21.11-27.11 Suport Curs IAS IFRS IAS 16 IAS 36 UGT

Prelucră ri şi opţiuni generate de aplicarea IAS/IFRS 2023
Lector univ. dr. Daniela Ciolpan
IAS 16 Imobilizări corporale
Obiectiv – prescrie tratamentul contabil al imobilizărilor corporale în momentul recunoaşterii

iniţiale, evaluarea iniţială şi ulterioară, amorizarea şi derecunoaşterea acestora.
Imobilizările corporale sunt acele active tangibile care:

 Sunt deţinute pentru a fi utilizate în producţia de bunuri şi prestarea de
servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative, şi
 Este posibil să fie utilizate pentru o perioadă mai mare de un an.
Recunoaşterea imobilizărilor corporale

O imobilizare corporală va fi recunoscută dacă:
 Este probabil că va genera beneficii economice viitoare pentru companie, şi
 Costul său poate fi determinat în mod fiabil.
Evaluarea iniţială
În momentul recunoaşterii iniţiale, o imobilizare corporală va fi recunoscută la costul său.
Costul unei imobilizări corporale este preţul plătibil la data recunoaşterii.
Costul unei imobilizări corporale cuprinde:

a) Preţul de cumpărare, inclusiv taxele de import şi alte taxe nerecuperabile, după
deducerea eventualelor reduceri comerciale.
b) Costurile direct atribuibile pentru a aduce activul în entitate în locul şi în starea de
funcţionare, corespunzătoare aşteptărilor managementului pentru acel activ
c) Costul estimat iniţial pentru dezafectarea şi reamenajarea spaţiului în care a fost
utilizat activul, ca urmare a unei obligaţii legale sau asumate de către companie.
În cazul imobilizărilor corporale produse de către companie, acestea vor fi recunoscute iniţial
la costul de producţie.
Imobilizările corporale obţinute prin schimb vor fi recunoscute la valoarea justă, dacă aceasta
poate fi determinată fiabil. Dacă activul primit în schimb nu poate fi evaluat la valoarea justă,
atunci el este evaluat la valoarea contabilă a activului cedat.
Exemple
1.Pe data de 1 septembrie N o societate a achiziţionat un echipament tehnologic în următoarele
condiţii: preţ de cumpărare 275.000 u.m., remiză 6% negociată cu furnizorul, cheltuieli de transport
500 u.m., cheltuieli de montaj 300 u.m. Pentru demontarea şi reamenajarea spaţiului în care a
funcţionat echipamentul, la sfârsitul perioadei de exploatare, vor fi necesare cheltuieli estimate la
1000 u.m.
2.O societate a încheiat un contract de leasing financiar pentru un autoturism pe o perioadă de 4 ani.
Valoarea contractului de leasing este de 58.000 u.m.. Cheltuielile necesare cu inmatricularea au fost
de
1.000 u.m..
3.O societate a achizitionat la data de 30.12.N o clădire şi terenul pe care este situată la preţul de
400.000
u.m. Preţul estimat al activelor, dacă ar fi fost achiziţionate separat , este de 60.000 u.m pentru teren şi
440.000 u.m pentru clădire.
4. În cursul exerciţiului N o societate a construit prin forţe proprii o hală de producţie pentru care a
angajat următoarele cheltuieli: cheltuieli cu materialele 25.000 u.m, cheltuieli cu manopera 8.000
1
u.m., alte cheltuieli alocate raţional acestei construcţii 12.000 u.m. La 31 decembrie N s-a realizat
recepţia acestei construcţii.
2
5.O societate deţine un autoturism cu o valoare justă estimată la 65.000 u.m. Costul de achiziţie al
autoturismul a fost de 90.000 u.m, iar amortizarea cumulată înregistrată este de 45.000 u.m. Acest
autoturism este schimbat contra unui alt autoturism cu o valoarea justă estimată de 80.000 u.m.
Societatea va achita suma de 15.000 u.m. pentru a compensa diferenţa.
6. Presupunem că autoturismul din exemplul anterior este schimbat contra unei instalaţii cu o valoare
justă de 65.000 u.m.
Cheltuielile ulterioare
Cheltuielile generate de imobilizările corporale în anii posteriori punerii în funcţiune sunt
recunoscute diferit în contabilitate, în funcţie de efectul lor asupra performanţelor
imobilizărilor respective:
 Cheltulielile ulterioare privind imobilizările corporale care au ca efect
creşterea nivelului de performanţă prevăzut iniţial vor majora valoarea
contabilă a activului respectiv;
 Toate celelalate cheltuie angajate pentru a obţine sau menţine nivelul de
performanţă prevăzut iniţial vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere,
atunci când ele sunt angajate, sun forma cheltuielilor cu întreţinerea şi
reparaţiile.
Exemplu
În luna septembrie, societatea X a procedat la renovarea clădirii utilizată în scopuri
administrative, efectuând lucrări de izolaţie termică în speranţa reducerii consumului de
energie termică. Costul acestor lucrări a fost de 15.000 u.m. Cu această ocazie a realizat şi
zugrăvirea interioară a clădirii, costurile pentru această lucrare fiind de 5.000 u.m
Evaluare ulterioară recunoaşterii iniţiale
Pentru evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale a imobilizărilor corporale, o companie va

putea opta între două modele, drept politică contabilă, şi va utiliza această politică pentru
întreaga clasă de imobilizări corporale:
1. Modelul costului
După contabilizarea iniţială, o imobilizare corporală trebuie să fie evaluată la costul său
diminuat cu amortizarea cumulată şi/sau pierderile de valoare recunoscute. Potrivit OMFP
2844/2016 deprecierile aferente imobilizărilor necorporale şi corporale a căror evidenţă este
efectuată la cost şi nu la valoare reevaluată se vor evidenţia în conturile 6813 “Cheltuieli de
exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor, a investiţiilor imobiliare şi a
activelor biologice productive evaluate la cost”, respectiv 7813 “Venituri din ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor, a investiţiilor imobiliare şi a activelor biologice productive
evaluate la cost”.
2. Modelul reevaluării
După contabilizarea iniţială, o imobilizare corporală trebuie să fie evaluată la valoarea lor
justă la data reevaluării, diminuată cu amortizările cumulate şi/sau pierderile de valoare
ulterioare recunoscute. Reevaluările trebuie realizate cu suficientă regularitate astfel încât
valoarea contabilă să nu difere semnificativ de valoarea justă la data raportării financiare.
3
Un activ nu poate să fie reevaluat în mod izolat. Reevaluarea trebuie să se aplice la ansamblul
bunurilor din aceeaşi categorie, adică la toate activele de natură şi utilizare identică.
Contabilizarea reevaluării:
 Dacă valoarea contabilă a unui activ creşte ca urmare a unei reevaluări,
creşterea are ca efect şi majorarea capitalurilor proprii prin rezervele din
reevaluare. Atunci când o reevaluare pozitivă compensează o reevaluare
negativă a aceluiaşi activ, anterior contabilizată la cheltuieli, reevaluarea
pozitivă trebuie să fie contabilizată la venituri.
 Dacă valoarea contabilă a unui activ se diminuează ca urmare a unei

reevaluări, această diminuare trebuie să fie contabilizată la cheltuieli. Atunci
când pentru acel activ a fost recunoscută anterior o reevaluare pozitivă pe
seama rezervelor din reevaluare, reevaluarea negativă va fi direct imputată
rezervei din reevaluare în limita acesteia, iar diferenţa rămasă (dacă există) pe
seama cheltuielilor.
Potrivit OMFP 2844/2016 în cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale,

plusul sau minusul rezultat din reevaluare trebuie reflectat în debitul sau creditul contului
1052 “Rezerve din reevaluarea imobilizărilor corporale”, după caz. Pentru reflectarea în
contul de profit şi pierdere, potrivit IAS 16, a diferenţelor rezultate cu ocazia reevaluării
ulterioare a imobilizărilor necorporale şi corporale se utilizează contul 7552 „Venituri din
reevaluarea imobilizărilor corporale”, respectiv contul 6552 „Cheltuieli din reevaluarea
imobilizărilor corporale”, după caz.
Rezerva din reevaluare cuprinsă în capitaluri proprii poate fi transferată la rezultatul reportat,
în mod direct, atunci când rezerva din reevaluare este realizată. Rezerva din reevaluare se
consideră realizată cu ocazia scoaterii din funcţiune sau cu ocazia cesiunii activului. IAS 16
permite ca o parte din rezerva din reevaluare să poată fi realizată pe măsura utilizării activului
respectiv. In acest caz, mărimea rezervei de reevaluare realizate corespunde diferenţei dintre
amortizarea determinată pe baza valorii reevaluate şi amortizarea ce s-ar fi înregistrat dacă
activul nu ar fi fost reevaluat (determinată pe baza costului de intrare).
Exemplu
La sfârşitul exerciţiului N, societatea X a decis reevaluarea terenurilor şi clădirile deţinute.
Valoarea de intrare a terenurilor este de 100.000 u.m., iar valoarea lor justă determinată de
experţi este de 140.000 u.m. Clădirile au fost achiziţionate la un cost de 250.000 u.m. şi sunt
amortizate pentru suma de 120.000 u.m.. Valoarea justă a clădirilor determinată de experţi
este de 180.000 u.m.
Amortizarea imobilizărilor corporale (ambele modele)
Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată
de viață utilă.
Valoarea amortizabilă = cât vom amortiza? - costul unui activ sau o altă valoare substituită
costului minus valoarea sa reziduală.
4
Valoarea reziduală a unui activ este valoarea estimată pe care ar obține-o în prezent o entitate
din cedarea unui activ, după deducerea costurilor asociate cedării, dacă activul ar avea deja
vechimea și starea prevăzute la sfârșitul duratei sale de viață utilă.
Durată de viață utilă = pe ce perioadă? - este:

(a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către
o entitate; sau
(b) numărul de unități de producție sau unități similare preconizate a fi obținute din
activ de către o entitate.
Alocarea sistematică = cum, prin ce metodă? – metoda de amortizare: trebuie să reflecte

tiparul preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare ale activului de către
entitate. Metode de amortizare:
 Metoda de amortizare liniară
 Metoda de amortizare degresivă
 Metoda unităților de producție
Cheltuielile cu amortizarea pentru fiecare perioadă sunt recunoscute în general în contul de
profit sau pierdere.
Exemple
1. Societatea X a achiziţionat o clădire la un cost de achiziţie de 200.000 u.m. şi
managementul a stabilit pentru această clădire următoarele: durata de utilitate 15 ani, metoda
de amortizare liniară, valoarea reziduală a clădirii 20.000 u.m.. Data punerii în funcţiune
01.01.N.
2. S-a achiziţionat un echipament tehnologic la un cost de achiziţie de 40.000 u.m., pus în
funcţiune la data de 01.01.N, pentru care managementul a stabilit o durata de utilizare de 5
ani şi metoda de amortizare degresivă cu un coeficient de degresie de 1,75.
3. La data de 01.06.N a fost pusă în funcţiune o instalaţie cu o valoare de intrare de 80.000
u.m. Pentru această instalaţie managementul a estimat că va produce 20.000 de produse
repartizate pe perioada de utilizare astfel: 5000 bucăţi primul an, 6000 bucăţi în anul 2, 5500
bucăţi în anul 3 şi 3500 bucaţi în ultimul an de utilizare.
Valoarea reziduală, durata de viață utilă şi metoda de amortizare ale unui activ trebuie
revizuite cel puțin la fiecare sfârșit de exercițiu financiar și, dacă așteptările se deosebesc de
alte estimări anterioare, modificarea (modificările) trebuie contabilizată(e) ca modificare de
estimare contabilă, în conformitate cu IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor
contabile și erori.
Efectul unei schimbări de estimare contabilă afectează determinarea rezultatului net al
exerciţiului schimbării, precum şi al exerciţiilor ulterioare dacă şi acestea sunt vizate de
schimbarea în cauză.
Exemple
1.La 31.12.N societatea X deţine:
- un echipament cu o valoare de intrare de 25.000 u.m., amortizare cumulată înregistrată în
anii anteriori de 10.000 u.m., amortizat liniar. Managementul societăţii decide reducerea
duratei de utilizare rămase la 3 ani.
 REZOLVARE:
-31.12.N Valoare de intrare 25.000 um, amortizare cumulata 10000 um.
5
Valoare ramasa de amortizat a echipamentului = 15.000 um
Modif.durata de utilizare ramasa la 3 ani.
Amortizarea anuala pentru perioada ramasa = 15000/3 = 5.000 um
- un mijloc de transport cu o valoare de intrare de 12.000 u.m, dat în funcţiune în urmă cu 2

ani, pentru care managementul a stabilit amortizarea în funcţie de numărul de kilometri
parcurşi pe o perioadă de 4 ani. Până la 31.12.N au fost parcurşi cu acest autovehicul 65.000
km dintr-
6
un total estimat de 100.000 km în cei 4 ani, din care 35.000 km în anul N-1. Managementul a
decis ca în următorii 2 ani de utilizare rămaşi metoda de amortizare utilizată să fie metoda
liniară.
 REZOLVARE:
mijl.de transport, val. de intrare de 12.000 um, DU = 4 ani, amortizat 2 ani. Durata de utilizare
ramasa 2 ani
Amortizarea inregistrata pana la sf.ex.N, 2 ani de utilizare = 12.000*65.000/100.000 = 7.800
um
Val. ramasa de amortizat la sf. anului N = 12.000 – 7.800 = 4.200 um
Amortizarea aferenta ex.N+1 si N+2, anuala = 4.200/2 = 2.100 um
Scoaterea din funcţiune şi cesiunea imobilizărilor corporale
O imobilizare corporală trebuie să fie eliminată din bilanţ cu ocazia cesiunii sau când activul
nu mai poate fi utilizat, respectiv , nu se mai aşteaptă beneficii economice viitoare în urma
ieşirii lui.
Profiturile sau pierderile generate de scoaterea din funcţiune sau cesiune unei imobilizări
corporale trebuie să fie determinate ca diferenţă între veniturile nete din vânzarea activelor şi
valoarea contabilă a activului.
Exemple
1. Societatea a achiziţionat un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 100.000 u.m.
Managementul a estimat o durată de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare SOFTY (sum
of the years digits). Presupunem că:
a) Societatea vinde mijlocul de transport la sfârşitul anul 3 de utilitare la un preţ de
vânzare de 30.000 u.m.
b) Societatea casează mijlocul de transport la sfârşitul anului 5 de utilizare.
Exemplu 1/pag.5 REZOLVARE:
Achizitie mijloc de transport, cost de achizitie 100.000 um, DU 5 ani, metoda de amortizare
SOFTY
Se aloca descrescator fiecarui an de utilizare un numar de la 5 la 1. Suma numerelor alocate =
SOFTY = 5+4+3+2+1 = 15
Amortizarea aferenta anului 1 = 100.000 * 5/15 = 33.333 um
a) Societatea vinde mijlocul de transport la sf. anului 3 de utilizare, pret de vanzare 30.000
um
-vanzarea propriuz-zisa:
461 = 7583 30.000
-descarcare din gestiune:
Amortizarea cumulata intregistrata = 33.333+26.667+20.000 = 80.000 um
Valoare ramasa neamortizata = 100.000 – 80.000 = 20.000 um
% = 2133 100.000
2813 80.000
6583 20.000
Castig din cesiunea mijlocului de transport = 30.000 -20.000 = 10.000 um
7
b) Casare mijloc de transport la sf. celor 5 ani:
2813 = 2133 100.000
2. Instalatie, valoare de intrare 200.000 um, punere in functiune 01.01.N-1
DU=10 ani, metoda liniara
Amortizarea anuala = 200.000/10 = 20.000 um
31.12.N+1 valoare contabila a instalatiei = 200.000 – 20.000*3 = 140.000
Valoarea justa a instalatiei = 161.000
Managementul decide reevaluare – metoda de evaluare ulterioare
Castig din reevaluare = 161.000 – 140.000 = 21.000
-reevaluarea valorii nete:
- anulare amortizare cumulata:
2813 = 2131 60.000
-inreg. castigul din reevaluare:
2131 = 105 21.000
Val. amortizabila a instalatiei dupa reevaluare = 161.000 um
Amortizarea anuala incepand cu ex. N+2 = 161.000/7 =23.000 um
In fiecare an, va transfera rezerva din reevaluare la rezultat reportat aferent surplusului din
reevaluare realizat: = 23.000 – 20.000 = 3.000 sau 21.000/7 = 3.000
La sf. anului N+2:
Amortizarea inregistrata: 6811 = 2813 23.000
Transfer rezerva reevaluare : 105 = 1175 3.000
Valoarea instalatiei in situatia pozitiei financiare la sf.ex.N+2 = 161.000-23.000 = 138.000
Rezerva din reevaluare la sf.ex. N+2 = 21.000-3.000 = 18.000
La sf. ex. N+3:
-inreg. amortizarea N+3:
6811 = 2813 23.000
-inreg. transfer rezerva din reevaluare la rezultat reportat aferent surplusului din reevaluare
realizat:
105 = 1175 3.000
Amortizarea cumulata inreg. la sf. N+3 = 23.000 * 2 = 46.000
Rezeerva din reevaluare la sf. N+3 = 21.000 – 3000*2 = 15.000
-vanzarea instalatiei:
461 = 7583 120.000
-descarcarea din gestiune a instalatiei vandute:
% = 2131 161.000
2813 46.000
6583 115.000
-transfer rezerva din reevaluare la rezultat reportat:
105 = 1175 15.000
Castigul din cesiune = 120.000-115.000 = 5.000
Presupunem ca societatea aplica metoda costului istoric:
La sf. anului N+1, instalatia ramane inreg. la valoarea de intrare istorica, nu se recunoaste
valoarea justa
Val. in situatia pozitiei financiare la 31.12.N+1 = 200.000 – 60.000 = 140.000
La sf.anului N+3
Valoarea ramasa de amortizat = 200.000 – 20.000*5 = 100.000
Vanzarea instalatiei:
461 = 7583 120.000
Descarcarea din gestiune:
8
% = 2131 200.000
2813 100.000
6583 100.000
Castigul din cesiune = 120.000 – 100.000 = 20.000
REZOLVARE:
2. Societatea X deţine o instalaţie pusă în funcţiune la începutul anului N-1 cu o valoare de
intrare de 200.000 u.m. Managementul a estimat o durată de utilizare de 10 ani, iar metoda de
amortizare liniară. La sfârşitul anului N+1, valoarea justă a instalaţiei este evaluată la 161.000
u.m. şi managementul decide reevaluarea instalaţiei. La data de 31.12.N+3 se vinde instalaţia
la un preţ de vânzare de 120.000 u.m.
Exemplu 2/pag.9 REZOLVARE:
Val. ctb. cladire 200.000 um
Valoare justa – costuri asociate cedarii = 170.000-5.000 = 165.000 um
Val. de utilitate = 45.000/1,1 + 45.000/1,12 + 45.000/1,13 + 45.000/1,14 +45.000/1,15 =
170.585,4 um
Val.recuperabila = max(165.000;170.585,4) = 170.585,4
 Depreciere = 200.000 -170.585,4 = 29.414,6 um
a) Daca se aplica pentru evaluarea ulterioara politica de evaluare la cost istoric, ajustare
pentru depreciere:
6813 = 2912 29.414,6
b) Daca se aplica pentru evaluarea ulterioara politica de reevaluare, reevaluare negativa:
655 = 212 29.414,6
Teren:
Cost de achizitie de 50.000 um, reevaluat in N-2 la valoarea de 65.000 um
La 31.12.N valoarea justa a terenului 52.000 um, valoare de utilitate 49.000 um
Val. recuperabila teren = max(52.000;49.000) = 52.000
Val. ctb. a terenului = 65.000, rezerva din reevaluare disponibila 15.000 um
 Depreciere = 65.000 – 52.000 = 13.000 um
-diminuam rezerva din reevaluare: reevaluare negative:
105 = 2111 13.000 um
Presupunem ca la 31.12.N, valoarea recuperabila a terenului este estimate la 45.000 um
=>Depreciere = 65.000 – 45.000 = 20.000 um
% = 2111 20.000
105 15.000
655 5.000
Aplicaţia 1
La data de 15 decembrie N-2 s-a achiziţionat o clădire la un cost de achiziţie de 2.000.000
u.m. Metoda de amortizare adecvată este metoda liniară, iar durata de utilizate a fost estimată
la 20 de ani. La 31 decembrie N+4 valoarea justă a clădirii este de 1.820.000 u.m. şi
managementul societăţii decid să o reevalueze, durata de utilizare rămânând neschimbată. La
sfârşitul exerciţiului N+6 se finalizează lucrările de modernizare a clădirii al căror cost s-a
ridicat la
240.000 u.m. şi managerii societăţii au decis să crească durata de utilizare a clădirii cu 3 ani.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de societate în exerciţiile N-2, N-1, N+4, N+5,
9
N+6 şi N+7 în legătură cu această clădire
Aplicatia 1/pg.5 REZOLVARE

15.12.N-2, achizitie cladire, cost de achizitie 2.000.000 um
Amortizare anuala = 2.000.000/20 ani = 100.000 um
Amortizarea cumulata inreg. pana la 31.12.N+4 = 100.000 * 6 ani = 600.000 um
Val.ctb a cladirii la 31.12.N+4 = 2.000.000 – 600.000 = 1.400.000 um
Val. justa a cladirii la 31.12.N+4 = 1.820.000 um
 Castig din reevaluare de 420.000 um
Inreg. reevaluare:
-anulare amortizare cumulata inregistrata:
2812 = 212 600.00
-recunoastem rezerva din reevaluare:
212 = 105 420.000 um
Amortizarea anuala dupa reevaluare = 1.820.000/14 ani = 130.000 um
Transferul rezervei din reevaluare la rezultat report af.surplus din reevaluare realizat anual =
130.000 – 100.000 = 30.000 sau 420.000/14 ani = 30.000
La sf. anului N+5:
Valoarea cladirii in situatia pozitiei financiare = 1.820.000 – 130.000 = 1.690.000 um
Valoare rezervei din reevaluare disponibile = 420.000 – 30.000 = 390.000 um
La sf. anului N+6
Val.contabila a cladirii = 1.820.000 – 130.000*2 = 1.560.000 um
Rezerva din reevaluare disponibila = 420.000 – 30.000*2 = 360.000 um
Finalizare lucrari de modernizare de 240.000 um
212 = 231/401 240.000
Val. contabila a cladirii devine = 1.560.000+240.000 = 1.800.000 um
Durata de utilizare ramasa devine = 20 – 6 – 2 + 3 =15 ani
Amortizarea aferenta anului N+7 = 1.800.000/15 ani = 120.000 um
La sf. anului N+7, cladirea se va prezenta in situatia pozitiei financiare = 1.800.000 – 120.000 =
1.680.000 um
Rezerva din reevaluare de reluat la rezultat reportat pe durata de utilizare = 360.000 / 15 ani
=24.000 um
Rezerva din reevaluare disponibila la sf.anului N+7 = 360.000 – 24.000 = 336.000 um
IAS 36 Deprecierea activelor
Obiectiv - descrie tratamentul contabil al deprecierii activelor, cu excepţia celor care sunt
analizate de alte standarde (stocurilor, activelor care rezultă din contracte de construcție,
creanțelor privind impozitul amânat, activelor care decurg din beneficiile angajaților,
activelor clasificate drept deținute în vederea vânzării, activele biologice, etc.)
Testul de depreciere
Deprecierea activelor este identificată în urma efectuării unui test de depreciere, realizat
atunci când există indicii interne (uzura morală şi degradarea fizică, performanţa economică
mai redusă decât aşteptările, schimbările în utilizarea activului) şi/sau externe (declinului în
1
0
valoarea de piaţă a activului, schimbări nefavorabile în mediul economic, tehnologic, juridic

al activelor) de pierdere de valoarea a activelor, pe care o companie trebuie să le determine la
închiderea fiecărui exerciţiu financiar.
Un activ este depreciat atunci când valoarea sa contabilă este mai mare decât valoarea sa
recuperabilă.
Valoarea recuperabilă a unui activ sau a unei unități generatoare de numerar (UGT)
reprezintă cea mai mare valoare dintre valoarea sa justă minus costurile asociate cedării și
valoarea sa de utilizare.
Valoarea justă minus costurile asociate cedării reprezintă valoarea care poate fi obținută din
vânzarea unui activ sau a unei UGT, în cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții obiective
între părți interesate și aflate în cunoștință de cauză, minus costurile asociate cedării.
Valoarea de utilizare reprezintă valoarea actualizată a fluxurilor de trezorerie viitoare
preconizate să se obțină de la un activ sau de la o UGT.
O pierdere din depreciere este diferența dintre valoarea contabilă (mai mare) și valoarea
recuperabilă a unui activ sau a unei UGT.
Exemplu
Se cunosc următoarele informaţii cu privire la activele societăţii
Element Valoare Valoare de Valoare justă- Valoare Comentarii
contabilă utilitate costuri recuperabilă
asociate
cedării
Teren 50.000 45.000 52.000
Clădire 120.000 105.000 110.000
Utilaj 20.000 18.000 16.000
Instalaţie 40.000 42.000 41.000
Exemplu/ pag.6 REZOLVARE

Teren:
Val.contabil = 50.000
Val. recuperabila = max(45000;52.000) = 52.000 => nu exista depreciere
Cladire: val. contabila 120.000 um, val. recuperabila = max(105.000;110.0000 = 110.000
 Depreciere 10.000 um
Utilaj : val.contabila 20.000, val. recuperabila = max (18.000,16.000) = 18.000 => depreciere
de 2000 um
Instalatie : val.contabila = 40.000, val. recuperabila = max(42.000,41.000) =42.000 => nu
exista depreciere
Contabilizarea deprecierii
Pierderea de valoare ca urmare a unei deprecieri se va contabiliza de către companie în contul

de profit şi pierdere prin intermediul unei cheltuieli. În cazul în care piederea de valoare este
consecinţa unei reevaluări (negative), ea trebuie să fie afectată cu prioritate rezervei din
reevaluare cuprinsă în capitalurile proprii recunoscută în anii anteriori pentru activul
1
1
respectiv.
Pierderea de valoarea diminuează amortizările viitoare, iar valoarea recuperabilă stă la baza
determinării valorii amortizabile pentru exerciţiile viitoare.
Exemplu
La 31 decembrie N se prezintă următoarele informaţii cu privire la imobilizările corporale ale
societăţii:
- Clădiri cu o valoare contabilă de 200.000 u.m, care vor genera prin utilizarea continuă
în următorii 5 ani de utilizare rămaşi fluxuri nete de trezorerie anuale de 45.000 u.m.,
rata de actualizare 10% pe an. Valoarea justă a acestora este de 170.000 u.m., iar
managementul a estimat costuri asociate cedării de 5.000 u.m.
1
2
- un teren, achiziţionat în urmă cu 5 ani la un cost de achiziţie de 50.000 u.m., reevaluat

în anul N-2 la valoarea de 65.000 u.m. Valoarea justă a terenului este evaluată de
management la 52.000 u.m., iar valoarea de utilitate este 49.000 u.m.
Reluarea (diminuarea) unei pierderi de valoare

La fiecare dată de raportare o entitate trebuie să evalueze existența indiciilor reducerii sau
anulării unei pierderi din depreciere recunoscute în perioadele anterioare pentru un activ, altul
decât fondul comercial. Dacă există vreun indiciu în acest sens, entitatea trebuie să estimeze
valoarea recuperabilă a acelui activ.
Reluarea (diminuarea) unei pierderi de valoarea se va contabiliza atunci când valoarea

contabilă a unui activ este mai mică decât valoarea sa recuperabilă. Astfel, valoarea contabilă
a activului trebuie să fie majorată la nivelul valorii sale recuperabile.
Valoarea contabilă majorată a unui activ, altul decât fondul comercial, rezultată din reluarea
unei pierderi din depreciere nu trebuie să depășească valoarea contabilă (netă de amortizare)
care ar fi fost determinată dacă în exercițiile anterioare nu ar fi fost recunoscută o pierdere din
depreciere pentru activul în cauză.
O reluare a unei pierderi din depreciere pentru un activ, altul decât fondul comercial, trebuie
recunoscută imediat în veniturile perioadei, cu excepția situației în care activul este
contabilizat la valoarea reevaluată în conformitate cu alt standard (de exemplu, modelul de
reevaluare din IAS 16). Orice reluare a unei pierderi din deprecierea unui activ reevaluat
trebuie tratată ca o creștere din reevaluare în conformitate cu acel alt standard. O reluare a
unei pierderi din deprecierea unui activ reevaluat este recunoscută direct în capitalurile
proprii ca surplus din reevaluare. Cu toate acestea, în măsura în care o pierdere din depreciere
aferentă aceluiași activ reevaluat a fost recunoscută anterior sub forma unei cheltuieli, o
reluare a acelei pierderi din depreciere va fi recunoscută ca un venit, în limita cheltuielilor
recunoscute anterior.
După recunoașterea reluării unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferentă
acelui activ trebuie ajustată ulterior pentru a aloca, pe o bază sistematică pe parcursul
perioadei rămase din durata de viață utilă a activului, valoarea contabilă revizuită a activului
minus valoarea sa reziduală (dacă există).
Exemple
1. La 31 decembrie N s-a constatat o pierdere de valoare a unei clădiri de 50.000 u.m cu
o valoare contabilă de 450.000 u.m. Durata de utilizare rămasă la această dată este de 8
ani. La 31.12.N+2 există indicii că pierderea de valoare s-a diminuat şi managementul a
estimat valoarea recuperabilă la: a) 320.000 u.m; b) 340.000 u.m.
1.REZOLVARE:
1.La 31.12.N, pierdere de valoarea a unei cladiri de 50.000, val. ctb a cladirii 450.000 um
A) Se aplica pentru evaluarea ulterioara politica de evaluare la cost istoric:
6813 = 2912 50.000
Val. cladirii devine = 450.000 – 50.000 = 400.000 um
Val. amortizabila a cladiri incepad cu anul N+1 = 400.000 um
Amortizarea anuala = 400.000 / 8 ani = 50.000 um
La 31.12.N+1, val. ctb a cladirii = 400.000 – 50.000 = 350.000
La 31.12.N+2, val. ctb a cladirii = 350.000 – 50.000 = 300.000
1
3
A.a) Valoare recuperabila = 320.000 um
=> crestere de valoare, reluare de depreciere = 20.000
Val. ctb. ce s-ar fi inregistrat daca activul nu ar fi inregistrat anterior o pierdere de valoare
(VC’’) = 450.000 – 450.000/8*2 = 450.000 – 112.500 = 337.500 um
Amortizarea ce s-ar fin inreg. daca nu am fi recunoscut o pierdere de valoare la 31.12.N =
450.000/8 = 56.250
 Depreciere de reluat = 20.000 (320.000 – 300.000)
2912 = 7813 20.000
Valoarea contabila a cladirii dupa reluarea deprecierii la sf. N+2 = 320.000
=450.000 – 50.000*2 – 30.000 = 320.000
30.000 = SF. cont 2912 = 50.000-20.000
A.b) Valoare recuperabila la 31.12.N+2 = 340.000 um
Val. ctb. la 31.12.N+2 = 300.000
 Crestere de valoare de 340.000 – 300.000 = 40.000 – deprecierea maxim de reluat
VC’’ = 337.500
Conform IAS 36, valoarea contabila a activului la sf. anului N+2 nu poate depasi VC’’=
337.500
Depreciere de reluat = 337.500 – 300.000 = 37.500 um
2912 = 7813 37.500
Soldul contului 2912 = 50.000 – 37.500 = 12.500 um : 6250 * 2 ani
B) Se aplica pentru evaluarea ulterioarea, politica de evaluare la valoarea justa: reevaluare
31.12.N val. ctb.450.000, pierderea de valoare de 50.000 se va inregistra ca o reevaluare
negativa:
655 = 212 50.000
Val. ctb a cladirii devine 400.000
Amortizarea aferenta anului N+1 = 400.000 / 8 ani = 50.000
Amortizarea aferenta anului N+2 = 50.000
Val. ctb. a cladirii la sf. N+2 = 300.000
B.a) Valoare recuperabila = 320.000 um
Crestere de valoare = 20.000, se va recunoaste printr-un venit, deoarece pierderea de valoare de
la sf. anului N a fost inreg. pe seama unei cheltuieli:
212 = 755 20.000 um
B.b) Valoare recuperabila = 340.000 um
Pierdere de valoare maxim de reluat, conform IAS 36 = 340.000-300.000 = 40.000
Conform IAS 36, pierderea de valoare recunoscuta anterior se va reluat pentru diferenta dintre
VC’’-VC = 337.500 – 300.000 = 37.500
212 = 755 37.500
Conform IAS 16, aplicand politica de reevaluare, societatea va recunoaste castigul din
reevaluare = 40.000 – 37.500 = 2.500 printr-o rezerva din reevaluare – reevaluare pozitiva
212 = 105 2.500 um
2. Pentru terenul din exemplul anterior, la 31 decembrie N+2 există indicii că pierderea
de valoarea înregistrată la sfârşitul anului N s-a diminuat şi managementul a estimat
valoarea recuperabilă a acestuia la 460.000 u.m.
2.  REZOLVARE:
Val. ctr. Teren = 52.000, rezerva din reevaluare disponibila = 2.000
Val. justa teren la 31.12.N+2 = 460.000 um
1
4
Reluare a pierdeii de valoarea a terenului = 460.000 – 52.000 = 408.000, care se va recunoaste
printr-o reevaluare pozitiva:
2111 = 105 408.000 um
Pentru cazul presupus, valoarea contabila a terenului 45.000, valoarea justa la 31.12.N+2 =
460.000 um
Reluarea pierderii de valoarea a terenului de 460.000 – 45.000 = 415.000 se va recunoastea
prin recunoasterea unui venit de 5.000 si rezerva din reevaluare pentru diferenta = 415.000 –
5.000 = 410.000 um
2111 = % 415.000
755 5.000
105 410.000
Aplicaţia 2
La data de 1.04.N-1 se achiziţionează un teren la un cost de achiziţie de 650.000 u.m., iar la data de
30.06.2013 se pune în funcţiune o instalaţie la un cost de producţie de 300.000 u.m., amortizabilă
liniar pe o perioadă de 5 ani. Pentru evaluarea ulterioară s-a decis evaluarea la cost a instalaţiilor şi
reevaluarea pentru terenuri. La 31.12.N valoarea justă a terenului este de 800.000 u.m. şi
managementul societăţii decide să-l reevalueze, iar valoarea justă a instalaţiei este de 240.000 u.m. La
31.12.N+1 există indicii că terenul a înregistrat o pierdere de valoare, managementul societăţii
efectuând testul de depreciere în
1
5
urma căruia a constatat următoarele: preţ estimat de vânzare 720.000 u.m., cheltuieli ocazionate de
vânzare 15.000 u.m, valoare de utilitate 710.000 u.m. Valoarea recuperabilă a instalaţiei la 31.12. N+1
a fost estimată la 120.000 u.m.Prezentaţi înregistrările contabile realizate de societate la sfârşitul
exerciţiilor N, N+1 şi N+2 in legătură cu aceste imobilizări.
Aplicatia 2  REZOLVARE :
01.04.N-1, achizitie teren 650.000 um
30.06.N-1, punere in functiune instalatie 300.000 um, amortizarea liniara, 5 ani
Amortizarea anuala a instalatiei = 300.000 / 5 = 60.000 um/an
Instalatia se evalueaza ulterior la cost istoric si terenurile prin reevaluare
31.12.N
Valoarea justa teren = 800.000
Valoarea contabla teren = 650.000
 Castig din reevaluarea terenului = 150.000
2111 = 105 150.000
Val. justa a instalatiei la 31.12.N = 240.000 um
Val. contabila a instalatiei = 300.000 – 60.000*6/12 -60.000 = 210.000 um
 Crestere de valoarea de = 30.000 um , nu se va recunoaste conform politii de evaluare
applicate-cost istoric
31.12.N+1
Indicii de depreciere teren:
Val.ctb.a terenului la 31.12.N+1 = 800.000
Val.recuperabila teren = max(705.000;710.000) = 710.000 => pierdere de valoare de 800.000 –
710.000 = 90.000 um
105 = 2111 90.000
Valoarea recuperabila a instalatiei la 31.12.N+1 = 120.000
Val.ctb. a instalatiei la 31.12.N+1 = 210.000 – 60.000 = 150.000
 Depreciere = 30.000 um
Inreg.deprecierii instalatiei:
6813 = 2913 30.000 um
La sf.ex. N+1 in situatia pozitiei financiare: teren = 710.000 si instalatii = 120.000 um
Daca societatea utilizeaza pentru evaluarea ulterioara a instalatiilor, politica de reevaluare,

efectul aceste politici asupra situatiilor financiare ar fi fost:
La 31.12.N, societatea recunoaste cresterea de valoare printr-o reevaluare pozitiva:
Anulam amortizarea cumulata: 2813 = 2131 90.000
Inreg. castigul din reevaluare: 2131 = 105 30.000
Valoarea instalatiei in sit. pozitiei financiare la sf. anului N = 240.000 um
Amortizarea aferenta ex. N+1 = 240.000/3.5 ani = 68.571 um
Val. ctb. la sfarsitul anului N+1 = 240.000 – 68.571 = 171.429 um
Val. recuperabila la 31.12.N+1 = 120.000
 Depreciere a instalatiei – 171.429 – 120.000 = 51.429 um
Rezerva din reevaluare disponibilala sf.anului N+1 = 30.000 – 30.000/3.5 ani = 30.000 – 8.571
= 21.429
% = 2131 51.429
105 21.429
1
6
655 30.000
Val. instalatiei in sit. pozitiei financiare = 120.000
Dacă o entitate nu poate estima valoarea recuperabilă a unui activ izolat, aceasta trebuie să
determine valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie de care aparţine activul.
Aceasta este cel mai mic grup de active care, prin utilizarea lor continuă, generează intrări de
trezorerie foarte independente.
Valoarea recuperabilă a unei UGT este valoarea cea mai mare dintre valoarea justă diminuată
cu cheltuielile de vânzare şi valoarea de utilitate a UGT. Valoarea contabilă a unei UGT
trebuie să fie determinată în mod coerent cu maniera în care este determinată valoarea sa
recuperabilă. Pentru efectuarea testului de depreciere, fondul comercial trebuie alocat, de la
data achiziţiei, UGT care se aşteaptă să beneficieze de sinergia operaţiei de grupare. O UGT
căreia i-a fost alocat un fond comercial trebuie să fie testată pentru depreciere anual,
indiferent dacă există sau nu indicii de depreciere, prin compararea valorii contabile cu
valoarea sa recuperabilă.
Deprecierea constatată pentru o UGT trebuie să fie alocată pentru a reduce valoarea contabilă
a activelor unităţii respective, în următoarea ordine:
- mai întâi pentru a reduce valoarea contabilă a fondului comercial alocat UGT;
- apoi, celorlalte active ale unităţii, în funcţie de ponderea fiecărui activ în totalul UGT.
O entitate nu trebuie să reducă valoarea contabilă a unui activ sub valoarea cea mai mare
dintre:
a) valoarea justă minus costurile de vânzare (dacă poate fi determinată); b) valoarea de utilitate
(dacă poate fi determinată);şi c) zero.
Aplicaţia 3
La 31 decembrie N există indicii că un echipament tehnologic s-a depreciat. Acesta a fost pus
în funcţiune la 30 decembrie N-3 la o valoare contabilă de intrare de 500.000 lei, amortizabil
liniar, cu o durată de utilizare estimată de 10 ani. Acesta face parte din aceeeşi UGT cu un
teren a cărui valoare contabilă este de 100.000 lei şi o clădire achiziţionată în decembrie N-4
la un cost de achiziţie de 687.500, amortizată liniar pe 20 de ani.
Valoarea de utilitate a UGT este estimată la 700.000 lei, iar valoarea justă minus costurile de
vânzare la 500.000 lei. Nu există un fond comercial care poate fi ataşat raţional acestei UGT.
Aplicatia 3 REZOLVARE:
29.06.N achizitie echipamente = 65.000
2131 = 404 65.000
-transport si punere in functiune:
2131 = 401 7.500
Val. de intrare echipament = 65.000 + 7.500 = 72.500 um
Amortizarea anuala = 72.500/5 ani = 14.500 um
La 31.12.N, amortizarea aferenta anului N = 14.500*6/12 = 7.250 um
Valoarea echipamentului in sit. pozitiei financiare = 72.500 – 7.250 = 65.250 um
Val.contabila a echipamentului la sf. anului N+1 = 65.250 – 14.500 = 50.750
Val. justa echipament la 31.12.N+1 = 54.950 um
 Castig din reevaluare = 54.950 – 50.750 = 4.200 um
Inregistram reevaluarea:
1
7
-anulam amortizarea cumulata:
2813 = 2131 (7.250 + 14.500) = 21.750
-inreg. castigul din reevaluare:
2131 = 105 4.200
Valoarea echipamentului in sit.pozitiei financiare la 31.12.N+1 = 54.950
Rezerva din reevaluare = 4.200
Situatia rezultatului global: ch. cu amortizarea = 14.500, castig din reevaluare = 4.200
Valoarea amortizabila pentru durata ramasa = 54.950
Amortizarea aferenta ex. N+2 = 54.950/3.5 ani = 15.700 um
6811 = 2813 15.700
Rezerva din reevaluare transferat in rezultat reportat aferent surplusului din reevaluare realizat
in anul N+2 = 15.700 – 14.500 = 1.200 sau 4.200/3.5 ani = 1.200
105 = 1175 1.200
Valoarea echipamentului in sit. pozitiei financiare la 31.12.N+2 = 54.950 – 15.700 = 39.250
Rezerva din reevaluare disponibila = 4.200 – 1.200 = 3.000
Rezultat reportat din surplus din reevaluare realizat = 1.200
Amortizarea aferenta ex. N+3 = 15.700
Val. contabila a echipamentului la sf. anului N+3 = 39.250 – 15.700 = 23.550
Valoarea rezervei din reevaluare disponibile la 31.12.N+3 = 3.000 – 1.200 = 1.800
Valoarea justa echipament la 31.12.N+3 = 21.000
 Pierdere de valoare = 23.550 – 21.000 = 2.550 um
Reevaluare negativa: se va inregistra prin diminuarea rezervei din reevaluare disponibile si
diferenta pe cheltuieli:
% = 2131 2.550
105 1.800
655 750
Valoarea echipamentului in sit.pozitiei financiare la 31.12.N+3 = 21.000
Amortizarea aferenta anului N+4 = 21.000/1.5 ani = 14.000
6811 = 2813 14.000
Valoarea ctb. a echipamentului la sf. anului N+4 = 21.000 – 14.000 = 7.000
Valoarea justa a echipamentului N+4 = 5.000
 Pierdere de valoare = 7.000 – 5.000 = 2000, reevaluare negativa:
655 = 2131 2.000
Vanzarea echipamentului, iulie N+5:
461 = 7583 800
Descarcarea din gestiune:
Sold cont 2131 = 54950 – 2.550 -2000 = 50.400
Sold cont 2813 = 15.700*2+14.000+5.000 = 50.400
2813 = 2131 50.400
Aplicaţia 4
Pentru aplicaţia 6 presupunem că pentru echipamentul tehnologic poate fi determinată
valoarea justă minus costurile asociate cedării şi că aceasta este de 275.000 lei.
Aplicatia 4 REZOLVARE
Metoda de evaluare ulterioara cost istoric
Val. de intrare echipament = 72.500 um
1
8
Amortizarea aferenta ex. N= 7.250
La 31.12.N, val. echipament in sit. pozitie financiare = 72.500 – 7.250 = 65.250 um
31.12.N+1 , val.contabila echipament = 65.250 – 14.500 = 50.750
Val. justa echipament la 31.12.N+1 de 54.950 – nu se va recunoaste: metoda costului istoric
In situatia pozitiei financiare, echipamentul va fi prezentat la valoare ctb. = 50.750
Valoarea contabila a echipamentului la 31.12.N+2 = 50.750 – 14.500 = 36.250 um
Amortizarea afenta ex. N+3 = 14.500
Val. ctb.echipament la 31.12.N+3 = 36.250 -14.500 = 21.750
Val. justa echipament la 31.12.N+3 = 21.000
 Depreciere a achipamentului = 21.750 -21.000 = 750
Inreg. deprecierea, printr-o ajustare pentru depreciere:
6813 = 2913 750
In situatia pozitiei financiare la 31.12.N+3, echipamentul va fi 21.000 = 72500 –
(7.250+14.500*3)-750
Valoarea amortizabila incepand cu ex.N+4 = 21.000
Amortizarea aferenta ex. N+4 = 21.000/1.5 ani = 14.000
Val. ctb. a echipamentului la sf. anului N+4 = 21.000 – 14.000 = 7.000
Val. justa la sf. anului N+4 = 5.000
 Depreciere de 2.000
Inreg. deprecierea :
6813 = 2913 2.000
Val. echipamentului in situatia pozitiei financiare la sf. anului N+4 = 5.000
Vanzarea echipamentului:
461 = 7583 800
Descarcarea din gestiune a echipamentului:
Sold cont 2131 = 72.500
Sold cont 2813 = 7.250 + 14.500*3 + 14.000 + 5.000 =69.750
Sold cont 2913 = 750 + 2.000 = 2.750
% = 2131 72.500
2813 69.500
2913 2.750
Aplicaţia 5
Dacă valoarea echipamentului tehnologic din aplicaţia anterioară este estimată la 330.000 lei
cum se va aloca pierderea de valoare a UGT?
Valoarea contabilă a unui activ, majorată ca urmare a reluării unei pierderi de valoare nu
trebuie să fie mai mare decât valoarea contabilă ce ar fi fost determinată, dacă, în cursul
exerciţiilor anterioare, nici o pierdere de valoare nu ar fi fost contabilizată pentru acel activ.
Reluarea unei perderi de valoare pentru o UGT trebuie să fie repartizată pentru a majora
valoarea contabilă a altor active ale unităţii decât fondul comercial, la nivelul proratei valorii
contabile a fiecăruia dintre activele unităţii. Deprecierea recunoscută pentru fondul comercial
nu poate fi reluată în exerciţiile următoare.
1
9
Aplicaţia 6
La sfârşitul exerciţiului N pentru o UGT se cunosc următoarele informaţii: instalaţie, cost de
achiziţie 200.000 lei, durata de utilizare 10 ani, amortizare liniară; teren – cost de achiziţie
100.000 lei, clădire – cost de achiziţie 500.000 lei, durata de utilitate 20 de ani, amortizare
liniară. Valoarea recuperabilă a UGT este de 405.000 lei. La 31 decembrie N+1, valoarea
recuperabilă a UGT este estimată la 780.000 lei.
Aplicaţia 7
Pentru societatea A, prezentată în cadrul aplicaţiei 8, la sfârşitul anului N+4, se estimează
valoarea recuperabilă la 56.000 u.m.
Activele suport sunt alte active decât fondul comercial, care contribuie la fluxurile de
trezorerie viitoare, atât ale UGT examinate cât şi ale altor UGT. Pentru a testa deprecierea
unei UGT, o entitate trebuie să identifice toate activele suport legate de UGT examinată.
Dacă o parte din valoarea contabilă a activului suport:
- Poate fi alocată pe o bază rezonabilă şi permanentă UGT, se va compara valoarea
contabilă a UGT (inclusiv valoarea contabilă a activului suport alocat) cu valoarea
recuperabilă a acesteia
- Nu poate fi alocată pe o bază rezonabilă şi permanentă UGT, atunci trebuie: să
compare valoarea contabilă (exclusiv activul suport) cu valoarea recuperabilă şi să
recunoască orice depreciere constatată; să identifice cel mai mic grup de UGT care
includ unitatea analizată, grup căruia să-i poată fi alocat pe o bază rezonabilă şi
permanentă o parte din valoarea contabilă a activului suport şi să compare valoare
contabilă a grupului de UGT (inclusiv partea din valoarea contabilă a activului suport
alocat) cu valoarea recuperabilă a acestuia şi să recunoască orice depreciere
constatată.
Aplicaţia 8
Societatea A are la sfârşitul anului N trei UGT: X, Y şi Z. Nu există fond comercial. Valorile
contabile la sfârşitul anului N sunt: 200.000 u.m., 300.000 u.m. şi 400.000 u.m. Societatea are
şi o clădire în care se află sediul societăţii, cu o valoare contabilă de 300.000 u.m. şi un centru
de cercetare cu o valoare contabilă de 100.000 u.m. Clădirea se alocă UGT în funcţie de
valoarea contabilă, iar centrul de cercetare nu poate fi alocat pe o bază raţională unei UGT.
Durata rămasă de utilizare: 5 ani pentru X, 10 ani pentru Y şi 15 ani pentru Z. Valoarea
recuperabilă la sfârşitul anului N: 240.000 u.m. pentru X, 360.000 u.m. pentru Y şi 570.000
u.m., iar pentru societatea A 1.350.000 u.m.
Aplicatia 8  REZOLVARE :
Cladire-activ suport a carui valoare contabila poate fi alocata rational si permanent celor 3
UGT; X, Y si Z
Elemente UGT X UGT Y UGT Z Cladire
Val. contabile 200.000 300.000 400.000 300.000
DU ramasa 5 ani 10 ani 15 ani
Factor de 5/5 = 1 10/5 = 2 15/5 = 3
ponderare
Val.ctb. 200.000*1 = 300.000*2 = 400.000*3 = Val. ctb a
ponderata a 200.000 600.000 1.200.000 UGT exclusiv
UGT val. cladirii =
2
0
2.000.000
Val.ctb a = 300.000* =300.000 * =300.000 * 300.000
cladirii alocata 200.000/2.000.000 600.000/2.000.000 1.200.000/2.000.000
pe fiecare = 30.000 = 90.000 = 180.000
UGT
Val. ctb a = 200.000 + = 300.000 + =400.000 + 180.000 1.200.000
UGT inclusive 30.000 = 230.000 90.000 = 390.000 = 580.000
val.ctb. a
activului
suport cladire
Val. 240.000 360.000 570.000
recuperabila a
UGT
Depreciere Nu exista 30.000 10.000
UGT depreciere
Societatea va inregistra depreciere pentru cele doua UGT Y si Z

6813 = % 40.000
29_Y 30.000
29_Z 10.000
Dupa recunoasterea deprecierii celor 2 UGT Y si Z, valoarea contabila a celor 3 UGT,
inclusive activul suport cladire, devine:
X = 230.000
Y = 360.000
Z = 570.000
Total valoare contabila a celor 3 UGT, inclusiv activul suport cladire = 1.160.000
Val. contabila a societatii A = 1.160.000 + 100.000 = 1.260.000 um
Val. recuperabila a societatii A = 1.350.000 um
 Nu exista depreciere pentru societatea A
2
1

21.11-27.11 Suport Curs IAS IFRS IAS 16 IAS 36 UGT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

21.11-27.11 Suport Curs IAS IFRS IAS 16 IAS 36 UGT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prelucră ri şi opţiuni generate de aplicarea IAS/IFRS 2023

Lector univ. dr. Daniela Ciolpan

IAS 16 Imobilizări corporale

Obiectiv – prescrie tratamentul contabil al imobilizărilor corporale în momentul recunoaşterii

Imobilizările corporale sunt acele active tangibile care:

Recunoaşterea imobilizărilor corporale

Costul unei imobilizări corporale cuprinde:

Evaluare ulterioară recunoaşterii iniţiale

Pentru evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale a imobilizărilor corporale, o companie va

 Dacă valoarea contabilă a unui activ se diminuează ca urmare a unei

Potrivit OMFP 2844/2016 în cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale,

Amortizarea imobilizărilor corporale (ambele modele)

Durată de viață utilă = pe ce perioadă? - este:

Alocarea sistematică = cum, prin ce metodă? – metoda de amortizare: trebuie să reflecte

- un mijloc de transport cu o valoare de intrare de 12.000 u.m, dat în funcţiune în urmă cu 2

Scoaterea din funcţiune şi cesiunea imobilizărilor corporale

Aplicatia 1/pg.5 REZOLVARE

IAS 36 Deprecierea activelor

valoarea de piaţă a activului, schimbări nefavorabile în mediul economic, tehnologic, juridic

Exemplu/ pag.6 REZOLVARE

Pierderea de valoare ca urmare a unei deprecieri se va contabiliza de către companie în contul

- un teren, achiziţionat în urmă cu 5 ani la un cost de achiziţie de 50.000 u.m., reevaluat

Reluarea (diminuarea) unei pierderi de valoare

Reluarea (diminuarea) unei pierderi de valoarea se va contabiliza atunci când valoarea

Daca societatea utilizeaza pentru evaluarea ulterioara a instalatiilor, politica de reevaluare,

Societatea va inregistra depreciere pentru cele doua UGT Y si Z

S-ar putea să vă placă și