Ana Morariu, Prof.univ.dr.

ASE Bucuresti

Norma Internationala IAS 16

1.1. Imobilizarile corporale
Reusita unei intreprinderi in realizarea de beneficii economice viitoare, depind
de deciziile de investire luate in prezent. Din punct de vedere contabil o investitie
consta in achizitia sau productia unui activ imobilizat fie corporal, necorporal sau
financiar
Imobilizarile corporale sunt tratate in normele,
IAS 16 Imobilizari corporale;
IAS 17 Leasing;
IAS 20 Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de
asistenta guvernamentala;
IAS 36 Deprecierea activelor,
IFRS nr.5 Activele pe termen lung detinute pentru vanzare si activitatile intrerupte;
IAS 38 Imobilizari necorporale,
IAS nr.4o Investitii imobiliare.
IAS 16 descrie tratamentul contabil al imobilizarilor corporale, identificarea
momentului de recunoastere a acestor active, valoarea contabila si amortizarea lor.
Intrepriderile care aplica IAS au obligatia sa respecte de regulile de definire si
recunoastere pentru ca imobilizarile sa fie inscrise in bilant.
Definirea lor este in directa corelatia cu scopul dobandirii acestora: de a fi utilizate
in productia de bunuri si servicii, inchiriate tertilor sau pentru administrare. De asemeni,
utilizarea lor sa fie pe parcursul mai multor exercitii. Nu este suficient ca un activ sa
indeplineasca numai regulile de definire, ci si de recunoastere ca efect al resurselor
controlate.
Recunoasterea imobilizarilor corporale are loc atunci cand:
Este posibila generarea de beneficii economice viitoare aferente activului;
Costul activului poate fi masurat in mod credibi
Norma nationala clasifica activele imobilizate in trei categorii: imobilizari corporale,
necorporale si financiare. Imobilizarile corporale sunt clasificate in conturi sintetice de
gradul I , care la randul lor cuprind sinteticele de gradul II. Avansurile acordate pentru
imobilizari in curs fac obiectul clasei a doua din Planul contabil general. Preferinta noastra
de a aborda cu prioritate imobilizarile corporale, si nu pe cele necorporale asa cum sunt
prezentate in bilant, are o explicatie. Imobilizarile necorporale in structura bilantiera a
intreprinderilor din Romania au o pondere ca valoare relativ mica fata de cele corporale.
Sigur definirea si recunoastera lor va ramane in atentia noastra chiar in cadrul acestui
capitol. Clasificatia imobilizarilor corporale:
211 Terenuri si amenajari de terenuri;
2111 Terenuri;
2112 Amenajari de terenuri;
212 Constructii
213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii;
2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare;

2133 Mijloace de transport;

2134 Animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale;
231 Imobilizari corporale in curs
2311 Amenajari de terenuri si constructii;
2312 Instalatii tehnice si masini;
2313 Alte imobilizari corporale.
232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale
2321 Avansuri acordate pentru terenuri si constructii ;
2322 Avansuri acordate pentru instalatii tehnice si masini;
2323 Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale.
1.2. Evaluarea imobilizarilor corporale

Toate imobilizarile corporale care sunt recunoscute ca active trebuie evaluate initial
la costul de intrare.
IAS 16 delimiteaza trei momente ale evaluarii: evaluarea la intrare, cheltuielile
ulterioare intrarii de imobilizari corporale recunoscute ca active si evaluarea bilantiera
1.2.1. Evaluarea la intrare a imobilizarilor corporale
Imobilizarile corporale pot intra in intreprindere prin urmatoarele modalitati: achizitie,
productie in regie proprie, contracte de leasing, subventii guvernamentale sau
alte institutii de credit, schimb cu alte active, aport la capitalul social sau
donatie.
1.2.1.1. Costul de achizitie initial - componente
La intrare, activele corporale sunt formate din:
Pretul de cumparare,
Reducerile comerciale care se scad din pretul de cumparare,
Taxele vamale si taxele nerecuperabile;
Cheltuielile direct legate de punerea in functiune a activului:
{-costuri de amenajare a amplasamentului;
{-costuri initiale de livrare si manipulare;
{-costuri de montaj;
{-onorariile arhitectilor si inginerilor;
{-costuri estimate pentru demontarea si mutarea activului, respectiv costuri de
{restaurare a amplasamentului, in masura in care costul este recunoscut ca un
{provizion pe baza IAS nr.37 Provizioane, datorii si active contingente;
Costul indatorarii respectiv dobanda direct atribuita ca parte a costului;
Diferente de curs valutar ce afecteaza datoriile ce nu pot fi decontate cu conditia ca
valoarea contabila ajustata sa nu fie mai mare, decat minimul dintre costul de inlocuire
si suma recuperabila prin vanzarea activului.OMF nr. 94/2001 nu permite capitalizarea
diferentelor de curs valutar in costul activului.

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Contabilizarea intrarii de active:

Achizitii cu titlu oneros:
%
21
Imobilizari corporale

404
Furnizori de imobilizari

4426
TVA deductibila

Acordarea de avans
%
232
Avansuri acordate pentru imobilizari corporale
4426
tva deductibila

Primirea activului:
%
21 Imobilizari corporale
4426 TVA deductibila

5121

23.800 lei
20.000 lei
3.800 lei

404

119.000 lei
100.000 lei
19.000 lei

Decontarea activului primit:

404
Furnizori de imobilizari

119.000 lei

5121
Conturi la banci in lei
232
Avansuri acordate pentru imobilizari
corporale
4426
TVA deductibila

95.200 lei
20.000 lei
3.800 lei

1.2.1.2. Costul de productie este format din:

Cheltuieli directe de productie: consum de materii prime si materiale, manopera directa

inclusiv costul indatorarii conform IAS nr. 23
Cota de cheltuieli indirecte: alocata sistematic bunului obtinut: amortizare, intretinerea
sectiilor si utilajelor, conducerea si administrarea sectiilor

Nu se include in costul de productie al activului:

- Cheltuielile de administratie;
- Cheltuielile generale ale intreprinderii;

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

-

Cheltuielile de distributie;
Costurile care preced productia;
Pierderile initiale din exploatare efectuate inainte ca activul sa atinga
parametrii planificati.Toate sunt cheltuieli ale perioadei si nu fac obiectul
costului de productie al activului.
Contabilizarea intrarii de active rezultate din productia in regie proprie:
Achizitii de materii prime si materiale consumabile
%

401
Furnizori

119.000 lei

601
Cheltuieli cu materii prime
602
Cheltuieli cu materii consumabile
4426
TVA deductibila

70.000 lei
30.000 lei
19.000 lei

Achizitii de obiecte de inventar

%

401
Furnizori

5.950.000 lei

603
Cheltuieli privind materiale de natura
obiectelor de inventar

5.000.000 lei

4426
TVA deductibila

950.000 le

Cheltuieli cu consumuri nestocate

%

401
Furnizori

8.330 lei

604
Cheltuieli privind materiale nestocate

7.000 lei

4426
TVA deductibila

1.330 lei

Cheltuieli cu energie si apa

%

401
Furnizori

4.760 lei

605
Cheltuieli cu energie si apa
4426 TVA deductibila

4.000 lei
760 lei

Cheltuieli cu salarii directe si indirecte

641
Cheltuieli cu salariile personalului

421

100.000 lei

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Cheltuieli sociale si alte fonduri

6451
Contributia unitatii la
asigurarile sociale

%
4311
Contributia unitatii la asigurarile sociale

6451
Contributia unitatii la asigurarile sociale

30.300 lei
23.300 lei
7.000 lei

Cheltuielile unitatii cu fondul de somaj

6452
Cheltuielile unitatii cu fondul de somaj

4371
Contributia unitatii la fondul de
somaj

5.000.000 lei

Cheltuielile unitatii cu fonduri speciale si alte varsaminte asimilate

%
635
Cheltuieli cu fondul de risc pentru
handicapati
635
Cheltuieli cu comisioane pentru
Camera de munca

%
4470
Fonduri speciale-taxe si
varsaminte asimilate
4460
Alte impozite,taxe si varsaminte
asimilate

2.070 lei
2.000 lei
70 lei

Cheltuieli cu amenajarea amplasamentului , costuri de montaj, onorarii ale

arhetectilor si inginerilor
%

401
Furnizori

17.850 lei

628
Alte cheltuieli cu servicii executate de
terti
4426
TVA deductibila

15.000 lei
2.850 lei

Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe

6811
Cheltuieli cu exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor

281
Amortizari privind imoilizarile
corporale

6.500 lei

Cheltuieli cu dobanzile capitalizate in costul bunului imobilizat

666
Cheltuieli financiare privind dobanzile
aferente imobilizarii in curs

5121
Conturi la banci in lei

3.000 lei

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Costuri de livrare si manipulare

%

401
Furnizori

11.900 lei

624
Cheltuieli cu transportul de bunuri si
persoane
4426
TVA deductibila

10.000 lei
1.900 lei

Insumarea tuturor cheltuielilor aferente imobilizarilor in curs

70.000 + 30.000. + 5.000 + 7.000 + 4.000 + 100.000 + 30.300
+ 5.000 + 2.750 + 15.000 + 6.500 + 3.000 + 10.000 =288.550 lei.
1.2.1.3. Intrarea de imobilizari corporale prin contractele de leasing
Valoarea de intrare a imobilizarilor corporale in contabilitatea locatarului depinde de tipul
de contract.
12.1.3.1. Leasingul operational

Pentru leasingul operational transferul se face la sfarsitul duratei de viata utila

a mijlocului fix stipulat in contract iar, valoarea contabila de intrare(V CI) este
data de valoarea reziduala (V rez.) plus taxele vamale daca locatarul este
nerezident.

VCI =V reziduala + taxe vamale

V reziduala este suma pe care intreprinderea estimeaza sa o obtina prin cedarea unui activ
la incheierea duratei sale de utilizare dupa deducerea cheltuielilor aferente cedarii.
Contabilitatea intrarii unui mijloc fix prin leasing operational:
Exemplu.
Valoarea reziduala a unui utilaj la sfarsitul duratei de viata utila este de 1000 EURO. Taxele
vamale sunt de 10%, taxa pe valoare adaugata 19%. 1 EURO=3,50 lei.

2131
Echipamente tehnologice

404
Furnizari de imobilizari

40.000 lei
1000 euro 4 lei/euro

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

taxe vamale, alte taxe si tva

%
2131
Echipamente
tehnologice(masini,utilaje si
instalatii de lucru)
4426
TVA deductibila
44.000 lei x 19%

%
446.1
Taxe vamale

12.360 lei
4.000 lei

446.3
TVA daca plata se face ulterior

8.360 lei

plata furnizorului extern(locatarului); 1 EURO = 4 LEI, co

%

5124
Conturi in devize

40.020 lei

404
Furnizori de imobilizari
627
Comision bancar 5 euro a 4
lei/euro
665
Cheltuieli cu diferente de curs
valutar

35.000 lei
20 lei
5.000 lei

Plata la buget a obligatiilor:

%

5121
Conturi la banci in lei

12.598 lei

446.1
Taxe vamale
446.3
TVA deductibila

4.000 lei
8.360 lei

Pentru leasingul financiar, recunoasterea activului in contabilitatea locatatului

se face in momentul inceperii utilizarii bunului
odata cu dobandirea
beneficiilor economice.Valoarea contabila de intrare (Vci) este data de minimul
(Min) dintre valoarea justa (Vj) sau valoarea actualizata a platilor minime de
leasing (Vact.pl.min.de leasing).
Vci = Min (Vj sau Vact.pl.min.leasing)

Vj este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie de

bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul
este determinat obiectiv.
Pentru calculul valorii actualizate a platilor minime de leasing se considera ca
factor de actualizare rata implicita a dobanzii din contractul de leasing sau trebuie utilizata
rata dobanzii marginale a locatarului (Rdml).

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Rdml este rata pe care, la inceputul leasingului, locatarul ar trebui sa o suporte

pentru a imprumuta pentru aceeasi perioada, si cu o garantie similara, fondurile necesare
pentru achizitionarea bunului.
1.2.1.3.2 Contabilitatea activelor prin leasing financiar la intrare:
Societatea Alfa SRL (locatar) incheie un contract de leasing financiar cu societatea
Beta SRL (locatar) pentru un utilaj la valoarea justa de 15.000.000 lei. Durata de viata utila
este de 6 ani.Contractul se incheie pe o perioada de 5 ani. Contractul de leasing prevede
trimestrial o rata de 925.000 lei, din care 625.000 lei reprezinta amortizarea si 300.000 lei
dobanda aferenta.Contractul se incheie la data de 01.01. N. (Ana Morariu, Contabilitate si
gestiune fiscala).
Contravaloarea ratei este supusa taxei pe valoarea adaugata dupa cum contractul
prevede rata scadenta formata din rata imprumutului si dobanda asociata activului.
Milioane lei

milioane lei

LOCATAR
Primirea activului
2131
=
167
Echipamente
Alte imprumuturi si
tehnologice
datorii asimilate
Dobanzi de platit
471
1687
=
Cheltuieli
Dobanzi aferente altor
inregistrate in
imprumuturi si datorii
avans
asimilate

LOCATOR
15

Valoarea activului inclusiv dobanda

de achitat
Debit 8036

Iesirea activului
2673
=
2131
Imprumuturi acordate
Echipamente
pe termen lung
tehnologice
Dobanzi de incasat
2678
=
472
Alte creante imobilizate
Venituri
inregistrate
in avans

15

Valoarea activului inclusiv dobanda de

incasat
Credit 8036

21

Factura primita plati scadente

%
=
404
925.118 lei
167
625.000 lei
1687
300,000 lei
4426
118.750 lei
Cota de cheltuieli financiare scadente
666
=
471
300.000 lei
Cheltuieli cu amortizarea
6811
=
2813
625.000 lei
Rata scadenta pentru trim. I ex.N
Credit 8036
=
925.000 lei

21

Factura emisa
411

472

%
925.118 lei
706
625.000 lei
2678
300.000 lei
4427
118.750 lei
Cota de venituri financiare
=
766
300.000 lei

Diminuarea creantei imobilizate

=
2673
625.000
Rata scadenta pentru trim. I ex.N
Debit
=
925.000 lei
8036
658

1.2.1.4. Intrarea de active prin subventii guvernamentale IAS 20

Imobilizarile corporale pot fi subventionate ca urmare a unor programe de asistenta
guvernamentala (IAS nr 20).
Activele sunt inregistrate la valoarea de intrare, influentata de valoarea corespunzatoare
a subventiilor guvernamantale. In situatia in care subventia guvernamentala este
reprezentata de transferul unui activ nemonetar, valoarea de intrare este data de
valoarea justa .

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Subventiile pentru active sunt recunoscute ca venit amanat, repartizate pe o baza
sistematica ca venituri ale perioadei in care cheltuielile aferente legate de activul
respectivsunt inregistrate.
Tratamentul contabil al subventiilor se poate realiza prin una din metodele:
a. Subventia este recunoscuta ca venit amanat pe o baza sistematica de-a lungul perioadei
de viata utila;
b. Se deduce valoarea subventiei primite pentru a se obtine valoarea contabila a activului.
Exemplu:
Se primeste o subventie in valoare de 200.000.000.lei pentru finantarea unui activ al
carui cost de intrare este de 250.000.000 lei.
Instrumentarea tehnica contabila este:

a .Subventii de primit:
445
Subventii de primit

472
Venituri inregistrate in avans

200.000.000 lei

Primirea subventiei:
5121
Conturi la banci in lei

445
Subventii primite

200.000.000 lei

404
Furnizori de imobilizari

297.500.000 lei

Achizitionarea echipamantului
%

2131
Echipamente tehnologice
4426
TVA deductibila

250.000.000 lei
47.500.000 lei

Durata utila de viata:10 ani, metoda de amortizare liniara.

Rata liniara = 100/10 ani = 10%.
Anuitatea anuala = 250.000.000 lei 10% = 25.000.000 lei.

Cheltuielile anuale cu amortizarea

6811
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor

2813
Amortizarea
instalatiilor,mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor

25.000.000 lei

Ponderea subventiei din costul de intrare al activului:200.000.000/250.000.000 = 80%.

25.000.000 lei x 80% = 20.000.000 lei

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Repartizarea sistematica a subventiei asupra veniturilor din subventii

472
Venituri amanate

7584
Venituri din subventii pentru
investitii

20.000.000 lei

b.Deducerea subventiei din valoarea activului:

445
Subventii de primit
5121
Conturi la banci in lei
6811
Cheltuieli cu amortizarea
imobilizarilor corporale
472
Venituri inregistrate in avans

=
=
=
=

472
Venituri inregistrate in avans
445
Subventii de primit
213
Echipamente tehnologice

200.000.000 lei

7584
Venituri din subventii pentru
investitii

200,000,000 lei

200.000.000 lei
200.000.000 lei

In situatia in care se primeste un teren direct subventionat valoarea contabila de intrare este
egala cu valoarea justa a activului.
2111
Terenuri

7584
Venituri din subventii pentru
investitii

150.000.000 lei

1.2.1.5. Intrarea de imobilizari corporale prin schimb cu alte active

Pentru schimbul de active diferite ca utilitate si valoare, costul de intrare (Vci),
este dat(a) de valoarea justa a activului primit in schimb (Vjap).
Vjap = Vjac orice suma transferata in numerar sau echivalent de numerar
unde :Vjac este

valoarea justa a activului cedat.

: Vci este valoarea contabila de intrare

Exemplul 1:
Intreprinderea X primeste un copiator cu o valoare justa de 13.000.000 lei si
cedeaza in schimb intreprinderii Y, o presa a carei Vci a fost de 20.000.000 lei, amortizarea
acumulata 12.000.000 lei si valoarea justa este de 12.000.000 lei. Intreprinderea X va plati
suma de 1.000.000 lei (13.000.000 lei 12.000.000 lei).
Vjap a activului primit = Vjac + transferata in numerar
In contabilitatea societatii X are loc inregistrarea : CAZUL cand cele doua firme nu sunt
platitoare de tva.
Copiator
13.000.000 lei

Presa
=12.000.000 + 1.000.000

10

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

35.470.000 lei
13.000.000 lei

%
214
Mobilier,aparatura
birotica
281
Amortizare imobilizari
corporale

12.000.000.lei

8.000.000 lei

6583
Cheltuieli din activele
cedate

%
213
Echipamente
tehnologice
5121
Banca

35.470.000 lei
20.000.000 lei

7583
Venituri din vanzarea
activelor si alte
operatii de capital

12.000.000 lei

1.000.000 lei

Intreprinderea X inregistreaza copiatorul in baza facturii fiscale ( cu tva) emisa

Societatea Y:
%
214
Mobilier, aparatura birotica,etc
4427
TVA colectata

404/401
Furnizori de imobilizari

de

15.470.000 lei
13.000.000 lei
2.470.000 lei

In acelasi timp, intrepriderea X, emite factura fiscala pentru cedarea presei:

411/461
Clienti/ Debitori diversi

%
7583
Venituri din cedarea activelor
4427
TVA colectata

14.280.000
12.000.000 lei

2123
Echipamente tehnologice

20.000.000

2.280.000 lei

Scoaterea din functiune a activului:

%

6583
Cheltuieli privind cedarea activelor
2813
Amortizarea imobilizarilor corporale

8.000.000
12.000.000

Decontarea intre cele doua societati: Societatra x va plati numerarul in plus rezultat
din diferenta dintre valoarea justa primita si cedata plus tva aferenta (1.190.000 lei)
404
Furnizori de imobilizari

%
411/461
Clienti/Debitori diversi
5121
Conturi la banci in lei

15.470.000 lei
14.280.000 lei
1.190.000 lei

Se observa ca societatea X obtine un castig net de 4.000.000 lei in urma schimbului de

active.( 12.000.000 8.000.000) lei

11

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Exemplul 2
Vjap = V jac - transferata in numerar sau echivalent al numerarului
Intreprinderea X primeste un calculator cu o valoare justa de 20.000.000 lei si
cedeaza echipamente periferice a caror valoare de intrare a fost de 35.000.000 lei.
Amortizarea acumulata este de 15.000.000 lei.Valoarea justa a activului cedat este de
22.000.000 lei. Intreprinderea X va primi suma de 2.000.000 lei.
Tehnica contabila la societatea X:
Se primeste factura de la societatea Y
%

404
Furnizori de imobilizari

214
Mobilier, aparatura electrica
4426
TVA deductibila 20 mil.x 19%

20.000.000 lei
3.800.000 lei

Se factureaza de catre societatea X cedarea activului la valoarea justa de 22.000.000 lei.

411/461
Clienti/debitori diversi

26.180.000 lei

7583
Venituri din cedarea activelor
4427
TVA colectata

22.000.000 lei
4.180.000 lei

Scoaterea din functiune a activului cedat la societatea x:

%

2123
Echipamente tehnologice

6583
Cheltuieli privind cedarea activelor
2813
Amortizarea imobilizarilor corporale

23.800.000 lei

35.000.000 lei
20.000.000 lei
15.000.000 lei

Decontarea obligatiilor intre cele doua societati. Societatea x va primi in numerar suma
de 2.000.000 lei + tva aferenta rezultata din diferentele dintre cele doua valori juste
cedata/primita.
411/461
26.180.000 lei
%
=
Clienti/Debitori diversi

404
Furnizori de imobilizari
5121
Conturi la banci in lei

23.800.000 lei

2.380.000 lei

Avantajul achizitiei de active prin schimb cu alte active este cert: diminuarea
iesirilor de fluxuri de numerar, daca activul ar fi achizitionat contra cost; eliberarea unor
spatii utilizate de active inutilizabile.

12

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

IAS 16, prezinta si situatia schimbului de active similare in care valoarea justa a
activului primit evidentiaza o depreciere a activului cedat. Activul cedat este inregistrat
la valoarea ajustata, ca urmare a deprecierii, care va fi atribuita noului activ1
Pentru schimbul de active similare, aceiasi utilitate si valoare justa, valoarea justa a
activului primit (Vjap) este egala cu valoarea contabila neta a acivului cedat (Vcnac).
Vjap = Vcnac
Exemplul 3
Intreprinderea A primeste un fax Panasonic, a carui valoare justa este de 8.000.000 lei, de
la Intreprinderea B, in schimbul unui fax Philips a carui valoare contabila este de
10.000.000 lei, amortizarea fiind de 2.000.000 lei.
Primirea activului
%

404
Furnizori de imobilizari

9.520.000 lei

2140
Fax Panasonic
4426
TVA deductibila

1,520,000 lei

Cedarea activului:
411/461
Clienti/debitori diversi

8.000.000 lei

9.520.000 lei

7583
Venituri din cedarea
activelor
4427
TVA colectata

8.000.000 lei

214
Mobilier, aparatura
birotica etc.

10.000.000 lei

1.520.000 lei

Scoaterea din functiune a activului cedat:

=
%
6583
Cheltuieli privind cedarea activelor
2814
Amortizarea imobilizarilor corporale

8.000.000 lei
2.000.000 lei

Se observa ca valoarea activului primit este egala cu valoarean contabila neta a activului
cedat iar, rezultatul cedarii este nul. Activul cedat pune in evidenta o depreciere fata de
activul primit spre exemplu 1.000.000 lei.
Pentru activul cedat se va inregistra o depreciere de valoare:
6813

Cheltuieli privind cedarea activelor

214
Mobilier, aparatura
birotica etc.

1.000.000 lei

Aceasta depreciere este atribuita apoi noului activ:

214
=
7813
1

1.000.000 lei

IAS nr.16 Imobilizari corporale, parag.22, rd.8.

13

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Mobilier, aparatura birotica etc.

Venituri din provizioane

pentru deprecierea
imobilizarilor corpotrale

Daca Vjap < Vcnac, trebuie inregistrata o depreciere de valoare a activului nou.

Exemplul 4
Intreprinderea A primeste 100 de actiuni pe termen lung de la Intreprinderea B, a
caror valoare justa este de 2.000.000 lei/actiune in schimbul unei garsoniere a carei
valoare este de 210.000.000 lei, valoarea amortizata fiind de 5.000.000 lei.
Inregistrarea
410.000.000 lei

200.000.000 lei

261
Titluri de
participare
281
Amortizare
mijloace fixe

5.000.000 lei

205.000.000 lei

410.000.000 lei

212
Constructii

210.000.000 lei

7583
Venituri din vanzarea
activelor si alte operatii de
capital

200.000.000 lei

6583
Cheltuieli din
cedarea activelor

Deoarece valoarea contabila a actiunilor este mai mica decat valoarea contabila
neta a activului cedat, se inregistreaza o depreciere a actiunilor de 50.000 lei/actiune ,
astfel:
6863
Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru
deprecierea imobilizarilor financiare

261
Titluri de participare

5.000.000 lei

1.2.1.6.Intrarea de active prin aport in natura si/sau donatii

Activele intrate ca aport in natura sau donatie sunt evaluate la valoarea justa,
determinata de evaluatori. Orice diferenta in plus a activelor si suma valorii nominale a
actiunilor aferente mijloacelor fixe si terenurilor se trnansfera asupra capitalului propriu in
prime de capital.
Exemplu:
Un actionar subscrie 6000 de actiuni a caror valoare nominala este de 50.000.
lei..Aportul in numerar este de 5.000.000 lei, iar in natura, un teren a carui valoare este de
325.000.000 lei. Valoarea nominala a unei actiuni este de 50.000 lei.

Subscrierea capitalului :

14

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

330.000.000 lei
4561
Decontari cu actionarii pentru capitalul subscris
de varsat

%
1011

300.000.000 lei

Capital subscris nevarsat

1043
Prime de aport

30.000.000 lei

Depunerea de numerar si a aportului in natura:

330.000.000 lei
5.000.000 lei
325.000.000 lei

%
5311
Casa in lei
2111
Terenuri

4561
Decontari cu actionarii pentru capitalul
subscris de varsat

Eliberarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat:

1011
=
1012
Capital subscris nevarsat
Capital subscris varsat

330.000.000 lei

300.000.000 lei

1.3. Cheltuielile ulterioare

Cheltuielile ulterioare intrarii terenurilor si mijloacelor fixe se capitalizeaza numai
daca se estimeaza ca se vor obtine beneficii economice viitoare suplimentare fata de
performantele initiale. Toate celelalte cheltuieli ulterioare ca reparatii curente, tehnice,
intretinere destinata mentinerii sau atingerii performantelor initiale vor fi recunoascute in
contul de profit si pierdere, respectiv cheltuieli ale perioadei.
Cheltuielile ulterioare se capitalizeaza in urmatoarele situatii:
-modificarea unui activ pentru a extinde durata de viata utila
-modernizarea unor componente;
-retehnologizarea unei linii de fabricatie care reduce substantial costurile de
exploatare
Exemplu: O noua linie de productie pentru sucuri naturale pentru a mari capacitatea de
productie in unitati fizice se capitalizeaza.
Renovarea unei cladiri care are drept scop intrtinerea si pastrarea calitatii initiale
reprezinta o cheltuiala a perioadei si deci nu poate fi capitalizata.
1.4. Evaluarea de bilant
Ias nr. 16 stabileste tratamentul de baza si cel alternativ in privinta evaluarii bilantiere a
imobilizarilor corporale.
1.4.1. Tratamentul de baza
Valoarea la bilant = cost de intrare - amortizari - pierderi cumulate din deprecieri
1.4.2. Tratamentul alternativ
1.4.2.1. Reevaluarea
1.4.2.2. Actualizarea la inflatie prin IAS nr. 29, Raportarea financiara in economii
hiperinflationiste

15

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Reevaluarea prevede ca ulterior recunoasterii initiale a imobilizarii corporale, sa fie

prezentate la valoarea reevaluata pe baza valorii juste la momentul reevaluarii amortizarii
cumulate si pierderi din depreciere.
Vreevaluata la bilant = Valoarea justa Amortizari cumulate pierderi din deprecieri
Reevaluarile trebuie facute cu regularitate astfel incat sa nu difere de valoarea justa la data
bilantului.
Valoarea justa = valoarea de piata
Acest tratament necesita reevaluarea simultana a intregii clase din care face parte
respectivul activ.
Inregistrarea contabila a reevaluariiixe.
Cresterea valorii dintr-un activ prin reevaluare necesita utilizarea unui cont
de capitaluri proprii.
211/212 Terenuri si mijloace fixe = 1058 Rezerve de reev. dispuse prin acte normative

Daca reevaluarile ulterioare genereaza o scadere de valoare, atuci se

diminueaza surplusul din reevaluare constant initia

1058 Rezerve din reevaluare dispuse prin acte norm. = 211/212 terenuri si mijl.

Surplusul de reevaluare va fi transferat la rezultatul reportat atunci cand

activul este casat sau cedat
1058 Rezerve din reevaluari dispuse prin acte norm. = 1175 Rezultat reportat reprezentand
surlusul realizat din rezerve
din
reevaluare.
Daca la reevaluarea initiala se constata o diminuare a valorii contabile atunci
diferenta este o cheltuiala, ulterior o crestere de valoare prin reevaluare
implica aparitia unui venit care sa compenseze descresterea anterioara.
688 Cheltuieli din ajustarea la inflatie = 212 Mijloace fixe
212 Terenuri si mijloace fixe
212 Terenuri si mijloace fixe

= 788 venituri din ajustarea la inflatie

= 1058 Rezerve de reev.

Exemplu:
Intreprinderea A detine un mijloc fix al carui cost initial este de 150.000.000 lei,
amortizarea cumulata este de 30.000.000 lei. Durata normata de viata este de 5 ani. La
31.12 . N activul este reevaluat la o valoare justa de 140.000.000 lei.
Inregistrarea se poate face in doua variante; indiferent de varianta preferata soldul
contului 1058 Rezerve din reevaluare dispuse prin acte normative este acelasi.
a. Amortizarea cumulata este recalculata proportional cu schimbarea in valoarea bruta
a activului, caz in care se majoreaza valoarea istorica si amortizarea aferenta.

16

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Anuitatea amortizarii = 150.000.000 : 5 ani = 30.000.000 lei

Anuitatea amortizarii dupa reevaluare = 140.000.000 : 4 ani = 35.000.000 lei
Poanderea amortizarii dupa reevaluare fata de amortizarea inainte de reevaluare = 1.167
Valoarea contabila recalculata = 150.000.000 x 1,167 = 175.050.000 lei
Valoarea amortizarii recalculata = 30.000.000 lei x 1.67 = 35.010.000 lei
Cost istoric
Amortizare cum.
Valoare neta cont.

Inainte de reevaluare
150.000.000
30.000.000
120.000.000

Dupa reevaluare
175.010.000
35.010.000
140.040.000

Diferenta
25.010.000
5.010.000
20.000.000 Sfc 1058

Se inregistreaza plusul din reevaluare

213
=
1058
Echipamente tehnologice
Rezerve din revaluare
1058
Rezerve din
reevaluare

281
Amortiz. mijl.fixe

25.010.000 lei
10.000 lei

b. Amortizarea cumulata este eliminata din valoarea bruta a activului, iar valoarea neta
recalculata este egala cu valoarea reevaluata a activului.
Cost istoric
Amortizare cumulata
Valoarea neta cont.

Inainte de reevaluare
150.000.000
-30.000.000
120.000.000

Dupa reevaluare
140.000.000
0
140.000.000

Se inregistreaza diminuarea rezervei din reevaluare:

1058 Rezerve din reevaluare dispuse prin acte norm. = 212 Mijl. Fixe

Diferenta
- 10.000.000
30.000.000
20.000.000 Sfc 1058

10.000.000 lei

Se inregistreaza anularea amortizarii cumulate pana in momentul reevaluarii

2812 Amortizarea mijloacelor fixe = 1058 Rezerve din reeval.dispuse prin acte 30.000.000
lei
In ambele situatii soldul contului 1058 este de 20.000.000 lei
1.4.2.2. Retratarea la inflatie
Retratarea costului istoric la inflatie conform IAS nr.29 este realizata prin aplicarea
unor indici care sa reflecte variatie puterii generale de cumparare sau a indicelui de inflatie.

Nu se retrateaza activele care sunt reevaluate la data bilantului sau cele evaluate la cost
curent.

Retratarea la inflatie are urmatoarele reguli:

17

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Costul istoric al imobilizarii corporale se retrateaza prin aplicarea indicelui de actualizare
intre data achizitiei si data bilantului.

Soldul amortizarii cumulate este actualizat prin aplicarea variatiein indicelui intre 01.01
si 31.12.
Retratarea la inflatie a imobilizarilor corporale pentru intreprinderile care aplica pentru
prima data IAS-le, trebuie sa efectueze corectii ale inrergistrarilor contabile care sunt in
dezacord cu IAS. Astfel:
- Se elimina diferentele din reevaluarile legaleale imobilizarilor incluse in
capitalul social
- Se elimina cheltuielile administrative si alte cheltuieli generale din consumul de
productie al imobilizarilor si trecerea acestora pe cheltuieli ale perioadei.

Dupa aceasta retratare, valoarea noua a activului se compara cu valoarea recuperabila

(V.recup.)
(Vrecup.) = Maximul dintre pretul net de vanzare si valoarea de utilitate
Activele imobilizate sunt recunoscute la minimul dintre valoarea neta contabila si
valoarea recuperabila.
Valoarea la bilant a activelor imobilizare = Min.(Vnc si Vrecup.)
1.5. Valoarea amortizabila si deprecierea de valoare
15.1. Norma internationala IAS 16
Spre deosebire de norma nationala in care recuperarea costului istoric se realizaeaza la
valoarea contabila de intrare, IAS 16, face distinctia intre amortizare si valoarea
amortizabila. Amortizarea reprezinta alocarea sistematica a valoarii amortizabile a unui
activ pe intreaga sa durata de viata utila.2 Valoarea amortizabila (Vamortizabila)), reprezinta
costul activului (Vci) sau valoarea reevaluata din care se scade valoarea reziduala(Vrez).
(Vamortizabila)) = (Vci) (Vrez).
Valoarea reziduala reprezinta suma neta pe care o intreprindere o estimeaza ca o va obtine
pentru un activ la sfarsitul duratei de viata utila, dupa deducerea costurilor de vanzare
estimata.
Dupa norma internationala din punct de vedere contabil intreprinderea va fi cea care va
decide metoda de amortizare si va estima durata de viata utila. In mod practic metoda de
amortizare utilizata trebuie sa reflecte modul in care beneficiile economice aduse de aceste
active sunt consumate de catre intreprindere. Valoare amortizarii trebuie recunoscuta ca o
cheltuiala cu exceptia cazului in care este inclusa in valoare contabila a unui alt activ.
Durata de viata utila pe care intreprinderea o estimeaza trebuie sa aiba in vedere
capacitatea de productie fizica estimata a activului, uzura fizica estimata functie de
conditiile de exploatare, uzura morala ca urmare a modificarilor aduse procesului de
productie sau limite impuse de aspecte juridice asupra folosirii activului in cazul
contractelor de leasing.
2

IAS nr.16 paragraful 6 aliniatul 4

18

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Durata de viata utila si metodele de amortizare trebuie revizuite periodic daca
estimarile actuale difera in mod semnificativ de cele anterioare. Analiza tratamentelor
alternative permise de cele doua variante pentru intreprinderi mari pe de o parte si
intreprinderi mici si mijlocii inclusiv microintreprinderi pe de alta parte, sesizam
urmatoarele aspecte:
a. Reglementarile contabile armonizate cu Directivele CEE si cu IAS permit pe de o parte
reevaluarea imobilizarilor corporale impusa de lege, iar pe de alta parte la evaluarea
prin metode destinate sa atenueze inflatia pentru elementele stucturilor situatiilor
financiare ce redau pozitia financiara (bilantul contabil) inclusiv performanta firmei
(contul de profit si pierdere) si capitalurile proprii.
Aceasta varianta fata de norma internationala IAS 16 impune rationamentul profesional
in stabilirea duratelor de amortizare, a metodelor de amortizare, care nu-si gaseste
aplicabilitatea in practica.
b. Reglementarile simplificate prezinta ca alternativa de corectie a costului istoric
reevaluarea efectuata in prezent prin reglementari legale si nu libera.
Reevaluarea legala se refera numai la valoarea ramasa de amortizat, valoarea deja
amortizata ramane supusa costului istoric. Intreprinderile care aplica varianta a vor fi
avantajate pentru ca pot recurge la metode care sa tina seama de inflatie.
Amortizarea in ambele variante reglementata in tara noastra in conditii de inflatie prezinta o
serie de efecte negative atat asupra pozitiei financiare cat si prezentarii
situatiilor financiare. Este motivul pentru care se recurge la tratamente
contabile alternative. Reevaluarea practicata in Romania prin actele legislative
nu a reusit sa diminueze efectele inflatiei in totalitate. Intreprinderile care
aplica metodele destinate sa tina cont de inflatie (IAS 29) detin o pondere
mica de circa 13%, restul de 87% aplica reglementarile contabile simplificate.
1.5.2. Metode de amortizare
1.5.3.1 Metoda liniara
Metoda liniara presupune alocarea uniforma pe toata durata de viata utila a costului
activului. Valoarea initiala va fi determinata sau din valoarea reevaluata si se va estima
durata de viata utila a activului.
Exemplul 1:
Un utilaj este achizitionat la data de 1.03.N la o valoare contabila de 100.000.000 lei cu o
durata utila de viata de 5 ani. Valoarea reziduala estimata este de 15.000.000 lei.
Intreprinderea utilizeaza metoda de amortizare liniara.
Valoarea amortizabila = 100.000.000 15.000.000 = 85.000.000 lei
Rata liniara = 85/5 = 17.000.000 lei
Exercitiul
N
N+1
N+2
N+3
N+4

Val amortiz
85.000.000
68.000.000
51.000.000
34.000.000
17.000.000

Anuitate
17.000.000
17.000.000
17.000.000
17.000.000
17.000.000

Amortiz. cumul
17.000.000
34.000.000
51.000.000
68.000.000
85.000.000

Val neta cont

68.000.000
51.000.000
34.000.000
17.000.000
0

Amortizarea fiscala este redata mai jos, prin ipoteza durata utila de viata este aegala cu
durata normata prevazuta de regula fiscala.
Prorata = 85.000.000/5x9/12 = 12.750.000 lei in exercitiul N;

19

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Prorata = 85.000.000/5x3/12 = 4.250.000 lei in exercitiul N+5
Exercitiul
N
N+1
N+2
N+3
N+4

N+5

Val amortiz
85.000.000
72.250.000
55.250.000
38.250.000
21.750.000

Anuitate
17.000.000
17.000.000
17.000.000
17.000.000
17.000.000

Amortiz. cumul
12.750.000
29.750.000
46.750.000
63.750.000
80.750.000

4.250.000

4.250.000

85.000.000

Val neta cont

72.250.000
55.250.000
38.250.000
21.250.000
4.250.000

Se observa ca pentru activele care intra in intreprindere in cursul perioadei, se aplica

prorata pentru numarul de luni de functionare a activului. Valoarea amortizabila se
realizeaza in N+1 ani. Spre deosebire de amortizarea contabila care se stabileste in functie
de durata utila de viata, care are in vedere posibilitatea realizarii de beneficii economice
viitoare, amortizarea fiscala se stabileste functie de durata normata de lege. Aceasta durata
poate sa fie mai mare sau mai mica decat durata utila de viata ceea ce conduce la diferente
temporare si impozite amanate la plata. Acestea vor fi tratate prin IAS 12 Impozitul pe
profit.
1.5.3.2.. Metoda degresiva
Metoda degresiva presupune recunoasterea in contabilitate a unei valori
amortizabile mai mare in primii ani de utilizare, valoare care se diminueaza in mod egal pe
masura ce rata liniara devine egala sau mai mare decat rata degresiva.
Fiscal, rata degresiva presupune inmultirea ratei liniare cu coeficienti multiplicativi
stabiliti potrivit legii astefel:
1,5 daca durata normata este cuprinsa intre 2 si 5 ani
2 daca durata normata este cuprinsa intre 5 si 10 ani
2,5 daca durata normata este mai mare de 10 ani.
Rata degresiva se aplica la valoarea neta contabila.
De remarcat este faptul ca atunci cand rata liniara este mai mare sau egala cu rata degresiva,
pentru ultimii ani ramasi de functionare a activului,se aplica amortizarea liniara.
Rata degresiva se aplica intotdeauna la valoarea neta contabila.
Reluind exemplul 1, tabloul de amortizare arata astfel:
Exercitiul

Val. Contabila

Val amortizabila

Anuitate

N
N+1
N+2
N+3
N+4

100.000.000
100.000.000
100.000.000
100.000.000
100.000.000

85.000.000
59.500.000
41.650.000
27.817.000
13.984.000

25.500.000
17.850.000
13.833.000
13.833.000
13.984.000

Rata liniara este egala cu 100/5= 20%

Rata degresiva este agala cu 20%*1,5 = 30%
Valoarea amortizabila ex.N = 100.000.000-15.000.000 = 85.000.000 lei
In exercitiul N = 85.000.000*30%=25.500.000 = 25.500.000 lei
Perioada N
6811
=
2813
Cheltuieli cu amortizarea
Amortizarea echipamentelor
imobilizarilor corporale
tehnologice

20

Amortizare
cumulata
25.500.000
43.350.000
57.183.000
71.016.000
85.000.000

25.500.000 lei

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Perioada N+1,
6811
Cheltuieli cu amortizarea
imobilizarilor corporale
Perioada N + 2, N + 4
6811
Cheltuieli cu amortizarea
imobilizarilor corporale

2813
Amortizarea echipamentelor
tehnologice

17.850.000 lei

2813
Amortizarea echipamentelor
tehnologice

13.833.000 lei

Se observa ca spre deosebire de amortizarea liniara, amortizarea degresiva permite in

primul an o cheltuiala mai mare cu amortizarea de 12.750.000 lei, iar in al doilea an cu
3.167.000 lei. Iar din anul trei diminuarea amortizarii anuale va fi cu 3.167.000 lei si
implicit cresterea rezultatului contabil cu aceasta suma.. Se observa ca din anul trei sumele
au fost rotunjite pentru a evita calculul cu zecimale.
1.5.3. 3. Metoda insumarii anilor de viata utila
Cheltuielile cu amortizarea sunt rezultatul utilizarii sau productiei estimate a activului pe
durata de viata utila. Valoarea contabila a activului este ponderata cu un indice calculat prin
insumarea anilor de functionare sau productiei anuale estimate.
Exemplu Pentru un utilaj achizitionat la data de 01.03.N cunoastem urmatoarele
elemente:Valoarea contabila de intrare: 100.000.000 lei
Durata utila de viata = 5 ani
Valoarea reziduala = 20.000.000 lei
Procentul de amortizare :
N: 5/15; N+1: 4/15; N +2: 3/15; N+3: 2/15; N+4: 1/15 unde 15 = 1+2+3+4+5
Exercitiul
N
N+1
N+2
N+3
N+4

Val amortiz
80.000.000
80.000.000
80.000.000
80.000.000
80.000.000

Anuitate
26.666.667
21.333.333
16.000.000
10.666.666
5.333.333

Amortiz. cumul
26.666.667
48.000.000
64.000.000
74.666.667
80.000.000

Val neta cont

53.333.333
32.000.000
16.000.000
5.333.333
0

Baza de calcul o reprezinta valoarea contabila de intrare - valoarea reziduala

N: 80.000.000 x 5/15 = 26.666.667 lei
N + 1: 80.000.000 x 4/15 = 21.333.333 lei
Inregistrarea in contabilitate pentru exercitiul N:
6811
Cheltuieli cu amortizarea
imobilizarilor corporale

2813
Amortizarea echipamentelor
tehnologice

26.666.667 lei

1.5.4. Deprecierea imobilizarilor corporale IAS 36

Imobilizarile corporale sunt achizitionate cu scopul de a genera beneficii economice
viitoare.

O pierdere din depreciere trebuie recunoscuta imediat ca si cheltuirea, in afara cazului

in care activul este reevaluat.

21

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

Orice pierdere din deprecierea unui activ reevaluat trebuie tratata ca o descrerstere din
reevaluare.
Valoarea contului unui activ trebuie adusa la valoarea contabila a acestuia. Reducerea
constituie o pierdere din depreciere.
Valoarea recuperabila = Maximul dintre (Pretul net de vanzare si valoarea de utilizare)
unui activ
Valoarea de utilizare = Suma fluxurilor viitoare de numerar estimat ce se asteapta sa fie
generate din utilizarea continua a unui activ si din vanzarea lui la
sfarsitul perioadei sale de viata utila.
Pierderea din depreciere = Suma cu care valoarea contabila a unui activ depaseste
valoarea sa recuperabila.
Exemplu: (IAS 36) Se achizitioneaza un mijloc fix in anul 1992 la valoarea de
100.000.000 lei amortizat liniar pe o perioada de 10 ani.
In anul 1994 amortizarea cumulata este de 30.000.000 lei, VNC=70.000.000, valoarea
recuperabila este de 40.000.000 lei. Mijlocul fix este considerat depreciat iar durata de
viata ramasa este estimata la 4 ani.
In 1996 VNC ete de 20.000.000 (40 mil 10 x 2 ani)
In 1996 valoarea recuperabila este de 60.000.000 lei
1992
212 = 404
100.000.000 lei
1994
681 = 281
30.000.000 lei
VNC
70.000.000.lei
Cresterea de valoare nu poate depasi valoarea contabila neta in 1996 de 35.000.000
daca deprecierea nu ar fi fost inregistrata.
Deprecierea de valoare
6813
=
212
30.000.000 lei
cheltuieli cu deprecierea
imobilizarilor corporale
1995 Amortizarea cumulata
1996 70.000.000 : 4 ani x 2 ani = 35.000.000 lei
6811 = 281
35.000.000 lei
valoarea contabila neta in 1996:
70.000.000 35.000.000 = 35.000.000 lei
Prin urmare, cresterea de valoare din 1996 nu poate depasi 35.000.000 valoarea
cresterii va fi de 35.000.000 20.000.000 = 15.000.000 lei
Se majoreaza valoarea contabila cu 15.000.000 lei
213
=
7813
15.000.000 lei
venituri din depreciere
imobiliz.
Exemplu: Pierderi din deprecieri: ias 36
1992
1994

Se achizitioneaza un utilaj pentru 200.000.000 lei

213 = 404
200.000.000 lei
DUV = 10 ani, liniar
Amortizarea cumulata 200/10 x 3 = 60.000.000 lei
6811 = 281
60.000.000 lei
VCN = 200.000.000 60.000.000 = 140.000.000 lei
Valoarea recuperabila = 90.000.000 lei
Utilajul este depreciat, DUV = 3 ani
6813 =
213
50.000.000 lei (140.000.000-90.000.000)
cheltuieli cu depreciere
VC = 200.000.000 60.000.000 50.000.000 = 90.000.000 : 3 ani = 30.000.000 lei

22

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

1995

Amortizarea calculata (nu se tine cont de pierderea din depreciere)

140.000.000 : 3 ani = 46.666.666 lei
1996
Amortizarea calculata (nu se tine cont de pierderi din deprecieri)
140.000.000 : 3 ani = 46.666.666 lei
Amortizari cumulate (1992 1996) = 153.333.333 lei (60.000.000 + 46.666.666x2)
La 31.12.1996: VCN = (200 mil 60 mil 50 mil) : 3 ani x 2 ani = 30.000.000 lei
1995 Amortizarea calculata (se tine cont de pierdere)
90.000.000 : 3 ani 30.000.000 lei
1996 90.000.000 : 3 ani 30.000.000 lei
total 60.000.000 lei
La 31.12.1996: Valoarea recuperabila = 65.000.000 lei
Valoarea utilajului este inregistrata la costul istoric (200 mil 153,3
mil)=46.666.667 lei => valoarea activului nu poate fi mai mare de 46.777.777 lei
Valoarea cresterii = 46,7 mil

30 mil
= 16.777.777 lei
VCN dupa pierderea
din depreciere
213 =
7813
16.777.777 lei
venituri din ajustarea imobilizarilor corporale
Prof.univ. dr. Ana Morariu

23

Ana Morariu, Prof.univ.dr. ASE Bucuresti

24