Conf.univ.dr.

Irimescu Alina

PROMO examen acces-OMFP 1802

Imobilizări corporale
A.Evaluarea iniţială
Recunoaşterea unei imobilizări este condiţionată de evaluarea credibilă a costului acesteia.
Evaluarea iniţială se întemeiază pe cost calculat pe baza documentelor justificative, cost care capătă
statutul de valoare contabilă de intrare.
În mod concret, valoarea contabilă de intrare se identifică în cazul imobilizărilor cu:
– costul de achiziţie, pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
– costul de producţie, pentru bunurile produse în enitate;
– valoarea de aport stabilită în urma evaluării, pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;
– valoarea justă pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.

B. Cheltuieli ulterioare
-cheltuieli de întreținere și reparații
-cheltuieli cu modernizările.

C. Amortizarea
Metode de amortizare: liniară, accelerată, degresivă, calculată pe unitate de produs sau serviciu.

D. Evaluarea ulterioară
Entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar,
astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestei
reevaluări în situaţiile financiare întocmite pentru acel exerciţiu.
Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în
evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.

E. Derecunoaşterea: casare, vânzare, transfer la altă categorie de active.

A.Evaluarea iniţială
I. COSTUL DE ACHIZIŢIE
Conform OMFP nr.1802/2014, costul de achiziţie al unei imobilizări este format din:
 preţul de cumpărare-reducerile comerciale înscrise pe factura iniţială;
+ taxe de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile
fiscale);
+ orice costuri direct atribuibile achiziţiei bunurilor respective:
 cheltuieli de transport;
 cheltuieli de manipulare;
 comisioane, taxe notariale, cheltuieli cu obţinerea de autorizaţii;
+ costuri estimate cu demontarea şi mutarea imobilizării, la scoaterea din funcţiune, precum şi cu
restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate

1
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
credibil şi entitatea are o obligaţie legată de demontare, mutare a imobilizării corporale şi de refacere a
amplasamentului. Costurile estimate cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu
restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenţă cu un cont de provizioane
(contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de
acestea").
= Cost de achiziţie

Ex. 1: Entitatea Bambus SRL a achiziţionat un echipament, preţ de cumpărare 4.000 lei, TVA 19%.
Echipamentul este recepţionat pe data de 01.03.N, însă este pus în funcţiune pe data de 10.04.N. Cheltuielile
cu punerea în funcţiune au fost de 300 lei, TVA 19% (s-a apelat la o firmă specializată). Care sunt
înregistrările efectuate de entitate?

a) recepţia echipamentului la 01.03.N:

4.760 lei % = 404 4.760 lei
4.000 lei 231 Furnizori de imobilizări
Imobilizări corporale
în curs de execuţie
760 lei 4426
TVA deductibilă

b) înregistrarea cheltuielilor de punere în funcţiune:

357 lei % = 404 357 lei
300 lei 231 Furnizori de imobilizări
Imobilizări corporale
în curs de execuţie
57 lei 4426
TVA deductibilă

c) punerea în funcţiune la 10.04.N:

4.300 lei 2131 = 231 4.300 lei

Echipamente tehnologice Imobilizări corporale
în curs de execuţie

Ex. 2: În anul N, societatea Stagiar achiziţionează o linie tehnologică pentru extracţia petrolului.
Cheltuielile legate de achiziţie sunt: preţul de cumpărare 60.000 lei; reducerea comercială primită 2.000 lei;
taxa vamală 6.000 lei; cheltuieli de transport 18.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare 12.000 lei;
onorariile inginerilor care montează linia tehnologică 14.000 lei; cheltuieli cu reclama produselor fabricate de
entitatea Stagiar 6.000 lei. Calculaţi costul de achiziţie şi efectuaţi înregistrarea achiziţiei în contabilitate.

Cost de achizitie=60.000-2.000+6.000+18.000+12.000+14.000=108.000 lei

Achizitie linie tehnologica
2131=% 108.000 lei
404 102.000 lei
446 6.000 lei

SAU
Achizitie linie tehnologica
2
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
231=% 64.000 lei
404 58.000 lei
446 6.000 lei
Inreg chelt de transport
231=404 18.000 lei

Inreg chelt cu proiectul de amplasare

231=404 12.000 lei

Inreg onorarii ingineri

231=404 14.000 lei

Punerea in functiune
2131=231 108.000 lei

Ex. 3: Societatea Managerul SRL acordă un avans unui furnizor de imobilizări în vederea achiziţiei unei
instalații, valoarea avansului 10.000 lei, TVA 19%. Ulterior, instalația este achiziţionată la un cost de 30.000
lei, TVA 19%, cu reţinerea avansului acordat anterior. Se achită furnizorul. Efectuaţi înregistrările în
contabilitate.
Inreg factura de avans
%=404 11.900 lei
4093 10.000 lei
4426 1.900 lei

Achitare avans
404=5121 11.900 lei

Achizitie instalatie cu retinerea avansului

%=404 23.800 lei
2131 30.000 lei
4093 -10.000 lei
4426 19%*20.000=3.800 lei

Achitare fz
404=5121 23.800 lei
SAU
Achizitie cu stornarea avansului
-stornare avans
%=404 -11.900 lei
4093 -10.000 lei
4426 -1.900 lei
-Achizitie instalatie
%=404 35.700 lei
2131 30.000 lei
4426 5.700 lei

3
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina

II. Costul de producţie al imobilizărilor cuprinde cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume:
materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de
producţie, costul proiectării produselor, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod
raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
Exemple de costuri direct atribuibile producţiei de imobilizări sunt:
a) costurile reprezentând salariile angajaţilor, contribuţiile legale şi alte cheltuieli legate de acestea,
care rezultă direct din construcţia imobilizării corporale;
b) cheltuieli materiale;
c) costurile de amenajare a amplasamentului;
d) costurile iniţiale de livrare şi manipulare;
e) costurile de instalare şi asamblare;
f) cheltuieli de proiectare şi pentru obţinerea autorizaţiilor;
g) costurile de testare a funcţionării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete provenite din
vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul şi condiţia de funcţionare (cum
ar fi eşantioanele produse la testarea echipamentului);
h) onorariile profesionale plătite avocaţilor şi experţilor etc.

Exemple de costuri care NU sunt costuri ale unui element de imobilizări corporale sunt:
a) costurile de deschidere a unei noi instalaţii;
b) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile în materie de publicitate şi
activităţi promoţionale);
c) costurile de desfăşurare a unei activităţi într-un loc nou sau cu o nouă clasă de clienţi (inclusive
costurile de instruire a personalului);
d) costurile administrative şi alte cheltuieli generale de regie;
e) costurile reamplasării sau reorganizării parţiale sau totale a activităţilor entităţii.

Ex. 4: Societatea Alfa a început în anul N construcţia unei clădiri destinată desfăşurării activităţii
administrative. Pe parcursul anului N, s-au înregistrat următoarele cheltuieli: cheltuieli cu materii prime
660.000 lei; servicii primite de la terţi privind construcţia 30.000 lei; salariile muncitorilor de pe şantier
250.000 lei; salariile personalului administrativ 80.000 lei; salariile managerilor 120.000 lei; amortizarea
utilajelor folosite la construcţie 12.000 lei.
La sfârşitul anului N, clădirea nu era finalizată. În anul următor, a continuat construcţia, înregistrându-se:
cheltuieli cu materiile prime 95.000 lei; salariile muncitorilor de pe şantier 40.000 lei; amortizarea utilajelor
folosite la construcţie 5.000 lei.
La sfârşitul lunii iunie, clădirea a fost dată în folosinţă. Calculați costul de producție și înregistrați
clădirea în contabilitate.

Tratamentele contabile din cei doi ani se prezintă astfel:

- înregistrarea cheltuielilor aferente anului N:
- cheltuieli cu materiile prime:
660.000 lei 601 = 301 660.000 lei
Cheltuieli cu materii prime Materii prime

- cheltuieli cu serviciile primite:

30.000 lei 628 = 401 30.000 lei
Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
4
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
executate de terţi

- cheltuieli cu salariile:

450.000 lei 641 = 421 450.000 lei

Cheltuieli cu salariile Personal-salarii datorate
personalului
- cheltuieli cu amortizarea:
12.000 lei 6811 = 2813 12.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalaţiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor şi plantaţiilor

- recunoaşterea clădirii în curs de execuţie, la cost de producţie, la sfârşitul anului N:

 Cheltuieli cu materiale 660.000 lei
+ Servicii primite de la terţi privind construcţia 30.000 lei
+ Amortizarea utilajelor utilizate la construcţie 12.000 lei
+ Salariile muncitorilor de pe şantier 250.000 lei
= Cost de producţie aferent anului N 952.000 lei

952.000 lei 231 = 722 952.000 lei

Imobilizări corporale Venituri din producţia de
în curs de execuţie imobilizări corporale

- înregistrarea cheltuielilor aferente anului N+1:

- cheltuieli cu materiile prime:
95.000 lei 601 = 301 95.000 lei
Cheltuieli cu materii prime Materii prime

- cheltuieli cu salariile:
40.000 lei 641 = 421 40.000 lei
Cheltuieli cu salariile Personal-salarii datorate
personalului
- cheltuieli cu amortizarea:
5.000 lei 6811 = 2813 5.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalaţiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor şi plantaţiilor

- recunoaşterea imobilizării în curs de execuţie, la costul de producţie aferent anului N+1:

 Cheltuieli cu materiale 95.000 lei
+ Salariile muncitorilor de pe şantier 40.000 lei
+ Amortizarea utilajelor utilizate la construcţie 5.000 lei
= Cost de producţie aferent anului N+1 140.000 lei

5
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina

140.000 lei 231 = 722 140.000 lei

Imobilizări corporale Venituri din producţia de
în curs de execuţie imobilizări corporale

- recepţia clădirii administrative în luna iunie anul N+1, la cost de producţie (952.000 lei + 140.000 lei =
1.092.000 lei):
1.092.000lei 212 = 231 1.092.000 lei
Clădiri Imobilizări corporale
în curs de execuţie

III. VALOAREA DE APORT

Ex. 5: Societatea Păltiniş SA emite 10.000 acţiuni cu o valoare nominală de 5 lei. Acţionarul care a
subscris aceste acţiuni face un aport sub forma unui mijloc de transport, a cărui valoare justă este de 60.000
lei.
Subscriere capital
456=% 60.000 lei-vj
1011 10.000 actiuni*5=50.000 lei
1044 10.000 lei

Varsare aport
2133=456 60.000 lei

Transfer capital nevarsat in capital varsat

1011=1012 50.000 lei

IV. VALOAREA JUSTĂ

Ex. 6: Entitatea Alfa primeşte sub formă de donaţie un echipament a cărui valoare este de 5.000 lei.
Primire donaţie:
5.000 lei 2131 = 4753 5.000 lei
Echipamente tehnologice Donaţii pentru investiţii

Inreg amortiz lunara: pp 300 lei/luna

6811=2813 300 lei

Reluare venituri in avans la venituri curente

4753=7584 300 lei

Ex. 7: La sfârşitul anului N, cu ocazia inventarierii, s-a descoperit că un utilaj în valoare de 2.900 lei nu
era înregistrat în contabilitate (plus la inventar).

Înregistrare plus la inventar:

2.900 lei 2131 = 4754 2.900 lei
Echipamente tehnologice Plusuri de inventar de
natura imobilizărilor

6
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
B. Cheltuieli ulterioare
Ulterior intrării activului imobilizat, se pot efectua în legătură cu acesta o serie de cheltuieli de
întreţinere sau de înlocuire ale unor componente.
Costul reparaţiilor efectuate la imobilizările corporale, în scopul asigurării utilizării continue a
acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuială în perioada în care este efectuată, respectiv în contul de profit şi
pierdere.
Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale sunt recunoscute ca o componentă a
activului dacă investiţiile efectuate la imobilizările corporale au ca efect îmbunătăţirea parametrilor
tehnici iniţiali ai acestora şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare faţă de
cele estimate iniţial. Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect
prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.

Ex. 8: Societatea comercială Albatros renovează o clădire. Cheltuielile efectuate sunt următoarele:
cheltuieli cu termopanele pentru izolarea fonică în valoare de 5.000 lei, TVA 19%, cheltuieli cu gips carton şi
vată minerală pentru izolarea termică în valoare de 1.000 lei, TVA 19%. De asemenea, societatea repară
acoperişul, valoarea reparaţiilor fiind facturată de terţi în sumă de 2.000 lei, TVA 19%. Contabilizaţi
cheltuielile efectuate de societatea Albatros.

Inreg chelt cu termopanele-modernizare

%=404 5.950 lei
212 5.000 lei
4426 950 lei

Inreg chelt cu vata minerala-modernizare

%=404 1.190 lei
212 1.000 lei
4426 190 lei

Inreg chelt cu reparatia acoperisului- chelt de intretinere si functionare-Contul de profit si pierdere

% = 401 2.380 lei
611/628 2.000 lei
4426 380 lei

C. Amortizarea
Metodele de amortizare utilizate în România sunt:
a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume
fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora;
Relaţiile de calcul a amortizării proprii acestei metode sunt:

Amortizarea anuală = Valoarea contabilă × Cota anuală a amortizării

(anuitatea amortizării) de intrare (Cota medie anuală de amortizare)

100
Cota anuală a amortizării = —————————————.
Durata normală de utilizare

7
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina

b) amortizarea degresivă, constă în multiplicarea cotei anuale liniare cu unul din coeficienţii: 1,5
dacă durata normală de utilizare este între [2–5 ani]; 2,0 dacă durata normală de utilizare este între (5–10 ani]
şi 2,5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani. Cota multiplicată se aplică la valoarea rămasă
de amortizat. Aplicarea se face până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este egală sau
mai mică cu/decât amortizarea anuală, determinată prin raportul între valoarea rămasă de recuperat şi numărul
de ani de funcţionare rămasă;
c) amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de
exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării. Amortizările anuale pentru
exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin
raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu
modul de utilizare a activului şi, întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în
procent de până la 50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai puţin utilizată în scopuri
contabile;
d) amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura imobilizării justifică
utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice viitoare ale unui
activ se aşteaptă să fie consumate de entitate.
Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de aceeaşi natură şi
având condiţii de utilizare identice, în funcţie de politica contabilă adoptată.
Atenţie! Amortizarea se înregistrează începând cu luna următoare punerii în funcţiune a activului
şi până la recuperarea integrală a valorii acestuia.

Înregistrarea amortizării se face prin următoarea formulă contabilă:

681 = 281
Cheltuieli de exploatare privind Amortizări privind
amortizările, provizioanele imobilizările corporale
şi ajustările pentru depreciere

D. Evaluarea ulterioară
Entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar,
astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestei
reevaluări în situaţiile financiare întocmite pentru acel exerciţiu.
Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în
evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.
Elementele dintr-o categorie de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita
reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri
şi valori calculate la date diferite.
Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din categoria din care face parte trebuie
reevaluate.
La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în
unul din următoarele moduri:
a) recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât
valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această
metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice;
sau
8
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
b) eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma
corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această
metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă.

Reevaluarea
VNC (val din ctb)?Val justa(val externa-raportul de evaluare)
Activul figureaza in contabilitate la Val neta contabila si trebuie sa ajunga la val justa.
Caz 1 VNC este mai mica decat VJ, surplus din reevaluare-105 Rezerve din reevaluare
Caz 2 VNC este mai mare decat VJ, minus din reevaluare-prin scaderea ct 105 Rezerve din reevaluare in
limita soldului disponibil

Cand reevaluam un activ, se reevalueaza intreaga clasa din care face parte activul respectiv.
Dupa fiecare reevaluare, se recalculeaza amortizarea.

Transfer 105=1175:
-pe masura amortizarii activului
-la scoaterea din evidenta a activului.

Ex. 9: Societatea Alfa a cumpărat la data de 20.11.N un teren, costul acestuia fiind de 70.000 lei. La o
primă reevaluare a acestuia, s-a stabilit o valoare justă de 83.000 lei. La a doua reevaluare, valoarea justă a
activului s-a situat la nivelul sumei de 74.000 lei. Prezentaţi tratamentele contabile specifice reevaluării
terenului.
Achizitie teren
2111=404 70.000 lei

Prima reevaluare
VNC=70.000 lei
VJ=83.000 lei, Surplus din reevaluare=13.000 lei
Inreg surplus din reevaluare
2111=105 13.000 lei
SFD 2111=83.000 lei

A doua reevaluare
VNC=83.000 lei
VJ=74.000 lei, Minus din reevaluare=9.000 lei
Inreg minus din reevaluare
105=2111 9.000 lei

9
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
Ex. 10: O întreprindere achiziţionează la data de 31.12.N-1 o instalaţie la costul de 100.000 lei,
amortizată liniar în 10 ani.
a) La sfârşitul anului N+1 are loc o primă reevaluare a activului, valoare justă 84.000 lei;
b) La sfârşitul anului N+4 are loc o a doua reevaluare, valoare justă 49.500 lei;
Prezentaţi tratamentul contabil al reevaluărilor în condiţiile în care amortizarea este eliminată din
valoarea contabilă brută a activului.

Achizitie instalatie-31.12.N-1
2131=404 100.000 lei

Inreg amortizare anuala N

6811=2813 100.000/10ani=10.000 lei/an
Inreg amortizare anuala N+1
6811=2813 10.000

31.12.N+1 Prima reevaluare

VNC=Cost-Amortizarea cumulata=100.000-2ani*10.000=80.000 lei
VJ=84.000 lei
Surplus din reevaluare=4.000 lei

Eliminare amortizare cumulata din val ctb bruta a activului

2813=2131 20.000 lei
SFD 2131=80.000-VNC
SFC 2813=0
Inreg surplus din reevaluare
2131=105 4.000 lei
SFD 2131=84.000-VJ din momentul reevaluarii

Inreg amortizare anuala N+2

6811=2813 84.000/8ani=10.500 lei
Inreg amortizare anuala N+3
6811=2813 10.500 lei
Inreg amortizare anuala N+4
6811=2813 10.500 lei

31.12.N+4 A doua reevaluare

VNC=VJ-A cumulata=84.000-10.500*3ani=52.500 lei
VJ=49.500 lei
Minus din reevaluare=3.000 lei
Eliminare amortizare cumulata din val ctb bruta a activului
2813=2131 31.500 lei
Inreg minus din reevaluare
105=2131 3.000 lei
Amortizarea anuala N+5=49.500/5ani=9.900 lei/an

10
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
E. Derecunoaşterea
Derecunoaşterea imobilizărilor corporale prin casare
Ex. 11: Se casează un utilaj, valoarea de înregistrare 7.000 lei, amortizat integral.

Casare utilaj
2813=2131 7.000 lei

Derecunoaşterea imobilizărilor corporale prin vânzare

Ex 12: O societate vinde o linie de producţie achiziţionată la costul de 100.000 lei, amortizarea cumulată până
la data vânzării 60.000 lei. Preţul de vânzare din contractul de vânzare este 45.000 lei, TVA 19%.
Vanzarea propriu-zisa
461=% 53.550 lei
7583 45.000 lei
4427 19%*45.000=8.550 lei
Descarcarea din gestiune
%=2131 100.000 lei
2813 60.000 lei
6583 40.000 lei (prin diferenta)

Derecunoaşterea imobilizărilor prin transfer la o altă categorie de active

Ex. 13: La 01.01.N deţine un teren evaluat la valoarea justă de 50.000 lei, rezerva din reevaluare disponibilă
fiind de 10.000 lei. Pe teren va fi construit un ansamblu de clădiri destinate vânzării.

Transfer teren la marfuri

371=2111 50.000 lei
Transfer rezerva din reevaluare la rezultatul reportat
105=1175 10.000 lei

Ex. 14: La data de 31.12.N-2 a achiziţionat o clădire, B, la costul de 500.000 lei, amortizată liniar în 40 ani.
Iniţial, clădirea a fost achiziţionată cu scopul de a fi utilizată ca sediu central administrativ. Începând cu luna
martie N, Alfa a hotărât să închirieze integral clădirea firmei Beta în leasing operaţional. Contabilizați
transferul clădirii.

Achizitie cladire
212=404 500.000 lei
Inreg amortizare lunara
6811=2812 500.000/480luni=1.041,67 lei/luna
01.03.N
Ct 212=500.000-val ctb bruta a activului
Ct 2812= 1.041,67 lei*14luni (N-1, ian si febr N)=14.583 lei
Transfer activ de la imobilizari corporale la investitii imobiliare
215=212 500.000 lei
2812=2815 14.583 lei

Inreg amortizare martie N

6811=2815 1.041,67 lei
11
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
Stocuri

1. Evaluare iniţială
La intrarea în gestiune stocurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare,
denumită valoare de înregistrare sau cost istoric, identificată/identificat după caz, prin costul de achiziţie,
costul de producţie, valoarea de aport sau valoarea justă în funcţie de modalitatea de intrare în cadrul entităţii.

Costul de achiziţie
Este propriu stocurilor din cumpărări: materii prime, materiale consumabile, mărfuri, ambalaje şi alte
bunuri cumpărate cu titlu oneros. Costul de achiziţie cuprinde preţul de cumpărare, inclusiv taxele de import
şi celelalte taxe de cumpărare, costurile de transport şi de manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct
achiziţiei de stocuri. Reducerile comerciale sunt deduse pentru a determina costul de achiziţie.

Ex. 1: Societatea comercială Test achiziţionează pălării în vederea revânzării în următoarele condiţii:
preţ de achiziţie 20.000 lei, taxă vamală 2.000 lei, cheltuieli de transport 2.500 lei, cheltuieli de manipulare
4.000 lei, reducere comercială 1.000 lei.
Calculaţi costul de achiziţie şi înregistraţi achiziţia pălăriilor.
Cost de achizitie=20.000+2.000+2.500+4.000-1.000=27.500 lei
Achizitie marfuri
371=% 27.500 lei
401 25.500 lei
446 2.000 lei

Costul de producţie
Este propriu stocurilor fabricate: produse finite, semifabricate, producţie în curs de execuţie şi alte
stocuri produse de întreprindere .
Costul de producţie cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile,
celelalte cheltuieli directe de producţie (transformare), precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie
alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia bunurilor.
Includerea în costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvată în măsura în care reprezintă costuri
suportate pentru a aduce stocurile în locul şi forma dorite.
Regia variabilă de producţie include costurile indirecte de producţie care variază direct proporţional
cu volumul producţiei, cum sunt: costurile indirecte cu materialele şi forţa de muncă.
Regia fixă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ constante,
indiferent de volumul producţiei, cum sunt: amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi costurile
cu conducerea şi administrarea secţiilor.
Capacitatea normală de producţie reprezintă producţia estimată a fi obţinută, în medie, de-a lungul
unui anumit număr de perioade, în condiţii normale, având în vedere şi pierderea de capacitate rezultată din
întreţinerea planificată a echipamentului.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacităţii normale de producţie (activitate).
Exemple de costuri care NU trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei în care au survenit, sunt următoarele:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal
admise, inclusiv pierderile datorate risipei;

12
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de
producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. Cheltuielile de depozitare se includ în costul de
producţie atunci când sunt necesare pentru a aduce stocurile în locul şi în starea în care se găsesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi
locul final;
- costurile de desfacere;
- regia fixă nealocată costului, care se recunoaşte drept cheltuială în perioada în care a apărut.

Ex. 2: Societatea comercială Albatros fabrică produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli cu
materii prime 200.000 lei, cheltuieli cu materialele consumabile 50.000 lei, cheltuieli cu salariile personalului
direct productiv 30.000 lei, cheltuieli cu amortizarea utilajelor 25.000 lei, capacitatea normală de producţie
100.000 buc, capacitatea efectivă 90.000 buc.
Calculaţi costul de producţie şi înregistraţi obţinerea produselor finite.

CP= Chelt directe+Regie variabila (chelt indirecte var)+regie fixa (chelt indirecte fixe)*Capacitate
efectiva/Capacitate normala, Capacitatea efectiva este mai mica sau egala cu capacitatea normala

CP=200.000+50.000+30.000+25.000*0,9 (90.000/100.000)=280.000+22.500=302.500 lei

Obtinere produse finite
345=711 302.500 lei

Partea de chelt fixe nealocata in costul de productie poarta denumirea de costul subactivitatii=25.000-
22.500=2.500

Valoarea de aport este caracteristică stocurilor ce reprezintă aport la capitalul social. Ea se stabileşte
în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea stocurilor.

Valoarea justă se determină pentru stocurile obţinute cu titlu gratuit în funcţie de aceleaşi criterii ca
valoarea de aport.

2. Evaluarea la bilanţ
Stocurile se evaluează în bilanţ (la inventar) la valoarea minimă dintre cost şi valoarea
realizabilă netă.
Valoarea realizabilă netă este egală cu preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul
desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul,
şi costurile estimate necesare vânzării.

Nevoia de estimare a valorii realizabile nete derivă din deteriorarea fizică a stocurilor, uzura lor
morală parţială sau integrală, învechirea şi din diminuarea preţurilor lor de vânzare. În cazul în care valoarea
realizabilă netă este mai mică decât costul stocurilor, pierderea corespunzătoare este recunoscută ca o
cheltuială.
În principiu deprecierea stocurilor este recunoscută ca o cheltuială potrivit principiului conectării
costurilor la venituri. Astfel, atunci când stocurile sunt vândute, valoarea oricărei diminuări a stocurilor până
la valoarea realizabilă netă şi toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute în perioada în care are loc
pierderea sau diminuarea, tipul de înregistrare fiind:

13
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
6814 = 39
Cheltuieli de exploatare privind ajustările Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei
pentru deprecierea activelor circulante în curs de execuţie

Orice stornare ulterioară a diminuării valorii stocurilor ca urmare a creşterii valorii realizabile nete,
trebuie recunoscută ca o reducere a cheltuielii cu stocurile în perioada în care stornarea a avut loc, tipul de
înregistrare fiind:
39 = 7814
Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în Venituri din ajustări pentru deprecierea
curs de execuţie activelor circulante

Ex. 3: Societatea comercială Alfa deţine un stoc de mărfuri la o valoare de 30.000 lei, valoarea de piaţă a
mărfurilor este 32.000 lei, comisioanele estimate pentru vânzarea mărfurilor sunt de 2.000 lei şi cheltuielile cu
pregătirea stocurilor în vederea vânzării sunt de 1.000 lei.
La ce valoare vor fi evaluate stocurile în bilanţ?
Cost=30.000 lei
VRN=32.000-2.000-1.000=29.000 lei
MIN(30.000, 29.000)=29.000 lei

Costul este mai mare decat VRN, stocurile sunt depreciate=30.000-29.000=1.000 lei
Inreg ajustarea pt depreciere
6814=397 1.000 lei

Bilant:
Marfurile: SFD 371-SFC 397=30.000-1.000=29.000

3. Evaluarea la ieşire
La data ieşirii sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi înregistrează la cheltuieli la valoarea
contabilă de ieşire. În principiu, valoarea contabilă de ieşire este egală cu valoarea contabilă de intrare.
Metoda identificării specifice porneşte de la ipoteza că fiecare articol ieşit este identificat prin data de intrare
şi costul de achiziţie.
Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale
stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente de stocuri care nu sunt de obicei
fungibile şi acele bunuri sau servicii produse care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost
cumpărate sau produse. Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un
număr mare de elemente care sunt, de regulă, fungibile. În aceste cazuri, metoda care permite selectarea
acelor elemente ce rămân în stoc ar putea fi folosită pentru obţinerea unor efecte dorite asupra rezultatului net
al perioadei.
Metoda costului mediu ponderat (CMP). Costul mediu ponderat se poate calcula lunar sau după
fiecare operaţie de intrare sau înainte de fiecare operaţie de intrare, ca raport între valoarea totală a stocului
iniţial plus valoarea intrărilor pe de o parte şi cantitatea existentă în stocul iniţial plus cantitatea intrată, pe de
altă parte.
Potrivit metodei „primul intrat - primul ieşit” (FIFO) bunurile ieşite din gestiune se evaluează la
costul de achiziţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite se evaluează la costul de
achiziţie al lotului următor în ordine cronologică.

14
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
Metoda „ultimul intrat - primul ieşit” (LIFO), ieşirile din stoc sunt evaluate la costul de achiziţie al
articolelor intrate ultimele în stoc. Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite din gestiune se evaluează la
costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior în ordine invers cronologică.

4. Contabilitatea stocurilor de mărfuri la preţ cu amănuntul

Metoda preţului cu amănuntul este adesea folosită în comerţul cu amănuntul pentru a măsura costul
stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să
se folosească altă metodă de determinare a costului. Costul stocurilor este calculat prin deducerea valorii
marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Intrările şi ieşirile sunt evaluate la preţ de vânzare cu
amănuntul (preţ de achiziţie+adaos comercial+TVA).

PREŢ DE VÂNZARE
Preţ de achiziţie + adaos comercial +TVA neexigibilă = CU AMĂNUNTUL

În contabilizarea operaţiilor specifice intervin 3 momente :

- intrarea în gestiune,
- vânzarea şi
- scăderea din gestiune a mărfurilor.

Ex. 4: Entitatea Alfa ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul şi practică un adaos comercial de 25%,
TVA 19%. Ea cumpără mărfuri în valoare de 10.000 RON pe care le vinde.
Cum se înregistrează achiziţia şi vânzarea mărfurilor?
Achizitie marfuri
%=401 11.900 lei
371 10.000 lei
4426 1.900 lei
Inreg adaos comercial
371=378 25%*10.000=2.500 lei
Inreg TVA neexigibila
371=4428 19%*(10.000+2.500)=2.375 lei
Pret de vanzare afisat in magazin=10.000+2.500+2.375=14.875 lei

Vanzarea propriu-zisa
5311/5125=% 14.875 lei
707 12.500 lei
4427 2.375 lei
Descarcarea din gestiune
%=371 14.875 lei
607 Cost de achizitie=10.000 lei
378 Adaos comercial=2.500 lei
4428 TVA neexigibila=2.375 lei
15
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
Terți
Reducerile primite în cazul cumpărărilor de stocuri pot avea caracter comercial şi caracter financiar.
Reducerile comerciale îmbracă forma de rabaturi, remize şi risturne. Rabatul se primeşte pentru
defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare, remiza se acordă asupra preţului pentru vânzări
superioare volumului convenit sau poziţia de transport preferenţială a cumpărătorului, iar risturnul este o
reducere de preţ calculată asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade
determinate.
Reducerile comerciale NU se înregistrează în cazul în care sunt consemnate în factura iniţială; la
conturile de stocuri se trece mărimea netă comercială. Reducerea comercială primită pe factura iniţială
ajustează costul de achiziţie al bunurilor.
REDUCERI COMERCIALE PRIMITE ulterior facturii inițiale:
1) pentru achiziții de stocuri:
a) dacă mai există în stoc bunurile pentru care s-a primit reducerea, se diminuează costul
stocurilor;
b) dacă NU mai există în stoc bunurile pentru care s-a primit reducerea, se înregistrează
reducerea în contul 609 Reduceri comerciale primite;
2) pentru achiziții de servicii; 609 Reduceri comerciale primite
3) pentru achiziția de imobilizări corporale sau necorporale-4758 Alte sume primite cu caracter de
subvenții pentru investiții

REDUCERI COMERCIALE ACORDATE ulterior facturii inițiale:

1) dacă factura de reducere comercială și factura inițială sunt tratate împreună, scade venitul din
vânzare;
2) dacă factura de reducere comercială și factura inițială NU sunt tratate împreună, reducerea este
acordată în general, 709 Reduceri comerciale acordate.

Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de
termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare se înregistrează în conturile:
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
767 Venituri din sconturi obţinute

Iepurasulfericit vinde morcovi la un pret de vanzare de 50.000 lei, TVA 9%, rabat pe factura initiala 2.000 lei,
cost de achizitie 35.000 lei. Ulterior se constata ca morcovii nu sunt de cea mai buna calitate, lucru remarcat
de catre client. Iepurasulfericit simtindu-se vinovat de calitatea morcovilor acorda o reducere comerciala
ulterioara de 5.000 lei, TVA 9%.
Contabilizati la ambii parteneri cele 2 facturi.
Iepurasulfericit Clientul fara nume
Reducere comerciala acordata pe factura initiala-NU Reducere comerciala primita pe factura initiala-NU se
se contabilizeaza contabilizeaza
50.000-2.000=48.000 lei Achizitie marfuri
Vanzare propriu-zisa %=401 52.320 lei
4111=% 52.320 lei 371 48.000 lei
707 48.000 lei 4426 4.320 lei
4427 4.320 lei

16
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
Descarcarea gestiunii
607=371 35.000 lei
Factura de reducere comerciala ulterioara este tratata Caz 1-morcovii mai exista in gestiune la data
impreuna cu factura initiala primirii reducerii comericiale ulterioare
4111=% -5.450 lei %=401 -5.450 lei
707 -5.000 lei 371 -5.000 lei
4427 -450 lei 4426 -450 lei

Daca factura de reducere comerciala ar fi fost Caz 2-morcovii NU mai exista in gestiune la data
acordata pt intregul volum al tranzactiilor cu clientul primirii reducerii comericiale ulterioare
respectiv, inregistrarea ct bar fi fost : %=401 -5.450 lei
4111=% -5.450 lei 609 -5.000 lei
709 -5.000 lei 4426 -450 lei
4427 -450 lei

Avansuri
Efecte comerciale
Societatea comercială Alfa SA încasează un avans în valoare de 3.000 lei, TVA 19%. Ulterior vinde
mărfuri la un preţ de vânzare de 100.000 lei, TVA 19% şi încasează diferenţa.
Prezentaţi tratamentele contabile care se impun.

Emitere factură de avans:

3.570 lei 4111 = % 3.570 lei
Clienţi 419 3.000 lei
Clienţi-creditori
4427 570 lei
TVA colectată
Încasare avans:
3.570 lei 5121 = 4111 3.570 lei
Conturi la bănci în lei Clienţi

Vânzare mărfuri:

115.430 lei 4111 = % 115.430 lei

Clienţi 707 100.000 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor
419 -3.000 lei
Clienţi-creditori
4427 18.430 lei
TVA colectată

Încasare creanţă:
115.430 lei 5121 = 4111 115.430 lei
Conturi la bănci în lei Clienţi

17
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina
Exemplul 2. Se vând produse finite la un preţ de vânzare de 40.000 lei, TVA 19% , cost de producţie
25.000 lei. Pentru valoarea creanţei se acceptă un bilet la ordin. Decontarea biletului la ordin are loc după 2
luni prin bancă.
Prezentaţi tratamentele contabile care se impun.

Vânzare produse finite:

47.600 lei 4111 = % 47.600 lei
Clienţi 7015 40.000 lei
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 7.600 lei
TVA colectată

Descărcarea din gestiune:

25.000 lei 711 = 345 25.000 lei
Venituri aferente costurilor Produse finite
stocurilor de produse

Acceptare bilet la ordin:

47.600 lei 413 = 4111 47.600 lei
Efecte de primit de la clienţi Clienţi

Încasarea efectului comercial:

47.600 lei 5121 = 413 47.600 lei
Conturi la bănci în lei Efecte de primit de la clienţi

Stocuri cumpărate fără facturi sosite

Exemplul 1. În exerciţiul „N” valoarea mărfurilor sosite fără factură este de 100.000 lei, TVA 19% iar
în exerciţiul „N+1” se primeşte factura din care rezultă că preţul de achiziţie este de 120.000 lei, TVA 19%.
Contabilizaţi tranzacţiile la cumpărător şi furnizor.
Cumpărător Vânzător (furnizor)
a) achiziţie mărfuri pe baza avizului de expediţie: a) vânzare mărfuri pe baza avizului de expediţie:
119.000 lei % = 408 119.000 lei 119.000 lei 418 = % 119.000 lei
100.000 lei 371 Furnizori Clienţi 707 100.000 lei
Mărfuri facturi nesosite facturi de Venituri din
19.000 lei 4428 întocmit vânzarea
TVA neexigibilă mărfurilor
4427 19.000 lei
TVA colectată
La sosirea facturii:
b) regularizarea contului 408 Furnizori-facturi nesosite și La emiterea facturii:
b) regularizarea contului 418 Clienți-facturi de întocmit:
4428 TVA neexigibilă: 4111=418 119.000 lei
408=401 119.000 lei
4426=4428 19.000 lei
c) emiterea facturii:
23.800 lei 4111 = % 23.800 lei
c) înregistrarea facturii: Clienţi 707 20.000 lei
%=401 23.800 lei Venituri din
vânzarea
371 20.000 lei mărfurilor
4426 3.800 lei 4427 3.800 lei
TVA colectată
18
 Conf.univ.dr. Irimescu Alina

Deprecierea creanțelor clienți

Ex: Se presupune situaţia în care o societate apreciază la inventarul exerciţiului N că gradul de recuperare a
unor creanţe clienţi în valoare de 100.000 lei (inclusiv TVA) este de 75 %, iar în cursul exerciţiului N+1 se
încaseasză integral clienţii în valoare de 100.000 lei. Efectuati inregistrarile contabile la sfarsitul anului N si la
incasarea creantei in N+1.

Potrivit OMFP 1802/2014 creantele se evalueaza in bilant la valoarea probabila de incasat.

Cand exista un procent de probabilitate de neincsare a creantei, se transfera val creantei inclusiv TVA la
clienti incerti si pt procentul de neincasare se constituie ajustare pt depreciere.

31.12.N inventar
Gr de recuperare=75%, gr de nerecuperare=25%
Transfer creanta la clienti incerti
4118=4111 100.000 lei
Inreg ajustare pt depreciere creante pt gradul de nerecuperare
6814=491 25%*100.000=25.000 lei

Bilant:
Creante: SFD 4118-SFC 491=100.000-25.000=75.000- val probabila de incasat

N+1 incasare creanta

5121=4118 100.000 lei

Anulare ajustare pt depreciere ramasa fara obiect

491=7814 25.000 lei

19