UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI DE MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

REFERAT LA

Nutriţia animalelor domestice

1
 Pentru a-şi putea menţine funcţiile vitale şi pentru a da diferite producţii, organismul
animal are nevoie în permanenţă de un aport exogen de substanţe nutritive pe care le
primesc prin hrană.

Prin “substanţe nutritive” sau “principii nutritive”, se înţeleg toate substanţele

conţinute de furaje care în urma procesului de digestie şi asimilaţie sunt folosite în
organism (total sau parţial) fără a dăuna sănătăţii animalelor.

Între diferite substanţe nutritive există un raport de interdependenţă şi condiţionare

reciprocă. Din această cauză, este necesar ca hrana animalelor să cuprindă toate aceste
substanţe nutritive, deoarece lipsa sau insuficienţa uneia, poate atrage după sine
insuficienţa alteia.

Pentru a putea îndeplini funcţiile amintite în organism, hrana trebuie să aibă o

anumită valoare nutritivă.

Prin valoare nutritivă a unui furaj sau a unei raţii, se înţelege capacitatea
respectivului furaj, sau raţie, de a satisface cerinţele organismului animal în principii
nutritivi, în aşa fel încât să se asigure o desfăşurare normală a proceselor fiziologice.

Valoarea nutritivă a furajelor şi raţiilor este determinată de rezultatul interacţiunii

dintre furaje şi organism, deci măsura în care proprietăţile furajului şi forma de prezentare
a componentelor lui corespund particularităţilor biologice ale animalului, precum şi modul
în care influenţează creşterea, sănătatea, funcţia de reproducţie şi productivitatea
animalelor. Aşadar, valoarea nutritivă a unui furaj sau a unei raţii nu este aceeaşi pentru
toate animalele, ci diferă în funcţie de specie, categorie de vârstă şi formă de producţie.

Valoarea nutritivă a furajului se exprimă prin diferite unităţi de măsură, stabilite în

mod convenţional, pe baza diferitelor criterii.

Metodele pentru aprecierea valorii nutritive, a furajelor şi raţiilor au evoluat în

decursul timpului, paralel cu îmbogăţirea cunoştinţelor în domeniul alimentaţiei. S-a
încercat aprecierea valorii nutritive după compoziţia chimică brută a furajelor; cele care au

2
o cantitate mai mare de substanţe nutritive brute vor avea şi o valoare nutritivă mai
ridicată.

Pe cale experimentală, aprecierea valorii nutritive se poate stabili după conţinutul în

substanţe nutritive digestibile, pe baza cantităţii de energie pusă la dispoziţia organismului
pentru diferite scopuri (producţie) şi pe baza efectivului productiv al furajelor şi raţiilor în
organism (carne, grăsime, lapte etc.).

În prezent, se face aprecierea complexă a valorii nutritive a furajelor şi raţiilor,

considerând valoarea nutritivă a lor ca rezultanta interacţiunii dintre furaje şi organism,
deci se face aprecierea “valorii complete” a hranei administrate. În aprecierea valorii
complete a furajelor şi raţiilor se folosesc rezultatele obţinute prin toate metodele de lucru
amintite, fără însă a li se atribui o valoare absolută.

În stabilirea valorii nutritive a furajelor pe baza compoziţiei chimice, s-a pornit de la

considerentul că, atât la plante, cât şi în corpul animalelor, intră aceleaşi categorii de
substanţe şi, ca atare, organismul animal are nevoie de aceleaşi substanţe din care el s-a
format. Cunoscându-se compoziţia chimică a furajelor, se poate deduce în ce măsură
acestea pot satisface cerinţele de hrană ale organismului.

În general, organismul plantelor şi animalelor conţine apă şi substanţă uscată. La

rândul ei substanţa uscată cuprinde substanţe minerale şi substanţe organice formate din:
protide, lipide, glucide şi substanţe organice aflate în cantităţi mici. În plus, plantele mai
conţin substanţe încrustate care lipsesc din corpul animalelor.

Deosebirea dintre compoziţia chimică a plantelor şi a animalelor, constă în special,

forma de prezentare şi proporţia în care se găsesc diferitele substanţe nutritive. Astfel, în
general, în plante domină glucidele pe când în corpul animalelor predomină proteinele şi
lipidele.

Proporţiile existente între diferitele substanţe nutritive se modifică, atât la plante cât
şi în corpul animal, în raport cu vârsta, iar la animale în funcţia de starea de îngrăşare.

3
 În corpul plantelor tinere predomină apa, care ajunge până la 85-90%, iar dintre
substanţele organice predomină proteinele. Pe măsura înaintării în vârstă, scade procentul
de apă şi de proteine, creşte procentul de glucide şi foarte mult cel de substanţe
încrustante.

În corpul animalelor tinere, de asemenea, predomină apa (până la 70%), iar pe

măsura înaintării în vârstă, scade procentul de apă, crescând proporţia de grăsime.
Proporţia de proteine şi săruri minerale scade foarte puţin.

Pentru a stabili compoziţia chimică brută a furajelor se determină principalele

categorii de substanţe nutritive pe care le conţin, considerându-se că acestea oferă
suficiente informaţii pentru aprecierea valorii nutritive.

Metoda de apreciere a valorii nutritive a furajelor, pe baza digestibilităţii prezintă

încă şi în prezent o mare importanţă. Astfel, potrivit acestei metode, se consideră că un
furaj va avea o valoare nutritivă cu atât mai mare cu cât va conţine o cantitate mai mare de
substanţe nutritive digestibile.

Tema 1

Calculaţi TSD cunoscând compoziţia chimică brută a nutreţului (tăieţei uscaţi

de sfeclă) şi coeficienţii de digestibilitate:

PB GB CB SEN
(proteină) (grăsime) (celuloză) (substanţe extractive
neazotate)
Compoziţia 112 7 150 650
chimică brută
Coeficient de 61 60 82 92
digestibilitate
%

T.S.D.(Totalul Substanţelor Digestibile)

În stabilirea acestei valori nutritive, s-a pornit de la considerentul că substanţele

nutritive digerate reprezintă substanţe nutritive efectiv utilizate de către organismul
animal. Deoarece, substanţele nutritive au valori energetice diferite, s-a căutat să se
4
echivaleze aceste substanţe pe baza valorilor lor energetice. Astfel, considerând că
protidele şi glucidele pun la dispoziţia organismului aproximativ 4 Kcal. pentru fiecare
gram, în timp ce lipidele digestibile cca. 9 Kcal/g, rezultă că acestea pun la dispoziţia
organismului o cantitate de energie de 2,25 ori mai mare. De aceea, pentru a aduce lipidele
la aceeaşi valoare izodinamică cu protidele şi glucidele, se înmulţesc cu factorul 2,25.
Această nouă valoare, obţinută pentru lipide, se însumează cu protidele şi glucidele
digestibile, obţinându-se conţinutul total de substanţe nutritive digestibile (TSND), din
furajul sau raţia respectivă. Sintetizând cele expuse anterior rezultă că: TSND = proteină
digestibilă + grăsime digestibilă (x=2,25) + celuloză digestibilă + SEN digestibile.

Folosind valorile CD % şi conţinutul chimic brut al nutreţurilor se poate

determina conţinutul digestibil conform relaţiei:

Conţinut chimic brut % × CD %

Conţinutul digestibil % =
100

Conţinutul digestibil se calculează pentru fiecare substanţă în parte (PB, GB, CB,
SEN).
Conţinutul digestibil % se calculează astfel:
PB % = (112 x 61) / 100 = 68,32 %
GB % = (7 x 60 ) / 100 = 4,2 %
CB % = (150 x 82 ) / 100 = 123 %
SEN % = ( 650 x 92 ) / 100 = 598 %
Însumând conţinutul digestibil astfel calculat se obţine totalul substanţelor
digestibile (TSD).
T.S.D. % = 68,32 + 4,2 + 123 + 598 = 793,52 %
Deoarece substanţele nutritive au valori energetice diferite, în final trebuie
făcută o echilibrare energetică a TSD.
Această echilibrare se realizează folosind factori de echivalare care au
următoarele valori: 2,25 pentru GB şi 1 pentru PB, CB, SEN, iar prin însumare se

5
obţine TSD echivalat energetic:
TSD % = PB + (GB x 2,25) + CB + SEN
TSD este o unitate de măsură a valorii nutritive a nutreţurilor.
Astfel, se calculează TSD % echivalat energetic:
TSD % = 68,32 + (4,2 x 2,25) + 123 + 598 = 68,32 + 9,45 + 123 + 598 = 798,77

Calculul T.S.D. pentru tăieţeii uscaţi de sfeclă

Substanţă Compoziţie C.D. % Conţinut Coeficienţi Conţinut
nutritivă chimică digestibil de digestibil
brută % (%) echivalare echivalat
energetică energetic
(%)
Proteină 112 61 68,32 1,00 68,32
brută(PB)
Grăsime 7 60 4,2 2,25 9,45
brută(GB)
Celuloză 150 82 123 1,00 123
brută(CB)
Substanţe 650 92 598 1,00 598
extractive
neazotate(SEN)

T.S.D.% 793,52 798,77

Conţinutul în T.S.D. al tăiţeilor uscaţi de sfeclă este de 798,77 %; întrucât

valoarea nutritivă apreciată în T.S.D. se exprimă la 1 kg, rezultatele se înmulţesc
cu 10.
1 kg tăiţei uscaţi de sfeclă = 7987,7 g T.S.D.

6
Tema 2
Calculaţi echivalentul amidon pentru nutreţ – tăieţei uscaţi de sfeclă

PB GB CB SEN
(proteină) (grăsime) (celuloză) (substanţe extractive
neazotate)
Compoziţia 112 7 150 650
chimică brută
Coeficient de 61 60 82 92
digestibilitate
%

Echivalentul amidon (Ea) - unitate de măsură a valorii nutritive a furajelor a fost

stabilită de cercetătorul german Oskar Kellner. În stabilirea acestei unităţi de măsură, el a
plecat de la premiza echivalării în amidon pe baza depunerii de grăsime în corp, a tuturor
substanţelor nutritive din furaje. În acest scop, a executat experienţe respiratorii pe boi
adulţi puşi la îngrăşat, stabilind efectul de producţie – grăsime a furajelor. Pentru aceasta
Kellner introduce în hrana animalelor o cantitate de substanţe pure digestibile pentru a le
stabili efectul de producţie-grăsime şi consideră că ele au acelaşi efect ca şi substanţele
nutritive digestibile conţinute în furaj. Pe baza acestor date se stabileşte ca unitate de
măsură a valorii nutritive a furajelor, echivalentul amidon (Ea) luând ca etalon cantitatea
de grăsime (248 g) depusă în organism ca efect al hrănirii cu 1 kg amidon pur digestibil.
Cu acest etalon el compară efectul de producţie-grăsime al diferitelor furaje şi îl exprimă
în echivalent amidon raportându-l la 100 kg din furajul studiat.

Deci, echivalentul amidon reprezintă efectul de producţie grăsime a 100 kg

nutreţ, raportat la efectul de producţie grăsime a 100 kg amidon pur digestibil luat ca
etalon.
La stabilirea acestei unităţi de măsură, se parcurg patru etape şi anume:
1. Stabilirea conţinutului digestibil al nutreţurilor
Aceasta se stabileşte pentru fiecare substanţă nutritivă în parte, pe seama
conţinutului chimic brut şi a coeficienţilor de digestibilitate, folosind formula

Conţinut chimic brut % × CD %

7
Conţinutul digestibil % =
100

Pentru tăieţeii uscaţi de sfeclă s-au obţinut următoarele valori:

PB % = (112 x 61) / 100 = 68,32 %
GB % = (7 x 60 ) / 100 = 4,2 %
CB % = (150 x 82 ) / 100 = 123 %
SEN % = ( 650 x 92 ) / 100 = 598 %
2. Stabilirea echivalenţilor amidon de producţie grăsime “e” pentru fiecare
grupă de substanţe nutritive (PB; GB; CB; SEN)
Echivalenţii notaţi cu “e” se stabilesc raportând cantitatea de grăsime
depusă în corpul animalelor de către substanţele nutritive, la cantitatea de grăsime
depusă de amidon (conform tabel 1) .
Tabel 1
Valorile echivalentului amidon de producţie grăsime
Producţia de Echivalenţi amidon de
grăsime producţie grăsime (kg)
g/kg “e”
1 kg substanţă digestibilă
Amidon 248-253 1,00
Proteină 235 0,94
din fibroase şi rădăcinoase 475 1,91
Grăsime din grăunţele de cereale 526 2,12
din seminţele oleaginoase 598 2,41
Celuloză 250 1,00
S.E.N. 250 1,00

3. Stabilirea echivalentului amidon al fiecărei substanţe nutritive în parte.

8
 Pentru aceasta se foloseşte conţinutul digestibil şi echivalenţii de producţie
grăsime.
EA = conţinut digestibil (%)x “e”.
PB EA = 68,52 x 0,94 = 64,40
GB EA = 4,2 x 1,91 = 8,02
CB EA = 123 x 1,00 = 123
S.E.N. EA = 598 x 1,00 = 598
Prin însumarea acestor valori parţiale, se stabileşte echivalentul amidon brut
(EAB) pentru 100 kg din nutreţul studiat.
EAB = 64,40 + 8,02 + 123 + 598 = 793,42
EAB are valori reale numai pentru nutreţurile integral valorificate (nutreţuri
de origine animală).
4. În cazul nutreţurilor parţial valorificate, se impune stabilirea echivalentului
amidon net (EAN).
EAN se calculează diferit în funcţie de conţinutul nutreţurilor în celuloză.
 Nutreţuri cu conţinut redus în celuloză (concentrate, suculente)
EAN se calculează cu ajutorul unor coeficienţi de valorificare care au următoarele
valori:
 72 % pentru nutreţuri suculente;
 95 % pentru nutreţuri concentrate;
 97 % pentru şroturi, turte.

EAB x coeficient de valorificare

EAN =
100

Întrucât tăieţeii uscaţi de sfeclă se încadrează în categoria nutreţurilor suculente,

EAN s-a calculat cu coeficientul de valorificare de 72%.

Calculul E.A. pentru tăieţeii uscaţi de sfeclă

9
 Substanţă Compoziţie C.D. % Conţinut E.A. E.A.
nutritivă chimică digestibil de producţie parţiali
brută % (%) grăsime (kg) (g)
Proteină 112 61 68,32 0,94 64,40
brută(PB)
Grăsime 7 60 4,2 1,91 8,02
brută(GB)
Celuloză 150 82 123 1,00 123
brută(CB)
Substanţe
extractive 650 92 598 1,00 598
neazotate(SEN)

E.A.B. g/kg 793,42

nutreţ

Coeficient de 72
valorificare (%)

EAB x Coef.valorificare 793,42 x 72

EAN g/kg nutreţ = = 571,26
100 100

E.A.N. kg/kg nutreţ 0.571

E.A.N. kg/100 kg nutreţ 57,1*

*
Rezultă că 100 kg tăiţei uscaţi de sfeclă produc aceeaşi cantitate de grăsime cât 57,1 kg
de amidon pur digestibil

10