Metodele de evaluare

Evaluatorul poate folosi, într-un raport de evaluare, toate cele trei abordări pentru stabilirea plajei de valori posibile, sau cel puţin
două. Acest lucru nu este doar o recomandare a standardelor profesionale, ci şi o necesitate pe care o percepe orice evaluator profesionist care, în
mod evident, se simte inconfortabil atunci când trebuie să judece valoarea unei întreprinderi, având doar rezultatul unei singur metode.
Utilizarea metodelor care se înscriu în cele trei abordări depinde de tipul de întreprindere, situaţia acesteia la data evaluării, calitatea
şi cantitatea informaţiilor disponibile, scopul evaluării etc.

1. Abordare pe bază de activ (cost)

•Abordarea prin cost oferăo indicație asupra valorii prin aplicarea principiului economic conform căruia un cumpărător nu va plăti pentru un
activ mai mult decât costul necesar obținerii unui activ cu aceeași utilitate,fie prin cumpărare,fie prin construire.

Abordarea pe bază de active are în vedere trei metode aplicabile în cazuri distincte:
1. activul net contabil;
2. activul net corectat;
3. activul net de lichidare (vor fi luate în considerare toate costurile care au legătură cu vânzarea activelor sau cu închiderea acesteia).

1.1. Metoda activului net contabil

Această metodă este una simplistă și are în vedere că valoarea întreprinderii este echivalentă cu valoarea patrimoniului acesteia. Punctul de
plecare pentru această estimare este valoarea patrimoniului reflectat în documentele contabile și calculată după relația:
Activul net contabil = Situația netă =
Active totale – Datorii totale = Capitalul propriu

1.2. Activul net contabil corectat (ANCC) are în vedere eliminarea limitelor activului net contabil menționate anterior. Prin urmare,
pentru determinarea acestuia este necesară analiza critică a fiecărui element de calcul în funcție de realitatea concretă și de valoarea
acestuia chiar în momentul evaluării. Formula de calcul este:

ANCC = Active totale corectate – Datorii totale la valoarea curentă

1
 În practica de evaluare, determinarea activului net contabil corectat presupune analiza activelor în funcție de valoarea lor de utilitate sau
de folosință. Valoarea de folosință poate fi definită ca suma pe care un manager financiar prudent și avizat ar accepta să o plătească pentru a
obține activul imobilizat dorit, ținând cont de utilitatea pe care deținerea acestuia o are pentru realizarea obiectivelor întreprinderii.
Evaluarea unei întreprinderi prin metoda ANCC implică parcurgerea succesivă a următoarelor etape:
a. analiza situațiilor financiare care conțin informații despre activele și datoriile întreprinderii la data evaluării;
b. verificarea concordanței dintre situația scriptică și cea reală a activelor, în urma unor inspecții efectuate de evaluator, care se
consemnează în raportul de evaluare;
c. efectuarea corecțiilor necesare asupra unor posturi de activ și de datorii.

Estimarea valorii componentelor de bază ale activului net contabil corectat presupune corecții asupra valorii contabile a posturilor care au
înregistrat modificări semnificative față de valoarea contabilă. Astfel, determinarea activului net contabil corectat presupune realizarea
trecerii de la bilanțul contabil la cel economic și parcurgerea a trei etape succesive:
1. separarea tuturor bunurilor evidențiate în bilanțul contabil în bunuri necesare exploatării și bunuri în afara exploatării;
2. reevaluarea bunurilor necesare exploatării;
3. calculul matematic al activului net contabil corectat.

1. Separarea tuturor bunurilor evidențiate în bilanțul contabil în bunuri necesare exploatării și bunuri în afara exploatării:
Activele în afara exploatării sunt cele care aparent nu au legătură directă cu activitatea de bază a entității (case de vacanță, locuințe de serviciu,
construcții cu altă destinație decât cea legată de activitatea de bază, ambarcațiuni de agrement etc.) sau cele care din diferite motive au un grad
de utilizare redus sau foarte redus (de exemplu, de sub 50%) (terenuri, construcții, mașini și utilaje etc.). Bunurile în afara exploatării sunt
evidențiate distinct de către evaluator, nefiind supuse operațiunilor din etapele 2 și 3 de determinare a activului net contabil corectat. Ele sunt
evaluate distinct în funcție de natura și piața fiecăruia.

2. Reevaluarea bunurilor necesare exploatării:

a) Imobilizări necorporale
Imobilizările necorporale (cheltuieli de înființare, mărci, brevete, licențe, studii, tehnologii etc.) sunt considerate, de regulă, nonvalori pentru
determinarea activului net contabil corectat al întreprinderii, cu o singură excepție: cheltuielile de cercetare și studiile care se referă la produse
noi sau la dezvoltare.
b) Imobilizări corporale
Imobilizările corporale necesare exploatării sunt evaluate la valoarea de folosință a activelor respective atunci când evaluarea nu se face într-o
optică de vânzare sau de lichidare a lor. Această valoare se obține, de regulă, pe baza costului istoric diminuat cu amortismentul economic
(inclusiv deprecierea).

2
Valoarea de folosință ar trebui să fie aproape de valoarea de piață, adică de prețul la care întreprinderea ar putea să procure un bun identic pe o
piață de ocazie. Aceasta poate fi definită drept valoarea actualizată a intrărilor nete de fluxuri degajate prin exploatarea unui activ.
c) Imobilizări financiare
Structurile cel mai frecvent întâlnite la aceste elemente ale bilanțului contabil sunt cele de titluri de participare la capitalul altor întreprinderi
(acțiuni, părți sociale etc.) și credite acordate sau plasamente.
Titlurile sunt evaluate diferit după cum sunt cotate sau nu pe piața de capital și după cum se constituie într-un pachet majoritar sau într-unul
minoritar.
Titlurile care sunt cotate se evaluează prin metodele indicate de organismul de reglementare a pieței de capital. Cea mai utilizată metodă constă
în estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre media ponderată a prețurilor tranzacțiilor care au avut loc în ultima zi la
bursă și prețul ultimei tranzacții din aceeași zi, cu condiția să fie un preț relevant, adică să se refere la cel puțin 0,5% din numărul de titluri ale
emitentului.
Titlurile care nu sunt cotate și se constituie într-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizării dividendelor. Cele care nu sunt cotate,
dar se constituie într-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeași metodă, dar pot fi utilizate și altele bazate pe evaluarea globală a
întreprinderii în care s-a investit.
Creditele acordate și plasamentele sunt luate în calculul activului net contabil corectat cu valorile din contabilitate, cele în valută fiind însă
actualizate la raportul de schimb al monedei naționale din ultima zi a lunii anterioare celei în care au demarat studiile pentru evaluarea
întreprinderii.
d) Stocuri
Stocurile la intrare (materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb, obiecte de inventar etc.) se evaluează la prețurile de achiziție
practicate în luna anterioară celei în care se face evaluarea, iar dacă intrările sunt mai rare, la media prețurilor de achiziție din cea mai recentă
perioadă.
Stocurile din interior (producție neterminată, semifabricate din producția proprie etc.) se evaluează la nivelul costurilor efective corectate cu
gradul de înaintare în realizarea fizică a produselor.
Stocurile la ieșire (produse finite) se evaluează la nivelul prețurilor de vânzare, mai puțin beneficiile estimate în aceste prețuri.
e) Creanțe
Se elaborează o balanță în funcție de vechimea creanțelor și se calculează ajustări pentru depreciere pentru creanțele incerte sau cu termenele de
încasare depășite. Creanțele se iau în calculul activului net contabil corectat cu valorile din contabilitate, cele în valută fiind actualizate la
raportul de schimb al monedei naționale din ultima zi a lunii anterioare celei în care are loc evaluarea întreprinderii.
f) Disponibilități bănești și alte valori mobiliare de plasament
Disponibilitățile bănești intră în calculul activului net contabil corectat cu valorile din contabilitate, cele în valută fiind însă actualizate la
raportul de schimb al monedei naționale din ultima zi a lunii anterioare celei în care are loc evaluarea. Valorile mobiliare de plasament se
evaluează la cursul bursier reprezentativ din momentul evaluării.

3
g) Alte ajustări aduse bilanțului contabil
Obligațiile financiare și nefinanciare în valută se actualizează la raportul de schimb al monedei naționale, diferențele fiind regularizate pe seama
rezultatelor financiare ale întreprinderii. Cheltuielile înregistrate în avans sunt incluse în categoria creanțelor. Veniturile înregistrate în avans
sunt incluse în categoria datoriilor nefinanciare. Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli sunt tratate drept datorii nefinanciare pe termen lung
sau scurt.

3. Calculul matematic al activului net contabil corectat:

Activul net contabil corectat poate fi determinat prin două metode:
a) metoda substractivă, care constă în scăderea din totalul activelor reevaluate a tuturor datoriilor întreprinderii;
b) metoda aditivă, care constă în adăugarea la capitalurile proprii ale întreprinderii a tuturor influențelor rezultate din înlocuirea valorilor
contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanț.

2. Abordare pe bază de venit

Această abordare implică o estimare a companiei pe baza câștigurilor viitoare (free cash flow) de care ar putea dispune acționarii actuali
în ipoteza continuității activității. Ca și concept, metoda pe bază de venit urmărește însumarea câștigurilor actualizate aferente atât perioadei de
previziune explicite cât și a celei non-explicite, valori care sunt obținute prin previzionarea rezultatelor financiare având în vedere toate
informațiile de care dispune managementul și acționarul majoritar al companiei la data evaluării. Prin această abordare va fi recunoscută și
valoarea aportului elementelor necorporale neidentificabile distinct (brand, goodwill sau badwill) de care nu se poate ține seama în cadrul
Abordării pe bază de active.

Cele două metode înscrise în această abordare sunt:

● Metoda cash flow-ului net actualizat/ fluxurilor de numerar net
● Metoda capitalizării venitului

Metoda DCF se aplică numai în situație în care întreprinderea evaluată este de așteptat că va genera, într-o perioadă de previziune explicită
(5-10 ani). Implica o rata de actualizare.
•Metoda capitalizării fluxului de numerar(stabilizat,normalizat,mentenabil)se aplică numai când întreprinderea evaluată a ajuns la stadiul
(faza) de stabilitate economică,ce poate fi caracterizat prin faptul că întreprinderea poate menține un nivel constant al ratei de creșterea fluxurilor
de numerar. Implica o rata de capitalizare.

4
 Pașii principali ai aplicării metodei DCF sunt următorii:
● Fundamentarea previziunilor veniturilor și cheltuielilor
● Estimarea ratei de actualizare
● Estimarea fluxurilor financiare la dispoziția investitorilor pe o perioadă explicită
● Estimarea valorii reziduale
● Actualizarea fluxurilor financiare și a valorii reziduale
● Obținerea valorii capitalului acționarilor după deducerea valorii datoriilor financiare nete
● Împărțirea valorii capitalului acționarilor la numărul de acțiuni rezultând valoarea de piață a unei acțiuni.

FORMULA
n
CFi Vr
VDCF ( VI )=∑ ❑ +
i=1 (1+ a ) ( 1+a )n
i

● unde: VDCF - valoarea întreprinderii prin metoda DCF

● CF - cash – flow disponibil pentru acţionari (dacă se estimează valoarea capitalului acţionarilor) sau pentru furnizorii de capital (dacă
se estimează valoarea capitalului investit).
● a - rata de actualizare (costul capitalului)
● Vr - valoarea reziduală
● i - anul de previziune
● n - intervalul de previziune (număr de ani).
3. Abordarea prin piata
Abordarea prin piaţă oferă o indicaţie asupra valorii prin compararea întreprinderii-subiect faţă de alte întreprinderi similare şi relevante
sau cu tranzacţii anterioare ale titlurilor întreprinderii evaluate.
Trei dintre cele mai uzuale surse de date utilizate la evaluarea prin abordarea prin piață a întreprinderilor și a participațiilor la capitalul
întreprinderii sunt:
(a) piețele de capital pe care se tranzacționează participațiile la capitalurile unor întreprinderi similare,
(b) piața achizițiilor în care se cumpără și se vând întreprinderi în ansamblul lor sau participații cu drept de control la capitalul
întreprinderii, și
(c) tranzacțiile anterioare sau ofertele de tranzacții de acțiuni ale întreprinderii subiect.
Cele trei metode caracteristice abordării prin piaţă sunt:
1. Metoda comparaţiei cu întreprinderi similare cotate – valoarea întreprinderii evaluate rezultă din tranzacţiile realizate pe piaţa
financiară.

5
 2. Metoda comparaţiei cu tranzacţii de întreprinderi similare necotate – în această metodă, baza de comparaţie o reprezintă tranzacţiile cu
întreprinderi, în ansamblul lor sau tranzacţii cu pachete minoritate, de regulă având în vedere piaţa întreprinderilor necotate.
3. Metoda comparaţiei cu tranzacţii anterioare ale întreprinderii evaluate sau cu tranzacţii anterioare ale titlurilor acesteia – modul de
estimare a valorii se bazează pe tranzacţii anterioare, oferte sau acorduri care vizează proprietatea asupra întreprinderii evaluate.

Aplicatie
Utilizam metoda cash flow-ului actualizat, pentru a surprinde atât impactul evoluției pieței specifice, cât și alinierea companiei pe un trend de
stabilitate în ceea ce privește evoluția Cifrei de Afaceri.
Metoda de evaluare prin actualizarea fluxurilor de trezorerie libere de obligații se bazează pe capacitatea activității de a genera fluxuri
pozitive de disponibilități care în final rămân la dispoziția investitorilor.
Pașii principali ai aplicării metodei sunt următorii:
● Fundamentarea previziunilor veniturilor și cheltuielilor
● Estimarea ratei de actualizare
● Estimarea fluxurilor financiare la dispoziția investitorilor pe o perioadă explicită
● Estimarea valorii reziduale
● Actualizarea fluxurilor financiare și a valorii reziduale
● Determinarea valorii intreprinderii

Fundamentarea previziunilor veniturilor și cheltuielilor

Previziunile în cadrul societății PREFAB, s-au realizat pornind de la elementele componente ale Bugetului de Venituri și Cheltuieli întocmit
de conducerea companiei și analizat de noi împreună cu aceasta.
A fost urmărită îndeaproape situația actuală a scocietății, de istoricul activității și de informațiile cunoscute la data evaluării privind evoluția
viitoare a pieței specifice. Situațiile previzionate au conținut: Cifra de Afaceri, principalele categorii de cheltuieli operaționale și profitul.

Premisele aplicării metodei sunt:

a) Durata previziunii de 5 ani a presupus că după această perioadă evoluția afacerii se va încadra pe o tendință de menținere cu o
creștere anuală de 2.5%. În plus, considerăm că acesta este orizontul de timp pentru care gradul de acuratețe a previziunilor se
poate menține în limite acceptabile în ce privește evoluția viitoare a întreprinderii.
b) Bugetul previzionat și fluxurile financiare au fost elaborate pe baza bugetului estimat pus la dispoziție de către compania
PREFAB și de asemenea pe baza tendințelor istorice cât și a celor ale pieței (așa cum prezintă ele la data evaluării).

6
 c) Întrucât bugetul de venituri și cheltuieli este întocmit în monedă nominală (luând în calcul evoluția cursului valutar și a ratei
inflației în următorii ani), a dus la necesitatea exprimării tuturor indicatorilor în moneda nominală – lei.
d) Rezultatele acestei abordări sunt valabile sub rezerva, specifică, de neîndeplinire ale unor elemente luate în calcul, din motive
imposibil a fi avute în vedere la momentul evaluării.

Previziunea cifrei de afaceri

Activitatea operațională a companiei se axează pe: .............................Am utilizat sursa https://www.bnr.ro/Proiectii-BNR-22694-mobile.aspx

pt stabilirea ratelor de inflatie.

Tabel 3.1 -Rată de creștere

anul 1- anul 2- anul 3- anul 4- anul 5-
indicatori 2019 2020 vt
2021 2022 2023 2024 2025
Inflația efectivă/previzionată 3.80% 2.60% 8.20% 9.60% 3.20% 2.90% 2.30% 2.50%
Rata de creștere reală estimată de
2.50% 2.00% 1.00% 1.50% 2.80% 3.00% 3.00% 0.00%
evaluator
Rata de creștere nominală 6.30% 4.60% 9.20% 11.10% 6.00% 5.90% 5.30% 2.50%
6532130 8835252 9648095 10719034 11362176 12032545 12670269 12987026
Cifra de afaceri
3 6 8 5 5 0 8 6

Estimarea cheltuielilor

Cheltuielile cu amortizarea au fost estimate de client pentru primii 5 ani ai previziunii explicite. Am exploatat această valoare și pentru
ultimul an al previziunii. În primul an al previziunii non-explicite, amortizarea a fost estimată prin indexarea cu nivelul estimat al inflației.
Procedura prin care au fost calculate valorile din Tabelul 3.2 Previzionarea cheltuielilor, a fost următoarea:

Valoareaini ț ial ă x Rata nominal ă a infla ț iei

+Valoarea initiala
100

7
 Tabel 3.2 - Cheltuieli și fluxuri numerar
anul 1- anul 2- anul 3- anul 4- anul 5-
2019 2020
indicatori 2021 2022 2023 2024 2025 VT
Rata de creștere nominală 6.30% 4.60% 9.20% 11.10% 6.00% 5.90% 5.30% 2.50%
1024738 1119014 1243225 1317819
Cheltuieli cu amortizarea 7802939 9 9 5 1 13955704 14695356 15062740
Cheltuieli 7860302 7685757 8392847 9324453 9883920 10467072 11021827 11297372
operaționale/exploatare 0 8 5 6 8 1 0 6
Fluxuri de numerar -133853 128888 140746 156368 165751 175530 184833 189454
1190672 1450684 1584146 1759987 1865586
EBITDA 3 0 9 2 5 19756561 20803658 21323750

EBITDA se calculeaza astfel: (in caz ca nu il gasiti deja calculate)

EBITDA = profitul net + cheltuiala cu dobanda + cheltuiala cu impozitele + cheltuiala cu amortizarea (si deprecierea)

Indicatorul arata cati bani genereaza o companie din activitatea sa curenta, inainte de a-si plati datoriile, taxele si de reflecta cheltuielile non-cash
(amortizarea).

Estimarea ratei de actualizare

În cele ce urmează, prezentăm modalitatea de estimare a ratei de actualizare, care a fost utilizată în cadrul abordării prin venit.
Ținând cont că rata de actualizare sau altfel spus, costul capitalului investit nu este observabil direct, au fost elaborate modele variate,
prezumții și aproximări care să conducă la valoarea corespunzătoare. Astfel cea mai consacrată utilizată în prezent este WACC (Weighted
Average Cost of Capital), ce consideră Cost of Equity, estimat prin modelul CAPM (Capital Assets Pricing Model) confirmat cu Cost of Debt
respectiv raportului mediu regăsit în piață pentru indicatorul Debt/Equity.

8
 Estimarea Costului Capitalului Propriu (Cost of Equity)

Relația de calcul pentru estimarea Cost of Equity prin modelul CAPM este:
Ra = Rf +ERP + adj + CRP + α
Unde,
● Ra – rata de actualizare
● Rf – rata de bază fără risc
● ERP – prima de risc a pieței
● adj – coeficient ajustat de evaluare a riscului sistematic
● CRP – prima de risc de țară
● α – primă risc asociată strict companiei evaluate și scenariului de previziune considerat

Aplicarea acestei abordări este dificilă în România datorită lipsei sau insuficienței informațiilor publice referitoare la estimarea celor mai
importante elemente ale relației de calcul și anume prima de risc și coeficientul.
Menționăm că fluxurile financiare au fost exprimate în monedă nominală. În continuare vom estima toate cele 6 elemente ale ratei de
actualizare:

1. Rata de bază fără risc (Rf)

Rata fără risc și prima de risc de piață, asemeni celorlalte componente ale costului capitalului propriu reprezintă concepte spre viitor (forward
– looking). Costul capitalului reprezintă un concept orientat spre viitor explicat de faptul că în evaluarea unei companii, spre exemplu, se
estimează valoarea prezentă a beneficiilor viitoare obtenabile din deținerea companiei.
Rata de bază fără risc reprezintă acea investiție care determină remunerarea capitalului investit în condiții de risc minim (dobânda actuală la
obligațiunile guvernamentale pe termen lung – la data evaluării). Pentru companiile care își desfășoară activitatea în Europa se consideră rată de
bază fără risc nominală ca fiind randamentul la scadență a obligațiunilor de stat emise de state având rating AAA și maturitate de cel puțin 10
ani, consolidat cu inflația așteptată monedei euro respectiv monedei naționale (unde își desfășoară activitatea companiei).

2. Prima de risc a pieței

Prima de risc a pieței de capital (ERP) reprezintă un element de bază al determinării costului capitalului cu ajutorul modelului CAPM
(Capital Asset Pricing model). Aceasta împreună cu rata fără de risc sunt concepte interconectate, prima de risc determinându-se în relație cu

9
rata fără de risc. La bază, ERP este randamentul suplimentar așteptat de investitori pentru asumarea unui risc adițional, asociat cu investiția într-
un portofoliu diversificat de acțiuni, prin comparație cu randamentul așteptat al unei investiții în active fără risc.

Asadar rata de actualizare utilizata in demersul nostru este de 5%, cu mentiunea ca data aceasta rata de actualizare este precizata in
raportul companiei analizate, o veti prelua de acolo.

Estimarea fluxurilor financiare la dispoziția investitorilor

Fluxurile financiare la dispoziția investitorilor (CFI) sunt compuse ca și părți principale din fluxurile din exploatare și Fluxurile de investiții.
În cadrul CFI (Cash-flow la dispoziția investitorilor) nu se ține seama de fluxurile activității financiare aferente activității de finanțare.
Fluxul din activitatea curentă are ca şi intrare profitul brut al activităţii curente şi ca ieşire, impozitul pe profit şi modificările în structura
capitalului de lucru (variaţia necesarului de fond de rulment). Profitul brut şi impozitul pe profit au fost preluate din cadrul bugetului previzionat.
Modificările în structura capitalului de lucru au fost estimate conform prevederilor din subcapitolele precedente. Fluxurile din investiţii -
Investițiile de tip CAPEX au fost estimate de către evaluator pornind de la previziunile transmise de client.

Estimarea valorii terminale (VT)

Valoarea terminală (reziduală) este o componentă importantă a estimării valorii prin metoda DCF, ce reprezintă valoarea afacerii aferentă
perioadei de previziune non explicite. Având în vedere continuitatea activității, am estimat valoarea reziduală prin capitalizarea cash flow-ului la
dispoziția investitorilor aferent primului an al perioadei non explicite, ținând seama și de nivelul estimat al creșterii anuale aferente acestei
perioade – 2,5 % (asimilat inflației pe termen lung pentru moneda națională).

Estimarea ratei de creștere constantă (g)

Rata de creștere constantă (g) a fost previzionată utilizând rata de inflație previzionată de 2,5%. Dat fiind faptul că rata de actualizare
estimată conform raportărilor companiei1 este de .........., (daca o gasiti mentionata in raportul vostru o treceti de acolo) daca nu veti utiliza
procentul de 5% respectiv creșterea așteptată în perpetuitate de 2,5%, rata de capitalizare utilizată în vederea estimării valorii terminale, este de
2.5% (5 – 2,5).

Fluxurile de numerar din primul an al perioadei de previziune non explicite

VT=
Rata de actualizare−Rata de capitalizare estimat ă
1 Raport anual al companiei
10
 Tabel 3.3 - Valoarea Terminala
indicatori u.m.
Fluxuri de numerar an
192432
terminal
Rata de creștere medie a
2.50%
inflației
EBITDA - an terminal 21323750
Valoarea terminală 2577760
Perioada de actualizare (ani) 5
Factorul de actualizare 0.29
Valoarea terminală actualizată 747550

Pentru calculul valorii terminale actualizate, a fost înmulțită valoarea terminală cu factorul de actualizare.
1 1
Factorul de actualizare = = =0,29
Rata de cre ș tere medie a infla ț iei+1 2,5+1

anul 1- anul 2- anul 3- anul 4- anul 5-

Fluxuri de numerar 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 VT
Fluxuri de numerar operational 16391152 14760868 16118868 17908062 18982546 20102516 21167949 21697148
Fluxuri de numerar din investitii 8056209 -5438605 -5938957 -6598181 -6994072 -7406722 -7799278 -7994260
-
Fluxuri de numerar de finantare -8460740 -9193375 -10039166 -11153513 -11822724 -12520264 -13183838 13513434
total 15988640 130908 142952 158819 168348 178281 187730 192423
Rata de creștere nominală 6.30% 4.60% 9.20% 11.10% 6.00% 5.90% 5.30% 2.50%

Estimarea valorii de piață a capitalului propriu

11
Valoarea întreprinderii este rezultatul cash flow-ului actualizat plus valoarea terminală actualizată EV (Enterprise Value).

Tabel 3.4 - Valoarea întreprinderii

ieșiri   u.m.
Fluxuri de numerar actualizate 55805 lei
Valoarea terminală 2577760 lei
Factorul de actualizare 0.29  
Valoarea terminală actualizată 747550 lei
Valoarea intreprinderii 803356 lei
Număr de acțiuni 48533419 acțiuni
0.01655262
Valoarea de piață/acțiune 9 lei/acțiune

12
METODA ACTIVULUI NET CORECTAT
1. Situația patrimonială a societății Alfa SRL se prezintă astfel:
- lei - Element bilanțier Valoare
Terenuri (1.000 m2 x 6 lei/m2) 6.000
Clădiri 130.000
Echipamente 50.000
Mașini luate cu chirie 11.000
Imobilizări necorporale (cheltuieli 7.000
de constituire)
Imobilizări financiare (1.000 de 15.000
acțiuni deținute la Beta din totalul
de 30.000 de acțiuni)
Materii prime (60 kg x 1.000 60.000
lei/kg)
Materiale consumabile 25.000
Produse finite (50 kg x 1.500 75.000
lei/kg)
Creanțe – clienți 45.000
Creanțe – clienți din facturi 90.000
externe (20.000 euro x 4,5
lei/euro)
Conturi la bănci în valută (10.000 43.000
euro x 4,3 lei/euro)
Capital social (format din 10.000 180.000
de acțiuni)
Rezerve 20.000
Prime de emisiune 40.000
Provizioane pentru riscuri și 20.000
cheltuieli care vor fi reluate într-o
perioadă mai mare de un an
Datorii financiare 146.000
Datorii nefinanciare 140.000

13
În urma analizei financiare realizate la societatea Alfa SRL, o echipă de analiști financiari a constatat următoarele:
1. Prețul de vânzare al terenului în cadrul unei tranzacții recente a fost de 9 lei/m2.
2. În cadrul imobilizărilor corporale s-a identificat o locuință de protocol în valoare de 20.000 lei.
3. Un echipament în valoare de 5.000 lei a fost utilizat doar în proporție de 5% în ultimii 3 ani. Restul echipamentelor au fost evaluate de un evaluator
la valoarea justă de 60.000 lei. În urmă cu 2 ani au fost închiriate altei firme două echipamente în valoare de 5.000 lei.
4. Beta a transmis activul net contabil corectat în valoare de 600.000 lei.
5. Prețul ultimelor achiziții de materii prime a fost de 1.500 lei/kg.
6. În cadrul materialelor consumabile s-au identificat stocuri fără mișcare în valoare de 5.000 lei.
7. Prețul de vânzare (mai puțin beneficiile estimate) al produselor finite a fost de 1.650 lei/kg.
8. Din totalul creanțelor – clienți, 10.000 lei reprezintă clienți incerți.
9. Cursul de schimb valutar la 31.12.N a fost de 4,7 lei/euro.

Alte situatii ipotetice: PRIN CARE MUTETI SA FACETI CORECTII:

- Pretul unei cladiri a scazut/crescut considerabil
- Ati gasit o masina personala al administrtaorului inregistrata pe firma
- Utilaje depasite din punst de vedere tehnologic c ear putea fi scoase din gestiunea firmei
- Stocuri expirate de marfa
- Identificarea in notele explicative valoarea clientilor incerti si corectata valoarea creantelor astfel

Rezolvare

În vederea întocmirii bilanțului vom efectua următoarele corecții asupra elementelor din bilanțul contabil:
1. Imobilizări necorporale = -7.000 lei (eliminarea cheltuielilor de constituire)
2. Terenuri:
Valoarea contabilă a terenurilor = 1.000 m2 × 6 lei/m2 = 6.000 lei
Valoarea economică a terenurilor = 1.000 m 2 × 9 lei/m2 = 9.000 lei
Diferență pozitivă din reevaluarea terenurilor = 9.000 lei – 6.000 lei = +3.000 lei
3. Clădiri = -20.000 lei (locuința de protocol, considerată bun în afara exploatării)
4. Echipamente:

14
a) -5.000 lei (echipamentul care a fost utilizat doar în proporție de 5% în ultimii 3 ani, considerat activ în afara exploatării)
b) Restul echipamentelor la valoarea contabilă = 50.000 lei – 5.000 lei = 45.000 lei
Echipamente la valoarea reevaluată = 60.000 lei
Diferență pozitivă din reevaluare aferentă restului echipamentelor = 60.000 lei – 45.000 lei = +15.000 lei
Total diferență pozitivă din reevaluarea echipamentelor = -5.000 lei + 15.000 lei = +10.000 lei
5. Imobilizări financiare:
Valoarea intrinsecă a unei acțiuni Beta = Activul net corectat al societății Beta / Numărul de acțiuni
Valoarea unei acțiuni Beta = 600.000 lei / 30.000 acțiuni = 20 lei
Valoarea contabilă a acțiunilor Beta = 15.000 lei
Valoarea economică a acțiunilor Beta = 1.000 acțiuni × 20 lei/acțiune = 20.000 lei
Diferență pozitivă din reevaluarea acțiunilor Beta = 20.000 lei – 15.000 lei = +5.000 lei
6. Materii prime:
Valoarea contabilă a materiilor prime = 60 kg × 1.000 lei/kg = 60.000 lei
Valoarea economică a materiilor prime = 60 kg × 1.500 lei/kg (prețul ultimelor achiziții) = 90.000 lei
Diferență pozitivă din reevaluarea materiilor prime = 90.000 lei – 60.000 lei = +30.000 lei
7. Materiale consumabile = -5.000 lei (stocuri fără mișcare)
8. Produse finite:
Valoarea contabilă a produselor finite = 50 kg × 1.500 lei/kg = 75.000 lei
Valoarea economică a produselor finite = 50 kg × 1.650 lei/kg (prețul de vânzare mai puțin beneficiile estimate) = 82.500 lei
Diferență pozitivă din reevaluarea produselor finite = 82.500 lei – 75.000 lei = +7.500 lei
9. Creanțe:
a) Creanțe – clienți = -10.000 lei (clienți incerți)
b) Creanțe în valută:
Valoarea contabilă a creanțelor în valută = 20.000 euro × 4,5 lei/euro = 90.000 lei
Valoarea economică a creanțelor în valută = 20.000 euro × 4,7 lei/euro (cursul de schimb valutar la 31.12.N) = 94.000 lei
Diferență pozitivă din reevaluarea creanțelor în valută = 94.000 lei – 90.000 lei = +4.000 lei
Total diferență negativă din reevaluarea creanțelor = -10.000 lei + 4.000 lei = -6.000 lei
10. Disponibilități în valută:
Valoarea contabilă a disponibilităților în valută = 10.000 euro × 4,3 lei/euro = 43.000 lei
Valoarea economică a disponibilităților în valută = 10.000 euro × 4,7 lei/euro (cursul de schimb valutar la 31.12.N) = 47.000 lei
Diferență pozitivă din reevaluarea disponibilităților în valută = 47.000 lei – 43.000 lei = +4.000 lei

15
Activ Valori Ajustări Valori Capitaluri și Valori Ajustări Valori
contabile corectate datorii contabile corectate
Imobilizări 208.000 -7.000 199.000 Capital social 180.000 - 180.000
(imobilizări
necorporale) +
3.000 (terenuri)
– 20.000
(clădire) +
10.000
(echipamente) +
5.000
(imobilizări
financiare) = -
9.000
Stocuri 160.000 +30.000 192.500 Prime de capital 40.000 - 40.000
(materii prime)
– 5.000
(materiale
consumabile) +
7.500 (produse
finite) =
+32.500
Creanțe 135.000 -6.000 129.000 Rezerve 20.000 - 20.000

Disponi- 43.000 +4.000 47.000 Rezerve din +21.500 +12.500

bilități reevaluare

Provizioane 20.000 -20.000 0

16
 Datorii nefinan- 140.000 +20.000 160.000
ciare

Datorii financiare 146.000 - 146.000

Total 546.000 +21.500 567.500 Total 546.000 +21.500 567.500

c) Determinarea activului net contabil corectat:

ANCC (metoda substractivă) = 567.500 lei (total activ reevaluat) – (160.000 lei + 146.000 lei) (total datorii reevaluate) = 261.500 lei
ANCC (metoda aditivă) = 240.000 lei (capital propriu) + 21.500 lei (rezerve din reevaluare) = 261.500 lei

17