1.

Evaziunea fiscala
Modernizarea vietii si a obiceiurilor in general cat si a ciclului economic, in special, au cauzat o
reinnoire a ideii de infractionalitate cat si la o eventuala adaptare a banditismului la cotidian.
Infractiunile clasice, cum ar fi furtul, si-au pierdut din importanta si utilizare in momentul in care
indivizii au realizat ca se pot obtine bani si mai multi prin metode mai simple si mai putin
rudimentare. Astfel sofisticarea infractionalitatii economice inveleste forma evaziunii economice.
Fiind un fenomen complex ce apare ca si raspuns al contribuabilului la constrangerea statului,
evaziunea fiscala este si va fi un subiect inversunat atat in stiintele juridice cat si in cele
economice. Asadar actul de evaziune fiscala este omniprezent, fiind alfat la limita dintre legalitate
si ilegalitate, fiind alimentat si de moralul individului ce il practica.
1.1 Caractere generale
Evaziunea fiscala dispune de un numar variat de definiri, dat fiind existentei conceptului la
granita economicului si juridicului.
Legea nr. 241/2005 ne ofera o imagine ampla asupra conceptului de evaziune fiscala. Astfel ,
aceasta este definita ca si act de infractiune comis de catre contribuabil prin care sunt distruse in
mod voit documentele ce tin de evidenta contabila a firmei sale si care nu permite organelor de
control sa verifice documentele financiare.
O.E.C.D defineste in documentele sale oficiale evaziunea fiscala ca fiind “aranjamanetele
nelegale in care raspunderea juridica in ceea ce priveste plata taxelor si a impozitelor este
ignorata”.
In modul uzual, evaziunea fiscala este definita ca si fapta penala, lipsita de violenta ce consta
in delapidarea de la impunere a materiei impozabile realizata de catre un contribuabil, fie ea
sustrasa in totalitate sau partial.
Totodata, consider ca definiția evaziunii fiscale dată de profesorul D.D. Șaguna surprinde cel
mai bine factorii generatori, stabilind că evaziunea fiscală este rezultatul logic al defectelor și
inconsecvențelor unei legislații imperfecte și prost asimilate, a metodelor de aplicare
necorespunzătoare, precum și a lipsei de prevedere și incompetență a legiuitorului a carui
impozitare excesivă este la fel de vinovată ca și cele
care, prin aceasta, cauzează evaziunea fiscala. (D.D Saguna,, 1995, Evaziunea fiscala pe intelesul
tuturor, Oscar Print, p. 20.)

Evaziunea fiscala poate imbraca diferite forme cum ar fi :

 frauda traditionala care reprezinta sustragerea totala sau partiala de la plata obligatiilor
fiscale, prin realizarea de documente incorecte care nu se pliaza cu realitatea sau prin
evitarea intocmirii documentelor legale, prin cresterea cheltuielilor ce va rezulta un venit
impozabil mai mic si prin prestarea de servicii ascunse.
 frauda juridica care consta in ascunderea esentei reale a unui contract.
 frauda contabila care reprezinta crearea unei realitati false ce consta intr-o contabilitate
regulata si curata prin intermediul unor documente de asemenea false.
 Evaziunea fiscala se poate clasifica in functie de mai multe criterii, printre care mentionam
urmatoarele doua ce ne intereseaza in realizarea studiului de caz :
a. In functie de modul prin care se procedeaza la evitarea aplicarii reglementarilor fiscale:
1. Evaziune fiscala legala care se realizeaza in momentul in care o parte din venituri sau
averea unei persoane sunt excluse de la impunere. Aceasta forma de evaziune este
posibila atunci cand legea este lacunara sau prezinta omisiuni.
2. Evaziunea fiscala frauduloasa ce consta in mascarea obiectului impozabil, in
minimalizarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor metode de delapidare
de la plata impozitelor datorate, toate aceste fapte fiind realizate prin incalcarea
dispozitiilor legale.
Evaziunea fiscala frauduloasa imbraca forme foarte diferite : precizarea de cifre false in
registrele contabile, realizarea de declaratii neadevarate, intocmirea documentelor ce
atesta niste plati imaginare, nereale; erori de adunare, falsificarea bilantului firmei.
Definind evaziunea frauduloasa, literatura de specialitate specifica existenta a trei familii de
contribuabili : ,, familia celor funciarmente cinstiti (alba); familia celor funciarmente necinstiti
(neagra); familia celor gri care evadeaza fie legitim-prin abilitate,fie illegal- prin acrobatii sau
abuz de lege.” (M. Coyian, L’import sur le revenue en question, Litte, 1989, apud Jean Claude
Martiney, La fraude fiscal, P.U.F., Paris, 1990,p.23.)
b. In functie de complexitatea mijloaclor folosite :
1. Frauda artizanala (simpla), slaba din punct de vedere al metodelor de savarsire,
practicantul acesteia fiind doar o singura persoana, care actioneaza fara ajutor din partea
nimanui.
2. Frauda industriala care necesita un grad ridicat de complexitate, prin utilizarea unor
tehnici inteligente , de finite.
1.2 Cauzele evaziunii fiscale
1.2.1 Cauze economice
Cauzele economice se refera la inlesnirile fiscal acordate fara motiv de catre guvern, impreuna
cu excesivitatea sarcinii fiscale.
3.2.2. Cauze legislative
Cauzele legislative se refera la omisiunile de reglementare ale unor taxe si impozite. Prin urmare,
sistemul fiscal lacunar, fragmentar, imprecis si neclar formeaza pentru posibilul contribuabil
evazionist spatiu de desfasurare, acesta urmand a se sustrage de la plata impozitelor si a taxelor.
3.2.3 Cauze de natura psihologica
In ceea ce priveste cauzele de natura psihologica, acest subiect este foarte complex deoarece
omul se individualizeaza prin perceptiile sale, dar facand o generalizare cu totii tindem sa nu de
dorim a plati ceva ce nu ni se cuvine si bineinteles cu totii ne dorim sa avem castiguri cat mai
mari fara a fi perturbate de eventuale plati.
3.2.4 Cauze politice
Cauzele politice constau in utilizarea nepotrivita a politicii fiscal. Factorul politic prin
intermediul unei manevrari neindemanatice a fiscalitatii cu telul de a avantaja excesiv de mult
anumite anumite paturi de cetateni si a ingreuna prea mult pe altii poate provoca la incercari de
evaziune fiscala in scop de justitie si protectie.
3.2.5 Insuficienta educatiei fiscale
Educatia fiscala este necesara a fi inceputa inca din scoala primara, evidentiand un
comportament adecvat in ceea ce priveste plata impozitelor si a taxelor si continuand acest lucru
pana in ciclul studiilor de licenta.
Este ingrijorator faptul ca foarte putini cetateni nu cunosc notiuni elementare in cee ce priveste
economia tarii, iar ironia este faptul ca putini cunosc adevaratele sensuri si consecinte ale
evaziunii fiscale, desi acestia o practica la nivel scazut sau ridicat.
1.3 Evaziunea fiscala in Romania
In Romania modificarile ce au intervenit dupa anul 1989 au cauzat o indiscutabila stare de
agonie , care dupa parerea mea demonstreaza cresterea infractionalitatii financiare si economice.
In zilele noastre, in aceasta tara evaziunea fiscala se simte si se practica pretutindeni, indifferent
daca ea este prezenta in mediul rural sau urban, aceasta exista si ne afecteaza cresterea
economica zilnic.
Aceasta se manifesta prin vanzarea de fructe, lapte, branza, oua vecinilor fara eliberare de bon
fiscal, prin neacordarea de bilet de calatorie persoanelor ce circula cu autobuzul local, prin luarea
de bacsis de catre chelnerul ce te serveste la restaurant, prin salariul mult mai mare pe care un
angajator i-l acorda salariatului sau, acesta nefiind stipulat in contractual de munca, prin
nedeclararea chiriasilor apartamentelor proprii la Agentia Nationala de Administrare Fiscala,
prin primirea de “atentii” sub forma de bani de catre medici in schimbul serviciilor acestora, iar
lista poate, cu siguranta sa continue.
Printre marile fraude ce au consacrat evaziunea fiscala la nivel national se numara “Spirtul Negru
din Maramures”. Aceasta a fost o afacere ce a costat bugetul statului miliarde de lei.
Ca şi in prezent, persoanele ce fabricau şi negustoreau băuturi alcoolice aveau obligatia de a plati
un anumit procent din veniturile lor la bugetul de stat, dar o parte din participantii pietei au ales
să pacaleasca statul şi să îşi dezvolte afacerile in zona economiei subterane.
La începutul anului 1930 a fost dezvaluita o fabrică ilegala de spirt la Şimleul Silvaniei. Sute de
hectolitri de spirt au fost vândute pe o perioada de opt luni nu doar în toate oraşele şi satele din
nordul Ardealului, dar şi în Ungaria şi Cehoslovacia.
Mihail Cengeşi, milionarul ce deţinea preşedinţia „Sindicatului spirtului”, organizase o reţea
complexa de distribuţie a produselor din cadrul fabricii sale. La inceperea scandalului, ziarul
„Dimineaţa” mentiona faptul că, fiind atât de instarit şi având cea mai relevanta funcţie în
sindicat, nu reprezenta o noutate faptul că Cengeşi a obtinut concursul tacit al unor dregatori ai
statului românesc. Chiar daca Cengeşi a fost judecat si silit la opt ani de închisoare, nicio alta
persoana politica nu a fost afectata.
Revenind la prezent, evaziunea fiscala in Romania este un subiect alarmant si din ce in ce mai
practicat si discutat.
De pe site-ul oficial al Ministerului Justitiei, putem analiza cum au stat lucrurile In cee ce
priveste evaziunea fiscala in anul 2018.
Tabelul nr. 1 “ Situația cauzelor și a persoanelor condamnate* - 01.01.2018 - 31.12.2018”

Obiect Instanța Stoc Număr Număr Număr Stoc Număr

cauze competentă inițial - cauze total cauze cauze la persoane
număr intrate cauze solutionate sfârșitul condamnate,
cauze perioadei în cauze cu
- număr obiect
cauze principal
Infracțiunea Judecătorie 0 0 0 0 0 0
de spălare
de bani Tribual 64 50 114 56 58 77
(Legea Curtea de 47 50 97 65 32 7
656/2002) apel
Infracțiuni Judecătorie 31 21 52 28 24 10
de evaziune
fiscală Tribunal 1135 845 1980 871 1109 547
(Legea
87/1994,
Legea Curtea de 366 800 1166 805 361 0
241/2005) apel

Sursa: “ Ministerul Justitiei”

Tehnicile de sustragere de la plata impozitelor sunt variate, de la cele mai simple la cele mai
complexe. Cea mai simpla metoda este neinregistrarea intr-o anumita masura sau in totalitate a
veniturilor realizate prin neintocmirea de documente pentru serviciile prestate sau pentru
vanzarile realizate. O alta tehnica este specifica importatorilor sau producatorilor de marfuri,
acestia subevaluand marfurile si declarand valori foarte mici, acestea fiind facturate, ulterior
catre o societate fictiva avand un procent extrem de mic de profit, care va vinde la randul ei fie la
o alta societate fictiva fie catre un angrosist , la un pret asemanator pretului de piata.
O alta tehnica care a fost stopata intarile din vestul Europei si care a migrat in Romania este
reprezentata e inregistrarea de catre societati a unor debite mari la bugetul de stat, neachitate in
decursul activitatii economice, ulterior acestea fiind cesionate la persoanele fizice straine care
vor devein la randul lor societati fantome.

2. Controlul fiscal
4.1. Organele de control fiscal si competentele acestuia
A. Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF)
DLAF are personalitate juridical si se afla in cadrul aparatului de lucru al Guvernului,
aflandu-se in coordonarea primului ministru , finantarea realizandu-se de la bugetul de stat
prin Bugetul Secretariatului General al Guvernului.
In ceea ce priveste activitatea legata de controlul fiscal, DLAF prezinta urmatoarele atributii:
 a) Realizeaza sau coordoneaza activitati de control ce vizeaza identificarea neregulilor,
delapidarilor sau a altor actiuni ilicite in legatura cu gestionarea si utilizarea fondurilor
europene precum si a oricaror altor fonduri ce fac parte din interesele financiare ale
Uniunii Europene.
b) Realizeaza sau coordoneaza activitati de control ce vizeaza identificarea neregulilor,
delapidarilor sau a altor actiuni ilicite ce realizeaza atingerea intereselor financiare ale
Uniunii Europene prin diminuarea frauduloasa a resurselor proprii.
DLAF indeplineste urmatoarele functii:
- Functia de reprezentare, prin intermediul careia se asigura participarea Romaniei in
cadrul grupurilor si activitatilor ce au ca scop protectia intereselor financiare ale Uniunii
Europene;
- Functia de coordonare a luptei antifrauda, ce are ca scop asigurarea unei protectii
eficiente a intereselor financiare ale Uniunii Europene;
- Functia de reglementare prin care se asigura elaborarea cadrului normativ ce vizeaza
interesele Uniunii Europene.
A. Directia Generala Antifrauda Fiscala (DGAF)
DGAF a fost infiintata in anul 2013 ca si un departament independent din cadrul ANAF,
desemnat ca un organ destinat depistarii si combaterii evaziunii fiscale. Acest organ nu are
personalitate juridica.
Activitatea DGAF este orientate in principiu pe doua directii:
1. Prevenire si control a faptelor de evaziune fiscala;
2. Combaterea faptelor de evaziune fiscala.
Una dintre cele mai importante functii in cadrul organului DGAF este cea de inspector
antifrauda.
Atributiile inspectorului antifrauda sunt urmatoare:
- Sa realizeze controale in toate spatiile in care sunt comercializate, produse si depozitate
bunuri si servicii;
- Sa verifice daca au fost respectate reglementarile legale privind circulatia marfurilor pe
drumurile publice , cai ferate, si asa mai departe;
- Sa verifice totodata legalitatea activitatilor desfasurate , existenta si autenticitatea
documentelor justificative ;
- Sa ia masuri cu privire la confiscarea bunurilor a caror conditii legale nu au fost
respectate.
- Sa legitimeze identitatea administratorilor entitatilor controlate;
In cadrul oricarei acţiuni de control trebuie sa participe cel puţin doi inspectori ai Direcţiei
generale antifraudă fiscală (DGAF). Fiecare dintre acestia au responsabilitatea de a prezenta
legitimaţia de control, insigna de împuternicire şi ordinul permanent de serviciu şi să se înscrie în
Registrul unic de control.
Inspectorilor antifraudă fiscală au dreptul de a li se permite accesul în toate spaţiile în care sunt
produse, depozitate sau comercializate bunuri şi servicii şi în orice alte locuri unde se desfăşoară
activităţi economice, pe timp de zi și de noapte.
4.2 Documentele destinate controlului fiscal
Actele de control reprezinta documente in care sunt consemnate constatarile din actul de control
fiscal. Aceste acte de control pot fi : acte unilaterale sau bilaterale.
Actele unilaterale sunt reprezentate prin : note unilaterale, note raport si note de prezentare, iar
actele bilaterale sunt : proces verbal de control, process verbal de constatare si sanctionare a
contraventiilor, note de constatare si asa mai departe.)
1. Notele unilaterale sunt intcmite in momentul in care in urma controlului financiar nu
sunt constatate abateri sau volumul si importanta acestoa nu determina intocmirea
proceselor-verbale. In astfel de acte sunt exemplificate concret ce documente au fost
controlate si ce constatari s-a realizat .
2. Nota de prezentare este un raport personal ce contine abaterile de control si sugestii
ce se refera la abaterile consemnate, care se vor anexa la actele de control incheiate.
Nota de prezentare cuprinde: organelle sau persoanele din afara entitatii economice
inspectate care au dat dispozitii ce au cauzat abaterile constatate; probleme ce
necesita continuarea controlului, propuneri de sanctiuni pentru raspunderea penala.
3. Procesul-verbal de control cuprinde o parte de introducere ce prezinta caractere
generale cum ar fi: unitatea controlata, perioada controlului, organele de control si asa
mai departe. Acest proces are anexat situatii, documente ridicate in copii certificate,
tabele, note explicative necesare realizarii constatarilor.
Procesul verbal de control sintetizeaza foarte clar si preciz rezultatele controlului
financiar pe obiective si pe directii ordonate.
4. Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor cuprinde
obligatoriu nume, prenume si functia persoanei care il incheie , fapta contraventionala
si amenda cu care aceasta este sanctionata, persoana responsabila de savarsirea
abaterilor , ocupatie, domiciliu, actul de identitate, bunurile confiscate, obiectiunile
enuntate de contravenient, baza legala cu privire la contraventie si semnaturile
organului de control si a contravenientului. Lipsa unui element din cele mentionate va
determina nulitatea procesului-verbal.