Cuprins

1.Obiectiv IAS 38 – Active necorporale.................................................................................2

2.Definitie IAS 38 – Active necorporale..................................................................................2
3.Evaluarea activelor necorporale...........................................................................................3
4.Amortizarea imobilizarilor necorporale..............................................................................4
4.1.Perioada de amortizare..................................................................................................4
4.2.Metoda de amortizare.....................................................................................................5
4.3.Revizuirea perioadei de amortizare si a metodei de amortizare................................6
5.Reevaluarea activelor necorporale.......................................................................................8
6. Deprecierea avtivelor necorporale......................................................................................9
7.Tratamentul fiscal al activelor necorporale.....................................................................11
8. Imobilizarile necorporale care se gasesc in situatiile financiare....................................12
9. Analiza diferentelor dintre politicile contabile prevazute de OMFP 3055/2009 si cele
solicitate de IAS 38 „Active necorporale”............................................................................17
Bibliografie..............................................................................................................................19
 STUDIU DE CAZ PRIVIND TRANZACTIILE REGLEMENTATE DE IAS 38

1.Obiectiv IAS 38 – Active necorporale

Obiectivul acestui Standard este de a prescrie tratamentul contabil pentru activele

necorporale care nu sunt tratate in mod specific in alt Standard International de Contabilitate.
Acest Standard solicita unei intreprinderi sa recunoasca un activ necorporal daca si numai
daca anumite criterii sunt satisfacute.
Imobilizarile necorporale sunt tratate si prezentate conform IAS 38 „Active
necorporale”. Acest standard abordeaza in principal aspecte legate de contabilizarea acestor
active, cum ar fi recunoasterea ca active, determinarea valorii contabile si a pierderilor din
depreciere, tratamente contabile folosite, cat si cerinte de prezentare in situatiile financiare.

2.Definitie IAS 38 – Active necorporale

Un activ necorporal este un activ nefinanciar identificabil, fara suport material si

detinut in scopul utilizarii in cadrul productiei sau aprovizionarii cu bunuri, sau furnizarii de
servicii, pentru inchiriere sau altfel, in scopuri administrative.
Un activ este o resursa:
a) controlata de o intreprindere ca urmare a unor evenimente anterioare; si
b) din care este preconizat ca intreprinderea sa obtina beneficii economice in viitor .
IAS 38 solicita unei intreprinderi sa recunoasca un activ necorporal (la cumparare)
daca si numai daca:
a) este probabil ca intreprinderea sa obtina beneficii economice viitoare care pot fi atribuite
activului respectiv; si
b) costul activului poate fi masurat in mod corect.
Aceste reglementari se aplica fie ca activul este achizitionat din exterior, fie ca este
generat intern.
IAS 38 „Active necorporale” include criterii suplimentare de recunoastere pentru
activele necorporale generate intern. IAS 38 specifica faptul ca fondul comercial, marcile,
licentele, titlurile de publicatii, listele de clienti si alte categorii similare din punct de vedere
economic, care sunt generate intern, nu vor fi recunoscute ca active.
Daca un element necorporal nu intruneste atât definitia, cât si criteriile de
recunoastere ale activelor necorporale, IAS 38 „Active necorporale” solicita ca toate
cheltuielile efectuate cu acest element sa fie recunoscute drept cheltuieli, atunci când sunt
efectuate, in orice caz, daca elementul este achizitionat la o combinare de intreprinderi care
este o achizitie, aceasta cheltuiala (inclusa in costul achizitiei) va face parte din suma
atribuita fondului comercial (sau fondului comercial negativ) la data efectuarii achizitiei.

2
 3.Evaluarea activelor necorporale

IAS 38 „Active necorporale” solicita ca un activ necorporal sa fie masurat prin unul
din cele doua tratamente:
a) tratament contabil de baza: costul, mai putin orice amortizare cumulata si orice pierderi din
depreciere cumulate (Costul va include, printre altele, pretul de achizitie si orice cheltuieli
care pot fi direct legate de pregatirea activului pentru utilizare); sau

b) tratament contabil alternativ permis: suma reevaluata, mai putin orice amortizare ulterioara
cumulata si orice pierderi din depreciere cumulate ulterior.
Suma reevaluata trebuie sa fie valoarea justa a activului. Este neobisnuit sa existe o
piata activa pentru imobilizari necorporale, de exemplu, nu poate exista o piata activa pentru
patente si marci comerciale, având in vedere ca fiecare activ este unic.
Atunci când nu poate fi obtinut un pret actual, pretul celei mai recente tranzactii similare
poate oferi o baza suficient de rezonabila pentru estimarea valorii juste.
Acolo unde nu exista o piata activa, costul va fi suma pe care o entitate ar trebui sa o plateasca
pentru un activ, intr-o tranzactie facuta de bunavoie, intre parti in cunostinta de cauza si in
care pretul a fost stabilit obiectiv.
Acest tratament este permis daca si numai daca valoarea justa poate fi determinata prin
raportare la o piata activa pentru activul necorporal. In plus, o data ce o intreprindere alege
acest tratament, IAS 38 „Active necorporale” solicita ca reevaluarile sa fie efectuate cu
suficienta regularitate astfel incât valoarea contabila a activelor necorporale sa nu difere in
mod semnificativ de aceea care va fi determinata utilizând valoarea justa la data bilantului.
IAS 38 „Active necorporale”, de asemenea, specifica cum sa fie reevaluate activele
necorporale si daca o crestere (descrestere) provenita dintr-o reevaluare va fi recunoscuta in
contul de profit si pierdere sau direct in capitalul propriu.

Tratamentul contabil alternativ permis nu permite:

a) reevaluarea activelor necorporale care nu au fost recunoscute anterior ca active; sau
b) recunoasterea initiala a activelor necorporale la alte valori decât costul lor.

Tratamentul contabil alternativ permis este aplicat dupa ce un activ a fost recunoscut
initial la cost.

Exemplu:
- o entitate are o echipa de fotbal. Ea decide sa vânda un aparator si sa cumpere un atacant. De
asemenea, in procesul de vânzare-cumparare a jucatorilor se afla mai multe entitati similare si
exista o piata activa a jucatorilor care sunt transferati de la o entitate la alta. Pretul care trebuie
platit sau primit va depinde de cât sunt dispuse celelalte entitati de pe piata sa plateasca.
- o entitate a elaborat un nou produs revolutionar care mareste siguranta din interiorul
masinilor. Totusi, din cauza procesului de productie implicat, acesta nu se potriveste prea bine
cu procesul de productie deja existent al entitatii si va trebui construita o fabrica complet noua
pentru ca acest produs sa fie inclus ca parte a productiei. In intreaga tara exista doar alte doua
entitati care fac produse similare. Entitatea decide sa vânda procesul uneia din cele doua
entitati. Dupa discutii, vânzatorul si cumparatorul cad de acord asupra unui pret de 3.000 mil.
lei. Ambele parti sunt de acord ca acesta este cel mai bun pret pe care l-ar fi putut obtine si
nici una dintre parti nu a fost supusa unei influente a celeilalte (de exemplu, vânzatorul nu a
amenintat ca daca nu obtine un pret mai bun, abordeaza si celalalt cumparator), deci tranzactia
a fost facuta de bunavoie.

3
 De aceea, administratorii trebuie sa analizeze daca costul (valoarea justa) unei
imobilizari necorporale poate fi evaluat credibil si daca este posibil sa se reevalueze regulat
valoarea justa, pentru a se asigura ca valoarea contabila nu difera semnificativ de valoarea
care ar fi calculata utilizând valoarea justa la data bilantului.

4.Amortizarea imobilizarilor necorporale

IAS 38 „Active necorporale”, solicita ca un activ necorporal sa fie amortizat

sistematic pe perioada celei mai bune estimari a duratei de viata utile.

4.1.Perioada de amortizare

Valoarea amortizabila a unui activ necorporal trebuie sa fie alocata sistematic de-a
lungul celei mai bune estimari a duratei sale de exista o presupunere discutabila ca durata de
viata utila a unui activ necorporal nu va depasi douazeci de ani de la data când activul este
pregatit pentru utilizare. Amortizarea trebuie inceputa atunci când activul este pregatit pentru
utilizare.
Pe masura ce beneficiile economice concretizate intr-un activ necorporal sunt
consumate in timp, valoarea contabila a activului este redusa pentru a reflecta aceasta
consumare.
Aceasta este realizata prin alocarea sistematica a valorii reevaluate a activului, mai
putin orice valoare reziduala, ca o cheltuiala pe durata de viata utila a activului. Amortizarea
este recunoscuta fie ca a fost sau nu o crestere in, de exemplu, valoarea justa a activului sau
valoarea recuperabila.
Trebuie luati in considerare mai multi factori in determinarea duratei de viata utila a
unui activ necorporal, incluzând:
(a) uzura preconizata a activului de catre intreprindere si daca activul ar putea fi condus
eficient de catre o alta echipa de management;
(b) ciclurile de viata tipice pentru activ si informatiile publice privind evaluarea duratelor de
viata utila a unor active similare, folosite intr-o maniera similara;
(c) uzura tehnica, tehnologica sau de alte tipuri de uzura morala;
(d) stabilitatea sectorului in care opereaza activul si schimbarile care apar in cererea pentru
produsele sau serviciile obtinute din acel activ;
(e) actiunile preconizate ale concurentilor sau potentialilor concurenti;
(f) nivelul cheltuielilor de intretinere necesare obtinerii de beneficii economice viitoare,
precum si intentia si capacitatea de a atinge un astfel de nivel;
(g) perioada de control asupra activului si limite legale sau similare in folosirea activului, cum
ar fi datele de expirare a contractelor de leasing corespunzatoare; si
(h) daca durata de viata utila a activului este dependenta de durata de viata utila a altor active
ale intreprinderii.
Dat fiind ritmul rapid de schimbari tehnologice, software-ul si multe alte active
necorporale sunt supuse unei uzuri tehnologice. In consecinta, probabil ca durata de viata utila
a acestora este scurta.
Estimarile asupra duratei de viata utila a unui activ necorporal in general prezinta cu
atât mai putina incredere, cu cât durata de viata utila creste. Acest Standard adopta
presupunerea ca este putin probabil ca durata de viata utila a activelor necorporale sa
depaseasca douazeci de ani.

4
 In cazuri rare, poate fi o dovada persuasiva ca durata de viata utila a unui activ
necorporal va fi o perioada specifica mai lunga decât douazeci de ani. In aceste cazuri,
presupunerea ca durata de viata utila nu depaseste douazeci de ani este respinsa si
intreprinderea:
(a) amortizeaza activul necorporal, conform celei mai bune evaluari a duratei sale de viata
utila;
(b) estimeaza valoarea recuperabila a activului necorporal cel putin anual, pentru a identifica
orice pierdere din depreciere (a se vedea paragraful 99); si
(c) prezinta motivele pentru care presupunerea este respinsa si factorii care au jucat un rol
semnificativ in determinarea duratei de viata utila.
Durata de viata utila a unui activ necorporal poate fi foarte lunga, dar este intotdeauna
finita. Incertitudinea justifica evaluarea vietii productive a unui activ necorporal pe o baza
prudenta, dar nu justifica alegerea unei durate de viata utila care este nerealist de scurta.
Daca este realizat un control asupra beneficilor economice viitoare dintr-un activ
necorporal, prin dreptul de proprietate care a fost garantat pentru o perioada finita, durata de
viata utila a activului necorporal nu trebuie sa fie mai mare de perioada garantata de dreptul
de proprietate, cu exceptia cazului in care:
(a) drepturile de proprietate pot fi reinnoite; si
(b) reinnoirea este aproape sigura.
Pot fi si factori economici si factori juridici care sa influenteze durata de viata utila a
unui activ necorporal: factorii economici determina perioada asupra caruia beneficiile
economice viitoare vor fi primite; factorii juridici pot restrictiona perioada asupra careia
intreprinderea controleaza accesul la aceste beneficii. Durata de viata utila este cea mai scurta
din aceste perioade, determinata de acesti factori.
Urmatorii factori, printre altii, indica faptul ca reinnoirea unui drept de proprietate este
practic sigur:
(a) valoarea justa a unui activ necorporal nu se reduce, pe masura ce se apropie expirarea datei
initiale sau nu se reduce mai mult decât costul reinnoirii dreptului respectiv;
(b) exista dovada (bazata, probabil, pe experienta trecuta) ca drepturile legale vor fi reinnoite;
si
(c) exista dovada ca toate conditiile necesare pentru obtinerea reinnoirii dreptului legal (daca
este vreunul) vor fi satisfacute.

4.2.Metoda de amortizare

Metoda de amortizare folosita trebuie sa reflecte modul in care beneficiile economice

ale activului sunt consumate de catre intreprindere. Daca acel model nu poate fi determinat in
mod fidel, trebuie folosita metoda liniara.
Cheltuiala cu amortizarea pentru fiecare perioada trebuie sa fie recunoscuta ca o
cheltuiala, cu exceptia cazului in care alt Standard International de Contabilitate permite sau
solicita ca aceasta sa fie inclusa in valoarea contabila a unui alt activ.
O gama larga de metode de amortizare poate fi folosita pentru x aloca sistematic
valoarea amortizabila a unui activ, pe durata de viata utila. Aceste metode includ metoda
liniara, metoda degresiva si metoda insumarii cifrelor. Metoda folosita pentru un activ este
selectata si bazata pe modelul preconizat al consumarii beneficiilor economice si este aplicata
consecvent de ta o perioada la alta, daca nu exista o schimbare in modul preconizat al
consumarii de beneficii economice care sa derive din acel activ.

5
 Rareori, daca vreodata va exista o dovada persuasiva pentru a sprijini o metoda de
amortizare pentru activele necorporale care sa rezulte intr-o valoare mai mica a amortizarii
cumulate decât s-ar fi obtinut prin metoda liniara.
Amortizarea este recunoscuta, de obicei, ca o cheltuiala. Oricum, câteodata, beneficiile
economice incorporate intr-un activ sunt absorbite de intreprindere pentru producerea altor
active, mai degraba decât sa dea nastere Ia o cheltuiala. In aceste cazuri, cheltuiala de
amortizare formeaza o parte a costului altui activ si este inclusa in valoarea contabila a
acestuia. De exemplu, amortizarea activelor necorporale folosite intr-un proces de productie
este inclusa in valoarea contabila a stocurilor (a se vedea IAS 2, Stocuri).

4.3.Revizuirea perioadei de amortizare si a metodei de amortizare

Perioada de amortizare si metoda de amortizare trebuie revizuite cel putin la sfârsitul

fiecarui exercitiu financiar. Daca durata de viata utila preconizata a activului este diferita in
mod semnificativ de estimarile precedente, perioada de amortizare trebuie schimbata in
concordanta. Daca a existat o schimbare semnificativa in modul preconizat de obtinere a
beneficiilor economice din partea activului, metoda amortizare trebuie schimbata pentru a
reflecta acest nou mod. Astfel de schimbari trebuie contabilizate ca modificari ale estimarilor
contabile, pe baza IAS 8, Profitul net sau pierderea neta a perioadei, erori fundamentale si
modificari ale politicilor contabile, prin ajustarea cheltuielii de amortizare pentru perioadele
curente si viitoare.
Pe durata de viata unui activ necorporal poate deveni evident ca evaluarea duratei sale
utile de viata utila nu este adecvata. De exemplu, durata de viata utila poate fi prelungita prin
intreprinderea de cheltuieli ulterioare care pot duce la imbunatatirea conditiei activului cu
mult peste standardului initial de performanta. De asemenea, recunoasterea unei pierderi din
depreciere poate indica faptul ca perioada de amortizare are nevoie sa fie schimbata.
Cu timpul, modul in care beneficiile economice viitoare vor putea fi obtinute de o
intreprindere prin folosirea unui activ necorporal se poate schimba. De exemplu, poate deveni
evident ca o metoda de amortizare degresiva este mai potrivita decât o metoda liniara. Alt
exemplu este cazul in care folosirea drepturilor aferente unei licente este amânata. In
asteptarea derularii unor actiuni privind alte componente ale planului de afaceri. In acest caz,
beneficiile economice care decurg din activ pot sa nu fie obtinute pâna intr-o perioada
ulterioara.

Exemplu

La o entitate valoarea de intrare a strungului constituie 60 000 lei, valoarea reziduala a

acestuia - 3 000 lei, durata de utilizare - 5 ani.
In baza datelor din exemplu, norma amortizarii anuale constituie 20% (100 % : 5 ani),
iar suma amortizarii anuale − 11 400 lei [(60 000 lei - 3 000 lei) x 0,20)]. Respectiv, suma
lunara a amortizarii este egala cu 950 lei (11 400 lei : 12 luni).

Exemplu

Conform estimarilor entitatii, cu ajutorul strungului de mai sus pe parcursul duratei de

utilizare pot fi fabricate 500 000 de piese. Efectiv in primul an de exploatare au fost fabricate
65 000 piese, in cel de-al doilea - 120 000, in cel de-al treilea - 140 000, in al patrulea - 120
000, in al cincilea an – 55 000 de piese.
In baza datelor din exemplu, amortizarea calculata pentru o piesa este egala cu 0,114 lei
(57 000 lei : 500 000 piese). Rezultatele calculelor sint prezentate in tabelul 1.

6
 Tabelul 1
Calcularea amortizarii strungului conform metodei unitatilor de productie
(in lei)
Perioada Costul de Marimea Cantitatea Amorti- Amorti- Valoarea
intrare amortizarii pe pieselor zarea zarea contabila
unitate de fabricate anuala acumulata
produs (bucati)
1 2 3 4 5 (col.3 x 6 7(col. 2 –col.6)
col.4)
1 60 000 0,114 65 000 7410 7 410 52 590
2 60 000 0,114 120 000 13 680 21 090 38 910
3 60 000 0,114 140 000 15 960 37 050 22 950
4 60 000 0,114 120 000 13 680 50 730 9 270
5 60 000 0,114 55 000 6 270 57 000 3 000

Dupa fabricarea a 500 000 de piese, indiferent daca acest rezultat a fost obtinut intr-o
perioada mai scurta sau mai lunga decât 5 ani, amortizarea strungului nu se mai calculeaza.

Exemplu

Utilizând datele din exemplul de mai sus presupunem ca entitatea aplica metoda de
diminuare a soldului cu majorarea normei amortizarii strungului de 2 ori.
In baza datelor din exemplu, norma majorata a amortizarii constituie 40 % (20 % x 2).
Rezultatele calcularii amortizarii prin metoda de diminuare a soldului sunt prezentate in
tabelul 2.

Tabelul 2
Calcularea amortizarii strungului conform metodei de diminuare a soldului.
(in lei)
Perioad Costul de Norma Baza de Amortizarea Amortizarea Valoarea
a intrare amortizari calculare a anuala acumulata contabila
% amortizarii
1 2 3 4 5 6 7
[(col. 3 x col.4) : 100] (col.2–col.6)
1 60 000 40 60 000 24 000 24 000 36 000
2 60 000 40 36 000 14 400 38 400 21 600
3 60 000 40 21 600 8 640 47 040 12 960
4 60 000 40 12 960 5 184 52 224 7 776
5 60 000 40 7 776 – 3 000 = 4 776 57 000 3 000
* Aceasta regula nu se aplica pentru ultima perioada de gestiune

Exemplu

Utilizând datele din exemplul de mai sus sa presupunem ca entitatea in cursul primului
an de exploatare a strungului a calculat amortizarea acestuia conform metodei liniare. Peste
un an a devenit clar ca in anii ulteriori strungul va fi exploatat mai intens si volumul lucrarilor
executate cu utilizarea acestuia anual va creste. Din acest motiv, entitatea a decis sa calculeze
amortizarea obiectului dupa metoda de diminuare a soldului.

7
 In baza datelor din exemplu, amortizarea anuala a strungului se determina in modul
prezentat in tabelul 3.

Tabelul 3
Ajustarea amortizarii calculate a strungului la trecerea de la metoda liniara la metoda de
diminuare a soldului
(in lei)
Perioada Costul de Baza de calculare a Amortizarea Amortizarea Valoarea
intrare amortizarii anuala acumulata contabila
1 2 3 4 5 6
(col. 2 –col.5)
1 60 000 57 000 57 000 : 5 = 11 400 11 400 48 600
2 60 000 51 600 50% x 51 600 =25 800 37 200 22 800
3 60 000 22 800 50% x 22 800 =11 400 48 600 11 400
4 60 000 11 400 50% x 11 400 =5 700 54 300 5 700
5 60 000 5 700 - 3 000 = 2 700 57 000 3 000

Valoarea amortizabila dupa modificarea metodei de amortizare constituie 45 600 lei

(48 600 lei - 3 000 lei). Norma majorata a amortizarii pentru perioada ramasa (4 ani) este de
50 % [(100 % : 4 ani) x 2]. Aceasta norma se aplica la valoarea contabila a activului fara
scaderea valorii reziduale: 51 600 lei = 48 600 lei + 3 000 lei.

Valoarea reziduala

IAS 38 “Active necorporale” solicita ca valoarea reziduala a unui activ necorporal sa

fie considerata a fi zero, cu exceptia cazului in care:
(a) exista angajamentul unei a treia parti sa cumpere activul la finele duratei de viata utila; sau
(b) exista o piata activa pentru acel tip de active si este probabil ca la finele duratei de viata
utile a activului sa mai existe o astfel de piata.
Valoarea amortizabila a unui activ este determinata dupa deducerea valorii sale
reziduale. O valoare reziduala, alta decât zero, inseamna ca o intreprindere intentioneaza sa
instraineze activul necorporal inainte de sfârsitul duratei de viata economica.
Daca se adopta tratamentul contabil de baza, valoarea reziduala este evaluata folosind
preturi existente la data achizitiei activului, pentru vânzarea unui activ similar care a ajuns la
sfârsitul duratei de viata utila si care a operat in conditii similare cu acelea in care activul va fi
folosit. Valoarea reziduala nu este crescuta ulterior pentru a reflecta schimbari de pret sau
valoare. Daca este adoptat tratamentul contabil alternativ permis, o noua evaluare a valorii
reziduale este facuta la data fiecarei reevaluari a activului folosind preturile existente la acea
data.

5.Reevaluarea activelor necorporale

Diminuarile survenite in valoarea activelor sunt tratate de prezentarile referitoare la

IAS 16 si IAS 36.
In ceea ce priveste imobilizarile necorporale, odata reevaluate, reevaluarea trebuie
actualizata in permanenta. Valoarea reevaluata trebuie sa fie valoarea justa a activului de la
data reevaluarii. Frecventa reevaluarii va depinde de instabilitatea valorilor juste. Reevaluarea
anuala poate fi necesara in functie de instabilitatea valorilor juste ale activului ce se
reevalueaza.

8
 Nu este posibil sa se reevalueze o imobilizare necorporala care nu a fost anterior
recunoscuta ca activ.
Daca o imobilizare necorporala este reevaluata orice amortizare cumulata la data
reevaluarii este:

(a) fie retratata proportional cu modificarea valorii contabile brute a activului, astfel incât
valoarea contabila a activului dupa reevaluare este egala cu valoarea sa reevaluata; fie
(b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta retratata la valoarea
reevaluata a activului.
In ceea ce priveste imobilizarile necorporale, daca un activ dintr-o clasa este reevaluat,
atunci toate activele din aceeasi clasa trebuie reevaluate. In cazul in care nu exista o piata
pentru un activ dintr-o clasa, atunci acesta trebuie inregistrat la cost mai putin orice
amortizare cumulata si orice pierdere din depreciere cumulata.

6. Deprecierea avtivelor necorporale

Pentru a putea decide daca un activ necorporal se poate deprecia, o intreprindere

aplica IAS 36 Deprecierea activelor. De asemenea, IAS 38 „Active necorporale” solicita
intreprinderii sa estimeze valoarea recuperabila a unui activ necorporal care nu este inca
disponibila pentru folosinta, cel putin anual.
Pentru a determina daca un activ necorporal este depreciat, o intreprindere aplica IAS
36, Deprecierea activelor. Acest Standard explica modul in care o intreprindere revizuieste
valoarea contabila a activelor sale, cum determina valoarea recuperabila a unui activ, precum
si momentul in care recunoaste sau reia o pierdere din depreciere.
Conform 1AS 22 (revizuit 1998), Combinari de intreprinderi, daca are loc o pierdere
din depreciere inainte de sfârsitul primului exercitiu financiar care a inceput dupa momentul
achizitiei unui activ necorporal, cu ocazia unei combinari de intreprinderi reprezentata de o
achizitie, atunci pierderea din depreciere este recunoscuta ca ajustare atât la valoarea
desemnata activului necorporal, cât si la fondul comercial (fondul comercial negativ)
recunoscut la data achizitiei. Oricum, daca pierderea din depreciere este corelata cu niste
evenimente specifice sau schimbari de circumstante care au avut loc dupa data achizitiei,
atunci pierderea din depreciere este recunoscuta conform IAS 36 si nu ca o ajustare la
valoarea desemnata fondului comercial (fondului comercial negativ) recunoscut la data
achizitiei.
In completare la urmatoarele solicitari incluse in IAS 36, Deprecierea activelor, o
intreprindere trebuie sa estimeze valoarea recuperabila a urmatoarelor active necorporale cel
putin la sfârsitul fiecarui exercitiu financiar, chiar daca nu este nici o indicatie ca activul este
depreciat:
(a) un activ necorporal care nu este inca disponibil pentru utilizare; si
(b) un activ necorporal care este amortizat pe o perioada care depaseste douazeci de ani de la
data de când activul este disponibil pentru utilizare.
Valoarea recuperabila trebuie determinata pe baza IAS 36 si pierderea din depreciere
trebuie recunoscuta in consecinta.
Abilitatea unui activ necorporal de a genera beneficii economice viitoare suficiente
pentru a recupera costul sau este, de obicei, subiectul unei mari nesiguranta pâna când activul
este disponibil pentru utilizare. In consecinta, acest Standard solicita ca o intreprindere sa
testeze, cel putin anual, valoarea contabila a unui activ necorporal care nu este inca disponibil
pentru utilizare in vederea estimarii aparitiei unei deprecieri.

9
 Câteodata este dificil sa identifici daca un activ necorporal poate fi depreciat din cauza
ca nu este necesara vreo dovada evidenta a uzurii morale. Aceasta dificultate apare in special
daca activul are o durata de viata utila lunga; Ca o consecinta, acest Standard solicita, ca un
minim, un calcul anual al valorii recuperabile a unui activ necorporal daca durata de viata
utila depaseste douazeci de ani de la data la care devine disponibil pentru utilizare.
Testarea anuala a deprecierii unui activ necorporal este ceruta ori de câte ori durata totala de
viata utila estimata la momentul curent depaseste douazeci de ani de la momentul k care
activul a devenit disponibil pentru utilizare. In consecinta, daca durata, de viata utila a unui
activ necorporal a fost evaluata initial la mai putin de douazeci de ani, dar durata de viata utila
este prelungita de cheltuielile ulterioare la mai mult de douazeci de ani de când activul a
devenit disponibil pentru utilizare, o intreprindere aplica testul, de depreciere solicitat prin
paragraful 99(b) si, de asemenea, face prezentarea solicitata prin paragraful 111(a).

Exemplu

In urma unui incendiu a fost distrusa partial o cladire. Conform cerintelor S.N.C.
„Deprecierea activelor” entitatea a recunoscut o pierdere din depreciere pentru acest obiect in
suma de 50 000 lei. In conformitate cu prevederile contractului incheiat cu aceasta entitate
compania de asigurare este obligata sa plateasca despagubiri in suma de 45 000 lei. Costul
efectiv al serviciilor de restaurare a obiectului prestate de terti a alcatuit 58 000 lei (fara
TVA). Conform politicilor contabile ale entitatii pierderile din depreciere se contabilizeaza pe
un cont separat rectificativ.
In baza datelor din exemplu, entitatea contabilizeaza:
– pierderile din deprecierea cladirii in suma de 50 000 lei − ca majorare a cheltuielilor
curente si deprecierilor acumulate a imobilizarilor corporale;
– costurile aferente restaurarii activului in suma de 58 000 lei − ca majorare a
imobilizarilor corporale si datoriilor curente;
– despagubirile de asigurare in suma de 45 000 lei − ca majorare a creantelor si
veniturilor curente.
Exemplul 9. O entitate a vândut un calculator al carui costul de intrare constituie 15 000
lei, durata de utilizare −5 ani, amortizarea acumulata pâna la data vânzarii − 9 000 lei,
valoarea reziduala fiind egala cu zero. Pretul de vânzare (fara TVA) a obiectului constituie:
– varianta a) 8 000 lei;
– varianta b) 5 000 lei.
In baza datelor din exemplu, pentru ambele variante entitatea contabilizeaza:
– amortizarea acumulata a obiectului in suma de 9 000 lei − ca diminuare
concomitenta a amortizarii si valorii imobilizarilor corporale;
– costul contabil a obiectului in suma de 6 000 lei (15 000 lei − 9 000 lei) − ca majorare
a cheltuielilor curente si diminuare a imobilizarilor corporale.
Concomitent se inregistreaza majorarea creantelor si veniturilor curente in suma de:
8 000 lei − pentru varianta a) sau 4 000 lei − pentru varianta b).
Exemplul 13. Dupa 3 ani de utilizare a unei programe informatice, entitatea a operat in
aceasta o modificare semnificativa. Valoarea contabila a programei pina la perfectionare a
constituit 6 000 lei, costurile aferente perfectionarii −15 348 lei. Dupa modificarea durata de
utilizare a programei s-a majorat si constituie 5 ani.
In baza datelor din exemplu, entitatea contabilizeaza costurile ulterioare suportate in
suma de 15 348 lei − ca majorare concomitenta a imobilizarilor necorporale si a datoriilor
curente. Valoarea contabila a programei informatice in acest caz va constitui 21 348 lei (6 000
lei + 15 348 lei).

10
 Amortizarea anuala dupa capitalizarea costurilor ulterioare este de 4 270 lei (21 348
lei : 5 ani) si se contabilizeaza ca majorare a costurilor/cheltuielilor curente si a amortizarii
imobilizarilor necorporale.

Exemplu

O entitate – producator de vinuri spumante detine o marca in valoare de 78 000 lei.

Deoarece termenul de inregistrare a marcii poate fi prelungit un numar nelimitat de ori,
aceasta imobilizare necorporala se constata neamortizabila. La 1 august 201X conducerea
entitatii in condisiile acutizarii concurentei pe piata a decis sa sisteze producerea vinurilor
spumante in termen de patru ani.
Conform politiclor contabile imobilizarea necorporala in acest caz va fi trecuta din
categoria imobilizarilor neamortizabile in categoria imobilizarilor amortizabile. Pentru
calcularea amortizarii entitatea aplica metoda de diminuare a soldului, majorind norma
amortizarii anuale pina la 50% (25 x2).
In baza datelor din exemplu, entitatea contabilizeaza amortizarea marcii pe anul 201X
in suma de 16 250 lei (78 000 lei x 0,5 x 5luni : 12 luni) si pe anul 201X +1 in suma de 34
260 lei [(78 000 x 0,5) x 7 : 12] + [(55 250 x 0,5) x 5 : 12] − ca majorare concomitenta a
cheltuielilor curente si amortizarii imobilizarilor necorporale.

7.Tratamentul fiscal al activelor necorporale

Din punct de vedere fiscal, imobilizarile necorporale sunt reglementate in principal de

Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale,
precum si alte reglementari specifice cum ar fi: H.G. nr. 909/1997 pentru aplicarea normelor
privind aplicarea Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active
corporale si necorporale; H.G. nr. 568/2000 pentru modificarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale si Legea nr. 571/2003 privind impozitul pe profit.
Referitor la diferentele dintre tratamentul contabil si cel fiscal aferent imobilizarilor
necorporale, se pot identifica urmatoarele situatii:
- duratele normale de functionare conform Legii nr. 15/1994 sunt diferite de
duratele de viata utila estimata de fiecare societate;
- societatea a aplicat tratamentul contabil alternativ permis de IAS 38,
pentru imobilizarile necorporale, iar fiscal acesta nu este recunoscut, intrucat nu exista
prevederi legale exprese referitoare la reevaluarea imobilizarilor necorporale;
- deprecierile imobilizarilor necorporale recunoscute contabil nu sunt deductibile
fiscal;
- cheltuieli de cercetare au fost capitalizate in perioadele anterioare retratarii, iar cu
aceasta ocazie sunt eliminate din bilant si sunt trecute pe cheltuieli;
- cheltuieli de cercetare si cheltuieli de dezvoltare sunt recunoscute din punct de
vedere fiscal ca imobilizari necorporale amortizabile pe o perioada de maxim 5 ani, iar din punct
de vedere contabil acestea se recunosc pe cheltuieli intr-o singura perioada;
- metoda de amortizare contabila este diferita de cea permisa de legislatia fiscala.

11
 Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale si necorporale sunt deductibile
daca sunt inregistrate in evidenta contabila in cheltuieli de exploatare potrivit dispozitiilor
Legii nr.l 5/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale
precum si Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea
capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, aprobate prin H.G. nr. 909/1997
si potrivit art.24 din Legea nr. 571/2003 privind impozitul pe profit.
O situatie speciala este cauzata de diferentele care apar intre duratele de viata utila,
estimate conform IAS si duratele normale de functionare, stabilite conform Legii nr. 15/1994. In
aceasta situatie, amortizarea deductibila este cea calculata conform Legii nr. 15/1994 si
inregistrata in contabilitate.

8. Imobilizarile necorporale care se gasesc in situatiile financiare

a) Cheltuielile de constituire
Potrivit IAS 38 „Active necorporale', cheltuielile de constituire trebuie recunoscute
drept cheltuieli ale perioadei in care sunt efectuate. Cheltuielile de constituire pot consta din
costuri de infiintare, cum ar fi costurile de secretariat si cele juridice suportate la infiintarea
unei entitati juridice, cheltuiala pentru a deschide o noua afacere, sau cheltuiala pentru
inceperea a noi operatii sau lansarea de noi produse sau procese (costuri de preexploatare).
Pct. 5.21 din Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 94/2001, prevad posibilitatea imobilizarii de catre o intreprindere a cheltuielilor de
constituire. In aceasta situatie, suma reflectata in contul de imobilizari necorporale se va amortiza
sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele inscrise la postul
„Cheltuieli de constituire' se vor prezenta detaliat in notele explicative.
In formatul de bilant cuprins in reglementarile mentionate mai sus, cheltuielile de
constituire sunt prezentate distinct in cadrul imobilizarilor necorporale. Prin urmare, desi IAS 38
„Active necorporale' specifica faptul ca aceste cheltuieli de constituire sunt cheltuieli ale
exercitiului si nu pot fi imobilizate, prin faptul ca Reglementarile contabile armonizate cu
Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de
Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, permit
imobilizarea acestora, societatile comerciale care opteaza pentru mentinerea cheltuielilor de
constituire la imobilizari, pot face acest lucru, astfel incat la retratarea situatiilor financiare
acestea nu vor fi eliminate.
Mentinerea cheltuielilor de constituire in situatiile financiare este in discordanta cu
prevederile IAS 38 „Active necorporale”, dar este in conformitate cu prevederile
Directivei a IV-a a Comunitatilor Economice Europene.

Exemplu

Pentru infiintarea unei societati comerciale se platesc taxe notariele in valoare de 1.500
lei si taxe la Registrul Comertului in valoare de 500 lei, din disponibilitatile banesti ale
societatii. Acestea se recunosc astfel:

201 = 5121 2.000 lei

Cheltuieli de constituire Conturi curente la banci

12
 b) Cheltuielile de cercetare-dezvoltare
Potrivit prevederilor Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991,
aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 704/1993, societatile comerciale au inregistrat la
imobilizari necorporale cheltuielile de cercetare-dezvoltare care sunt definite ca acele
cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare strict individualizate,
care prezinta garantia realizarii eficientei scontate prin aplicarea acestora in unitate. Aceste
cheltuieli se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 5 ani. IAS 38 „Active necorporale' cuprinde
prevederi mult mai restrictive cu privire la recunoasterea cheltuielilor de aceasta natura.
In situatia in care la retratarea situatiilor financiare in imobilizarile necorporale sunt
incluse si cheltuielile de cercetare, acestea trebuie eliminate din imobilizari si preluate, dupa caz,
pe rezultatul exercitiului (daca se retrateaza contul de profit sau pierdere) sau rezultatul reportat.
Exemplu
Pentru imbunatatirea activitatii, o societate comerciala realizeaza o activitate de
cercetare–dezvoltare a unui prototip de utilaj pentru care inregistreaza urmatoarele cheltuieli:
- pentru activiatea de cercetare a produselor deja existente pe piata =20.000 lei;
- pentru cercetarea de alternative privind materialele si serviciile ce se vor incorpora in
prototip =15.000 lei;
- proiectarea, constructia si testarea prototipului = 45.000 lei;
- cheltuieli privind finalizarea prototipului =7.500 lei.

Aceste cheltuieli se recunosc astfel:

a) in faza de cercetare se recunosc cheltuieli ale perioadei :
614 = 5121 35.000 lei
Cheltuieli cu studiile si cercetarile Conturi la banci in lei

b) in faza de dezvoltare, pe parcursul realizarii actiunii:

233 = 721 45.000 lei
Imobilizari necorporale in curs Venituri din productia de
imobilizari necorporale

c) in luna in care se termina actiune de dezvoltare , valoarea activului necorporal va

cuprinde toate cheltuielile de dezvolatre inregistrate in periaodele precedente si in
perioada curenta, iar imobilizarea in curs se trece in categoria imobilizarilor
necorporale:

203 = 233 45.000 lei

Cheltuieli de dezvoltare Imobilizari necorporale in curs
203 = 721 7.500 lei
Cheltuieli de dezvoltare Venituri din productia de
imobilizari necorporale

d) daca actiunea de dezvoltare se incheie intr-o luna nu se mai utilizeaza categoria de

imobilizari necorporale in curs, ci se recunoaste direct imobilizarea necorporala astfel:
203 = 721 52.500 lei
Cheltuilei de dezvoltare Venituri din productia de
imobilizari necorporale

13
 c) Fondul comercial
Potrivit prevederilor din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, aprobat prin
Hotararea Guvernului nr. 704/1993, fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert
care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea sau
la dezvoltarea potentialului unitatii, cum sunt: clientela, vadul, debuseele, reputatia si alte
elemente necorporale si se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct de imobilizari
necorporale.
Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de aport (de utilitate) sau
costul de achizitie, dupa caz, a fondului de comert si valoarea elementelor de activ inregistrate in
conturile corespunzatoare.
IAS 38 „Active necorporale' specifica faptul ca fondul comercial generat intern nu
trebuie recunoscut ca activ. Fondul comercial produs din resurse proprii nu este recunoscut ca
un activ deoarece nu este o resursa identificabila controlata de intreprindere, al carei cost
poate fi evaluat cu fidelitate, deci nu respecta definitia activelor conform Standardelor
Internationale de Contabilitate.
Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 94/2001, precizeaza la punctul 5.23 ca in cazurile in care fondul
comercial este tratat ca un activ, de regula in situatiile financiare consolidate, ca urmare a
achizitiei de catre o intreprindere a actiunilor altei intreprinderi, aplicarea prevederilor din
noile reglementari referitoare la imobilizari, cu privire la fondul comercial, se face pe baza
urmatoarelor prevederi:
-valoarea fondului comercial achizitionat trebuie amortizata sistematic; -perioada de
amortizare nu trebuie sa depaseasca durata de utilizare a fondului comercial respectiv si in
nici un caz nu poate depasi 20 de ani de la data achizitiei; -in situatia in care fondul comercial
achizitionat este prezentat in bilant ca activ, se va preciza in notele explicative perioada aleasa
pentru amortizare si motivele care au dus la determinarea acelei perioade.
In Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991 exista precizarea ca
fondul comercial, de regula, nu este supus amortizarii.
Avand in vedere ca pana la aplicarea noilor reglementari contabile fondul comercial
era recunoscut, de regula, ca activ si nu a fost amortizat pana la momentul retratarii, rezulta ca
acesta este supraevaluat in situatiile financiare anuale. In aceste conditii, la retratarea situatiilor
financiare trebuie calculata o amortizare corespunzatoare perioadei trecute de la
inregistrarea acestuia in contabilitate, corelata cu durata de amortizare aleasa de societate.
In cazul in care se constata ca fondul comercial existent in situatiile financiare
simplificate nu indeplineste conditiile pentru a fi mentinut in continuare in contabilitate, cu
ocazia retratarii situatiilor financiare se procedeaza la eliminarea acestuia.
In cazul in care, in perioada de aplicare efectiva a Reglementarilor contabile aprobate
prin O.M.F.P. nr. 94/2001 in situatiile financiare este recunoscut fond comercial negativ,
urmare achizitiei unei afaceri, acesta va fi prezentat alaturi de activele societatii ca o ajustare
a acestora, urmand a fi reluat ulterior la venituri. In masura in care, conform cerintelor IAS, se
dovedeste ca respectivul fond comercial negativ este un castig, atunci acesta se recunoaste ca
venit in contul de profit si pierdere.
Din punct de vedere fiscal, veniturile provenite din fond comercial negativ sunt
neimpozabile la calculul profitului impozabil. Cheltuielile cu amortizarea fondului comercial
pozitiv sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

14
 d) Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale si alte drepturi si valori
similare

Aceste imobilizari sunt analizate cu ocazia retratarii prin prisma realitatii valorii inscrise
in situatiile financiare anuale simplificate, in sensul valorii de utilitate sau de piata.
IAS 38 'Active necorporale' precizeaza ca marcile, emblemele, titlurile de publicare,
listele de clienti si elemente similare, generate intern, nu trebuie sa fie recunoscute ca active
necorporale. In situatia in care se constata imobilizari necorporale care nu mai au utilizare in
societate, depreciate, cu ocazia retratarii se procedeaza la inregistrarea reducerii de valoare, fie
prin calcularea unei amortizari, fie prin constituirea de provizioane de depreciere.
Exemplu

O societate comerciala achizitioneaza din import o licenta evaluata in lei la 15.000 lei,
pentru care trebuie sa plateasca taxe vamale in valoare de 1.500 lei si comision vamal pentru
85 lei. Recunoasterea licentei se realizeaza astfel:

2051 = 404 15.000 lei

Concesiuni, brevete, licente, Furnizori de imobilizari
marci comerciale si alte drepturi
si valori similare achizitionate

2051 = 446 1.500 lei

Concesiuni, brevete, licente,
marci comerciale
si valori similare achizitionate
2051
Concesiuni, brevete, licente,
marci comerciale
Alte impozite si varsaminte
si alte drepturi asimilate
= 447 85 lei
Fonduri speciale
si alte drepturi si valori similare achizitionate

Exemplu

Societatea Alfa S.R.L. primeste cu titlu gratuit o licenta evaluata de catre un expert
evaluator, pe baza unui raport de evaluare la suma de 18.000 lei.
2051 = 131 18.000 lei
Concesiuni, brevete, licente Subventii pentru investitii
marci comerciale
si valori similare achizitionate
472
Venituri inregistrate in avans

e) La alte imobilizari necorporale sunt inregistrate. de regula, programe

informatice.
In practica, principalele aspecte constatate care impun efectuarea de operatiuni de
ajustare cu ocazia retratarii, constau in:
- cuprinderea in costul programelor informatice a unor cheltuieli care in fapt sunt
cheltuieli ale exercitiului si nu pot fi incluse in valoarea activelor (cheltuieli cu
intretinerea retelelor, cu verificari periodice ale programelor informatice). In asemenea
situatie, se procedeaza la diminuarea valorii imobilizarilor necorporale, prin trecerea
pe seama rezultatului reportat a sumelor ce nu corespund criteriilor de includere in
valoarea activului;

15
 - existenta unor programe informatice, neamortizate integral, care nu mai sunt utilizate
deoarece societatea a achizitionat altele, mai performante. In aceasta situatie, cu ocazia
retratarii se procedeaza ia inregistrarea unei amortizari suplimentare.

In perioada de aplicare efectiva a Reglementarilor contabile aprobate prin O.M.F.P. nr.

94/2001, diferentele constatate intre valoarea contabila a imobilizarilor necorporale si valoarea
acestora recunoscuta din punct de vedere fiscal au implicatii in determinarea impozitelor pe profit
curente si amanate.

A. Impozitul pe profit curent

In scopul determinarii profitului impozabil al unei perioade, amortizarea fiscala este

determinata conform prevederilor Legii nr. 15/1994 si ale Legii nr. 571/2003. Algoritmul de
lucru pentru determinarea bazei impozabile este similar celui prezentat la capitolul referitor la
imobilizari corporale.
Diferente de amortizare contabila si fiscala apar si datorita tratamentului contabil
adoptat de societate, respectiv tratament alternativ permis conform caruia evaluarea se face la
valorea justa, fata de evaluarea efectuata la cost istoric.
In ceea ce priveste reevaluarea imobilizarilor necorporale la valoarea justa, aceasta nu
este permisa din punct de vedere fiscal iar din punct de vedere contabil, o societate poate
opta pentru aplicarea tratamentului alternativ permis potrivit IAS 38.
Pierderea inregistrata ca urmare a casarii sau cedarii unui activ (calculata in functie de
valoarea neta fiscala in momentul cedarii) reprezinta o cheltuiala nedeductibila din punct de
vedere fiscal, conform articolului 17 din Legea nr. 15/1994 si potrivit Legii nr. 571/2003 privind
impozitul pe profit, iar castigul provenit din aceleasi tranzactii reprezinta un venit impozabil.

B. Impozitul pe profit amanat

Diferentele dintre valoarea contabila a activelor necorporale si baza lor fiscala pot
determina recunoasterea unei datorii sau creante privind impozitul pe profit amanat, in
conformitate cu IAS 1 Acestea se pot determina atat in momentul retratarii, cat si la
aplicarea efectiva.

O entitate este incurajata, dar nu obligata, sa prezinte urmatoarele informatii:

(a) o descriere a oricarei imobilizari necorporale amortizate complet care este inca
utilizata; si
(b) o scurta descriere a imobilizarilor necorporale semnificative care sunt controlate de
entitate, dar nu sunt recunoscute ca active deoarece nu au indeplinit criteriile de recunoastere
din cadrul prezentului standard sau deoarece au fost dobândite sau generate inaintea intrarii in
vigoare a versiunii publicate in 1998 a IAS 38 Imobilizari necorporale.

16
 9. Analiza diferentelor dintre politicile contabile prevazute de OMFP 3055/2009 si
cele solicitate de IAS 38 „Active necorporale”

IAS 38 Imobilizari necorporale OMFP 3055/2009

Cheltuielile de constituire nu pot fi capitalizate
(afecteaza contul de profit si pierdere atunci când sunt
angajate).Exista categoria imobilizarilor necorporale cu
durata de viata nedeterminata care nu se amortizeaza.

NOTA:Prin OG 8/2003 se precizeaza ca din punct de

O entitate poate capitaliza cheltuielile de
vedere fiscal imobilizarile necorporale cu durata de
constituire caz in care trebuie sa procedeze la
viata nedeterminata nu reprezinta active amortizabile.
amortizarea acestora pe o perioada de maxim 5
ani.Fondul comercial se amortizeaza intr-o
Fondul comercial este supus unui test de depreciere
perioada de 5 ani. Totusi, entitatile pot sa
anual. Deprecierea constatata pentru fondul comercial
amortizeze fondul comercial in mod sistematic
nu poate fi reluata ulterior.
intr-o perioada de peste cinci ani, cu conditia
ca aceasta perioada sa nu depaseasca durata de
Pe lânga modelul costului exista si modelul reevaluarii.
utilizare economica. OMFP 3055/2009 nu
Imobilizarile necorporale pentru care exista o piata
permite reevaluarea imobilizarilor necorporale.
activa pot fi reevaluate.

Pentru angajamentele de concesiune a serviciilor se

aplica prevederile IFRIC 12 (potrivit careia operatorul
recunoaste in anumite conditii o imobilizare
necorporala contabilizata conform IAS 38).
Consecinte asupra procesului de retratare
Entitatile care trec la IFRS pot utiliza pentru imobilizarile necorporale politici contabile in
conformitate cu IAS 38 (imobilizari cu durata de viata nedeterminata, reevaluare). Entitatile vor anula
amortizarea fondului comercial existent si vor proceda la efectuarea unui test de depreciere. Optiunea
valorii juste drept cost prezumat din IFRS 1 (care presupune evaluarea imobilizarilor necorporale la
valoarea justa la data trecerii la IFRS care sa fie utilizata drept cost ulterior in detrimentul unei aplicari
retrospective a politicilor din IAS 38) este aplicabila doar pentru imobilizarile necorporale pentru care
exista piata activa.
IAS 36 Deprecierea activelor OMFP 3055/2009
IAS 36 se aplica pentru: Nu este definita notiunea de unitate
generatoare de numerar si nici cea de valoare
- imobilizari corporale si necorporale recuperabila. Deprecierea se determina la nivel
individual.
- investitii imobiliare evaluate la cost

- investitii in filiale, societati asociate si asocieri in

participatie.Deprecierea se determina prin compararea
valorii nete contabile cu valoarea recuperabila (la nivel
individual sau la nivel de unitate generatoare de
numerar).

Pentru o unitate generatoare de numerar, o pierdere de

valoare trebuie sa fie contabilizata daca si numai daca
valoarea sa recuperabila este mai mica decât valoarea
contabila.Pierderea de valoare trebuie sa fie repartizata,

17
pentru a reduce valoarea contabila a activelor unitatii
generatoare de numerar, in urmatoarea ordine:

-mai intâi, fondului comercial afectat unitatii

generatoare de numerar (daca este cazul);

-apoi, celorlalte active ale unitatii, in functie de prorata

valorii contabile a fiecaruia.
Consecinte asupra procesului de retratare
Vor trebui efectuate teste de depreciere pentru activele pentru care exista indicii de depreciere si anual
pentru imobilizarile necorporale cu durata de viata nedeterminata si pentru fondul comercial.

Bibliografie

18
1.Marin Toma – Initiere in auditul situatiilor financiare;
2.Marin Toma – Initiere in evaluarea intreprinderii;
3. Ghid privind aplicarea OMFP 3055/2009 – editura CECCAR
4.IAS 38 – Active necorporale;
5.Mihai Ristea – Contabilitatea aprofundata.

19