Politici contabile privind

imobilizările corporale

 alegerea metodei de amortizare;

 reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului
istoric al acestora;
 capitalizarea dobânzii sau recunoaşterea acesteia drept
cheltuială.

Administratorii entităţii trebuie să aprobe politici contabile pentru

operaţiunile derulate şi proceduri proprii privind situaţiile
prevăzute de legislaţie [pct. 267 (2)]
 Manual de politici contabile
secţiunea “Imobilizări corporale”
Politici contabile aprobate de administratori (directorat)
pentru contabilizarea imobilizărilor corporale:
1. Bazele de evaluare a imobilizărilor corporale la
recunoaşterea iniţială (cost de achiziţie; cost de
producţie; valoarea de aport; valoarea justă)
Conţinutul costurilor respective în concordanţă cu regulile contabile;
Valoarea amortizabilă, metodele de amortizare şi perioada de
amortizare;
Evaluarea după recunoaştere fie potrivit modului costului, fie pe baza
modelului reevaluării;
2. Evaluarea şi recunoaşterea costului îndatorării în costul
de producţie/achiziţie, după caz
 Manual de politici contabile
secţiunea “Imobilizări corporale”
3. Evaluarea şi recunoaşterea câştigurilor şi pierderilor din
cedarea/casarea imobilizărilor corporale
4. Recunoaşterea pierderilor din depreciere şi reluarea
acestora la venituri în cazul activelor corporale reevaluate,
precum şi acelor care nu au făcut obiectul unei reevaluări;
5. Recunoaşterea cheltuielilor ulterioare privind imobilizările
corporale;
6. Evaluarea şi recunoaşterea operaţiilor de leasing;
7. Recunoaşterea tranzacţiilor privind schimbul de
active, etc;
8. Recunoaşterea compensaţiilor de la terţi.
Proceduri de aplicare a manualului
de politici contabile (pct. 317)
Procedura de inventariere
Sistemul de documente utilizate(Omef nr.
3512/2008);
Proceduri tehnici de estimare a duratelor
economice de viaţă, a ajustărilor pentru
depreciere, a amortizărilor suplimentare etc);
Monografiile contabile pentru reflectarea în
contabilitate a operaţiunilor privind imobilizărilor
corporale;
Procedura de organizare a controlului intern
contabil şi financiar
 Intrarea imobilizărilor corporale
în gestiunea entităţii
 Achiziţia de imobilizări corporale la costul de achiziţie
Costul de achiţiziţie se formează potrivit pct. 51 alin. (1) şi (2)
Înregistrare contabilă: 213 = 404 10.000 lei

 Reduceri comerciale acordate de furnizor şi primite ulterior

facturii – (5%); [pct. 51, alin. (3) şi (4)]
404 = 609 500 lei

 Reflectarea în contabilitatea furnizorului a reducerilor

comerciale acordate [pct. 51, alin. (3) şi (4)]
709 = 411 500 lei
 Prezentarea în situaţiile financiare
a reducerilor comerciale şi financiare
acordate şi primite

În contul de profit şi pierdere

 Contul 709 „Reduceri comerciale acordate” diminuează veniturile
din exploatare (rândul 04 se operează cu minus la venituri);
 Contul 609 „Reduceri comerciale primite” diminuează cheltuielile
(rândul 16 se operează cu minus la cheltuieli)
 
Notă: Reducerile financiare primite de la furnizori reprezintă venituri ale
perioadei [pct. 51, alin. (6)] şi se reflectă cu ajutorul contului 767
“Venituri din sconturi obţinute”
- la furnizor, aceste reduceri sunt cheltuieli ale perioadei reflectate în
contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”.
 Imobilizări corporale
în curs de aprovizionare
Grupa de conturi 22 “Imobilizări în curs de aprovizionare”

 Valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-au transferat

riscurile şi beneficiile aferente, dar sunt în curs de aprovizionare:
% = 404 20.000 euro x 4 lei = 80.000 lei
223 12.000 euro x 4 lei = 48.000 lei
224 8.000 euro x 4 lei = 32.000 lei
 
 Valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-a încheiat
procesul de aprovizionare:
213 = 223 7.000 euro x 4 lei = 28.000 lei
214 = 224 8.000 euro x 4 lei = 32.000 lei
 
 Soldul contului 223 (de 5.000 euro x 4 lei) la finele perioadei de raportare
reprezintă imobilizări corporale cumpărate, aflate în curs de aprovizionare.
 Intrarea imobilizărilor corporale care rezultă
din construcţia acestora de către entitate
 Costuri direct atribuibile (pct. 105)
 Alte cheltuieli direct atribuibile (pct. 52 alin. 2)
 Cheltuieli indirect atribuibile
 Costurile îndatorării care sunt atribuibile construcţiei; exemple:
dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea construcţiei;
comisioanele aferente acestor împrumuturi.
 Costuri care nu trebuie incluse în valoarea construcţiei, nefiind
atribuibile acesteia.
 Imobilizări corporale obţinute din producţie proprie: 231 = 722.
 Recepţia finală a imobilizărilor corporale respective: 212 = 231.
 
în măsura în care este legat de perioada de producţie. Capitalizarea încetează
când se realizează cea mai mare parte din activităţi [pct. 53 (5)]. În notele
explicative trebuie prezentate informaţii [pct. 53 (6)].
 Particularităţi privind costurile
cu imobilizările corporale
 Cheltuielile cu demolarea unei clădiri pentru a fi construită alta sunt cheltuieli ale
perioadei recunoscute potrivit naturii lor, nefiind atribuibile obiectivului nou
construit [pct. 105 (3)]. Exemplu:
cheltuieli cu demolarea efectuate de entitatea în cauză (materiale, salarii etc.)
6xx = % 10.000 lei
3xx 1.000 lei
4xx 9.000 lei
  cheltuieli cu demolarea efectuate de către terţi
628 = 401 12.000 lei

 Recunoaşterea în cheltuielile perioadei a valorii neamortizate a clădirii demolate

[pct. 105 (3)]:
% = 212 100.000 lei
2812 90.000 lei
6583 10.000 lei

 Recunoaşterea în costul unei imobilizări corporale a costurilor estimate iniţial cu

demontarea, mutarea şi refacerea amplasamentului la suma de 10.000 lei [pct. 105 (4)]
213 = 1513 10.000 lei
 Alte modalităţi de intrare
a activelor imobilizate corporale
 aport la capital, la valoarea de aport
% = 456
211
212
213
214

 primite cu titlu gratuit, la valoarea justă

211, 212, 213, 214 = 4753
 
 plusuri de inventar, la valoarea justă
213, 214 etc. = 4754
 
 stocuri recunoscute drept componente ale unei imobilizări corporale

213 = 3xx
 Avansuri pentru
imobilizări corporale
 acordarea de avansuri pentru imobilizări corporale
232 = 404
 decontarea avansurilor acordate
404 = 232 

Imobilizări corporale deţinute în baza unui contract de leasing

(pct. 95 – 103)
se evidenţiază în contabilitate în funcţie de prevederile
contractelor încheiate între părţi şi de legislaţia în vigoare;
leasing financiar (pct. 96 – 99) - Anexa 1
leasing operaţional (pct. 100) – Anexa 2
lease-back (pct. 102) – Anexa 3
 Imobilizări corporale – cheltuieli ulterioare
De regulă, trebuie recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au
fost efectuate [pct. 107 (1)];
 Costul reparaţiilor efectuate la imobilizările corporale în scopul utilizării continue
trebuie recunoscute ca o cheltuială a perioadei:
a) prin forţe proprii:
6xx = %
2xx
3xx
4xx
5xx
b) prin terţi:
611 = 401
 Investiţiile efectuate la imobilizările corporale trebuie recunoscute ca o componentă
a activului, trebuie să aibă ca efect îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali şi să
conducă la obţinerea de beneficii economice suplimentare [pct. 107 (2)]

Exemplu:
- cheltuieli capitalizate 10.000 lei
231 = 722 10.000 lei
- punerea în funcţiune
212; 213 etc. = 231 10.000 lei
Notă: În acelaşi mod se recunosc şi cheltuielile ulterioare efectuate la imobilizările
corporale utilizate cu chirie în locaţie de gestiune etc.
Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului
 se efectuează la cost, mai puţin amortizarea şi ajustările
cumulate din depreciere sau la valoarea reevaluată;

Amortizarea
 la stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere
duratele de utilizare economică şi condiţiile de utilizare a acestora;
 în cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, poate fi
justificată revizuirea duratei de amortizare;
 dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, cu
ocazia reevaluării acesteia i se stabileşte o nouă valoare şi o nouă durată de
utilizare economică;
 amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie
de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea
care le are în proprietate;
 investiţiile efectuate la imobilizările corporale luate cu chirie se
amortizează pe durata contractului de închiriere
Exemplu:
 cheltuieli cu investiţiile la imobilizările corporale luate cu chirie 30.000
lei în anul 2007;
231 = 722 30.000 lei
 punerea în funcţiune pe data de 22 decembrie 2007
212 = 231 30.000 lei
 contractul de închiriere expiră la 31 decembrie 2015
 regimul de amortizare stabilit de chiriaş pentru această investiţie este
amortizare liniară
 durata de amortizare 8 ani
 cheltuiala anuală cu amortizarea pe durata celor 8 ani:
6811 = 2812 3.750 lei
 la expirarea contractului de închiriere
2812 = 212 30.000 lei
Notă: În funcţie de clauzele cuprinse în contractul de închiriere,
investiţiile respective pot fi transferate (donate) sau cedate (cu
plată) proprietarului, utilizând documentele legale pentru astfel
de operaţiuni şi având în vedere incidenţele TVA.

 regimuri (metode) de amortizare: liniară, degresivă; accelerată;

amortizarea calculată pe unitatea de produs sau serviciu;

 duratele de amortizare estimate iniţial şi metodele de

amortizare se pot modifica, reestimările respective conducând la o
nouă cheltuială cu amortizarea;

 înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se

constată (la inventariere) o depreciere ireversibilă
681 = 281
 Ajustarea pentru depreciere
 Imobilizările corporale amortizabile trebuie prezentate în bilanţ
la valoarea contabilă (costul de achiziţie, costul de producţie sau
alte valori care substituie costul) diminuată cu amortizarea
cumulată până la data respectivă, precum şi cu pierderile
cumulate din depreciere.

 Ca urmare, ajustarea pentru depreciere este obligatorie:

 indiferent dacă rezultatul exerciţiului este pierdere sau profit;
 se stabileşte pe baza estimărilor efectuate de specialişti cu
ocazia evaluării la inventar fie a activului corporal ca atare, fie a
unităţii generatoare de numerar;
 estimarea are la bază surse de informaţii externe şi interne;
 recunoaşterea în contabilitate a deprecierii se efectuează
pentru fiecare activ în parte, astfel încât să poată fi reflectată
valoarea netă a activului.
 Ajustări pentru depreciere în cazul
imobilizărilor corporale care nu au făcut
obiectul reevaluării
Valoarea contabilă netă = Valoarea contabilă – Amortizări – Deprecieri
 
Ajustările pentru deprecierea imobilizărilor corporale se înregistrează în
contabilitate ca o cheltuială
 
6813 = %
„Cheltuieli de
exploatare privind
ajustările pentru
deprecierea
imobilizărilor”
291
„Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor corporale”
293
„Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor în curs de execuţie”
 Ajustări pentru depreciere în cazul
imobilizărilor corporale care nu au făcut
obiectul reevaluării
La fiecare dată a bilanţului, entităţile trebuie să evalueze dacă există vreun
indiciu că o pierdere din depreciere recunoscută în perioadele anterioare nu
mai există ori s-a redus. Pe această bază se procedează la reluarea la venituri
a ajustărilor pentru depreciere atunci când nu se mai justifică:
 
% = 7813
„Venituri din ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor”
291
„Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor corporale”
293
„Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor în curs de execuţie”
 Reluarea la venituri a ajustărilor pentru depreciere se bazează pe informaţiile
furnizate prin listele de inventariere.
 Ajustări pentru depreciere în cazul
imobilizărilor corporale care au fost reevaluate

Exemplu:
 reevaluarea la finele anului 2007 a unui echipament
2131 = 105 5.000 lei
 
 la finele anului 2008 ajustarea pentru depreciere estimată şi
înscrisă în listele de inventariere este de 8.000 lei
% = 2131 8.000 lei
105 5.000 lei
6813 3.000 lei
 
 la finele anului 2009, în urma reevaluării, valoarea justă
depăşeşte valoarea contabilă cu 4.000 lei:
2131 = % 4.000 lei
105 1.000 lei
7813 3.000 lei
 Principalele reguli de reevaluare
 Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate astfel încât valoarea
contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea
justă de la data bilanţului;
 Valoarea justă a imobilizării corporale trebuie să fie, în general, valoarea lor de
piaţă determinată prin evaluare;
 Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan
pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale
a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite;
 Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care
face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu există o piaţă activă
pentru acea imobilizare;
 Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu
există o piaţă activă pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost,
minus ajustările cumulate de valoare;
 Evaluările efectuate cu ocazia reorganizărilor de întreprinderi (fuziuni, divizări)
nu constituie reevaluare în sensul cerinţelor reglementărilor contabile;
 Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată
prin referinţă la o piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să
fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările
cumulate de valoare.
 Cedarea şi casarea
imobilizărilor corporale
O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau
casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este
aşteptat din utilizarea sa ulterioară
(pct. 114, alin. (1) din reglementările contabile)

Exemplu:
Entitatea „X” scoate din evidenţă un echipament tehnologic în
valoare de 10.000 lei amortizat integral.
Înregistrarea contabilă:
2813 = 2131 10.000 lei
„Amortizarea „Echipamente
instalaţiilor, tehnologice (maşini,
mijloacelor de utilaje şi instalaţii
transport, de lucru)”
animalelor şi
plantaţiilor”
 Cedarea şi casarea
imobilizărilor corporale
La scoaterea din evidenţă a unei imobilizări corporale trebuie
evidenţiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând
valoarea neamortizată a imobilizării şi alte cheltuieli legate de
cedarea acestuia.

Exemplu:
Entitatea „Y” vinde un echipament tehnologic pentru suma de 7.000
lei. Valoarea contabilă a acestuia este de 20.000 lei, iar amortizarea
cumulată până la data vânzării însumează 16.000 lei.
Înregistrări contabile:
 reflectarea venitului din vânzare:
461 = 758 7.000 lei

 scoaterea din evidenţă a activului:

% = 2131 20.000 lei
2813 16.000 lei
6583 4.000 lei
 Cedarea şi casarea
imobilizărilor corporale
Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei
imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile
generate de scoaterea din evidenţă (obţinute din vânzarea ca atare a
activului sau a unor părţi componente) şi valoarea sa neamortizată,
inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca
valoare netă, la venituri sau cheltuieli, în contul de profit şi pierdere.

Exemplu:
Considerând că pentru scoaterea din evidenţă a activului vândut de entitatea
„Y” pentru suma de 7.000 lei, aceasta a suportat cheltuieli efectuate de un
terţ în sumă de 1.000 lei, câştigul care trebuie prezentat în contul de profit şi
pierdere este de 2.000 lei.
venituri din vânzare
7.000 lei
minus cheltuieli privind valoarea neamortizată a activului cedat 4.000 lei
minus cheltuieli efectuate pentru scoaterea din funcţiune 1.000 lei
 Compensaţii de la terţi
 „În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizări corporale,
creanţele sau sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de acestea,
precum şi achiziţionarea sau construcţia ulterioară de active noi sunt
operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca atare pe baza
documentelor justificative”
(pct. 116 alin. (1) din reglementările contabile).

 Pe această bază, deprecierea unui activ se evidenţiază în contabilitate la

momentul constatării acesteia.
Exemplu: Scoaterea din evidenţă a unui echipament asigurat care a suferit avarii
majore şi nu mai poate fi reparat
% = 2131 10.000 lei
2813 6.000 lei
6583 4.000 lei
 
 Compensaţiile de la societatea de asigurări se evidenţiază pe seama
veniturilor, conform contabilităţii de angajamente, în momentul în care se
stabileşte dreptul entităţii de a le încasa, exemplu:
461 = 7581 4.000 lei
 Politici contabile privind
imobilizările necorporale
 alegerea metodei de amortizare şi a duratei de amortizare în
funcţie de natura imobilizării necorporale (cheltuieli de
constituire; cheltuieli de dezvoltare; brevete, licenţe, mărci; fond
comercial; alte imobilizări necorporale);
 capitalizarea dobânzii aferente împrumuturilor aferente
achiziţiei sau realizării de imobilizări necorporale sau
recunoaşterea acesteia drept cheltuială a perioadei.

Administratorii entităţii trebuie să aprobe politici contabile pentru

operaţiunile derulate şi proceduri proprii*) privind situaţiile
prevăzute de legislaţie [pct. 267 (2)]
*)
Prin proceduri proprii în sensul cerinţei legale se înţeleg: procedura de reflectare în
contabilitate potrivit reglementărilor contabile a operaţiunilor privind imobilizările
necorporale; procedurile de estimare ajustărilor pentru depreciere, a amortizărilor
suplimentare, a duratelor de utilizare; procedura de organizare a controlului intern
contabil şi financiar etc.
 Precizări privind recunoaşterea
imobilizărilor necorporale
 Listele de clienţi nu se recunosc ca imobilizări necorporale
[pct. 72 (5)];
 Nicio imobilizare necorporală care decurge din cercetare
(sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu se
recunoaşte [pct. 73 (3)];
 La cheltuielile de dezvoltare pot fi înscrise şi cheltuielile de
explorare şi evaluare a resurselor minerale (cu excepţia acelor
active care sunt clar încadrate ca imobilizări corporale: vehicule
şi echipamente de forare etc.) [pct. 79 (1)];
 Pentru a determina dacă cheltuielile de explorare şi evaluare
se recunosc ca imobilizări necorporale trebuie luat în
considerare gradul în care cheltuiala poate fi asociată cu
descoperirea resurselor minerale.
Exemplu:
Societatea “X” cu profil de explorări geologice
achiziţionează: drepturi de a explora într-o anumită zonă
geologică şi studiile topografice şi geologice necesare.
 
Înregistrare contabilă
203 = 404
analitic: drepturi de explorare
analitic: studii topografice
analitic: studii geologice
 
Cheltuielile respective se amortizează pe perioada
contractului sau pe durata de utilizare, iar în cazul în care
durata respectivă depăşeşte cinci ani trebuie prezentate
informaţii în note.
 Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile
comerciale, drepturile şi activele similare
Situaţia în care concesiunea nu se poate recunoaşte ca activ:
 contractul între părţi nu stabileşte valoarea totală a concesiunii ci
valoarea redevenţei datorate;
 la expirarea perioadei de concesionare se restituie imobilul luat în
concesiune;
 
Înregistrări contabile:
- redevenţele datorate pe toată durata concesionării se înscriu în debitul
contului 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii…”
- înregistrarea redevenţei aferente perioadei de plată (lună, trimestru):
612 = 401
şi concomitent suma respectivă se înregistrează în creditul contului 8036.
- achitarea datoriei faţă de furnizorul bunului:
401 = 5121
- la încheierea perioadei de concesionare, odată cu plata ultimei redevenţe
contul 8036 se soldează.
 Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile
comerciale, drepturile şi activele similare
Situaţia în care concesiunea se poate recunoaşte ca activ:
 contractul de concesiune stabileşte durata concesiunii şi valoarea totală a
acesteia, precum şi valoarea redevenţei (lunare, trimestriale) de plată;
 la expirarea perioadei de concesionare se restituie bunul luat în concesiune.
 
Înregistrări contabile:
- concesiunea este recunoscută ca activ:
205 = 167
şi concomitent valoarea concesiunii se reflectă în debitul contului 8038
- înregistrarea amortizării lunare a concesiunii:
6811 = 2805
- achitarea redevenţei datorate pentru lună, trimestru:
  167 = 5121
- la expirarea duratei contractului, după amortizarea integrală, se
înregistrează restituirea imobilului şi a terenului aferent şi, implicit, scoaterea
din evidenţă a concesiunii primite:
2805 = 205
şi concomitent credit cont 8038
 Licenţe de fabricaţie
Fabrica de medicamente „X” încheie cu un institut de cercetări
specializat un contract pentru realizarea unui studiu pentru
realizarea unui nou medicament;

 Se apreciază că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la pct. 78

(2) pentru recunoaşterea cheltuielilor respective ca activ:
203 = 404

 Fabrica de medicamente înregistrează produsul respectiv la

OSIM, şi se obţine licenţa de fabricaţie
205 = %
203
401 – taxe OSIM 

 Amortizarea licenţei se realizează pe perioada de utilizare a

acestuia
6811 = 2805
 Fondul comercial
 se recunoaşte, de regulă, la consolidare [pct. 83 (1)];
 în situaţiile financiare individuale se poate recunoaşte
cu ocazia transferului activelor şi datoriilor primite.
Evaluarea valorii juste a acestora se efectuează, de regulă,
de către profesionişti calificaţi în evaluare;
 fondul comercial generat intern nu se recunoaşte ca
activ;
 fondul comercial se amortizează de regulă, în cadrul
unei perioade de maximum cinci ani sau într-o perioadă
mai mare cu condiţia să nu depăşească durata de utilizare
economică a activului.
 Alte imobilizări necoprorale
[pct. 84(2) şi (3)]
 Entitatea “X” achiziţionează un program informatic
precum şi dreptul de a vinde terţilor programul respectiv
pe o perioadă de 3 ani
% = 404
208
205
 
 Durata de amortizare a programului informatic este
perioada de utilizare a acestuia (5 ani);
6811 = 2808
 
 Durata de amortizare a licenţei privind programul
informatic este de 3 ani
6811 = 2805
 Imobilizări necorporale
 Evaluarea inițială la cost de producție sau de achiziție;
 Un element raportat drept cheltuiala intr-o perioada nu
poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unei
imobilizari necorporale (Pct. 87);
 Evaluarea la data bilantului la valoarea de intrare
diminuata cu amortizari si ajustari pentru depreciere;
 La stabiliarea depunerilor imobilizarilor necorporale in
afara constatarilor faptice cu ocazia inventarierii pot fi luate
in considerare surse externe si interne de informatii (Pct.
56);
 Deciziile privind reevaluarea unor deprecieri inregistratein
conturile de ajustari au la baza constatarile comisiei de
reinventariere (Pct. 56);
 Imobilizarile necorporale nu fac obiectul regurilor de
evaluare alternative (nu pot fi reevaluate)
 Imobilizări financiare
 Evaluarea initiala se efectueaza la costul de achizitie
sau valoarea determinata prin contractul de dobandire a
acestora (Pct. 119)
 Imobilizarile financiare se prezinta in bilant la valoarea
de intrare mai putin ajustarile cumulate pentru pierdere
de valoare (Pct. 120)
 Contravaloarea actiunilor si a altor imobilizari financiare
primite cu titlu gratuit se inregistreaza:
% = 1068
261
263
265
 In contul de creante imobilizate (ct.267) se reflecta
numai partea de creante cu scadenta mai mare de 12 luni
(diferenta se reflecta la creante cuvenite)
 Imobilizări financiare
 achizitii de titluri de participare:
% = 269
261
263
265
 efectuarea varsamintelor pentru titlurile de participare
achizitionate:
269 = 512
 primirea de titluri ca urmare a participarii la capitalul social
al unei societati cu aport in natura:
% = 211; 212; 213
261; 263
265; 268
 titluri primite ca urmare incorporarii de rezerve in capitalul
social la societatea la care se detin participatiile:
261 = 1068
 diferenta dintre titlurile primite si valoarea neacordata a
activului cu care entitatea a participat la capitalul social:
261 = 1068
 Imobilizări financiare
 Constituirea si majorarea deprecierilor pentru pierderea de
valoare privind imobilizarile financiare:
686 = 269

Notă: Atunci cand se constata pierderi de valoare pentru

imobilizari financiare trebuie facute ajustari de valoare astfel
incat imobilizarile respective sa fie evaluate la cea mai mica
valoare atribuibila a acestora la data bilantului [Pct.70(1)].

 Anularea si reducerea deprecierilor pentru pierderea de

valoare a imobilizarilor financiare:
269 = 786

Notă: Evaluarea la valorile minime nu poate fi continuata daca

nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost facute
ajustarile respective [Pct. 70(4)] si ca atare acestea pot fi
reduse sau anulate, dupa caz.
 Imobilizări financiare
 Scoaterea din evidenta a titlurilor de participare vandute:
664 = %
261
263
265
 Diminuarea rezervei aferente titlurilor vandute:
1064 = 764

Alte creante imobilizate

 Acordarea de imprumuturi pe termen lung si depunerea de
garantii la terti:
267 = 512
 Constituirea unor garantii de buna executie prin retinerea
sumelor respective pe facturi:
267 = 411
 Incasarea / restituirea ratelor, garantiilor si a dobanzilor aferente:
512 = 267
 Imobilizări financiare
 In situatia in care investitiile financiare pe termen lung
reprezinta valori mobiliare cotate, acestea se evaluaeaza la
data bilantului la costul istoric sau valoarea de achizitie din
contract, mai putin eventualele ajustari pentru pierderea de
valoare;
 Valoarea de cotatie la data bilantului se prezinta in notele
explicative la situatiile financiare;
 Notele explicative trebuie sa cuprinda informatiiprivind
metodele de evaluare aplicate diferentelor elemente din
situatiile financiare anuale si metodele utilizate pentru
calcularea ajustarilor de valoare;
 Pentru elementele exprimate in valuta,trebuie prezentate
bazele de conversie utilizate pentru a le exprima in moneda
nationala.