institutiilor, ordonatorii pot fi : principali, secundari si tertiari.
Legislatia noastra prevede organizarea piramidala dpv al subordinii ip. Nr maxim de nivele
premise este de 3, aferente categoriilor de ordonatori de credite bugetare.
I. Ordonatorii principali de credite sunt ministrii, conducatorii celorlalte organe de
specialitate ale adm publice centrale , conducatorii altor autoritati publice si
conducatorii IP autonome.
Ordonatorii principali pot delega aceasta responsabilitate (calitate) inlocuitorilor de drept,
secretarilor generali sau altor pers imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare,
ordonatorii principali trebuie sa precizeze limitele si conditiile delegarii. In cazurile
prevazute de legi speciale, OP de credite sunt secretari, generali sau persoane desemnate prin
aceste legi.
Rol: OP repartizeaza creditele bugetare aprobate pt bugetul propriu si pt bugetele Ip din
subordine al caror conducatori sunt ordonatori secundari sau teritiari de credite, dupa caz in
raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
OP vor repartiza creditele bugetare, dup ace vor retine 10% din prevederile bugetare, cu
exceptia cheltuielilor cu salariile!! (se vor da inapoi dup ace se va face rectificarea)
Repartizarea sumelor obtinute in proportie de 10% se face in semestrul al doilea, dupa
examinarea de catre guvern a executiei bugetare pentru primul semestru. Dupa rectificarea
bugetara care poate avea loc in august sau septembrie (in functie de evolutia indicatorilor
macroeconomici, retinerea de 10% se poate reintoarce in bugetul unei IP in functie de
necesitatile financiare ale acesteia.
Responsabilitati :
Ordonatorii Principali au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare doar in limita
prevederilor si destinatiilor aprobate pentru cheltuielile strict legate de act IP respective si cu
respectarea dispozitiilor legale.

II. Ordonatorii secundari de credite

Conducatorii IP cu PJ din subordinea ordonatorilor principali de credite avand in subordine
ordonatori teriari de credite se numesc ordonatori secundari de credite.
Rol: OS repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul prorpiu si pentru bugetele IP
subordonate ai caror conducatori sunt ordonatorii tertiari de credite, in raport cu sarcinile
acestora potrivit legii.
Responsabilitati: OS au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita
prevederilor si destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de de act IP respective si cu
respectarea prevederilor legale.
III. Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatorii IP cu PJ din subordinea
ordonatorilor principali de credite fara a avea alte IP in subordine.
Rol: OT utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor
inst pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate sin in conformitate cu
prevederile legale.
Resposabilitati: OT au obligatia de a a angaja si de a utiliza creditele bugetare doar in limita
prevederilor si destinatiilor bugetare, pentru cheltuielile strict legate de activitatea IP respective
si cu respectarea dispozitiilor legale.

Seminar 2.
Fundamentarea bugetelor
Fundamentarea reprezinta o explicare detaliata a cheltuielilor care sunt in buget.
1. Extrapolarea bazata pe bugetul anului trecut
 Pentru obiectele ce nu pot fi numarate (sau usor numarate) se inmulteste cu inflatia pentru
linia bugetara aferenta anului trecut.
 Pentru produsele care sunt mai putine si cae pot fi numarate se ia in considerare gradul de
colectare.
Cheltuieli cu normativul – pentru a controla cheltuielile intr-o IP se aplica ch cu
normativul
Creditul de angajament si creditul bugetar
Creditul bugetar este un plafon maxim al cheltuielilor pana la care IP poate angaja cheltuieli.
Angajamentul este un contract in baza caruia IP afecteaza (diminueaza) resursele acesteia.
Investitiile sunt prevazute in budget la ch cu capital si sunt defalcate pe tipuri de investitii.
Dupa ce s-au efectuat toate platile, cu banii care au mai ramas se fac investitii in trimestrul 4.

Curs 3.
Orice IP pentru a primi alocatii bugetare trebuie sa aiba cont deschis la trezorerie.
Finantarea IP integral de la bug de stat, bug asigurarilor sociale de stat, bug local sau fondurilor
speciale se realizeaza pe baza alocatiilor bugetare.
In stricta corelare cu veniturile incasate la bug publice se [pt face deschideri de credite bugetare
pe seama ord principali de credite finantati din respectivele bugete.
Deschiderea de credite bugetare se face diferentiat in functie de tipul IP. Astfel, distingem 2
proceduri diferite de deschidere :
a) Deschidere de credite din resurse constituite la nivel central
b) Deschidere de credite din resurse constituite pe seama colectivitatilor locale
Deschidere de credite din resurse constituite la nivel central
OCP finantati de la unul dintre bugetele centrale, deschide credite aprobate de catre MFP prin
trezoreria centrala cu privire la repartizarea de credite bugetare ce se pot realiza de catre
ordonatorii de credite din subordine si totalul platilor proprii ce pot fi initiate.
Aprobarea se face in limita creditelor bugetare si potrivit destinatiilor aprobate pe capitole si
titluri de cheltuieli in parte.
Deschidere de credite din resurse constituite pe seama colectivitatilor locale
Deschiderea de credite la nivelul bugetelor locale se realizeaza la unitatile trezoreriei statului din
teritoriu. Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschidere de
credite effectuate de OP de credite ai acestora, in limita sumelor aprobate potrivit destinatiilor
din bugete si in conformitate cu reglementarile in vigoare.
OS si OT de credite finantati de la bug de stat sau local beneficiaza de repart de credite bugetare.
Sumele repartizare OP se incadreaza in deschiderile de credite bugetare effectuate de OP de
credite si diminueaza disponibilul din deschiderile ce pot fi utilizate pentru urmatoarele
deschideri de plati.
Sumele repartizate ordonatorilor secundari se utilizeaza pentru deschiderea de credite
bugetare OT si pentru efectuarea de plati pt act proprie.
Sumele repartizate OT de credite se utilizeaza pt platile intiate de aceste IP.
OP de credite pot retrage creditele bugetare neutilizate. Retragerea de credite apare cel mai
frecvent in situatia in care este nevoie de alocatii neutilizate la anumite capitole si titluri pentru a
putea fi relocate (prin repartizare) catre alte cap si titluri de cheltuieli.
O alta situatie apare atunci cand , in urma rectificarii negative a bug, creditele bug deja rep. sunt
mai mari decat noile prevederi bugetare.
Efectuarea platilor de catre IP trebuie sa se realizeze in cadrul rep de credite bugetare aferente
cap si titlurilor de cheltuieli.
Repartizarea creditelor bugetare in cadrul capitolurilor si titlurilor se face in functie de nevoile
institutiei, neexistand limitari sau corelatii suplimentare.
Creditele bugetare repart si neutilizare la finele lunii se reporteaza soldul neutilizat, cumulandu-
se cu nevoile repart. Creditele bugetare repart si neutilizare pana la sfarsitul anului, se anuleaza
de drept.

Curs 4
Tipuri de finantare
Subventionarea completeaza veniturile propria ale IP.
IP care sunt subventionate pot avea budget atat pe venituri cat si pe cheltuieli. In acest caz
venitul realizat de IP se va duce direct de catre ordonatorul superior de credite (secundar sau
principal).
Subventiile neutilizate se restituie.
Regula este aceea de a acoperi din venituri cheltuielile, iar in cazul in care nu se pot acoperi se
vor cere alocatii bugetare de la ordonatorii superiori de credite pentru acoperirea integrala a
cheltuielilor din buget.
Autofinantarea
IP care obtin venituri propria are pot acoperi integral cheltuielile intra in categoria IP
autofinantate. Statutul de IP autofinantata se acorda explicit prin actul juridic ce reglementeaza
functia institutiei, fiind posibila organizarea acesteia si ca inst finantata de la buget (in acest caz
ven trebuie virate integral la bugetul de la care se asigura finantarea).
Veniturile propria ale IP autofinantate se axeaza pe contractele de prestari de servicii catre terti.
Astfel, aceste venituri fac parte din categoria taxelor deoarece nu sunt obligatorii pentru
contribuabili, iar I cazul in care se platesc trebuie sa existe si o contraprestatie din partea IP.
Fundamentarea cuantumului veniturilor proprii trebuie in asa fel facuta incat veniturile din taxe
sa acopere cheltuielile institutiei.
Nu exista parghii de a ajuta IP autofinantata de a iesi dintr-un eventual impas generat de o criza
de lichiditate.
In cursul anului platile IP autofinantate, trebuie sa se incadreze in bugetul aprobat, conform
reglementarilor, dar si in disponibilul trezoreriilor .
Eventualele goluri temporare de casa nu pot fi acoperite din resurse imprumutate . La finalul
anului bugetar , soldul contului de disponibil se reporteaza automat pentru anul bugetar urmator .
Seminar 3
Decontari cu deplasarile interne si externe
A. Interne
1. Transport :
 Maxi-Taxi : Tichet pentru decontare
 Tren :
 Pana in 300 de km – merg la clasa intai
 Peste 300 de km - merg la clasa a doua
 Dupa ora 10 PM (seara) – ai dreptul la vagon de dormit/cuesta doar daca se
anunta ordonatorul de credite
 Auto-personal : trebuie sa fie posesie personala adica pe numele tau
Cum se calculeaza? Exemplu : Buzau
120 km(distanta cea mai scurta) * 2 (dus intors) * 7.5 litrii/100km * 6 lei/litru (pret
benzina) = 108 RON
 Auto al IP – Nu se deconteaza – cheltuieli cu normativul
 Avion : clasa a doua doar daca ordonatorul de credite aproba si IP trebuie sa aiba contract
cadru (a negociat termenii produsului/serviciului)
 Vapor : sa fie unicul mijloc de transport , in ultima instanta
 Taxi : pe intern nu se deconteaza niciodata.

2. Cazare – 230 RON/noapte (daca deplasarea este de peste 50 km.)

3. Diurna (mancare) – 20 RON+/zi  sunt peste 12 ore, in caz contrar nu se dau bani
12 ore inseamna o zi adica 24 de ore.
Deci daca stau 35 de ore = 24 +11 = 20 RON
B. Externe
1. Transport :
 Maxi Taxi
 Tren
 Auto-personal ( sa am dovada ca este mai ieftin decat cu avionul)
 Auto Ip (la fel ca si in cazul auto personal)
 Avion
 Vapor
 Taxi-de la aeroport la hotel si invers
2. Cazare : Pentru fiecare tarain parte se dau diurne diferite. In general se dau 150 EURO.
3. Diurna : 35 EURO – ½ pentru cheltuielile de zi cu zi si cealalta jumatate pentru mancare
dar ii primim doar daca acolo unde merg nu se asigura mancarea.
 >12 h=> O zi
Toate documentele doveditoare trebuie sa fie traduse in limba romana.

Curs 5
Metode modern de fundamentare a bugetului
Aceste metode urmaresc fundamentarea bugetelor de venituri si cheltuieli plecand de la
obiectivele ce trebuie atins, programele ce trebuie realizate.
In cazul acestor metode, bugetul este impartit in sub-bugete pe activitati, urmand ca in cazul
fiecarui sub-buget sa aiba loc o fundamentare a veniturilor si cheltuielilor pe tipuri de
venituri si cheltuieli.
Prin insumarea sub-bugetelor la care se pot adauga, daca este cazul, veniturile si cheltuielile
generate ale IP, realizand astfel bugetul general.
In concluzie diferenta dintre metodele modern si cele clasice este una legata de continut.
Metodele moderne ofera filozofia asupra conceperii bugetului de venituri ci cheltuieli al
unei IP, in sensul stabilirii unor obiective ce urmeaza a fi realizate, eventual pe parcursul mai
multor ani si avand in vedere stabilirea unor indicatori de eficienta in timp ce metodele clasice
sunt cele care ofera mijloacele, instrumentele necesare fundamentarii cheltuielilor si veniturilor
din bugetul program.
Un buget program vizeaza in special obiectivele, rezultatele, indicatorii care trebuie
realizati in conformitate cu resursele allocate.
Exemple de obiective din bugetul program : - eradicarea saraciei, cresterea nr de absolventi
cu studii superioare
Pentru fundamentarea veniturilor IP trebuie tinut cont de o serie de criterii:
 Existenta bazei legale a realizarii veniturilor
 Executia preliminara pentru anul de baza, corectata cu
eventualele influente prevazute pentru viitor
 Analiza si studierea comparative a veniturilor si a cheltuielilor
realizate pe total, pe structura si dinamica
Observatie! IP nu platesc fondul de garantare al salariilor.
Curs 6
Executia bugetara
Etapele executiei bugetare vizeaza 4 etape ce trebuie realizate in ordinea urmatoare:
1. Angajarea cheltuielilor
2. Lichidarea cheltuielilor
3. Ordonantarea cheltuielilor
4. Plata cheltuielilor

A. Anjajarea cheltuielilor din resursele financiare constituite la nivelul bugetelor publice se

poate realiza:
- In cazul actiunilor finalizate in cadrul anului bugetar (in limita creditelor bugetare
aprobate in buget la partea de cheltuieli)
- In cazul actiunilor multianuale (in limita creditelor de angajament aprobate pentru
exercitiu bugetar respectiv – acestea pot diferi de creditele bugetare anuale allocate
aceluiasi an.
Angajarea fondurilor publice se poate face cu respectarea destinatiilor aprobate in buget,
respective in limita sumelor aprobate pe fiecare linie bugetara.
Angajarea fondurilor este conditionata de existenta prevederilor legale care autorizeaza
realizarea cheltuielilor respective.
Angajarea oricarei cheltuieli din fondurile publice imbraca doua forme de angajamente:
a) Angajament legal
b) Angajament bugetar
Angajamentul legal – orice act juridic din care rezulta, ar putea rezulta o obligatie pe seama
fondurilor publice. El este un document scris ce creeaza raporturi juridice intre IP si o terta
persoana.
Inainte de a angaja si a utiliza creditele bugetare, respectiv inainte de a lua orice masura de a
produce o cheltuiala, ordonatorii de credite trebuie sa se asigure ca masura luata respecta
principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar, in special al economiei
si eficientei cheltuielilor.
In acest scop utilizarea creditelor bugetare trebuie sa fie precedate de o evaluare care sa asigure
faptul ca rezultatele obisnuite sunt corespunzatoare resurselor utilizate .
De regula, aceasta evaluare se face pe baza unui referat de oportunitate.
Curs 7
Proiectele angajamentelor legale reprezinta decizii de principii luate de OC, care implica o
obligatie de efectuare a unei cheltuieli fata de terte persoane,. Fundamentarea necesitatii se face,
cel mai adesea printr-un referat ce insoteste propunerea de angajare a unei cheltuieli.
Aceste proiecte de angajamente legale nu pot fi aprobate de catre OC decat daca a primit in
prealabil viza de control financiar preventive in conditiile legii. Proiectul de angajament legal, se
prezinta pentru viza de control financiar preventive impreuna cu o propunere de angajare a unei
cheltuieli in care sunt trecute si confirmate disponibilitatile bugetare pe linia bugetara respectiva.
Avand in vedere ca exista un decalaj intre momentul angajarii fondurilor publice si
momentul platii , angajamentele pot fi:
 Ca baza creditelor bugetare ( de angajament) allocate intreegului exercitiu financiar
 In conditiile asigurarii posibilitatii platii pentru actiunile curente finalizate in cadrul
aceluiasi an bugetar (pana la 3 decembrie).
Angajamentul bugetar este orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afecteaza
fonduri publice anumitor destinatii in limita creditelor bugetare de angajament aprobate.
Rolul angajamentului bugetar este acela de a pune in rezerva creditele bugetare angajate
(evidentierea lor ca si credite bugetare utilizate) in vederea gestionarii fondurilor publice fara a
depasi cumulat creditele bugetare de angajament aprobate.
Astfel angajamentul legal trebuie sa fie precedat de angajamentul bugetar ce confirma existenta
prevederilor bugetare necesare si rezervarea lor pentru acel angajament legal.
Angajamentele bugetare pot fi de doua feluri:
 Angajament bugetar individual ( specific unei anumite operatiuni noi care urmeaza sa se
efectueze)
 Angajamente bugetare globale (pentru cheltuielile curente administrative ce se efectueaza
in mod repetat pe parcursul aceluiasi exercitiu bugetar)
Angajamentul bugetar se realizeaza prin emiterea unui document scris potrivit angajamentului
individual si global prin care se certifica existenta unor credite bugetare disponibile si se pun in
rezerva (se blocheaza) creditele aferente unei cheltuieli (dupa destinatie) prevazute in buget.
Creditele bugetare angajate precum si cele neangajate si neutilizate pana la finele ex bugetare
sunt anulate de drept.
Orice cheltuiala angajata si neplatita pana la 31 decembrie a exercitiului bugetar current se va
plati in contul bugetului pe anul urmator din creditele bugetare aprobate in acest scop.
Aceasta cheltuiala trebuie sa se repartizeze la finele anului current pe baza daelor din
contabilitatea cheltuielilor angajate.
DPV al organizarii evidentei si raportarii angajamentelor bugetare si legale, IP indifferent de
subordonarea lor si de modul de finantare a cheltuielilor, au obligatia sa organizeze evidenta
angajamentelor bugetare si legale.
Evidenta acestora este tinuta de compartimentul de contabilitate iar persoana desemnata sa
exercite controlul financiar preventive propriu va supraveghea organizarea si tinerea evidentelor,
a raportarii, actualizarii angajamentelor bugetare si legale.
Scopul organizarii evidentei angajamentelor bugetare este de a furniza informatii in orice
moment si pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercitiul bugetar current cu
privire la creditele bugetare consummate prin angajare si prin comparative pentru determinarea
creditelor disponibile respectiv ramase de angajat.
Evidentierea angajamentelor legale furnizeaza informatii in orice moment cu privire la
angajamentele atat legale cat si bugetare (sau multianuale) aprobate de OC.
Inregistrarea in contabilitate a ch bugetare trebuie sa dea posibilitatea de a asigura pentru fiecare
subdiviziune a bugetului aprobat in ex bugetar info cu privire la :
 Credite bugetare disponibile
 Angajamente legale
 Plati effectuate in baza angajamentelor legale la un moment dat
 Soldul angajamentelor legale care mai poate fi angajat respective care mai trebuie platite
pana la finele anului.

Curs 8
Lichidarea cheltuielilor este cea de a doua faza in procesul de executie care consta in
verificarea existentei angajamentelor, determinarea sau verificarea realitatii sumei datorate,
verificarea conditiilor de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative
ce insotesc bunurile si serviciile.
Documentul cel mai des utilizat pentru atestarea livrarii bunurilor este facture.
Bunurile private ale statului pot fi vandute doar prin licitatii , iar cele publice nu pot fi vandute.

Curs 9
Incheierea exercitiului bugetar
La sfarsit de an bugetar se anuleaza creditele bugetare angajate si replatite si se determina
rezultatul exercitiului pe toate componentele BGC.
Deschiderile si repartizarile de credite bugetare din luna decembrie sunt facute in primele 2
decade a incat sa se asigure timpul necesar efectuarii cheltuielilor pana la finele anului. In ultima
decadaa lui decembrie pot fi deschise credite bugetare NUMAI pentru operatiuni privind
serviciul datoriei publice sau pentru alte actiuni urgente.
Sumele de mandat primite de IP de la alte IP/operatori economici trebuie lichidate pana la finele
anului, iar sumele ramase neutilizate vor fi restituite unitatilor de la care au fost primite.
Sunt EXCEPTATE de la restituire doar anumite sume prevazute de lege : garantii, donatii
incasate in luna decembrie, drepturi salariale neridicate.
Donatiile si sponsorizarile in lei care au fost majorate in cursul anului bugetar de venituri si
cheltuieli ale IP si in limita carora nu au fost depuse plati, se transfera catre IP beneficiare in
contul de disponibil din donatii si sponsorizari ramas neutilizat pana la finele anului.
In functie de finantarea IP, disponibilul in cont ramas la finele anului se poate repartiza sau nu.
Astfel , IP avand tipul de finantare (autofinantare) isi vor putea repartiza surplusul de la un an la
altul.
IP care inregistreaza venituri proprii si din care pot acoperi cheltuielile isi vor putea repartiza
surplusul de la un an la altul doar din VENITURI PROPRII.
Achizitii publice -> legea 98/2016 -> curs platforma 89 slide-uri.

Seminar 5
Investitiile publice
Conform LFP 500/2002, investitiile publice se clasifica in:
 Investitii publice in derulare
 Investitii publice noi
 Alte cheltuieli cu investitiile
OBS ! Primele doua sunt investitii multianuale iar ultima categorie reprezinta investitii anuale ,
cu executare pe loc.
Diferenta dintre investitiile publice in derulare si cele noi
Investitiile in derulare au un buget deja aprobat, iar cele noi au bugetul in faza de proiect( nu
este inca aprobat).
Conform LFP, prioritizarea investitiilor publice se face conform sumelor acestor proiecte.
 Pana in 30 mil RON – se considera un proiect cu valoare mica si este suficienta aprobarea
OC
 Intre 30-100 mil – este necesara aprobarea Ministerului, adica a ordonatorului principal
de credite.
 Peste 100 de mil RON – proiecte cu valoare mare, se aloca direct de la bugetul de stat.
Suma alocata investitiilor NU se repeat de la an la an, adica suma alocata unei investitii publice
in anul X nu va fi aceeasi.