RATA DE OCUPARE A FORȚEI

DE MUNCĂ

Studenți:
Gheorghe Laura Cristiana,
Panait Gabriela Florentina
Grupa 1540, Seria A, An 3
Cuprins
Definirea indicatorului .................................................................................................................................. 2
Modul de calcul sub forma unei formule...................................................................................................... 2
Idei din materialele sursa .............................................................................................................................. 2
Romania vs UE .............................................................................................................................................. 4
România vs UE .............................................................................................................................................. 7
Bibliografie: ................................................................................................................................................... 8

1
 Rata de ocupare a forței de muncă

Definirea indicatorului

Rata de ocupare a forței de muncă, cu alte cuvinte procentajul de persoane angajate din totalul
populației în vârstă de muncă, este un indicator social cheie utilizat în scopuri analitice pentru
studiul evoluțiilor de pe piețele muncii.

Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa
de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă,
incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

La baza descrierii pieţei muncii se află ocuparea, şomajul şi inactivitatea economică. Ocuparea
forţei de muncă este o coordonată esenţială a sistemului economic, fiind influenţată direct de
deciziile agenţilor economici la un moment dat, precum şi de evoluţii ale cadrului legislativ sau
ale altor domenii de activitate. Prin ocupare înţelegem asigurarea unui loc de muncă pentru
persoanele apte de muncă în funcţie de pregătirea şi obligaţiile lor profesionale.

Modul de calcul sub forma unei formule

Rata de ocupare reprezintă ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă x în populaţia
totală din aceeaşi grupă de vârstă x.

Idei din materialele sursa

 Pentru cei apți de muncă, obținerea unui loc de muncă reprezintă calea cea mai
sigură de ieșire din sărăcie. Acesta este un mesaj dificil de transmis într-o
perioadă de criză economică, dar, pe măsură ce economiile noastre trec din nou pe
creștere, obiectivul nostru principal trebuie să fie asigurarea unei creșteri
economice viabile, cu exploatare intensivă a potențialului de locuri de muncă.
Atingerea până în 2020 a obiectivului de 75 % ocupare a forței de muncă pentru
femei și bărbați, stabilit pentru Uniune, ar reprezenta cea mai mare contribuție
unică la scoaterea din sărăcie a 20 de milioane de europeni.
 Peste 20 de milioane de copii sunt expuși riscului de sărăcie în Europa de astăzi.
Acest risc crește cu 25% pentru copii care trăiesc în familii numeroase și

2
 depășește 30% pentru copiii care trăiesc cu părinți singuri. Sărăcia inhibă
dezvoltarea personală, având efecte negative asupra sănătății, rezultatelor
educaționale și bunăstării generale. Scoaterea copiilor din sărăcie necesită o
abordare multidimensională care afectează politicile de ocupare a forței de muncă
(sprijinirea părinților în găsirea unui loc de muncă) ); concepția sistemelor de
beneficii fiscale; asigurarea de servicii esențiale precum o îngrijire de calitate a
copilului; educația și protejarea drepturilor copiilor – care a devenit un obiectiv
explicit al Uniunii în Tratatul de la Lisabona. Șansele egale și politicile orientate
către familie sunt și ele esențiale.
Tot mai mulți tineri nu reușesc să ocupe un loc în educația și formarea
profesională sau în învățământul superior și au perspective limitate de a găsi un
loc de muncă. Una din cinci persoane în vârstă de până la 25 de ani este în șomaj
și, prin urmare, prezintă un risc puternic de sărăcie. În același timp, faptul că 1 din
10 tineri care lucrează continuă să trăiască în sărăcie ilustrează faptul că și
calitatea integrării tinerilor pe piața muncii trebuie să fie îmbunătățită.
 Șomajul reprezintă principala cauză de sărăcie pentru populația de vârstă activă.
Riscul sărăciei pentru șomeri este de peste cinci ori mai mare decât pentru cei care
au un loc de muncă (44 % față de 8 %). Sărăcia și excluziunea de pe piața muncii
merg mână în mână, iar aceasta se vede în mod special la femei și la tineri. Cu
toate acestea, salariile mici, nivelul scăzut de competențe și ocuparea unui loc de
muncă necorespunzător pot duce la sărăcie în câmpul muncii. Din 2000, numărul
de persoane afectate de sărăcie în câmpul muncii a crescut drept consecință a
extinderii muncii temporare și cu timp parțial (inclusiv a muncii involuntare cu
timp parțial), însoțită uneori de stagnarea salariilor. Sărăcia în câmpul muncii se
leagă, de asemenea, de situația în care se găsesc familii întregi care depind de un
singur venit din muncă. Între acestea, familiile cu un singur părinte sau cu un
singur salariu prezintă cel mai ridicat risc de sărăcie în câmpul muncii. Lipsa unei
îngrijiri a copilului accesibile împiedică participarea lor deplină în piața muncii.
 Într-o perspectivă pe termen lung, reducerea părăsirii timpurii a școlii, conform
obiectivului principal aprobat al strategiei Europa 2020, la mai puțin de 10 %
dintre elevi care părăsesc timpuriu educația până în 2020, ar reprezenta o
contribuție serioasă la reducerea sărăciei, având în vedere că un nivel suficient de
competențe (inclusiv digitale) și aptitudini este indispensabil pentru capacitatea de
inserție profesională a tinerilor pe piețele actuale ale forței de muncă. Tendințele
îngrijorătoare în ceea ce privește numărul de tineri care nu participă nici la
educație și nici nu au un loc de muncă subliniază necesitatea intensificării ritmului
de punere în aplicare a gamei mai extinse de politici de sprijin pentru tineri
aprobată în Strategia europeană pentru tineret 2010-20186 . Abordările specifice
sunt necesare pentru depășirea dificultăților tot mai mari care caracterizează
tranziția la viața adultă în societățile postindustriale, mai ales pentru tineretul

3
 marginalizat. Inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare” face tocmai legătura
între educație și formare pe de o parte și piața forței de muncă pe de cealaltă parte,
prin propunerea de măsuri de îmbunătățire a capacității de inserție profesională a
tinerilor.

Romania vs UE

 În anul 2017, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20‐64 ani a fost de 68,8%,
la o distanţă de 1,2 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în
contextul Strategiei Europa 2020. În anul 2017 populaţia activă a României era
de 9120 mii persoane, din care 8671 mii erau persoane ocupate şi 449 mii erau
şomeri.

 Categorii de populație în 2017 (mii persoane)

 În anul 2017, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15‐64 ani) a fost de 63,9%,
în creştere faţă de anul anterior cu 2,3 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de
ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,8%, faţă de 55,8% la femei). Pe medii de
rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (64,8%, faţă de 62,7% în
mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15‐24 ani) a fost de 24,5%, iar cea a
persoanelor vârstnice (55‐64 ani) de 44,5%.

4
  Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste, pe grupe de vârstă

 Rata şomajului a fost de 4,9%, în scădere față de anul precedent (5,9% în 2016). Pe sexe,
diferența dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,6 puncte procentuale (5,6% la
bărbaţi faţă de 4,0% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 0,9 puncte procentuale (5,4%
în rural faţă de 4,5% în urban). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (18,3%) în
rândul tinerilor (15‐24 ani).

 Rata șomajului pe grupe de vârstă, sexe și medii, în anul 2017

5
  Ratele medii de ocupare a forței de muncă în UE sunt într-o creștere constantă din 2013,
situându-se în prezent peste nivelurile din perioada anterioară crizei, însă decalajele sunt
în continuare ridicate. În 2016, mai mult de jumătate din statele membre (17 țări) erau
încă sub nivelurile din 2008. Acest lucru este evident mai ales în țările cele mai afectate
de criză, în special Grecia (-10,1 puncte procentuale), Cipru (-7,7 puncte procentuale),
Spania (-4,6 pp) și Croația (-3,5 puncte procentuale). În schimb, redresarea economică a
contribuit la creșterea numărului de locuri de muncă în aproape toate statele membre, față
de 2013. Cele mai mari creșteri ale ratelor de ocupare a forței de muncă după 2008 au
fost înregistrate în Ungaria (+8,5 puncte procentuale) și Lituania (+5,3 puncte
procentuale).

 Rata somajului (Romania vs UE)

RATA ȘOMAJULUI PE GRUPA DE VÂRSTĂ

15-74 ANI
România UE
10.8
10.4

10.2
9.6
9.5

9.4
8.9

8.6

7.6
7.2

7.1
6.9

6.8

6.8

6.8
7

5.9
5.8

4.9

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: EUROSTAT

 În perioada analizată rata șomajului a ocilat în mod constant atât in România, cât si în
UE. În cazul Uniunii Europene, în anul 2014, s-a înregistrat cea mai mare valoare a ratei

6
 șomajului de 10,8%, iar în cazul României în anul 2011 cu 7,2%. Minimul din intervalul
2008-2017 a fost înregistrat în anul 2017 în cazul României cu valoarea de 4,9%, iar în
cazul UE în anul 2008 cu valoarea de 7%.

 Rata de ocupare a forței de muncă(20-64), comparație multianuală

Sursa: Eurostat, ancheta asupra forței de muncă.

 Pentru cei apți de muncă, obținerea unui loc de muncă reprezintă calea cea mai sigură de
ieșire din sărăcie. Acesta este un mesaj dificil de transmis într-o perioadă de criză
economică, dar, pe măsură ce economiile noastre trec din nou pe creștere, obiectivul
nostru principal trebuie să fie asigurarea unei creșteri economice viabile, cu exploatare
intensivă a potențialului de locuri de muncă. Atingerea până în 2020 a obiectivului de 75
% ocupare a forței de muncă pentru femei și bărbați, stabilit pentru Uniune, ar reprezenta
cea mai mare contribuție unică la scoaterea din sărăcie a 20 de milioane de europeni.

România vs UE

Raportat la întreaga populaţie din România rata ocupării forţei de muncă din 2017 a fost de 63,9%,
nivel sub care se mai aflau doar cinci ţări din Uniunea Europeană (UE), arată datele agregate ale
Eurostat şi comunicate de Comisia Europeană (CE).

Acest nivel din ţara noastră este rezultatul unei ponderi de 71,8% în rândul bărbaţilor, respectiv
55,8% la femei. În plus, reprezintă o creştere de 2,3 puncte procentuale faţă de 2016, cea mai mare
creştere din ultimii nouă ani. Cea mai mică rată a ocupării forţei de muncă din 2017 a fost
consemnată în Grecia, de 53,5%, urmată de Italia, de 58%, şi de Croaţia, de 58,9%. De asemenea,
niveluri mai reduse decât în România au fost înregistrate în Spania, de 61,1%, şi în Belgia, de
63,1%, iar imediat peste România a fost Franţa, la 64,7%. La polul opus, cele mai ridicate rate
de ocupare a forţei de muncă se înregistrau în Suedia, de 76,9%, urmată de Olanda - 75,8%,

7
Germania - 75,2%, Danemarca - 74,2%, iar în Marea Britanie şi Estonia a fost acelaşi nivel, de
74,1%.

În România, mediului urban îi corespunde o rată de 68,5%, în timp ce în zonele rurale aceasta
coboară la 62%. Pe de altă parte, la acest capitol cele mai mici valori din România sunt înregistrate
în suburbii şi oraşe de mici dimensiuni, cu o rată de 60,6%.

În UE, rata ocupării forţei de muncă în mediul urban este de 72%, în timp ce în zonele rurale urcă
la 73%, conform datelor pentru 2017, a mai anunţat CE.

Cele mai mari discrepanţe au fost înregistrate în Lituania (82% urban, 68% rural) şi Bulgaria (76%,
respectiv 62%). Situaţii diferite, cu rate mai mari la sate decât în oraşe, sunt cele din ţări precum
Germania (77% rural, 82% urban) sau Belgia (72% versus 62%).

Bibliografie:

 PROIECT DE RAPORT COMUN AL COMISIEI ȘI AL CONSILIULUI PRIVIND

OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ care însoțește Comunicarea Comisiei privind
Analiza anuală a creșterii 2018
 COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU,
COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
 Eurostat