Capitolul III.

ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA BILANȚULUI

Obiectivele / rezultatele învățării:

 Recunoașterea și evaluarea activelor și pasivelor entității la finele perioadei de gestiune;
 Determinarea criteriilor de clasificare a activelor și pasivelor;
 Perfectarea bilanțului;
 Reflectarea modului de reformare a bilanțului.
Bilanțul se prezintă sub forma unui tablou format din două părți: activ și pasiv. Metodele de
elaborare și prezentare diferă de la o țară la alta. Principalele elemente care diferențiază prezentarea
bilanțului în diferite țări sunt: ordonarea activelor și pasivelor, dar și modalitatea de înscriere a
rezultatului obținut de către entitate în bilanț. Fiecare element de activ și pasiv înscris în bilanț sunt
denumite posturi ale bilanțului, fiind aranjate într-o structură stabilită de standard, obligatorie pentru
toate entitățile. Atât posturile de activ, cât și cele de pasiv sunt grupate după criterii bine stabilite.
Ca instrument de lucru, bilanțul este un document de sinteză cu ajutorul căruia pot fi prezentate
într-o structură dorită sau impusă de reglementările contabile, activele și pasivele deținute de către
agentul economic.
Prin bunurile economice ca obiecte de drepturi şi obligaţii se formează averea entității, adică
acea parte a patrimoniului cu conţinut concret, material, determinate fizic şi economic. Determinarea
fizică a bunurilor economice reflectă faptul că ele au o formă concretă (mărfuri, produse, materiale,
numerar etc.)
Bunurile economice şi sursele lor de constituire (relaţiile de drepturi şi obligaţii), rezultă din
caracteristicile ce stau la baza acestora, sunt denumite, respectiv, prin noţiunile de active şi pasive.
Denumirea de active provine de la caracteristica bunurilor economice de a se afla în continuă
mişcare şi transformare în cadrul circuitului economic. Structura activelor se modifică în permanenţă
datorită operaţiilor economice apărute în procesul de aprovizionare cu noi bunuri economice, de
participarea lor la procesul de producţie, unde îşi schimbă forma, conţinutul şi proprietăţile fizice sau
chimice, precum şi de operaţiile procesului de desfacere a produselor şi mărfurilor.
Sursele de constituire a bunurilor economice, spre deosebire de bunurile economice, apar ca
ceva static, ele nu-şi schimbă volumul şi structura în mod independent, ci modificările sunt
condiţionate de mişcările şi transformările bunurilor economice din activ, de aceea sunt denumite
pasive.
Deci, activele cuprind bunurile economice ca avere concretă şi drepturile de creanţe, iar
pasivele cuprind sursele de formare a acestor bunuri, ca surse proprii şi surse străine.
Conţinutul activului întreprinderii este stabilit în baza a două criterii de clasificare: modul de
valorificare a bunurilor economice și gradul de lichiditate al acestora reprezentate în figura 3.1 :

Din punctul de vedere al criteriilor menţionate, se delimitează următoarele structuri de active:

 În capitolul I ,,Active imobilizate” al bilanțului entității se găsesc elementele și valorile cu o
durată de folosință mai mare de un an în activitatea agentului economic.
Activele imobilizate sunt acele bunuri care nu au o formă fizică concretă, dar se reprezintă
printr-un document juridic sau comercial.
1. Activele imobilizate cuprind următoarele elemente:
a) Imobilizări necorporale;
b) Imobilizări corporale;
c) Investiții financiare pe termen lung;
d) Investiții imobiliare;
e) Creanțe pe termen lung;
f) Alte active imobilizate;
Imobilizările necorporale reprezintă active nepecuniare, care nu îmbracă formă materială,
controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie, comercială şi alte
activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în folosinţă altor persoane fizice
şi juridice .
Imobilizările necorporale includ invenţiile, mărcile, licenţele, know-how-urile, francizele,
programele informatice, desenele şi modelele industriale, website-urile, drepturile de utilizare a
imobilizărilor corporale primite sub formă de aport la capitalul social, drepturile de autor, drepturile
care rezultă din titluri de protecţie, alte imobilizări necorporale:
1) Brevetele – drepturi exclusive garantate de stat pe o anumită perioadă, pentru
fabricarea
unui fel de produs, utilizarea sau vânzarea unui produs specific;
2) Mărcile – simboluri (denumiri) înregistrate, protejate de stat cu drept exclusiv de
utilizare
pentru identificarea mărfurilor, serviciilor unor persoane juridice şi fizice de mărfurile altor
persoane juridice şi fizice;
3) Licenţele – drepturi întocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de
activitate.
Pentru proprietatea intelectuală, licenţa este un acord (contract) conform căruia o persoană
(licenţiar), în anumite condiţii, permite altei persoane (licenţiat) să folosească drepturile la
proprietatea intelectuală;
4) Know-how- urile – cunoștințe tehnico - ştiinţifice, tehnologice, comerciale,
financiare, organizatorice, de gestiune, biotehnice şi de altă natură, acumulate de întreprindere,
care constituie secret comercial şi aduc avantaj economic;
5) Programele informatice – un set de documentaţie tehnică şi de exploatare,
precum
și complexul de programe pentru sisteme de prelucrare a informației;
6) Desenele şi mostrele industriale – un nou tip de articol înregistrat, ce posedă
funcția de utilitate care acordă deţinătorului documentului de protecţie dreptul exclusiv de
utilizare a articolului;
7) Francizele – drepturi acordate de o întreprindere altei persoane fizice sau juridice
pentru utilizarea unei anumite formule a produsului sau tehnologiei a procesului de producţie
pentru un comision stabilit.
 Imobilizările corporale cuprind activele care îmbracă o formă fizică, naturală, au o durată de
funcţionare utilă mai mare de un an, se utilizează în activitatea întreprinderii sau se află în procesul
creării şi nu sunt destinate vânzării.
Această grupă include:
1) Imobilizări corporale în curs de execuție – care includ cheltuielile pentru
achiziţionarea
şi crearea activelor la beneficiarul construcţiei în decursul unui proces îndelungat
(achiziţionarea utilajului care necesită montaj, construcţia clădirilor şi edificiilor speciale, plantarea
şi cultivarea plantaţiilor perene);
2) Mijloace fixe – includ activele materiale, preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul
stabilit de legislaţie (6 000 lei), planificate pentru utilizare mai mult de un an în activitatea de
producţie, comercială şi în alte activităţi, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, sau sunt
destinate încheierii sau pentru scopuri administrative (clădiri, construcţii speciale, maşini, utilaje,
instalaţii);
3) Terenurile – un tip special de imobil, care posedă o durată de utilizare
nelimitată
în desfășurarea activităţii întreprinderii sau poate fi destinată închirierii;
4) Resursele naturale – reprezintă partea naturală a activelor materiale pe termen lung,
care are o formă naturală concretă de rezerve de petrol, gaze, piatră, material lemnos, extrase în
cursul unei perioade îndelungate.
Investiţiile financiare sunt active deţinute de întreprinderea investitor mai mult de un an, în
scopul ameliorării situaţiei sale financiare prin obţinerea veniturilor (dobânzilor, dividendelor,
redevenţelor), care generează creşterea capitalului propriu sau obţinerea profitului de altă natură.
Investiţiile financiare reprezintă cheltuielile întreprinderii legate de procurarea titlurilor de valoare,
alocarea mijloacelor în capitalul statutar al altor întreprinderi, acordarea de împrumuturi pe termen
lung altor persoane juridice şi fizice.
În funcţie de direcţiile de investire, investiţiile financiare pe termen lung se clasifică în:
a) Investiții financiare în părți afiliate;
b) Investiții financiare în părți neafiliate.
Investiţii financiare în părţi neafiliate au loc atunci când investitorul deţine până la 20 % din
capitalul statutar al întreprinderii în care s-a investit. În cazul dat, din partea întreprinderii
investitoare nu există nici influenţă, nici control asupra întreprinderii în care s-a investit.
Investiţiile financiare în părţi afiliate includ investiţiile în întreprinderile asociate şi investiţiile
în întreprinderile fiice. Întreprinderea asociată este întreprinderea în care investitorul exercită o
influenţă notabilă şi deţine de la 20 la 50 % de acţiuni sau participaţii în capitalul statutar, dar care nu
este nici întreprindere fiică, nici întreprindere mixtă a investitorului.
Întreprinderea fiică se consideră întreprinderea care se află sub controlul altei întreprinderi
(mamă) ce deţine peste 50 % de acţiuni sau participaţii în capitalul statutar.
Investițiile imobiliare reprezintă proprietăți imobiliare deţinute (de proprietar sau locatar în
baza unui contract de leasing financiar), mai degrabă în scopul închirierii şi/sau pentru creşterea
valorii acesteia, decât pentru a fi utilizate în producţie, pentru furnizarea de bunuri, prestarea
serviciilor sau în scopuri administrative sau pentru a fi vândute în procesul desfăşurării normale a
activităţii.
 Creanţele pe termen lung reprezintă valori economice avansate temporar de întreprindere altor
persoane fizice şi juridice pe o perioadă mai mare de un an şi pentru care urmează să primească un
echivalent valoric. Toate persoanele fizice şi juridice care au beneficiat de o valoare avansată,
urmând să dea echivalentul corespunzător, sunt denumite generic prin noţiunea de debitori.
Alte active imobilizate includ cheltuielile anticipate pe termen lung, ce reprezintă cheltuieli
legate de operațiuni ce privesc exercițiul financiar anterior.
În Capitolul II ,,Active circulante” al bilanțului entității se înscrie valoarea activelor ce se
așteaptă a fi utilizate într-o perioadă de 12 luni, în ciclul normal de activitate fiind vândute, primite în
termen sau care prezintă numerar.
Activele circulante sunt bunurile care participă la procesul de producţie cu întreaga lor valoare
de utilitate şi care se consumă şi îşi transmit dintr-o dată valoarea de utilitate şi valoarea asupra
noului produs. Sub aspectul lichidităţii, caracteristica de bază a activelor curente este aceea că durata
ciclului de exploatare este mai mică de un an: ele intră şi ies, în şi din patrimoniu, de mai multe ori
sau cel puţin o dată în cursul unei perioade de gestiune.
2) Activele circulante cuprind următoarele elemente:
a) Stocuri;
b) Creanțe comerciale și calculate;
c) Numerar;
d) Investiții financiare curente;
e) Alte active circulante.
Stocurile sunt activele destinate vânzării în cazul activităţii economice ordinare sau înregistrate
ca producţie în curs de execuţie sau destinate consumului în procesul de producţie şi la prestarea de
servicii. Ele cuprind următoarele elemente: [1.7]
1) Materiile prime şi materialele de bază – bunuri care participă la fabricarea
produselor
și se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
2) Materialele consumabile – bunuri care participă sau contribuie la procesul de
producţie și/sau de prestări servicii fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit (de exemplu,
materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, anvelope și
acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport);
3) Obiectele de mică valoare şi scurtă durată – bunuri a cărora valoare unitară nu
depășește
plafonul stabilit de legislaţie sau pragul de semnificaţie prevăzut în politicile contabile,
indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de
valoarea unitară (de exemplu, instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală şi specială, utilaj de
schimb, ambalaj tehnologic, inventar de producţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte specială, dispozitive
de protecţie, lenjerie, construcţii şi dispozitive provizorii, inventar sportiv şi turistic şi alte obiecte
similare);
4) Producţia în curs de execuţie – bunuri care nu au trecut toate etapele de
prelucrare
prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor tehnice şi recepţiei
sau necompletate în întregime, precum şi costurile aferente serviciilor şi lucrărilor în curs de
execuţie;
5) Produsele – bunuri fabricate în cadrul entităţii care includ:
 a) semifabricatele – bunuri al căror proces de producţie a fost finalizat într-o secţie
(fază de fabricaţie) şi care sunt supuse în continuare prelucrării în altă secţie (fază de fabricaţie)
sau se livrează cumpărătorilor;
b) produsele finite – bunuri care au parcurs în întregime stadiile procesului de
producţie
și nu necesită prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, au fost supuse probelor tehnice şi
recepţiei, sunt integral completate şi pot fi depozitate în vederea vânzării sau livrate direct
cumpărătorilor.
6) Produsele secundare – bunuri care se obţin în procesul de producţie concomitent
cu produsele principale şi au o importanţă secundară şi valoare nesemnificativă faţă de acestea;
7) Mărfurile – bunuri procurate de entitate în vederea revânzării sau produse transmise
spre vânzare magazinelor proprii. În categoria mărfurilor, de asemenea, se includ clădirile,
terenurile şi alte bunuri imobiliare deţinute pentru vînzare;
8) Ambalajele – bunuri care includ ambalajele de o singură folosinţă sau
refolosibile,
achiziţionate sau fabricate, destinate ambalării produselor (mărfurilor) şi/sau altor bunuri.
Creanţele curente reprezintă valori economice avansate temporar de întreprindere altor
persoane fizice şi juridice pe un termen mai mic de un an şi pentru care urmează să primească un
echivalent valoric.
Numerarul reprezintă disponibilitățile bănești în casierie, depozite, conturi curente în monedă
națională, în valută străină și în alte conturi bancare.
1. Investițiile financiare curente sunt investițiile pe care entitatea are intenția să le
comercializeze sau să le stingă în curs de un an, cu excepția titlurilor de valoare de piață
cu lichiditate înaltă având un termen de stingere până la trei luni.
Alte active circulante includ cheltuielile anticipate curente. În categoria cheltuielilor anticipate
curente sunt cuprinse acele cheltuieli care se efectuează în cursul unei perioade, al unui exercițiu
financiar, dar care în mod normal trebuie cuprinse în costurile perioadelor următoare, adică vor
afecta rezultatele unei perioade viitoare.
Pasivul, prin componenţa sa, reflectă modul de finanţare a bunurilor economice şi gradul de
exigibilitate al surselor de finanţare reflectate în figura 3.2.
 Figura 3.2. Criterii de clasificare a pasivelor
Sursa: GRIGOROI, Lilia; LAZARI, Liliana ,,Bazele contabilității” [2.6, pag.35 ]

În conformitate cu cele două criterii menţionate, pasivele se împart în capital propriu şi datorii.
Capitalul propriu corespunde finanţării proprii a bunurilor economice aflate în circuitul
patrimonial al întreprinderii şi reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea
datoriilor.
Capitalul propriu include în sine capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul neînregistrat,
capitalul nevărsat, capitalul retras, rezervele, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită), alte
elemente ale capitalului propriu.
Capitalul social se constituie la înfiinţarea întreprinderii, fiind o condiţie a existenţei şi
funcţionării acesteia, şi reprezintă valoarea nominală a aporturilor proprietarilor întreprinderii la
patrimoniul acesteia, depuse în contul achitării acţiunilor (cotelor) pentru asigurarea activităţii
întreprinderii.
Capitalul nevărsat reprezintă cota nedepusă de către fondatori în momentul înrgistrării
societății.
Capitalul retras reprezintă cotele retrase de către fondatori și cotele răscumpărate de la
acționari.
Capitalul neînregistrat reprezintă cota parte a capitalului depusă de către acționari, dar care nu
a fost înregistrată de către Camera Înregistrărilor de Stat.
Capitalul suplimentar reprezintă diferența dintre valoarea nominală și cea de piață a acțiunilor,
obligațiunilor, cât și diferența de curs valutar aferentă operațiunilor în valută străină cu fondatori
străini.
Rezervele componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite
de legislaţie), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) şi alte rezerve.
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) reprezintă rezultatul financiar al anilor precedenți.
Datoriile sunt obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din fapte economice anterioare şi prin
stingerea (decontarea) cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire (diminuare) de resurse care încorporează
beneficii economice.
Datoriile includ în componența sa și creditele contractate de la bănci sau alte instituţii
financiare, împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, precum şi datoriile create în cadrul relaţiilor
de decontare ale întreprinderii cu alte persoane fizice şi juridice.
Persoanele fizice şi juridice, faţă de care întreprinderea are obligaţii băneşti, sunt denumite
creditori.
În funcție de gradul de exigibilitate, datoriile se clasifică în datorii pe termen lung și datorii pe
termen scurt.
Datoria se consideră curentă atunci cînd ea urmează a fi stinsă în termen de 12 luni de la data
raportării. Toate celelalte datorii se clasifică ca datorii pe termen lung.
Cele mai semnificative sunt următoarele tipuri de datorii:
 a) datoriile financiare pot fi curente și pe termen lung. Acestea exprimă creditele primite
de
la bancă şi alte instituţii de credit, precum şi împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni;
b) datoriile comerciale, care se formează în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii
pentru aprovizionarea de bunuri materiale, lucrări şi servicii primite;
c) datoriile calculate, ce cuprind datoriile fiscale, salariale, sociale și datoriile față
de proprietari.
Modul de întocmire a bilanțului constă în prelucrarea și transmiterea datelor obținute pe
parcursul anului de gestiune în bilanț pentru a aprecia performanțele obținute de către entitate pentru
acea perioadă.
La întocmirea bilanțului sunt prevăzute respectarea următoarelor reguli:
1. Bilanțul se întocmește în baza unui formular unic și tipizat aprobat de către
Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova;
2. În bilanț se analizează rezultatele obținute în anul de gestiune comparativ cu
rezultatele
anului precedent;
3. Posturile bilanțiere sunt grupate după destinație;
4. Nu se permite compensarea reciprocă între posturile de activ și pasiv;
5. Valoarea efectiva a posturilor înscrise în bilanț trebuie să coincidă cu datele
înregistrate
în contabilitate;
6. Evaluarea elementelor patrimoniale în bilanț se efectuează în conformitate cu SNC;
7. Posturile înscrise în bilanț trebuie să corespundă cu soldurile finale ale
conturilor
contabile din jurnalele-ordere și cartea mare, puse în acord cu situația reală de la inventariere.
Soldurile finale ale conturilor de active, datorii și capital propriu din Cartea Mare sunt
transferate în bilanț. Concomitent, rulajele totale ale conturilor de venituri și cheltuieli sunt incluse în
situația de profit și pierdere, unde se calculează rezultatul financiar net, care se transferă în postul
360 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” din pasivul bilanțului.
În rândul ?? „Imobilizări necorporale” se reflectă valoarea contabilă a imobilizărilor
necorporale în utilizare şi în curs de execuţie determinată în conformitate cu SNC „Imobilizări
necorporale şi corporale”. Deci, la entitate, valoarea imobilizărilor necorporale se determinată prin
diferența dintre valoarea imobilizărilor corporale și amortizarea imobilizărilor necorporale.
În rândul ?? „Imobilizări corporale în curs de execuţie” se reflectă costurile aferente
imobilizărilor corporale aflate în perioada de creare şi/sau pregătire spre utilizare până la data punerii
în exploatare, care se determină în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
În rândul ??? „Terenuri” se înscrie valoarea contabilă a imobilizărilor corporale sub formă de
teritorii funciare deținute de agentul economic cu drept de proprietate sau primite în arendă
financiară (leasing financiar) pentru a fi folosite în activitatea entității.
În rândul ??? „Mijloace fixe” se înscrie valoarea contabilă a mijloacelor fixe transmise în
exploatare, valoarea unitară a cărora depășește plafonul stabilit de legislație. Valoarea contabilă a
mijloacelor fixe este obținută din diferența dintre dintre costul de intrare a mijloacelor fixe și
amortizarea mijloacelor fixe.
 În rândul ??? „Resurse minerale” se reflectă valoarea contabilă a resurselor minerale aflate în
extracţie, care se determină în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
În rîndul ??? „Active biologice imobilizate” se reflectă valoarea contabilă a animalelor de
muncă şi productive (taurii, caii de tracţiune, vacile, ovinele, porcinele, caprinele etc.), plantaţiilor
perene (livezile, viile, pepinierele viticole şi pomicole etc.), care se determină în conformitate cu
SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură
În rândurile??? „Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate” şi 080 „Investiţii
financiare pe termen lung în părţi afiliate” se înscrie valoarea investiţiilor pe termen lung (acţiunile
procurate, cotele de participaţie, obligaţiunile procurate, împrumuturile acordate, alte investiţii pe
termen lung) care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare” şi SNC
„Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”.
În rândul ??? „Investiţii imobiliare” se reflectă valoarea contabilă a investiţiilor imobiliare, care
se determină în conformitate cu SNC „Investiţii imobiliare”.
În rândul ??? „Creanţe pe termen lung” se indică valoarea creanţelor cu termenul de stingere ce
depăşeşte 12 luni din data raportării, care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii
financiare”.
În rândul ??? „Avansuri acordate pe termen lung” se indică suma avansurilor acordate cu
termenul de stingere ce depăşeşte 12 luni din data raportării, care se determină în conformitate cu
SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
În rândul ??? „Alte active imobilizate” se înscrie suma cheltuielilor anticipate pe termen lung,
valoarea activelor amânate privind impozitul pe venit şi a altor active imobilizate.
În rândul ??? „Total active imobilizate” se indică valoarea totală a activelor imobilizate,
determinată prin relaţia:.

În rândurile ???? „Materiale”,???? „Active biologice circulante”, ??? „Obiecte de mică

valoare şi scurtă durată”, ???? „Producţia în curs de execuţie şi produse” şi ???? „Mărfuri” se înscrie
valoarea contabilă a acestor stocuri, care se determină în conformitate cu SNC „Stocuri” şi SNC
„Particularităţile contabilităţii în agricultură”. Valoarea acestora, înainte să fie transcrise în Bilanț,
sunt supuse unor modificări. Astfel, dacă valoarea materialelor poate fi găsită în s analizei contului
211”Materiale” și valoarea contabilă a mărfii , de asemenea poate fi găsită în analiza contului
217”Mărfuri”, atunci valoarea contabilă a obiectelor de mică valoare și scurtă durată s-a determinat
prin diferența dintre soldul contului 213 ”Obiecte de mică valoare și scurtă durată” și uzura
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată din soldul contului 214 ”Uzura obiectelor de mică valoare
şi scurtă durată”. Costul efecriv al producției în curs de execuție și al produselor se înscrie în bilanț
în conformitate cu SNC "Stocuri".
În rândul ???? „Creanţe comerciale” se înscrie valoarea creanţelor curente ale cumpărătorilor şi
clienţilor din ţară şi din străinătate, precum şi creanţele aferente cambiilor primite, care se determină
în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
În rândul ??? „Creanţe ale părţilor afiliate” se reflectă suma creanţelor curente ale părţilor
afiliate, care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare” şi SNC „Părţi
afiliate şi contracte de societate civilă”.
 În rândul ??? „Avansuri acordate curente” se înscrie suma avansurilor acordate furnizorilor de
active şi prestatorilor de servicii pe un termen nu mai mare de 12 luni, care se determină în
conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare
În rândurile ??? „Creanţe ale bugetului” şi ???? „Creanţe ale personalului” se reflectă suma
creanţelor bugetului şi personalului, care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii
financiare”.
În rândul :???? „Alte creanţe curente” se înscrie suma creanţelor privind arenda, leasingul,
locaţiunea, dobânzile, redevenţele şi alte venituri calculate, creanţele preliminate, precum şi suma
altor creanţe, cum ar fi creanţele curente calculate ale companiilor de asigurare privind despăgubirile,
creanţele organelor de asigurări sociale, creanţele privind reclamaţiile înaintate şi recunoscute,
creanţele privind alte operaţii.
În rândurile ???? „Numerar în casierie şi la conturi curente” şi ??? „Alte elemente de numerar”
se înscrie suma totală a numerarului din casierie şi, respectiv, la conturile curente în monedă
naţională şi valută străină, a numerarului la alte conturi bancare, în expediţie şi valoarea
documentelor băneşti (timbrelor taxei de stat, mărcilor poştale, biletelor de călătorie plătite, biletelor
de tratament şi odihnă etc.).
În rândurile ??? „Investiţii financiare curente în părţi neafiliate” şi ???? „Investiţii financiare
curente în părţi afiliate” se indică valoarea titlurilor de valoare procurate, depozitelor bancare,
împrumuturilor acordate şi alte investiţii în părţi neafiliate, care se determină în conformitate cu SNC
„Creanţe şi investiţii financiare”
În rândul ???? „Alte active circulante” se reflectă suma cheltuielilor anticipate curente şi
valoarea altor active circulante.
În rândul ???? „Total active circulante” se indică valoarea totală a activelor circulante,
determinată prin relaţia:

.
În rândul ???? „Total active” se înscrie valoarea totală a activelor imobilizate şi circulante ale
entităţii, determinată prin relaţia: rd.130 + rd.300.
În rândul ??? „Capital social şi suplimentar” se înscrie valoarea capitalului social, suplimentar,
nevărsat, neînregistrat şi retras, care se determină în conformitate cu SNC „Capital propriu şi
datorii”.
În rândul ???? „Rezerve” se reflectă suma totală a capitalului de rezervă, a rezervelor statutare
şi altor rezerve constituite de către entitate.
În rândul 340 „Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi” se înscrie rezultatul obţinut al anilor
precedenţi depistat în perioada de gestiune: profitul – cu cifre pozitive, pierderea – cu semnul minus
(între paranteze).
În rândul ???? „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” se reflectă suma
profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi care se determină în conformitate
cu SNC „Capital propriu şi datorii”, precum şi rezultatul din tranziţia la noile reglementări contabile.
În rândul ???? „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” se înscrie suma profitului
net (pierderii nete) al perioadei de gestiune (între paranteze), care se determină în situaţia de profit şi
pierdere.
În rândul ???? „Alte elemente de capital propriu” se reflectă suma altor elemente de
capital propriu, cum ar fi diferenţele de reevaluare a activelor imobilizate pentru entităţile care aplică
modelul reevaluării conform IFRS, subvenţiile primite de către entităţile cu proprietate publică de la
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi decontate (după îndeplinirea condiţiilor
contractuale) în conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii”.
În rândul ???? „Total capital propriu” se înscrie totalul elementelor de capital propriu,
determinat prin relaţia:

.
În rândul ??? „Credite bancare pe termen lung” se reflectă suma totală a creditelor bancare
primite pe un termen mai mare de 12 luni din data raportării.
În rândul ??? „Împrumuturi pe termen lung” se reflectă suma totală a împrumuturilor primite,
inclusiv valoarea obligaţiunilor emise şi plasate, a cambiilor acordate pe un termen mai mare de 12
luni din data raportării.
În rândul ???? „Datorii pe termen lung privind leasingul financiar” se înscrie suma datoriilor
pe termen lung aferente principalului (valorii rambursabile) privind operaţiile de leasing financiar,
care se determină în conformitate cu SNC „Contracte de leasing”.
În rândul ???? „Alte datorii pe termen lung” se reflectă suma veniturilor anticipate, finanţărilor
şi încasărilor cu destinaţie specială, provizioanelor şi altor datorii pe termen lung cu termenul de
stingere (decontare) mai mare de 12 luni din data raportării.
În rândul ???? „Total datorii pe termen lung” se reflectă suma totală a datoriilor pe termen
lung ale entităţii, determinată prin relaţia:

În rândul ??? „Credite bancare pe termen scurt” se indică suma creditelor bancare primite,
inclusiv dobânzile aferente, cu termenul de rambursare nu mai mare de 12 luni din data raportării.
În rândul ??? „Împrumuturi pe termen scurt” se indică suma împrumuturilor primite, inclusiv
dobânzile aferente, cu termenul de rambursare nu mai mare de 12 luni din data raportării.
În rândul ??? „Datorii comerciale” se înscrie suma datoriilor entităţii faţă de furnizori privind
bunurile procurate şi serviciile primite care urmează a fi achitate sau trecute în cont în termen de 12
luni din data raportării.
În rândul ??? „Datorii faţă de părţile afiliate” se indică suma datoriilor entităţii faţă de
întreprinderile-fiice, asociate, societăţile civile şi alte părţi afiliate a căror componenţă se determină
în conformitate cu SNC „Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”.
În rândul ???? „Avansuri primite curente” se înscrie suma avansurilor primite pe un termen nu
mai mare de 12 luni din data raportării.
În rândul ???? „Datorii faţă de personal” se înscrie suma datoriilor entităţii faţă de personal
privind retribuirea muncii şi alte operaţii (de exemplu, deplasări, compensarea unor cheltuieli fără
primirea avansului, utilizarea bunurilor personale în scopuri de serviciu).
În rândul ???? „Datorii privind asigurările sociale şi medicale” se indică datoriile entităţii faţă
de organele de asigurări sociale şi medicale (inclusiv şi cele individuale) determinate conform
legislaţiei în vigoare.
În rândul ???? „Datorii faţă de buget” se înregistrează suma datoriilor faţă de buget privind
impozitele şi taxele, precum şi sancţiunile aferente determinate în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
 În rândul ???? „Venituri anticipate curente” se reflectă suma veniturilor anticipate, care
urmează a fi decontate la venituri curente în următoarele 12 luni.
În rândul ??? „Datorii faţă de proprietari” se înscrie suma datoriilor entităţii privind
dividendele calculate şi alte operaţiuni privind decontările cu proprietarii.
În rândul ???? „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială curente” se înscrie sumele
numerarului şi valoarea activelor primite (de primit) pentru realizarea unor misiuni speciale pe un
termen nu mai mare de 12 luni din data raportării, care se determină în conformitate cu SNC „Capital
propriu şi datorii”.
În rândul ???? „Provizioane curente” se indică suma provizioanelor constituite, care urmează a
fi utilizate într-un termen de 12 luni din data raportării, care se determină în conformitate cu SNC
„Capital propriu şi datorii”.
În rândul ??? „Alte datorii curente” se înscrie suma datoriilor preliminate, datoriilor faţă de
companiile de asigurare privind asigurarea bunurilor şi persoanelor, datoriilor privind bunurile
primite în gestiune economică, datoriilor privind sancţiunile comerciale şi altor datorii curente.
În rândul ???? „Total datorii curente” se înscrie suma totală a datoriilor curente ale entităţii,
determinată prin relaţia:

În rândul „Total pasive” se indică suma totală a capitalului propriu, a datoriilor pe termen lung
şi curente ale entităţii, determinată prin relaţia: rd.??? + rd.??? + rd.???.

Reformarea bilanțului
Bilanțul are ca obiectiv principal furnizarea unor informații exacte aferente situației
financiare și patrimoniale ale entității analizate către numeroși utilizatori, necesare pentru luarea
deciziilor pentru activitatea viitoare a entității.
Trebuie de menționat că unul din principalele obiective ce se urmărește pe calea bilanțurilor
anuale constă în furnizarea de informații în domeniul situației financiare, a evoluției acesteia, care
prezintă utilitate pentru toate categoriile de utilizatori (investitori, salariați, împrumutători, furnizori
și diverși creditori, guvern și diverșii reprezentanți, public etc.) în luarea de decizii pentru strategii
prezente și de perspectivă.
După aprobarea şi prezentarea situaţiilor financiare entitatea reformează bilanţul prin
decontarea:
1) profitului utilizat al perioadei de gestiune la profitul net (pierderea netă) al
perioadei
de gestiune curente;
2) corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi, constatate în perioada de gestiune, la
profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi;
3) profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune la profitul nerepartizat
(pierderea neacoperită) al anilor precedenţi;
4) rezultatului din tranziţia la noile reglementări contabile la profitul nerepartizat
(pierderea neacoperită) al anilor precedenţi.
 În bilanţul perioadei de gestiune următorii indicatori din rândurile ??? „Corecţii ale rezultatelor
anilor precedenţi”, ??? „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” ???/, „Profit
net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” şi ??? „Profit utilizat al perioadei de gestiune” nu
prezintă sold.
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor de precedenți la începutul anului de
gestiune curent reprezintă suma profitul (pierderea) anilor precedenți, constatat în anul de gestiune
curent cu profitul (pierderea) net al anului de gestiune curent și diferența profitului utilizat al anului
de gestiune curent.
La finele anului de gestiune suma profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor
precedenţi se determină în următoarea consecutivitate: profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al
anilor precedenţi la începutul anului – profitul nerepartizat al anilor precedenţi utilizat în anul de
gestiune (sau pierderea anilor precedenţi acoperită în anul de gestiune) ± corectarea rezultatelor
perioadelor precedente efectuată în anul de gestiune ± profitul net (pierderea) al anului de gestiune –
profitul utilizat al anului de gestiune.
În practică mărimea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi se
determină în primele luni ale anului care urmează după anul de gestiune când se efectuează
reformarea bilanţului.
La reformarea Bilanțului contul 331 „Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi” se închide cu
contul 332,, Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți’’, astfel la începutul anul
de gestuine contul 331 „Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi” nu are sold. În acest caz se
întocmesc următoarele formule contabile:
Decontarea sumei profitului anilor precedenți constată în anul de gestiune curent (se
întocmește când suma profitului este mai mare decât suma pierderilor anilor precedenți):
Conform planului general de conturi contabile contul 332,, Profitul nerepartizat (pierderea
neacoperită) al anilor precedenți’’ este destinat pentru repartizarea profitului sau acoperirii pierderii
nete obținută de întreprindere pe parcursul anului de exercițiu. În creditul contului 332 ,,Profitul
nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenți’’ se înregistrează apariția și majorarea
profitului nerepartizat al anilor precedenți sau acoperirea pierderii nete a anilor precedenți. În debitul
contului se reflectă creșterea pierderilor neacoperite ale anilor precedenți sau utilizarea profitului
anilor precedenți. Soldul contului 332 ,,Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor
precedenți’’poate fi atât creditor în cazul existenței profitului net al anilor precedenți cât și debitor
când există pierdere netă. La trecerea rezultatului perioadei de gestiune la rezultatul financiar al
anilor precedenți are loc reformarea bilanțului.
Conform legislaţiei RM fiecare entitate este obligată să efectueze procedura de reformare a
bilanţului după aprobarea rapoartelor financiare anuale şi prezentarea acestora organelor statistice
teritoriale şi altor utilizatori de informaţii.
Reformarea bilanţului contabil constă în decontarea sumelor:
- Rezultatelor (profitului/pierderii) anilor precedenţi, constatate în anul de gestiune curent,
care sînt reflectate în contul 331”Corecții ale rezultatelor anilor precedenți”;
- Profitului utilizat al anului de gestiune curent, reflectat în contul 334 ”Profit utilizat al anului
de gestiune”;
- Profitului net (pierderii nete) al anului de gestiune curent contabilizat în contul 333”Profit
net (pierdere) al perioadei de gestiune»;
 Reieşind din prevederile legislative de reformare a bilanţului în contabilitatea pot fi întocmite
următoarele formule contabile:
Decontarea profitului net al anului d egestiune :
Este trecut profitul anului de raportare la profitul anilor precedenți:
Debit contul 333 ,, Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”
Credit contul 332 ,,Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Acoperirea pierderilor anilor precedenți din contul profitului anului de gestiune:
Debit contul 332,, Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Credit contul 331,, Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi”
În rândul 370 „Profit utilizat al perioadei de gestiune” se reflectă între paranteze
sumaprofitului utilizat al perioadei de gestiune pentru plata dividendelor, constituirea rezervelor şi în
alte scopuri conform deciziei organului de conducere împuternicit al entităţii.
În urma reformării Bilanţului conturile 331”Corecții ale rezultatelor anilor precedenți” 333,,
Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”, 334 „Profit utilizat al perioadei de gestiune”-se închid
şi la începutul anului de gestiune următor nu au sold.