Tema.

Finanţarea mijloacelor fixe

1. Caracteristica generală a imobilizărilor necorporale şi corporale

2. Fondul de amortizare - rolul și destinația. Metode de calcul a fondului de uzură
3. Surse de finanţare a imobilizărilor corporale
4.Indicatorii de apreciere a utilizării potenţialului tehnic al întreprinderii

1. Caracteristica generală a imobilizărilor necorporale şi corporale

(SNC”Imobilizări necorporale şi corporale”)
Imobilizările (activele pe termen lung) se caracterizează prin următoarele:
1. au o durată de funcţionare utilă mai mare de 1 an;
2. sunt utilizate în procesul de producţie;
3. sunt utilizate pe parcursul a mai multor cicluri de producţie.

Conform SNC sunt evidenţiate:

Imobilizări – active deţinute pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an în
activitatea entităţii sau pentru a fi transmise în folosinţă terţilor.
Imobilizări corporale – imobilizări sub formă de mijloace fixe, terenuri, imobilizări
corporale în curs de execuţie şi resurse minerale.
Imobilizări corporale în curs de execuţie – imobilizări corporale procurate sau aflate în
procesul de creare şi de pregătire pentru utilizare după destinaţie, până la transmiterea lor în
exploatare.
Imobilizări necorporale – imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă materială,
identificabile şi controlabile de entitate.
Imobilizări necorporale în curs de execuţie – imobilizări necorporale procurate sau aflate
în procesul de creare şi de pregătire pentru utilizare după destinaţie precum şi imobilizările
necorporale interconexate cu alte imobilizări care necesită lucrări de pregătire pentru utilizare
după destinaţie.
Mijloace fixe – imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora
depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală sau pragul de semnificaţie stabilit de
entitate în politicile contabile.
Resurse minerale – imobilizări corporale sub forma de costuri capitalizate ale lucrărilor de
explorare (pregătire spre extracţie), pentru care este demonstrată fezabilitatea tehnică şi
viabilitatea comercială.
Terenuri – imobilizări corporale sub formă de teritorii funciare (de pământ) deţinute de
entitate cu drept de proprietate sau primite în arendă financiară (leasing financiar) pentru a fi
folosite în activitatea entităţii.
Sunt:
Imobilizări amortizabile – imobilizări aflate în exploatare care au o durată de utilizare certă
(limitată) şi pentru care se calculează amortizarea.
Imobilizări neamortizabile – imobilizări care au o durată de utilizare incertă (nelimitată)
sau care se află în curs de execuţie.

Conform SNC imobilizările (activele pe termen lung) se împart în:

a. necorporale;
b. corporale;
c. active financiare.
 a) imobilizările necorporale reprezintă active pecuniare care nu îmbracă o formă materială,
pot fi utilizate o perioadă mai mare de 1 an în activităţile întreprinderii sau sunt destinate pentru
a fi predate în folosinţă (închiriate) persoanelor juridice sau fizice.
Active pecuniare sunt totalitatea de drepturi juridice în urma folosirii cărora întreprinderea
obţine anumite avantaje economice.
Componentele imobilizărilor nemateriale sunt:
 Licenţe
 Brevete
 Francizele
 Mărcile de comerţ.
b) imobilizările corporale lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, pot fi
utilizate o perioadă mai mare de 1 an în activitatea economico-financiară a întreprinderii.
Componentele sunt:
o Imobilizări corporale în curs de execuţie;
o Terenuri;
o Mijloace fixe;
o Resurse naturale.
Desfăşurarea activităţii unei întreprinderi reclamă existenţa unor instrumente ce constituie
parte integrantă a aparatului de producţie şi a patrimoniului întreprinderii cunoscute sub
denumirea de mijloace fixe.
Mijloacele fixe din punct de vedere material se concretizează în maşini, utilaje, clădiri, ş.a. şi
formează baza tehnică a întreprinderii.
Mijloacele fixe reprezintă acea parte a aparatului de producţie care se consumă treptat şi îşi
transmit valoarea sa asupra produselor şi serviciilor.
c) activele financiare cuprind investiţiile întreprinderii, valori mobiliare a altor întreprinderi.
Scopul acestor investiţii este utilizarea mijloacelor libere sau controlul asupra acţiunilor altor
întreprinderi.
Sursele de finanţare a mijloacelor fixe sunt:
- fondul de producţie;
- investiţiile;
- creditele bancare.

2. Amortizarea (uzura). Metode de calcul a amortizării

Amortizarea mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii uzurabile a
mijloacelor fixe pe perioade de gestiune în decursul duratei de funcţionare utilă.
Principalele trăsături ale amortizării sunt:
1) nu toate activele imobilizate se uzează, respectiv se se calcula amortizarea (excepţie fac:
fondurile bibliotecare, valori muzeale şi de artă, active în curs de execuţie);
2) este rezultatul acţiunii factorilor climaterici şi a intensităţii utilizării (uzura fizică);
3) poate fi şi un rezultat al dezvoltării progresului tehnico-ştiinţific (uzura morală).

Scopurile amortizării sunt:

a) de a recupera banii investiţi;
b) de a avea bani pentru reproducerea mijloacelor fixe;
c) de a include în costuri o parte din valoarea mijloacelor fixe.

Există următoarele elemente care se iau în considerare pentru calcularea amortizării

mijloacelor fixe:
 1. costul mijlocului fix, care include preţul de cumpărare plus cheltuielile de transport şi de
instalare.
2. durata de funcţionare utilă reprezintă:
 Perioada pe parcursul căreia întreprinderea prevede utilizarea activului;
 Cantitatea unităţilor de producţie pe care întreprinderea planifică să le obţină din
utilizarea obiectului.
Durata probabilă de utilizare a unui obiect de mijloace fixe se determină de către entitate
luând în considerare: modul de utilizare a obiectului, starea reală a acestuia şi uzura fizică
preconizată, care depinde de condiţiile de exploatare (numărul de ture/schimburi în care se
utilizează obiectul, programul de reparaţii practicat de entitate), învechirea (uzura) morală a
obiectului, restricţiile juridice privind posibilitatea folosirii obiectului, cum ar fi termenul
contractului de leasing etc.

3. valoarea reziduală reprezintă valoarea pe care întreprinderea prevede să o obţină la

expirarea duratei de funcţionare utilă.
4. valoarea amortizabilă este egală cu diferenţa dintre costul mijlocului fix şi valoarea
reziduală.

Se cunosc următoarele metode de calcul a amortizării:

Metoda liniară
Suma amortizării nu depinde de intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul

Valoarea amortizabilă
Suma amortizării =
Nr. de ani de funcţionare utilă

Valoarea amortizabilă = Costul de intrare – Valoarea reziduală

Valoarea amortizabilă a obiectului va fi repartizată uniform pe parcursul duratei de
funcţionare utilă.
Norma amortizării = 100 / nr. de ani de funcţionare utilă

Problema 1
Întreprinderea „Stejar” a pus în funcţiune un utilaj, a cărui cost de intrare este de 6 000 lei,
valoarea reziduală – 300 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani, norma amortizării – 20%
(100/5).
Se cere să se calculeze suma amortizării anuale, amortizarea acumulată şi valoarea contabilă.
1. Valoarea amortizabilă = 6 000 – 300 = 5 700 lei
2. Suma amortizării anuale = 5 700 / 5 = 1 140 lei

Perioada Cost de Amortizarea amortizarea Valoarea

intrare anuală cumulată contabilă
1 2 3 4 5=2-4
La data punerii în
funcţiune 6 000 - - 6 000
I 6 000 1 140 1 140 4 860
II 6 000 1 140 2 280 3 720
III 6 000 1 140 3 420 2 580
 IV 6 000 1 140 4 560 1 440
V 6 000 1 140 5 700 300

Metoda unităţilor de producţie

Amortizarea se calculează ţinând cont numai de volumul produselor fabricate, kilometrajul
parcurs ş.a.
1. se află amortizarea ce revine unei unităţi de producţie = valoarea amortizabilă / capacítatea
de fabricare a utilajului;
2. apoi amortizarea ce revine unei unităţi se * cu nr. de produse fabricate în fiecare an şi
aflăm uzura anuală.

Problema 2

Întreprinderea „Sigma” a pus în funcţiune un utilaj cu costul de intrare 6000 lei, valoarea
amortizabilă – 300 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani. Utilajul are capacitatea de a fabrica 50
000 piese. Întreprinderea a fabricat în anul I - 7 500; II – 11 000; III – 14 000; IV – 12 000;
V – 5 500.
Să se calculeze Amortizarea anuală, Amortizarea cumulată şi valoarea contabilă
Amortizarea pe unitate de produs = 5 700 / 50 000 = 0,114 lei
Perioada Cost de Cantitatea Amortizarea Amortizarea Valoarea
intrare pieselor anuală cumulată contabilă
fabricate
1 2 3 4 = 3* 0,114 5 6=2-5
La data punerii
în funcţiune 6 000 - - - 6 000
I 6 000 7 500 855 855 5 145
II 6 000 11 000 1 254 2 109 3 891
III 6 000 14 000 1 596 3 705 2 295
IV 6 000 12 000 1 368 5 073 927
V 6 000 5 500 627 5 700 300

Metodele accelerate se bazează pe presupunerea că unele mijloace fixe funcţionează mai

efectiv atât timp cât sunt noi.

Metoda degresivă cu rata descrescătoare (cumulativă)

Amortizarea se calculează prin produsul unui coeficient şi valoare amortizabilă.
Coeficientul pt. I an = ultimul an / suma anilor duratei de funcţionare utilă

Problema 3

Întreprinderea „Sigma” a pus în funcţiune un utilaj cu costul de intrare 6000 lei, valoarea
reziduală – 300 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani.

Să se calculeze Amortizarea anuală, Amortizarea cumulată şi valoarea contabilă.

1. Suma anilor duratei de funcţionare = 5+4+3+2+1 = 15

 2. Coeficientul pt. I an = 5 / 15 = 0,33
Coeficientul pt. II an = 4 / 15 = 0,27
Coeficientul pt. III an = 3 / 15 = 0,2
Coeficientul pt. IV an = 2 / 15 = 0,13
Coeficientul pt. V an = 1 / 15 = 0,07
3. uzura I an = 0,33 * 5 700 = 1 881

Perioada Costul de Coeficientul Amortizarea Amortizarea Valoarea de

intrare anuală cumulată bilanţ
1 4 = 3* val.
2 3 5 6=2-5
uzurabilă
La data punerii
în funcţiune 6 000 - - - 6 000
I 6 000 0,33 1 881 1 881 4 119
II 6 000 0,27 1 539 3 420 2 580
III 6 000 0,2 1 140 4 560 1 440
IV 6 000 0,13 741 5 301 699
V 6 000 0,07 399 5 700 300

Metoda de diminuare a soldului (soldului degresiv)

Amortizarea se calculează în baza normei de amortizarea după metoda liniară, majorată nu
mai mult de 2 ori. Amortizarea se calculează din valoarea contabilă, numai în ultimul an se ia în
considerare valoarea rezisuală.
Amortizarea în ultimul an = valoarea contabilă – valoarea reziduală
Problema 4
Întreprinderea „Stejar” a pus în funcţiune un utilaj, a cărui cost de intrare este de 6 000 lei,
valoarea reziduală – 300 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani, norma amortizării– 20%
(100/5), întreprinderea a hotărât să dubleze norma de amortizare, devenind 40% (2*20%).
Perioada Cost de Amortizarea anuală Amortizarea Valoarea
intrare cumulată contabilă
1 3=0,4 * val. contabilă a
2 4 5=2-4
anului precedent
La data punerii în
funcţiune 6 000 - - 6 000
I 6 000 0,4*6 000= 2 400 2 400 3 600
II 6 000 0,4*3 600=1 440 3 840 2 160
III 6 000 0,4*2 160=864 4 704 1 296
IV 6 000 0,4*1 296=518 5 222 778
V 6 000 478 (778-300) 5 700 300

SNC defineşte si Derecunoaşterea

1. Imobilizările se derecunosc la ieşirea acestora în cazul:
1) lichidării din motivul uzurii fizice şi/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor
naturale etc.;
2) transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vânzare, în baza unui contract de leasing financiar,
schimb, donaţie etc.
 3. Surse de finanţare a imobilizărilor corporale
Sursele de finanţare a activelor pe termen lung se pot distinge în două categorii: interne şi
externe.
Sursele interne includ: profitul operaţional, amortizarea, intrările de numerar de pe urma
vinderii stocurilor, recuperarea creanţelor, vinderea imobilizărilor.
Sursele externe includ: acţiunile simple, acţiunile privilegiate, datoriile pe termen lung,
leasing-ul.

4. Indicatorii de apreciere a utilizării potenţialului tehnic al întreprinderii

rata imobilizarilor = active imobiliyate ≤ 2

1. total active 3

Ponderea ridicată a acestui indicator poate crea dificultăţi privind achitarea datoriilor
curente.
amortizarea acumulată
coeficientul de amortizare acumulată =
2. valoarea contabilă a mijloacelor fixe
Nivelul ridicat al acestui coeficient semnifică un proces de reînnoire lent, ce se reflectă
negativ în gradul de eficienţă a utilizării mijloacelor fixe. Mărimea lui mai mare de 50% indică
necesitatea modernizării.

coeficientul de utilitate =
valoarea contabilă - amortizarea acumulată
3. valoarea contabilă a mijloacelor fixe

Cu cât acest coeficient este comparativ mai aproape de 1 cu atât acesta reflectă o stare
funcţională mai bună a mijloacelor fixe.

coeficientul de reînnoire a MF =
valoarea MF intrate în perioada raportată
4. valoare MF la sfâeşitul perioadei

Reflectă cota mijloacelor fixe noi intrate în valoarea totală a mijloacelor fixe existente la
sfârşitul perioadei raportate. Se determină pentru aprecierea mişcării mijloacelor fixe.

compozitia tehnologică a MMF =

Maşini, utilaje, instalaţii de transmisie
5. total mijloace fixe

Acest indicator se mai numeşte ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe.
Creşterea acestui indicator influenţează pozitiv asupra randamentului mijloacelor fixe.

randamentul mijloacelor fixe =

rezultatul operational
6. valoarea medie anuală a mijloacelor fixe
Indică cât profit se obţine de la 1 leu investit în mijloace fixe

Problema 1
Întreprinderea „Stejar” a pus în funcţiune un utilaj, a cărui valoare de inventar este de 16
435 lei, valoarea rămasă probabilă – 1 035 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani, norma uzurii –
20%. Să se calculeze suma uzurii anuale, uzura acumulată şi valoarea de bilanţ conform metodei
liniare.
Rezolvare:
Valoarea uzurabilă = 16 435 – 1 035 = 15 400 lei
Suma uzurii anuale = 15 400 / 5 = 3 080 lei
Valoarea de Uzura Valoarea de
Perioada Uzura anuală
inventar cumulată bilanţ
1 2 3 4 5=2-4
La data punerii în
16 435 - - 16435
funcţiune
I 16 435 3 080 3 080 13 355
II 16 435 3 080 6 160 10 275
III 16 435 3 080 9 240 7 195
IV 16 435 3 080 12 320 4 115
V 16 435 3 080 15 400 1 035

Problema 2
Întreprinderea „Sigma” a pus în funcţiune un utilaj cu valoarea de inventar de 11 720 lei,
valoarea rămasă probabilă – 890 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani. Utilajul are capacitatea
de a fabrica 95 000 piese. Întreprinderea şi-a propus să producă în anul I - 15 500 piese; II - 21
500 piese; 32 400 piese; IV - 17 000 piese; V - 8 600 piese.
Să se calculeze uzura anuală, uzura cumulată şi valoarea de bilanţ, conform metodei în
raport cu volumul de produse fabricate
Rezolvare:
1. Valoarea uzurabilă = 11 720 – 890 = 10 830 lei
2. Uzura pe unitate de produs = 10 830 / 95 000 = 0,114 lei

Perioada Valoarea de Cantitatea pieselor Uzura Uzura Valoarea

inventar fabricate anuală cumulată de bilanţ
1 2 3 4 = 3*0,114 5 6=2–5
La data
punerii în 11 720 - - - 11 720
funcţiune
I 11 720 15 500 1 767 1 767 9 953
II 11 720 21 500 2 451 4 218 7 502
III 11 720 32 400 3 693.6 7 911.6 3 808.4
IV 11 720 17 000 1 938 9 849.6 1 870.4
V 11 720 8 600 980.4 10 830 890

Problema 3
Întreprinderea „Signal” a pus în funcţiune un utilaj cu valoarea de intrare 5 700 lei,
valoarea rămasă probabilă – 500 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani.
 Să se calculeze uzura anuală, uzura cumulată şi valoarea de bilanţ, conform metodei ratei
descrescătoare.
Rezolvare:
1. Suma anilor duratei de funcţionare = 5+4+3+2+1 = 15
2. Norma de uzură anuală:
anul I = 5115 = 0,33
anul II =4/15 = 0,27
anul III = 3/15 = 0,2
anul IV = 2/15 = 0,13
anul V= 1/15 = 0,07
3. Valoarea uzurabilă = 5 700 – 500 = 5 200 lei
4. Uzura anul I = 0,33 * 5 200 - 1 716 lei

Perioada Valoarea Cantitatea Uzura anuală Uzura Valoare

de pieselor fabricate cumulată a de
inventar bilanţ
1 2 3 4= 5 6=2–5
3*val.uzurabilă
La data
punerii în 5 700 - - - 5 700
funcţiune
I 5 700 0,33 1 767 1 767 3 984
II 5 700 0,27 1 404 3 120 2 580
III 5 700 0,2 1 040 4 160 1 540
IV 5 700 0,13 676 4 836 864
V 5 700 0,07 364 5 200 500

Problema 4
Întreprinderea „Market” a pus în funcţiune un utilaj, a cărui valoare de intrare este de 12
000 lei, valoarea rămasă probabilă – 600 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani, norma uzurii –
20% (100/5), întreprinderea a hotărât să dubleze norma de uzură.
Să se calculeze uzura anuală, uzura cumulată şi valoarea de bilanţ, conform metodei
soldului degresiv.

Perioada Valoarea de Uzura anuală Uzura Valoarea de

inventar cumulată bilanţ
1 2 3 = 0,4*col 5 4 5=2–4
La data
punerii în 12 000 - - 12 000
funcţiune
I 12 000 0,4*12 000=4800 4 800 7 200
II 12 000 0,4*7 200=2 880 7 680 4 320
III 12 000 0,4*4 320=1 728 9 408 2 592
IV 12 000 0,4*2 592=1036,8 10 444,8 1 555,2
V 12 000 955,2 (1 555,2 - 600) 11 400 600
 Probleme propuse spre rezolvare
Problema 1
Întreprinderea „Exim” a pus în funcţiune un utilaj a cărui valoare de intrare este de 91
000 lei, valoarea rămasă probabilă – 12 250 lei, durata de funcţionare utilă – 6 ani.
Să se calculeze, prin metoda liniară: uzura anuală, uzura cumulată şi valoarea de bilanţ.
Prezentaţi rezultatele în tabel.

Problema 2
Întreprinderea „Albinuta” a pus în funcţiune un utilaj a cărui valoare de intrare este de
54 000 lei, valoarea rămasă probabilă – 4 800 lei, durata de funcţionare utilă – 6 an. Utilajul
are capacitatea de a producere 600 000 piese. Întreprinderea a planificat producerea pe ani,
după cum urmează: în anul I – 80 000 piese; II – 120 000 piese: III – 135 000 piese; IV – 165
000 piese; V – 78 000 piese; VI – 22 000 piese.
Să se calculeze uzura anuală prin metoda în raport cu volumul de produse fabricate,
uzura cumulate şi valoarea de bilanţ.

Problema 3
Întreprinderea „X” a pus în funcţiune un utilaj a cărui valoare de intrare este de 75 000
lei, valoarea rămasă probabilă – 3 000 lei, durata de funcţionare utilă – 4 ani. Să se calculeze
fondul de uzură anual şi total prin metoda ratei descrescătoare.

Problema 4
Întreprinderea „Fox” a pus în funcţiune un utilaj a cărui valoare de intrare este de 55
000 lei, valoarea rămasă probabilă – 5 000 lei, durata de funcţionare utilă – 8 ani. Să se
calculeze uzura anuală, uzura cumulate şi valoarea de bilanţ (în tabel) folosind metodele
cunoscute de calcul al uzurii mijloacelor fixe.

Problema 5
Întreprinderea „Z" a pus în funcţiune un utilaj, a cărui valoare de intrare este de 38 200
lei, valoarea rămasă probabilă – 2 200 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani, norma uzurii –
20%. Întreprinderea a hotărât să dubleze norma de uzură, devenind 40%. Să se calculeze
uzura anuală, uzura cumulată şi valoarea de bilanţ, utilizând metoda soldului degresiv.

Problema 6
Să se determine fondul de uzură prin metoda soldului degresiv cu rata descrescătoare
(cumulative), cunoscând următoarele date:
Valoarea iniţială a utilajului – 72 500 lei:
Durata normată de funcţionare a utilajului – 5 ani:
Valoarea probabilă rămasă – 2 500 lei.

Problema 7
Să se determine fondul de uzură prin metoda soldului degresiv, cunoscând următoarele
date:
Valoarea de inventar a utilajului – 62 500 lei:
Durata normată de funcţionare a utilajului – 5 ani:
Valoarea probabilă rămasă – 2 500 lei.