Contabilitatea activelor materiale pe termen

lung
1. Noţiunea, clasificarea, constatarea şi evaluarea
activelor materiale pe termen lung
2. Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
3. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe
4. Contabilitatea reparaţiilor mijloacelor fixe
5. Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe
6. Contabilitatea altor active pe termen lung
 Actele normative de bază privind contabilitatea şi
impozitarea mijloacelor fixe
 Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.338 din 21.03.2003
(Monitorul Oficial, nr 62-66, 2003)
 SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al RM nr.174
din 25.12.1997 (Contabilitate şi audit, nr1, 1998)
 Comentariile privind aplicarea SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, aprobat prin Ordinul
Ministerului Finanţelor al RM nr.68 din 25.06.2001 (Contabilitate şi audit, nr.8, 2001)
 Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin
Ordinul Ministerului Finanţelor al RM nr.289 din 14.03.2007 (Monitorul Oficial, nr.39-42, 2007)
 Regulamentul privind inventarierea , aprobat prin ordinul Ministerului de Finanţe al RM nr. 27 din 28.04.2004
(Monitorul Oficial, nr.123.124, 2004)
 Ordinul Ministerului de Finanţe al RM cu privire la modul de contabilizare a cheltuielilor aferente schimbului
anvelopelor şi acumulatoarelor la mijloacele de transport nr.87 din 23.12.2004
 Normele de parcurs şi exploatare a anvelopelor pentru mijloacele de transport auto, aprobate prin ordinul Ministerului
Transporturilor şi Gospodăriilor Drumurilor al RM nr.124 din 29.07. 2005 (Contabilitate şi audit, nr.9, 2005)
 Normele de consum de combustibil şi lubrifianţi în transportul auto, aprobate prin ordinul Ministerului Transporturilor
şi Gospodăriilor Drumurilor al RM nr.172din 09.12. 2005
 Instrucţiunile privind modul de completare şi prelucrare a foii de parcurs pentru camion, autobuz, autoturizm, aprobate
prin Ordinul Departamentului Analize Statistice şi Sociologie al RM nr. 108 din 17.12.1998
 Legea cu privire la leasing nr. 59-XVI din 28.04.2005
 Legea cu privire la arendă nr. 861 –XII din 14.01.1992
 Legea cu privire la arendă în agrigultură nr. 198-XV din 15.05.2003
 SNC 17 „Contabilitatea arendei”, aprobat prin ordinul Ministerului de Finanţe nr. 32 din 03.03.2000
 Comentariile privind aplicarea SNC 17 „Contabilitatea arendei”, aprobat prin ordinul Ministerului de Finanţe nr. 68 din
25.06.2001
 Contabilitate financiara, coord. A. Nederita, Chisinau, ASEM, 2003
 Contabilitatea intreprinderii, coord. L. Grigoroi, Cartier, 2011, Chisinau
Componenţa activelor materiale pe
termen lung
Active
materiale
în curs de
execuţie

Active
Mijloace materiale Terenuri
fixe pe termen
lung

Resurse
naturale
 Constatarea activelor materiale pe termen lung
Prin constatare a activelor se înţelege examinarea corespunderii însuşirilor, caracteristicilor, particularităţilor de
care dispune elementul respectiv definiţiei activului material şi criteriilor stabilite în scopul contabilizării. A
contabiliza înseamnă înregistrarea şi trecerea activului la intrări în conturile respective

Întreprinderea constată obiectul în scopul contabilizării ca activ, dacă

acesta întruneşte următoarele condiţii:

există o certitudine întemeiată că, în urma utilizării

activului, întreprinderea va obţine un avantaj (profit)
economic;

valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de

certitudine

Dacă obiectul nu întruneşte condiţiile menţionate, consumurile aferente procurării sau

creării activului se consideră drept cheltuieli a perioadei de gestiune.
Evaluarea activelor materiale pe termen lung

Evaluarea

Evaluarea iniţială Evaluarea ulterioară

Are loc în momentul constatării Are loc pe parcursul utilizării
activului material pe termen activului, de regulă la
lung şi se evaluează la valoarea inventariere şi întocmirea
de intrare rapoartelor financiare
Evaluarea iniţială a activelor materiale pe termen lung
Valoarea de intrare se determină în funcţie de sursele de intrare şi natura economică
a activelor. Respectiv, valoarea de intrare se compune din:
• toate consumurile aferente creării acestora (valoarea materialelor
La crearea activelor materiale consumate, consumurile aferente retribuţiilor muncitorilor, contribuţiile
pentru asigurarea socială şi medicală, cheltuielile privind uzura şi
pe termen lung în regie proprie întreţinerea maşinilor şi mecanismelor de construcţie, o parte din
consumurile indirecte, etc.);

• – valoarea contractuală;
La creare activelor materiale
pe termen lung prin metoda de
antrepriză

• valoarea de procurare plus cheltuielile de transport, taxe vamale, plata

La procurarea activelor serviciilor de asigurare, cheltuielile aferente montajului şi instalării,
experimentare şi reglare la verificarea utilităţii activului, cheltuielile
materiale pe termen lung aferente reparaţiei şi alte cheltuieli până la aducerea activului în stare de
lucru.

• valoarea venală. Dacă nu există o valoare de piaţă real confirmată,

Activele primite cu titlu valoarea de intrare este determinată de o expertiză independentă sau la
gratuit, precum şi sub formă suma stabilită conform datelor din actele de primire-predare, cu
suplimentarea în cazurile necesare a cheltuielilor de pregătire a
de subvenţii guvernamentale activelor pentru exploatare;
Evaluarea iniţială a activelor materiale pe termen lung
rabaturile
comerciale şi
sconturile
acordate de
furnizor

În
valoarea
de intrare
nu se cheltuielile aferente
includ: înlăturării
deteriorării
taxa pe valoarea obiectelor în
adăugată perioada
transportării sau
instalării
 Exemplu 1:
 Întreprinderea procură un tractor la mâna a doua la valoarea de
cumpărarea de 66 000 lei, inclusiv TVA, cheltuielile de transport
pentru expedierea tractorului constituie 1 000 lei, TVA 20 %.
Pentru a putea fi folosit, tractorul avea nevoie de cauciucuri noi, în
valoare de 7 200 lei şi de o reparaţie capitală în valoare de 13 600
lei. Prima umplere a rezervorului său de motorină a costat 1 800
lei.

Valoarea de intrare a tractorului conform condiţiilor din exemplu

constă din:
 valoarea de cumpărare conform facturii, fără TVA - 55 000 lei;
 cheltuielile de transport - 1 000 lei;
 cheltuieli aferente schimbului de cauciucuri - 7 200 lei;
 cheltuieli aferente reparaţiei - 13 600 lei;
 Total 76 800 lei

.
 Evaluarea ulterioară.
După ce activul a fost
constatat (înregistrat la
intrări) pe parcursul
perioadei de utilizare, el
poate fi evaluat după
două metode (SNC 16):

Alternativă admisibilă, care

Recomandată de standard, care
prevede ca activul să fie evaluat în
bilanţul contabil la valoarea de
intrare diminuând-o cu suma uzurii
calculate.
prevede de a evalua activele pe
parcursul utilizării acestora la
valoarea de reevaluare. Aceasta
prezintă valoarea venală a
obiectului diminuată cu suma
uzurii calculate la data întocmirii
bilanţului.
 Metoda recomandată de SNC 16
Exemplul . Entitatea „Galacom” a procurat şi a
pus în funcţiune la 10 martie 2009 un elevator cu
valoarea de intrare de 345 000 lei. Elevatorul este
utilizat pe tot parcursul anilor 2009 şi 2010, ca
rezultat uzura acumulată la 31 decembrie 2010
reprezintă 60 375 lei.
 Entitatea va raporta în rapoartele financiare
elevatorul ca component al mijloacelor fixe la
valoarea de bilanţ egală cu 284 625 lei (345000-
60375).
 Metoda recomandată de SNC 16
 Însă trebuie de ţinut cont că în cazul în care
valoarea de bilanţ a unui oarecare obiect depăşeşte
considerabil valoarea de recuperare, întreprinderea
corectează valoarea de bilanţ până la valoarea de
recuperare, reflectând diferenţa în conformitate cu
metoda alternativă admisibilă.
Valoarea de recuperare reprezintă suma pe
care întreprinderea presupune să o recupereze ca
rezultat al utilizării activului, inclusiv valoarea
rămasă în cazul ieşirii acestuia.
 Metoda alternativă admisibilă de S.N.C. 16
 Exemplul . Conducerea unei entităţi decide să reevalueze
construcţiile sale. Activele în cauză au fost înregistrate la
valoarea de intrare de 800 000 lei şi sunt uzate pentru suma de
200 000 lei. Valoarea venală a construcţiilor determinată de
experţi este de 900 000 lei.
Conform primului procedeu de reevaluare:se calculează
raportul dintre valoarea venală şi valoarea de bilanţ a
construcţiilor: valoarea de intrare şi uzura acumulată a
construcţiilor sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de
creştere, ceea ce conduce la:valoarea de intrare reevaluată a
construcţiilor: uzura cumulată reevaluată: Total valoarea de
bilanţ 900000 lei
Conform celui de al doilea procedeu de reevaluare: se
anulează uzura acumulată prin deducerea ei din valoarea de
intrare a construcţiilor: , altfel spus uzura acumulată se egalează
cu 0, iar valoarea de intrare devine egală cu valoarea de bilanţ.
 reevaluarea valorii de bilanţ a construcţiilor:
Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
Modul de reflectare în evidenţa contabilă a intrărilor de
mijloace fixe este prevăzut de S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung” şi depinde de condiţiile şi modul de
achiziţionare şi creare.
Mijloacele fixe la întreprindere pot intra în urma: procurării
contra plată de la alte persoane fizice şi juridice, primirii cu titlu
gratuit, depunerii de fondatori sub forma de aport în capitalul
statutar, stabilirii plusurilor de mijloace fixe în urma inventarierii,
achiziţionării prin schimb, construcţiei, etc.
Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe este
considerat data punerii în funcţiune a obiectului. De la această
dată începe calcularea uzurii mijloacelor fixe. Documentul de bază
a punerii în funcţiune a obiectului este procesul-verbal de primire-
predare a mijloacelor fixe.
 Contabilitatea mijloacelor fixe
Pentru evidenţa mijloacelor fixe este folosit contul 123 “Mijloace fixe”.
Mijloacele fixe procurate de la alte persoane fizice şi juridice sunt reflectate în
contabilitate în felul următor:
 Dacă mijloacele fixe nu necesită montaj şi data punerii în funcţiune coincide cu momentul
procurării, valoarea de cumpărare, precum şi cheltuielile de procurare şi aprovizionare, sunt
incluse nemijlocit în debitul contului 123 ”Mijloace fixe”.
 Atunci când mijloacele fixe nu necesită montaj, iar data procurării acestora nu coincide cu
momentul punerii în funcţiune (de exemplu: conform condiţiilor tehnice de exploatare a
mijloacele de transport auto noi, ele pot fi incluse în componenţa mijloacelor fixe numai
după rodaj, Alt exemplu: întreprinderea a procurat în ianuarie anul curent un set de mobilă şi
l-a instalat în luna februarie,) atunci cheltuielile acumulate la achiziţionare sunt iniţial
colectate în contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”.
 La procurarea mijloacelor fixe ce necesită o perioada îndelungată până la punerea în
funcţiune (construcţia caselor, construcţia drumurilor, podurilor, fântânilor şi altor obiecte),
cheltuielile de achiziţionare iniţial sunt colectate la contul sintetic 121 ”Active materiale în
curs de execuţie”.
 La punerea în funcţiune a acestor obiecte, cheltuielile acumulate sunt decontate din
creditul contului 121 “Active materiale în curs de execuţie” în contrapartidă cu contul 123
“Mijloace fixe”.
Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
Atunci când obiectele de
mijloace fixe nu necesită
montaj, iar momentul
achiziţionării coincide cu
momentul punerii în
funcţiune, acestea se includ
în componenţa mijloacelor
fixe direct, fără a fi reflectate
ca active materiale în curs de
execuţie.
Dt 123 “Mijloace fixe” - la
valoarea de intrare
Dt 534 “Datorii privind
decontările cu bugetul” - la
suma TVA
Ct 521 “Datorii pe termen
scurt privind facturile
comerciale” - la valoarea
datoriei
Dacă obiectele de mijloace
fixe nu necesită montaj şi
momentul de punere în
funcţiune coincide cu
momentul primirii sub
forma de aport în capitalul
statutar se întocmeşte
formula contabilă:
Dt 123 “Mijloace fixe”
Ct 313 “Capital nevărsat”
sau
Ct 311 “Capital statutar”
Operaţiile de depunere a
mijloacelor fixe ca aport la
capitalul statutar sunt scutite
de TVA.
Obiectele primite cu titlu
gratuit ce nu necesită
cheltuieli de montaj şi
instalare se iau la evidenţă
nemijlocit în contul
mijloacelor fixe.
Dt 123 “Mijloace
fixe”,
Ct 622 “Venituri din
activitatea financiară”
Primirea-predarea bunurilor
cu titlul gratuit se consideră
livrare impozabilă cu TVA.
Cel ce predă emite factura
fiscală, o înscrie în registrul
de evidenţă a vânzărilor,
calculează TVA, iar partea
care primeşte bunul gratuit
nu are dreptul la trecerea în
cont a TVA.
Contabilitatea intrării mijloacelor fixe

Obiectele de mijloace fixe Obiectele primite prin

constatate surplus cu subvenţii, ce nu necesită
ocazia inventarierii se Obiectele de mijloace fixe cheltuieli de montaj şi
înregistrează majorând create cu forţe proprii se instalare se iau la evidenţă
concomitent veniturile din contabilizează: nemijlocit în contul
activitatea de investiţii. Dt 123 “Mijloace fixe” mijloacelor fixe.
Dt 123 “Mijloace fixe” Ct 121 “Active materiale Dt 123 “Mijloace fixe”,
în curs de execuţie” Ct 423 “Finanţări şi
Ct 621 “Venituri din încasări cu destinaţie
activitatea de investiţii” generală”
 Exemplul
 SA „Galacom” a cumpărat un cuptor de
brutărie la preţul de procurare de 334 800 lei,
inclusiv TVA-20%. Plata s-a efectuat în
următoarele condiţii: 25 % se achită în
prealabil prin virament, iar restul se achită în
trei rate lunare.
 Exemplul (rezolvare)
Corespondenţa
conturilor
Suma,
№ Conţinutul operaţiei
lei Debit Credit

1. Plata în avans furnizorului în

contul procurării cuptorului 83 700 224 242
2. Înregistrarea la intrări a
cuptorului procurat 279 000 123 521
3. Trecerea în cont a TVA aferent
cuptorului procurat 55 800 534 521
4. Trecerea în cont a avansului
acordat 83 700 521 224
5. Achitarea ulterioară a datoriei în
rate (trei rate a câte 83700 lei) 251 100 521 242
 Exemplul
Să presupunem că întreprinderea a primit cu titlu gratuit un strung, a
cărui valoare venală este egală cu 38 000 lei, TVA 20%, cheltuielile de
transport sunt achitate în numerar în sumă de 960 lei , inclusiv TVA 20 %,
prin intermediul unui titular de avans, fără a-l fi primit în prealabil din
casierie.
 Se înregistrează strungul primit cu titlu gratuit în componenţa activelor ce necesită
montaj, la valoarea de piaţă:
Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 38 000 lei
Ct 622 “Venituri din activitatea financiară” - 38 000 lei
 Reflectarea cheltuielilor aferente transportării strungului:
Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 800 lei
Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” - 800 lei
 Reflectarea TVA:
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”- 160 lei
Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, - 160 lei
 Punerea în funcţiune:
Dt 123 “Mijloace fixe”, - 38 800 lei
Ct 121 “Active materiale în curs de execuţie”, - 38 800 lei
 Exemplul
Să admitem că în secţia producţiei de bază a
fost depistat un instrument pentru reglarea
utilajului, a cărei valoare de piaţă, ţinându-se
cont de gradul de uzură, este egală cu 4 200 lei.
Această sumă se şi consideră valoare de bilanţ a
acestui instrument.
Prin urmare, pentru această sumă trebuie să se
întocmească formula contabilă:
 Dt 123 “Mijloace fixe” 4 200 lei

 Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii”

Contabilitatea activelor materiale în curs de execuţie

Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie” Ct

 Sold initial
 Suma cheltuielilor lucrărilor de
construcţie şi montaj aferente
creării mijloacelor fixe, inclusiv
valoarea utilajului care necesită
montaj, a utilajului şi altor
obiecte care nu necesită montaj,
dar momentul procurării nu
coincide cu momentul punerii în
funcţiune.
 Valoarea de intrare a
mijloacelor fixe puse în
funcţiune, investiţiile ulterioare
aferente majorării valorii
obiectelor respective, precum şi
cheltuielile privind edificarea
construcţiilor speciale prevăzute
în lista de titluri şi a
dispozitivelor provizorii.

Contul de activ 121 „Active materiale în curs de execuţie” este destinat pentru generalizarea
informaţiei referitoare la crearea, procurarea, montarea şi instalarea utilajului care necesită montaj,
a utilajului care nu necesită montaj până în momentul punerii în funcţiune, construcţia noilor21
obiecte, reconstrucţia şi extinderea întreprinderii, modernizarea mijloacelor fixe aflate în funcţiune.
 Contabilitatea cheltuielilor aferente construcţiei, efectuată în regie
proprie
 Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie”
 Ct 211 „Materiale” – la valoarea materialelor consumate, stabilite în
baza calculului de repartizare a materialelor consumate sau raportul
privind consumul de materiale în comparaţie cu normele de
producţie(f. nr. M-29) , fişa limită de livrare a materialelor si / sau
bonul de consum.
 Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie”
 Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – la valoarea
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (cu valoarea unitară mai
mică de 1500 lei) consumate, determinate în baza procesului verbal de
casare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (formularul nr.
OV-4)
 Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie”
 Ct 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” – la
suma uzurii calculate pentru obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată, predate în exploatare (cu valoarea unitară mai mare de 1500
lei), determinată în baza notei de contabilitate.
 Contabilitatea cheltuielilor aferente construcţiei, efectuată
în regie proprie
 Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie”
 Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la
suma salariului calculat, determinat în baza calcului sau
borderoului de repartizare a salariilor calculate muncitorilor care
execută lucrările de construcţii, sau fişa de lucru în acord la
calcularea salariilor muncitorilor şi executarea lucrărilor de
construcţii montaj în cazul salarizării în acord, sau fişa de pontaj,
în cazul salarizării muncitorilor în regie.
 Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie”
 Ct 533 „Datorii privind asigurările” - la suma defalcărilor la
asigurarea socială şi medicală în mărime de 23 % şi respectiv 3,5
% din mărimea salariul calculat, etc.
 Dt 123 “Mijloace fixe” – la punerea în funcţiune
 Ct 121 „Active materiale în curs de execuţie”
 Exemplul
Întreprinderea „Galacom” SRL a construit cu forţe proprii o
clădire pentru oficiu, în scopul căreia au fost suportate următoarele
consumuri şi cheltuieli:
 proiectul clădirii destinată pentru oficiu, întocmit de o firmă de
proiectare – 18 000 lei, inclusiv TVA 20%;
 materiale de construcţie – 217 000 lei;
 salarii calculate constructorilor – 185 000 lei;
 contribuţii la asigurările sociale şi medicale -?
 uzura mijloacelor fixe utilizate în procesul de construcţie – 95 000 lei;
 obiecte de mică valoare şi scurtă durată utilizate – 11 600 lei;
 uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată – 14 800 lei;
 cheltuieli de transport, efectuate cu transport propriu, legate de
construcţia clădirii oficiului – 18000 lei;
 dobânda pentru creditul bancar pe termen lung primit pentru
construcţia oficiului – 16000 lei.
Construcţia a durat 11 luni, după care clădirea a fost pusă în
exploatare în calitate de oficiu.
 Importul de mijloace fixe
Următoarea situaţie în care se aplică contul 121 „Active
materiale în curs de execuţie” este importul de mijloace fixe.
Importurile de mijloace fixe au ca baza juridica
contractele economice încheiate cu furnizorii externi. Orice
contract cu furnizorul extern cuprinde preţul mijlocului fix
negociat si condiţia de livrare FOB portul străin de
încărcare sau CIF portul moldovenesc de descărcare.
Este necesar să menţionăm că în cazul trecerii mărfurilor
(prin noţiunea de mărfuri se înţeleg toate bunurile procurate,
inclusiv şi mijloacele fixe) peste frontiera vamală se percep
ca drepturi de import următoarele:
 a) taxa vamală;
 b) taxa pe valoarea adăugată;
 c) accizele;
 d) taxa pentru proceduri vamale.
 Exemplul (import de mijloace fixe)
Întreprinderea „Adina” SRL a procurat un strung din Ucraina
conform facturii la valoarea de 30 000$. Taxa vamală – 10 %, taxa
pentru proceduri vamale – 0,4 %. Întreprinderea a virat în avans de la
contul curent mijloace băneşti pentru achitarea taxei vamale – 37680
lei, TVA –83200 lei, proceduri vamale -1490 lei. Cheltuieli accesorii
de aprovizionare au constituit: transportarea mijlocului fix pe parcurs
intern de către o firmă de transport – 2100 lei, TVA 20 %; asigurarea
în drum – 1 800 lei; cheltuieli de descărcare, executate de către secţia
auxiliară – 2000 lei. De determinat valoarea de intrare al mijlocului
fix importat şi de contabilizat operaţiunile respective.
 Cursul de schimb valutar:- la data trecerii frontierei – 12, 5000 lei / $; - la data achitării facturii
furnizorului – 12,6200 lei / $.
Calculăm:
 Taxa vamală: 376 800*10%=37680
 Taxa pentru proceduri vamale: 376800*0,4%=1507
 TVA: (376800+37680+1507)*20%=83197 lei
 Exemplu (rezolvare) Corespondenţa
№ Conţinutul operaţiei Suma, lei conturilor
Debit Credit

1. Se reflectă plata în avans pentru achitarea taxelor aferente trecerii frontierei 122 370 229 242

2. Se înregistrează valoarea de procurare a mijloacelor fixe importate 375 000 121 521
Reflectarea includerii taxei pentru perfectarea procedurilor vamale în costul
3. 1 490 121 229
mijlocului fix importat
4. Reflectarea includerii taxei vamale în costul mijlocului fix importat 37 680 121 229

5. Trecerea în cont a TVA aferentă mijlocului fix importat 83 197 5342 229
6. Se reflectă costul cheltuielilor accesorii de aprovizionare pe parcurs intern:

a) costul serviciilor de transport auto prestate de către întreprinderea specializată 2 100 121 539
b) TVA aferentă serviciilor auto primite de la terţi 420 5342 539
c) asigurarea în drum 1 800 121 539
d) descărcarea 2 000 121 812
7. Achitarea datoriei faţă de organizaţia de transport 2 520 539 242
8. Achitarea datoriei faţă de societatea de asigurări 1 800 539 242
9. Achitarea datoriei faţă de furnizorul din Ucraina (30000 $ × 12,62 lei) 378 600 521 243
Reflectarea diferenţei de curs valutar aferentă achitării datoriei faţă de
10. furnizorul din Ucraina (30000 × (12,62 – 12,50)) 3600 722 521

Punerea în funcţiune a mijlocului fix

11. 123 121
Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe

Uzura
mijloacelor fixe Durata de funcţionare • perioadei pe parcursul
utilă probabilă a unui căreia întreprinderea
constituie obiect sau a unei grupe prevede utilizarea activului;
repartizarea de obiecte omogene este • cantităţii de unităţi de
sistematică a determinată de producţie, volumului de
întreprindere în mod servicii, pe care
valorii uzurabile a independent, la întreprinderea prevede
(planifică) să le obţină din
mijloacelor fixe momentul punerii utilizarea obiectului.
în decursul acestuia (acestora) în
funcţiune şi se determină
duratei de conform:
funcţionare utilă.
Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe

Durata de funcţionare utilă a după experienţa întreprinderii,

mijloacelor fixe se determină: la folosirea unui obiect similar;

în caz de lipsă de experienţă

la folosirea obiectului
la lipsa experienţei
achiziţionat, se ia ca bază
întreprinderii - se recurge la
experienţa altei întreprinderi
o expertiză independentă.
în utilizarea unui atare
obiect sau similar;
 Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe
 Concomitent cu determinarea duratei de funcţionare
utilă, întreprinderea mai calculează valoarea rămasă
probabilă. Ea prezintă suma netă (valoarea bunurilor
materiale utilizate) pe care întreprinderea prevede să
o obţină la expirarea duratei de funcţionare utilă.
Acest indicator îl constituie valoarea metalului uzat -
la scoaterea din uz a maşinilor, utilajelor, mijloacelor
de transport; a materialelor de construcţie - la
demolarea clădirilor, construcţiilor etc. La
determinarea acestei valori se recomandă de a fi
respectate acele reguli ce determină durata de
funcţionare utilă.
 Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe
Nu se calculează uzura:
fondurilor bibliotecare,
valorilor muzeelor şi de artă,
Uzura mijloacelor fixe se clădirilor şi construcţiilor speciale, considerate
determină şi se monumente de arhitectură şi artă,
contabilizează de către
toate întreprinderile - animalelor productive şi de muncă (exclusiv căii),
indiferent de forma plantelor perene neroditoare,
proprietăţii - asupra
tuturor mijloacelor fixe mijloacelor fixe care se află în conservare, în
aflate în exploatare, conformitate cu legislaţia în vigoare,
reparaţie, rezervă sau în mijloacelor fixe ale întreprinderii în timpul
timpul modernizării, chiar reconstruirii sau utilizării acesteia, când este oprită
şi în timpul staţionării. funcţionarea ei,
mijloacelor fixe a căror uzură a fost complect
calculată, dar care prelungesc să funcţioneze,
activelor materiale în curs de execuţie.
 Contabilitatea uzurii

Degresivă cu rată
Liniară
descrescătoare
S.N.C. 16
“Contabilitatea
activelor materiale
pe termen lung” (p.
47), recomandă
următoarele metode
de calculare a uzurii
mijloacelor fixe:
În raport cu volumul de produse
(articole) fabricate (metoda de Soldului degresiv
producţie)
 Exemplu
Întreprinderea „Ionuţ” SA a pus în funcţiune, la 1
ianuarie 2008, un strung al cărui valoare de intrare
constituie 68 000 lei, valoarea probabilă rămasă (VPR) –
3000 lei, durata de funcţionare utilă (DFU) – 5 ani. De
calculat suma uzurii acumulate şi valoarea de bilanţ la
sfârşitul fiecărui an de exploatare, prin toate metodele de
calcul a uzurii:
 Notă:
1. Volumul prognozat de produse fabricate – 200000 piese; efectiv s-
au fabricat: I an – 38000 piese; II an – 42000 piese; III an – 40000
piese; IV an – 45000 piese; V an – 35000 piese;
2. în cazul aplicării metodei soldului degresiv (norma uzurii se
majorează de 1,5 ori).
 Metoda liniară

Suma anuală a uzurii = Valoarea uzurabilă / durata de funcţionare utilă

Perioada Valoarea Suma Uzura Valoarea de

de de intrare uzurii acumulată bilanţ
gestiune anuale
La data punerii 68 000 - - 68 000
în funcţiune
La finele 68 000 13 000 13 000 55 000
anului I
II 68 000 13 000 26 000 42 000
III 68 000 13 000 39 000 29 000
IV 68 000 13 000 52 000 16 000
V 68 000 13 000 65 000 3 000
Metoda de calcul a uzurii în raport cu volumul de produse
(articole) fabricate (metoda de producţie)

Uzura calculată, conform metodei proporţional

volumului produselor (serviciilor) se determină ţinând cont
doar de valoarea uzurabilă şi volumul de produse, articole,
piese, kilometrajul parcurs etc. Conform acestei metode la
punerea în funcţiune a obiectelor se calculează uzura
prognozată pentru o unitate de produs după formula:
Uzura prognozata pe unitate = VU/ VPp
unde:
VU – valoarea uzurabilă,
VPp – volumul de produse prognozat.
Respectiv uzura pentru perioada curentă se va calcula ca
produsul dintre volumul de produse efectiv fabricat (VPf) şi
uzura prognozată pe unitate de produs:
 Metoda de calcul a uzurii în raport cu volumul de produse
(articole) fabricate (metoda de producţie);

Volumul
Valoarea de Uzura Uzura Valoarea de
Perioada de gestiune producţiei
intrare anuală acumulată bilanţ
fabricate

La data punerii în 68000 68000

funcţiune - - -
La sfârşitul anului: 1 68000 38000 12350 12350 55650

2 68000 42000 13650 26000 42000

3 68000 40000 13000 39000 29000

4 68000 45000 14625 53625 15375

5 68000 35000 11375 65000 3000

 Metoda degresivă cu rate
descrescătoare este
 Metoda degresivă cu rate descrescătoare este o metodă
regresivă de calcul a uzurii, în care pentru calculul uzurii anuale
sunt însumaţi anii din durata de funcţionare utilă a mijlocului fix.
Suma lor devine numitorul unei serii de fracţii care se înmulţesc
cu valoarea uzurabilă a mijlocului fix. La numărătorul fracţiilor
se situează cifrele fiecărui an al duratei de funcţionare utilă, dar
în ordine inversă.
 Altfel spus, în baza metodei degresivă cu rata descrescătoare
uzura mijloacelor fixe se determină ca produsul dintre valoarea
uzurabilă şi un coeficient calculat. Coeficientul se calculează ca
raportul dintre numărul anilor rămaşi până la finele duratei de
funcţionare utilă a obiectului (în ordine inversă) şi suma anilor
duratei de funcţionare utilă a acestuia.
 Calculul uzurii prin metoda degresivă cu
rata descrescătoare.
Valoarea Uzura Valoarea de
Perioada de gestiune Suma uzurii anuale
de intrare acumulată bilanţ

La data punerii în funcţiune 68000 68000

- -
La sfârşitul anului: 1 68000 5 : 15 × 65000 = 21667 21667 46333

2 68000 4 : 15 × 65000 = 17333 39000 29000

3 68000 3 : 15 × 65000 = 13000 52000 16000

4 68000 2 : 15 × 65000 = 8667 60667 7333

5 68000 1 : 15 × 65000 = 4333 65000 3000

 Metoda soldului degresiv
 Metoda soldului degresiv are ca bază de calcul norma
uzurii determinată în conformitate cu cerinţele metodei
liniare, care poate fi majorată nu mai mult decât de două ori.
 Norma uzurii după metoda liniară se calculează prin relaţia:

N= 100 / DFU ori N= 1 / DFU

unde:
N – norma uzurii calculată după metoda liniară exprimată fie
în % fie în coeficient;
100% (1) - este mărimea valorii uzurabile exprimată în %
(ori în coeficient);
DFU – durata de funcţionare utilă exprimată în ani.
 Calculul uzurii prin metoda soldului
degresiv

Valoarea Uzura Valoarea

Perioada de gestiune Suma uzurii anuale
de intrare acumulată de bilanţ

La data punerii în funcţiune 68000 68000

La sfârşitul anului: 1 68000 0,3 × 68000 = 20400 20400 47600

2 68000 0,3 47600 = 14280 34680 33320

3 68000 0,3 33320 = 9996 44676 23324

4 68000 0,3 23324 = 6997 51673 16327

5 68000 16327 – 3000 = 13327 65000 3000

 Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe
Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe” Ct
 Casarea uzurii acumulate  Sold initial
Dt 124 Ct 123  Calculul uzurii:
 Dt 121, 112, 811,812, 813, 712,
713, 714 Ct 124

41
 Contabilitatea uzurii
Indiferent de metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe, se întocmeşte calculul
respectiv (în mod manual sau automatizat) lunar. Conform acestui calcul, suma uzurii
calculate a mijloacelor fixe se repartizează şi se include în consumuri sau cheltuieli, în
funcţie de destinaţia lor:

Dt 112 “Active nemateriale în curs de • Calculul uzurii mijloacelor fixe

execuţie”,
Dt 121 ”Active materiale în curs de utilizate la crearea activilor
execuţie” nemateriale şi materiale
Ct 124 “Uzura mijloacelor fixe”

• Calculul uzurii mijloacelor fixe ce

Dt 712 “Cheltuieli comerciale” deservesc procesul de desfacere a
Ct 124 “Uzura mijloacelor fixe” produselor finite, mărfurilor
 Contabilitatea uzurii
Dt 713 “Cheltuieli generale şi • Calculul uzurii mijloacelor fixe
administrative” cu destinaţie generală a
Ct 124 “Uzura mijloacelor întreprinderii
fixe”

Dt 813 “Consumuri indirecte • Calculul uzurii mijloacelor fixe

de producţie” ale subdiviziunilor
Ct 124 “Uzura mijloacelor
fixe”

Dt 714 “Alte cheltuieli • Calculul uzurii mijloacelor fixe

operaţionale” oferite în arenda curentă
Ct 124 “Uzura mijloacelor
fixe”
 Contabilitatea reparatiilor
Pentru a menţine, restabili ori majora nivelul
avantajelor (profitului) economice viitoare pe care
întreprinderea se aşteaptă să le realizeze pe baza
performanţelor estimate iniţial din utilizarea mijloacelor
fixe ea recurge în caz de necesitate la reparaţia acestora.
Prin reparaţie se înţelege ansamblul de operaţii
efectuate asupra unui lucru stricat, uzat, defectat pentru
a-l menţine ori a-l readuce în stare bună de funcţionare.
Cheltuielile (consumurile) aferente lucrărilor de
reparaţie a mijloacelor fixe se reflectă în contabilitate în
dependenţă de posibilitatea obţinerii avantajelor
economice suplimentare, de modul de efectuare a
lucrărilor de reparaţii şi locul efectuării reparaţiei
 Tipurile de reparatii

REPARAŢIA

CURENTĂ CAPITALĂ

Cu forţe proprii Prin antrepriză

Secţia de Locul de
reparaţie destinaţie
Contabilitatea cheltuielilor la reparaţia mijloacelor fixe
în regie proprie în secţia de reparaţie

 Toate cheltuielile la reparaţia curentă a mijloacelor fixe

respective se acumulează în contul 812 ”Activităţi
auxiliare”, în conformitate cu documentele primare şi
centralizatoare (ordinul de lucru în acord, fişa-limită, bonul
de consum a materialelor, pieselor de schimb, tabelele
(borderourile) de repartizare a materialelor, salariilor etc.).
Cheltuielile acumulate se decontează şi se includ în
cheltuielile şi consumurile perioadei curente, în funcţie de
destinaţia utilizării obiectelor reparate.
 Exemplul
În luna curentă în secţia de reparaţie au avut loc lucrări de
reparaţie curentă a trei obiecte de mijloace fixe: un cuptor din secţia
producţiei de bază, un climatizator din oficiul directorului general al
entităţii şi frigiderul din magazinul propriu. La reparaţia acestora s-au
înregistrat următoarele consumuri:
 materiale de bază – 3 000 lei;
 piese de schimb – 21 000 lei;
 serviciile organizaţiei terţe – 6 200 lei, TVA – 20 %;
 consumuri indirecte de producţie ale secţiei de reparaţii – 3 600 lei;
 salariile calculate lucrătorilor – 9 500 lei.
La sfârşitul lunii pentru toate obiectele lucrările de reparaţie au
fost finisate şi consumurile de reparaţie acumulate au fost distribuite
astfel: pentru cuptor – 26800 lei; climatizator – 9360 lei; frigider –
9657 lei.
 Exemplul (rezolvare)
Corespondenţa
Suma,
№ Conţinutul operaţiei conturilor
lei
Debit Credit
1. Reflectarea valorii materialelor de bază consumate în secţia de reparaţie 3 000 812 211
2. Reflectarea valorii pieselor de schimb utilizate pentru necesităţile secţiei
de reparaţie
21 000 812 211
3. Reflectarea costului serviciilor organizaţiei terţe 6 200 812 539
4. Trecerea în cont a TVA aferentă serviciilor prestate de către terţi 1 240 534 539
5. Calculul salariilor muncitorilor angajaţi în secţia de reparaţie 9 500 812 531
6. Calculul contribuţiilor de asigurare socială (9 500*23 %) 2 185 812 533
7. Calculul contribuţiilor de asigurare medicală (9 500*3,5 %) 332,50 812 533
8. Înregistrarea cotei – părţi a consumurilor indirecte de producţie a secţiei
de reparaţie incluse în costul reparaţiei curente
3 600 812 813
9. Repartizarea la finalizarea lucrărilor de reparaţie a consumurilor
acumulate în secţia de reparaţie după destinaţia de utilizare a obiectelor
reparate:
- cuptorul din secţia producţiei de bază 26 800 813 812
- climatizatorul din oficiu 9 360 713 812
- frigiderul din magazinul propriu 9 657 712 812
Contabilitatea cheltuielilor la reparaţia mijloacelor fixe
în regie proprie la locul de utilizare
Suma cheltuielilor efective pentru reparaţia curentă a mijloacelor fixe se contabilizează în debitul
acelor conturi, în care se reflectă cheltuielile pentru exploatarea şi întreţinerea lor în funcţie de destinaţia de
folosire în activitatea de producere şi administrativă a întreprinderii. Prin urmare:
 La reparaţia obiectelor de mijloace fixe, ce deservesc procesul de desfacere a produselor, va fi întocmită
formula contabilă
Dt 712 “Cheltuieli comerciale” - cu suma totală a cheltuielilor
Ct 211 “Materiale” - cu valoarea materialelor şi a pieselor de schimb consumate
Ct 531 ”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la salariile muncitorilor ce repară aceste obiecte
Ct 533 “Datorii privind asigurările” - cu suma contribuţiilor pentru asigurările sociale şi altele
 Reparaţia obiectelor de mijloace fixe cu destinaţie generală ale întreprinderii (clădirea biroului întreprinderii,
depozitele centrale ale întreprinderii, precum şi a obiectelor de menire social-culturală - caselor de odihnă,
cluburilor, caselor de cultură, grădiniţelor de copii etc. se reflectă prin formula contabilă:
Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative”
Ct 211 “ Materiale”
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 “Datorii privind asigurările” ş. a.
 La cheltuielile de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe ale subdiviziunilor întreprinderii (maşini şi utilaje,
transport intern al secţiilor, clădiri şi instalaţii de bază şi auxiliare) se va întocmi formula contabilă:
Dt 813 “Cheltuieli indirecte de producere”
Ct 211 “Materiale”
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 “Datorii privind asigurările” ş. a.
 Exemplul
În luna curentă întreprinderea „Galacom”a
executat lucrări de reparaţie curentă a două obiecte
de mijloace fixe, în rezultatul cărora a suportat
următoarele cheltuieli:
 pentru reparaţia sistemului de încălzire a clădirii
oficiului principal: materiale de bază – 89 900 lei,
materiale auxiliare pentru reparaţie – 34 000 lei,
retribuirea muncii – 68 000 lei;
 pentru reparaţia unui utilaj din secţia producţiei de
bază: piese de schimb – 2100 lei, uzura obiectelor de
inventar utilizate – 3100 lei, serviciile activităţilor
auxiliare – 1800 lei.
 Exemplul (rezolvare)
Corespondenţa
conturilor
№ Conţinutul operaţiei Suma, lei
Debit Credit

1. Înregistrarea consumurilor aferente lucrărilor de reparaţie a

sistemului de încălzire a clădirii oficiului principal:
a) costul materialelor de bază consumate
89 000 713 211
a) costul materialelor auxiliare utilizate
34 000 713 211
a) salariul calculat muncitorilor ocupaţi cu reparaţia mijloacelor cu
destinaţie generală a întreprinderii 68 000 713 531
a) contribuţiile de asigurare socială obligatorie (23 %)
15 640 713 533
a) contribuţiile de asigurare medicală obligatorie (3,5 %)
2 380 713 533
2. Înregistrarea consumurilor aferente lucrărilor de reparaţie a utilajului:

a) costul pieselor de schimb consumate

2 100 813 211
a) uzura obiectelor de inventar utilizate
3 100 813 214
a) costul serviciilor secţiilor auxiliare
1 800 813 812
Contabilitatea cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor fixe ale
cărei lucrări sunt înfăptuite prin modul de antrepriză
Pentru îndeplinirea lucrărilor de reparaţie de către antreprenor în prealabil
se încheie contract. Când lucrările de reparaţie sunt executate, se întocmeşte un
proces-verbal de primire a lucrărilor în baza căruia se scrie o factură fiscală. Ea
serveşte ca bază pentru întocmirea formulei contabile:
Dt 712 “Cheltuieli comerciale”
Dt 713 ”Cheltuieli generale şi administrative”
Dt 813 ”Consumuri indirecte de producţie” în funcţie de destinaţia obiectului
reparat - la valoarea lucrărilor de reparaţie fără TVA
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” - la TVA aferentă valorii
acestor lucrări
Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau
Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” ş. a.
 Virarea mijloacelor băneşti antreprenorului în achitarea datoriilor se reflectă:
Dt 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Dt 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” sau altui cont
Ct 242 “Cont curent în valută naţională”
Exemplul Coresponde
nţa
În luna curentă Suma, conturilor
№ Conţinutul operaţiei
întreprinderea „Galacom”a lei Debit Credit
executat prin antrepriză
lucrări de reparaţie curentă
1. Înregistrarea costului lucrărilor
a trei obiecte de mijloace de reparaţie curentă a:
fixe. Conform facturilor
fiscale şi a proceselor a) Computerului
920 713 539
verbale de primire-predare a
lucrărilor de reparaţie a) Sistemului de aerisire din
valoarea acestora se secţia producţiei de bază 5 100 813 539
prezintă astfel: reparaţia
a) camionului
computerului – 920 lei, TVA 980 712 539
– 184 lei; sistemului de
aerisire din secţia producţiei 2. Trecerea în cont a TVA aferentă
de bază – 5 100 lei, TVA – 1 serviciilor de reparaţie primite 1 400 534 539
020 lei; camionului utilizat 3. Achitarea datoriei faţă de
la desfacerea produselor antreprenor 8 400 539 242
finite – 980 lei, TVA -196 lei.
 Contabilitatea reparaţiei capitale
Cheltuielile la reparaţia capitală a mijloacelor fixe se
contabilizează în dependenţă de contribuţia reparaţiei la
obţinerea unui avantaj economic faţă de volumul calculat la
punerea obiectului în funcţiune.
 Dacă reparaţia capitală este efectuată cu scopul susţinerii
obiectului în starea normală de lucru, rezultă că ea a fost luată
în considerare la determinarea duratei de funcţionare a
obiectului. Prin urmare, acest tip de reparaţie capitală nu
aduce la majorarea duratei de funcţionare a obiectului de
mijloace fixe şi nu măreşte volumul avantajului economic. În
aşa caz cheltuielile privind această reparaţie capitală se
contabilizează la fel ca şi cheltuielile la reparaţia curentă.
 Contabilitatea reparaţiei capitale
 Dacă reparaţia capitală a obiectului de
mijloace fixe n-a fost luată în considerare la
determinarea duratei de funcţionare utilă,
atunci în rezultatul înfăptuirii reparaţiei
întreprinderea va obţine un avantaj economic
(profit) suplimentar faţă de acea mărime care a
fost determinată la punerea în funcţiune a
obiectului. Cheltuielile la această reparaţie
capitală vor fi capitalizate şi vor fi numite
investiţii capitale ulterioare.
 Contabilitatea reparaţiei capitale
 La efectuarea reparaţiei capitale a mijloacelor fixe, cheltuielile supuse capitalizării în prealabil îşi
ţin evidenţa în contul 812 “Activităţi auxiliare” (dacă reparaţia se efectuează în secţia de reparaţie)
sau 121 “Active materiale în curs de execuţie” (dacă lucrările se efectuează cu forţele
întreprinderii la locul de exploatare a mijloacelor fixe), sau 123 “Mijloace fixe” (când lucrările
sunt executate prin antrepriză, dacă după reparaţie obiectul nu necesită cheltuieli suplimentare de
montaj).
 Aceste conturi se debitează în contrapartidă cu conturile:
 211 “Materiale” - la costul pieselor de schimb utilizate şi a materialelor de reparaţie
 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma calculată a
salariului muncitorilor implicat în reparaţie
 533 “Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentru asigurările sociale
la salariile calculate
 812 “Activităţi auxiliare” - la costul serviciilor proprii
 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau
 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” - la costul serviciilor
organizaţiilor terţe sau a reparaţiei capitale efectuate prin antrepriză ş. a.
 Cheltuielile acumulate în conturile indicate se capitalizează (se trec la majorarea valorii obiectului
reparat) prin următoarea formulă contabilă:
 Dt 123 “Mijloace fixe”
 Ct 812 “Activităţi auxiliare” sau
 Ct 121 “Active materiale în curs de execuţie”
 Documentarea lucrărilor de reparaţie
 Până la începutul anului de gestiune, pentru obiectele care trebuie să fie
reparate se întocmeşte un borderou de constatare a defectelor. În el se indică
lista pieselor care trebuie să fie schimbate. Acest document serveşte ca bază
pentru întocmirea planului reparaţiei mijloacelor fixe, pentru perfectarea
documentelor primare la livrarea pieselor de schimb şi a materialelor pentru
reparaţie. Dacă reparaţia se înfăptuieşte prin metoda de regie, livrarea pieselor
de schimb de la depozit se perfectează prin fişa-limită, bonul de consum ş. a.,
salariile calculate muncitorilor implicaţi la reparaţie - prin ordinul de lucrări în
acord, contribuţiile pentru asigurările sociale se calculează în tabelul
(borderoul) de repartizare (f. nr.1). Celelalte cheltuieli se reflectă în alte
documente: darea de seama privind consumul de energie electrică, calculul
uzurii mijloacelor fixe ş. a.
 La reparaţia înfăptuită prin metoda de antrepriză între client şi
antreprenor se întocmeşte un contract, unde se indică volumul lucrărilor,
valoarea stabilită prin înţelegere, modul de achitare. La finisarea lucrărilor
antreprenorul scrie o factură fiscală şi o prezintă clientului spre achitare.
 Indiferent de metoda înfăptuirii lucrărilor la finisarea reparaţiei capitale,
pentru fiecare obiect reparat în parte sau reconstruit se întocmeşte un proces-
verbal de primire-predare.
 Exemplu
Întreprinderea „Maraton” SRL efectuează
reparaţia capitală a unui cuptor complet uzat.
Valoarea de intrare – 42000 lei, valoarea probabilă
rămasă – 1200 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani.
După reparaţie s-a calculat că cuptorul va mai
funcţiona încă 3 ani. Reparaţia a fost efectuată de
către o organizaţie terţă, valoarea reparaţiei
constituind 14500 lei, TVA – 20 %. De contabilizat
operaţiile economice privind reparaţia capitală,
achitarea datoriei faţă de antreprenor.
 Exemplu, rezolvare
Coresponde
nţa
Suma,
№ Conţinutul operaţiei conturilor
lei
Debit Credit

Capitalizarea cheltuielilor de reparaţie

1 14 500 1233 5393
efectuate de către antreprenor
Reflectarea TVA aferentă serviciilor de
2 2 900 5342 5393
reparaţie prestate de către antreprenor
Achitarea datoriei faţă de antreprenor pentru
3 17 400 5393 2421
serviciile de reparaţie prestate
 Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe
În procesul desfăşurării activităţii întreprinderii,
mijloacele fixe sunt scoase din funcţiune din cauza uzurii
totale, comercializării, transferului cu titlu gratuit,
delapidărilor în rezultatul calamităţilor naturale etc.
 La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii integre, cît şi a
calamităţilor naturale, se întocmeşte un proces-verbal de
lichidare a mijloacelor fixe, referitor la transmiterea cu
titlu gratuit şi comercializării - proces-verbal de primire-
predare a mijloacelor fixe.
 Transferul intern al mijloacelor fixe se perfectează printr-un
bon de transfer intern al mijloacelor fixe
 Scoaterea din uz a mijloacelor fixe din cauza
uzurii complete
 Decontarea uzurii calculate a mijlocului fix ieşit:
Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 “ Mijloace fixe”
 Decontarea valorii de bilanţ
Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 123 “Mijloace fixe”
 Înregistrarea cheltuielilor efective la scoaterea din uz a mijloacelor fixe:

Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”

Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma
salariilor muncitorilor privind demontarea utilajului
Ct 533 “Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentru
 asigurările sociale la salariile calculate
Ct 812 “Activităţi auxiliare” - pentru serviciile transportului auto propriu
 Exemplul
 La entitatea „Galacom” SRL este casată o
autobasculantă din cauza uzurii complete.
Valoarea de intrare a autobasculantei a constituit
980 000 lei, durata de funcţionare utilă – 8 ani,
valoarea probabilă rămasă – 29 000 lei.
Cheltuielile legate de dezmembrarea şi scoaterea
din uz a autobasculantei au constituit: salariul
calculat lucrătorilor – 400 lei; serviciile
transportului auto propriu – 300 lei. Din casarea
autobasculantei au rezultat piese de schimb şi
metal uzat în valoare este de 31 000 lei.
 Exemplu (rezolvare)
Corespondenţ
Suma, a conturilor
№ Conţinutul operaţiei
lei
Debit Credit
1. Decontarea uzurii acumulate
951 000 124 123

2. Înregistrarea pieselor de schimb şi al metalului uzat obţinut (în

limita valorii probabil rămase) 29 000 211 123

3. Înregistrarea diferenţei dintre valoarea pieselor de schimb şi al

metalului uzat obţinut şi valorii probabil rămase (31000-29000 =
2 000 211 621
2000)

4. Înregistrarea cheltuielilor de dezmembrare şi casare:

a) salarii calculate
b) contribuţii la asigurările sociale (23%*400) 400 721 531
c) contribuţii de asistenţă medicală (3,5%*400) 92 721 533
d) serviciile transportului auto propriu 14 721 533
300 721 812
 Casarea prematură a mijloacelor fixe
 casarea sumei privind uzura calculată
Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
 casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe scoase din funcţiune
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
 cheltuielile efective privind ieşirea
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” - la suma totală a cheltuielilor
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma salariilor muncitorilor privind
demontarea utilajului
Ct 533 „Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentru asigurările sociale la salariile
calculate
Ct 812 „Activităţi auxiliare” - pentru serviciile transportului auto propriu
 intrarea valorilor materiale
Dt 211 „Materiale” - la valoarea efectivă a materialelor primite
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” - la diferenţa depăşirii valorii rămase probabile peste
valoarea efectivă a materialelor primite
Ct 123 “Mijloace fixe” - la valoarea rămasă probabilă calculată la punerea în funcţiune a utilajului

Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” - la suma ce depăşeşte valoarea materialelor efectiv
primite asupra valorii rămase probabile
 Predarea mijloacelor fixe cu titlul gratuit
 Predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe reprezintă livrare
impozabilă cu TVA. Întreprinderea care predă obiectul scrie factura
fiscală, indicând suma TVA, care ulterior este virată la buget.
Întreprinderea care predă mijloacele fixe cu titlu gratuit reflectă:
 casarea sumei privind uzura calculată

Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe”

Ct 123 „ Mijloace fixe”
 casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe scoase din funcţiune
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
 TVA din valoarea cea mai mare a obiectului predat cu titlu gratuit
(valoarea de bilanţ sau valoarea venală)
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
 Vânzarea mijloacelor fixe
 Casarea uzurii calculate pe perioade de utilizare a obiectului:
Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 „Mijloace fixe”
 Casarea valorii de bilanţ a obiectului vândut:

Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”

Ct 123 „Mijloace fixe”
 Următoarele înregistrări contabile se întocmesc în funcţie de condiţiile
negociate între părţi (vânzător şi cumpărător): plata imediată la eliberarea
obiectului sau eliberarea obiectului cu plata ulterioară.
 Înregistrarea creanţei cumpărătorului:

Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt”

Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
 Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător:
Dt 242 „Cont de decontare”
Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
 Exemplu
 Să admitem că întreprinderea vinde un obiect de
mijloace fixe, a cărui valoare de intrare este de
50 000 lei, durata de funcţionare utilă a fost stabilită
de 10 ani, valoarea rămasă probabilă - de 2 000 lei.
Obiectul a fost folosit 6 ani şi 4 luni, uzura a fost
calculată după metoda liniară, suma uzurii calculate
pe un an constituie 4 800 lei [(50 000 - 2 000) : 10],
iar în 6 ani şi 4 luni - 30 400 lei [(4 800 x 6) x (4 800
: 12) x 4], valoarea de bilanţ la momentul vânzării -
19 600 lei (50 000 - 30 400). Preţul de vânzare -18
000 lei, TVA -20%.
 Exemplu, rezolvare
 Casarea uzurii calculate pe perioade de utilizare a obiectului:
Dt124 „Uzura mijloacelor fixe” 30 400 lei
Ct 123 „Mijloace fixe” 30 400 lei
 Casarea valorii de bilanţ a obiectului vândut:

Dt721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 19 600 lei

Ct 123 „Mijloace fixe” 19 600 lei
 Înregistrarea creanţei cumpărătorului:
Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 21 600 lei
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 18 000 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 3 600 lei
 Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător:
Dt 242 „Cont de decontare” 21 600 lei
Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 21 600 lei
 Calculul uzurii in scopuri fiscale

Începînd cu anul
Categoriile de 2004, raportarea
proprietate, conform proprietăţii la
cărora se clasifică
mijloacele fixe în categoriile de
scopuri fiscale, sînt proprietate se
Pentru aplicabile doar la efectuează în
calcularea uzurii realizarea prevederilor conformitate cu
toate mijloacele art.26-27 din Codul prevederile
fiscal, Hotărîrii
fixe se clasifică Guvernului nr.338 din Catalogului
în cinci categorii 21 martie 2003 “Cu mijloacelor fixe şi
de proprietate. privire la aprobarea activelor
Catalogului mijloacelor nemateriale,
fixe şi activelor aprobat prin
nemateriale”, precum şi
în sensul prezentului Hotărîrea
Regulament. Guvernului nr.338
din 21 martie 2003.
 Contabilitatea resurselor naturale
 În componenţa resurselor naturale pot fi incluse resursele
sub forma de petrol, gaze naturale, piatră de construcţie şi
var, lemnul de construcţie (pădurile ce nu pot fi
restabilite), resurse de apă a izvoarelor minerale şi
curative, nisip, prundiş, lut etc. La extracţie (exploatare)
resursele naturale devin produse finite destinate vânzării.
 Resursele naturale sunt evaluate la valoarea lor de
intrare, care cuprinde valoarea de cumpărare inclusiv
cheltuielile de achiziţionare. Reevaluarea se face ca şi la
mijloacele fixe. Rezultatele naturale sunt contabilizate pe
fiecare fel de resurse şi loc (sector) de extragere.
 Contabilitatea resurselor naturale
 Resursele naturale se contabilizează în contul 125 “Resurse naturale”.
 Formulele contabile privind achiziţionarea resurselor naturale se întocmesc în mod
similar ca şi pentru mijloacele fixe intrate, ce nu necesită montaj în cazul când momentul
punerii în funcţiune coincide cu momentul achiziţionării. Totuşi se ia în considerare că
resursele naturale sunt cumpărate contra mijloace băneşti, în schimb, intrate cu titlu gratuit
sau pe alte căi de intrare.
 Pe măsura valorificării, valoarea resurselor naturale se diminuează treptat. Aceasta
diminuare poartă denumirea de epuizare. Epuizarea înseamnă repartizarea valorii
epuizabile în raport cu volumul produselor extrase. Valoarea epuizabilă prezintă valoarea
de intrare sau altă valoare (de evaluare) fără valoarea rămasă probabilă.
 În achiziţionarea (cumpărarea) unui tip de resurse naturale se determină indicatorul
capacităţii (mărimii) resursei în unităţile de măsură respective (tone, metri cubici etc.),
apoi se calculează preţul unei unităţi prin raportul valorii de intrare, fără valoarea rămasă
probabilă către cantitatea de unităţi a resursului (volumul probabil).
 În scopul calculării epuizării resurselor naturale, se aplică metoda de producţie (în
raport cu volumul de produse extrase).
 Prin produsul preţului unei unităţi la volumul efectiv dobândit (extras) de unităţi de
materie primă din perioada de gestiune se calculează mărimea epuizării resurselor naturale.
 Volumul privind fiecare gen de resurse naturale se determină de specialiştii
competenţi (geologi) în domeniul respectiv.
 Produsele naturale extrase şi nevândute sunt reflectate în bilanţ ca produse finite.
 Tipurile de arendă (SNC 17)
 Arendă operaţională se consideră
arenda în condiţiile căreia riscurile şi
avantajele aferente folosirii şi deţinerii
activelor arendate rămân pe seama
arendatorului. În cazul acestei forme de
arendă arendatorul transmite activele
sale arendaşului pe un termen anumit
pentru satisfacerea necesităţilor
temporare. La expirarea termenului de
arendă activele se restituie
arendatorului. Pe durata termenului de
arendă operaţională arendaşului i se
transmite numai dreptul de folosire a
bunurilor arendate, iar drepturile şi
obligaţiile de proprietar aparţin
arendatorului.
Arendă finanţată se consideră arenda în
condiţiile căreia partea predominantă din riscurile
şi avantajele aferente folosirii şi deţinerii activelor
arendate trec de la arendator la arendaş. În acest
caz este obligatorie respectarea cel puţin a uneia
din următoarele condiţii:
 a) la expirarea termenului de arendă dreptul de
proprietate asupra activelor arendate trece la
arendaş;
 b) la expirarea termenului de arendă arendaşul
are dreptul să procure activul arendat la un preţ
preferenţial mai mic decît valoarea de piaţă
aşteptată;
 c) termenul de arendă constituie cel puţin 75%
din durata de serviciu economic al activului
arendat, indiferent de faptul, dacă dreptul de
proprietate se transmite sau nu;
 d) la începutul termenului de arendă suma scontată
a plăţilor minime de arendă constituie cel puţin
90% din valoarea venală a activului arendat..
 Arenda operaţională
Arendaş
 Activele luate în arendă operaţională se
reflectă în conturile extrabilanţiere.
 Consumurile ce ţin de primirea (restituirea)
activelor arendate, de reparaţia şi/sau
restabilirea lor şi recuperate de arendaş
potrivit clauzelor contractului de arendă,
se constată ca cheltuieli ale perioadei.
 Plăţile de arendă cuprind plata pentru
folosirea bunurilor arendate, care se
repartizează pe perioade de gestiune uniform
sau prin altă metodă, prevăzută în contractul
de arendă. Plăţile de arendă se constată ca
consumuri sau cheltuieli în conformitate
cu metoda specializării exerciţiului pe
măsura survenirii termenelor de achitare a
acestora, indiferent de momentul efectiv de
plată a mijloacelor băneşti sau a altei forme
de compensare.
Arendator
 Activele transmise în arendă operaţională se
reflectă în conturile contabilităţii financiare
şi în bilanţul contabil al arendatorului.
 Consumurile ocazionate de transmiterea
activelor în arenda operaţională şi recuperate
conform clauzelor contractului de către
arendator se constată ca cheltuieli ale perioadei.
 Plata de arendă primită de arendator în decursul
termenului de arendă se constată uniform ca
venit în conformitate cu metoda specializării
exerciţiului, iar la finele fiecărei perioade de
gestiune se reflectă în Raportul privind
rezultatele financiare al arendatorului în
componenţa veniturilor activităţii operaţionale.
 Uzura activelor transmise în arendă se
calculează de arendator în fiecare perioadă de
gestiune în conformitate cu cerinţele S.N.C. 16
"Contabilitatea activelor materiale pe termen
lung" prin una din metodele acceptate pentru
activele similare. Uzura calculată se constată
ca cheltuieli ale perioadei, iar la finele fiecărei
perioade de gestiune se reflectă în Raportul
privind rezultatele financiare al arendatorului
 Arenda operaţională
Arendaş
Dacă plata de arendă se calculează
(se achită) în avans în contul viitoarelor
perioade de gestiune, aceasta se reflectă
în prealabil ca cheltuieli anticipate şi în
continuare la survenirea perioadei
corespunzătoare se trece la consumurile
sau cheltuielile perioadei de gestiune
curente. La finele fiecărei perioade de
gestiune suma plăţii de arendă calculate se
reflectă în Bilanţul contabil – în cazul
constatării acesteia ca consumuri sau
cheltuieli anticipate şi/sau în Raportul
privind rezultatele financiare - la
constatarea acesteia ca cheltuieli ale
perioadei curente.
 Consumurile ce ţin de reparaţia
şi restabilirea activelor transmise
în arendă şi recuperate conform
clauzelor contractului de către
arendator se constată ca cheltuieli
ale perioadei sau se capitalizează
în modul prevăzut de S.N.C. 16
"Contabilitatea activelor materiale
pe termen lung"
 Reevaluarea activelor transmise în
arendă operaţională se efectuează
de către arendator în conformitate
cu cerinţele S.N.C. 16
"Contabilitatea activelor materiale
pe termen lung".
 Exemplul (arenda operaţională)
Exemplu: La 01.01.2009 întreprinderea „Alfa” a
transmis in arenda operaţională întreprinderii „Omega”
un utilaj la care:
 valoarea iniţială constituie 44 000 lei;
 valoarea probabila rămasă – 1 000 lei;
 valoarea contractuala este 31 000 lei;
 Metoda de calcul a uzurii liniară, durata de funcţionare
utilă – 10 ani;
 durata contractului de arendă – 2 ani;
 mărimea plăţilor de arendă operaţională (plata totala
aferenta inchirierii utilajului) – 3600 lei (inclusiv TVA in
marime de 600 lei), se efectueaza anual.
 Exemplul (arenda operaţională)
Conţinutul operaţiei Suma, lei Arendaş Arendator

Debit Credit Debit Credit

Predarea activelor 44 000 123 123 - -
Primirea activelor 31 000 - - 912
Calcularea plăţii de arendă pentru 1500 228 612 712,713 539
anul 2007
300 228 534 534 539
Încasarea (plata) plăţii de 1 800 242 228 539 242
arendă

Calculul uzurii (44000- 358 714 124 - -

1000/10/12)

Restituirea utilajului la 123 123 912

expirarea termenului de
 Arenda finanţată
Arendator Arendaş

Transmiterea în arendă la valoarea de Primirea în arendă la valoarea de răscumpărare

răscumpărare Dt 123 CT 421
Dt 134 CT 422 Dt 226 Ct 421
Dt 134 Ct 535
Casarea valorii de bilanţ
-
Dt 124 Ct 123
Dt 141 Ct 123
Calculul uzurii
-
Dt 712,812,813,811 Ct 124
Recunoaşterea creanţelor, veniturilor şi Recunoaşterea datoriilor pe termen scurt
cheltuielilor pe termen scurt Dt 421 Ct 521
Dt 229 Ct 134 Dt 534 Ct 226
Dt 422 Ct 515
Dt 251 Ct 141
 Arenda finanţată
Arendator Arendaş

Recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor lunii -

de gestiune, aferente valorii de răscumpărare şi
valorii de bilanţ
Dt 515 Ct 621
Dt 721 Ct 251
Dt 535 Ct 534

Calculul plăţii de arendă Calculul plăţii de arendă

Dt 228 Ct 622 Dt 722 Ct 521
Dt 228 Ct 534 Dt 534 Ct 521

Încasarea creanţelor Plata datoriilor

Dt 242 Ct 228 Dt 521 Ct 242
Dt 242 Ct 229 Dt 521 Ct 242
 Leasing

 Leasing - tip de arendă în cadrul căreia

locatorul (creditorul financiar) procură în
proprietate utilajul indicat de locatar
(beneficiarul de leasing) de la un anumit
vînzător (furnizor) şi îl cedează locatarului
contra unei plăţi pentru utilizare temporară în
scopuri de antreprenoriat.