Dokumen - Tips Atestat Contabilitatea Imobilizarilor Necorporale

PROI ECT DE SPECI AL I TATE
Contabilitatea imobilizărilor necorporale
2011
1

Cuprins
Argument........................................................................................... 2
Cap 1 Delimitări privind contabilitatea imobilizarilor necorporale............. 3

1.1. Definirea imobilizărilor necorporale............................................. 3
1.2. Prezentarea principalelor categorii de imobilizări necorporale..... 4
1.3. Documente folosite in cont abilitatea imobilizărilor necorporale...6
Cap. 2 Sistemul de conturi folosit in contabilitatea imobilizărilor

necorporale................................................................................................... 7
Cap. 3. Imobilizările necorporale prin prisma standardelor internaționale de

contabilitate.................................................................................................. 8
3.1. Evaluarea iniţială a imobilizări necorporale.................................. 8
3.2. Recunoașterea unei cheltuieli....................................................... 10
3.3. Evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale.................................... 10
3.4. Recuperarea valorii contabile - pierderi din depreciere................ 12
3.5. Retrageri din uz si cedări.............................................................. 13
Cap. 4. Contabilitatea imobilizărilor necorporale........................................ 14

4.1. Evidenţa contabilă a imobilizărilor necorporale........................... 14
4.2. Deprecierea imobilizărilor necorporale......................................... 18
4.3. Amortizarea imobilizărilor necorporale........................................ 19
4.4. Prezentarea informaţiilor privind imobilizările necorporale în cadrul
situațiilor financiare........................................................................... 22
Cap 5 Studiu de caz privind imobilizările necorporale la S.C. Meva S.A... 25
Concluzii...................................................................................................... 28
Anexe........................................................................................................... 30
Bibliografie.................................................................................................. 42
2

Argument
Am ales tema Contabilitatea imobilizărilor necorporale , deoarece
prin prisma imobilizărilor necorporale se poate observa care este
patrimoniul firmei şi mărimea ei. Imobilizărilor necorporale fac parte
din activul patrimonial al societăţii. Ele ajută foarte mult la eva luarea
patrimoniului. Mărimea imobilizărilor necorpoarele ne ajută să vedem
evoluţia în timp al societăţii şi capacitatea ei de dezvoltare.
Imobilizările necorporale reprezintă o componenta importanta a
activului patrimonial şi constituie baza tehnico - materială şi financiară a
activităţii agentului economic. Prezintă următoarele caracteristici:
- sunt destinate sa servească o perioadă îndelungată, mai mare de
un an, în activitatea unităţii;
- îşi păstrează valoarea de intrare în patrimoniu pe toată durata de
folosire;
- nu se consumă la prima utilizare, ele participă la mai multe
cicluri de utilizare;
- valoarea lor se recuperează în mod treptat, pe calea
amortizării prin includerea unor cote de amortizare în costul activităţii
la care participă.
3

Cap.I Delimitări privind contabilitatea imobilizărilor

necorporale
1.1 Definirea imobilizărilor necorporale
Conform IAS 38, o imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil, fară
substantă fizică, deținut în vederea utilizării sale pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau
de servicii, pentru o locație la terți sau în alte scopuri administrative.
Este frecvent ca o întreprindere să cheltuiască resurse sau să-si asume datorii pentru
achiziționarea, dezvoltarea, menținerea sau ameliorarea resurselor necorporale precum
cunoștintele științifice sau tehnice, conceperea și punerea în aplicare de noi procedee sau
sisteme, licențele, proprietatea intelectuală, cunoașterea pieței și mărcile comerciale (inclusiv
numele de mărci și titluri de publicare). Exemple curente de elemente necorporale ce intra în
aceste rubrici generale sunt produsele program, brevetele, drepturile de serviciu ale
împrumuturilor ipotecare acordate, licențele de pescuit, cotele de import, scutiri, relații cu clienții
sau furnizorii, fidelitatea clienților, părtile de piață și drepturile de distribuire.
Nu toate elementele descrise anterior răspund definiției unei imobilizări necorporale, care
presupune un caracter identificabil, controlul unei resurse și existența avantajelor economice
viitoare. Dacă un element implicat de prezenta norma nu satisface definiția unei imobilizări
necorporale, cheltuielile angajate pentru achiziționarea sau producția sa internă sunt contabilizate
în contul de profit și pierderi (la cheltuieli). Totuși, dacă elementul este achiziționat in cadrul
unei grupări de întreprinderi ce constituie o achiziție, el face parte dintr -un goodwill contabilizat
la data achiziției.
Caracterul indentificabil al unei imobilizări necorporale
Definiția unei imobilizări necorporale impune ca această imobilizare sa fie identificabilă,
pentru a o distinge cu claritate de goodwill. Goodwill-ul ce rezultă dintr -o grupare de
întreprinderi ce constituie o achiziție reprezintă o plată efectuată de cumpărător, în așteptarea
avantajelor economice viitoare. Aceste avantaje economice viitoare pot să rezulte din sinergia
între activele identificabile achiziționate sau din activele care, luate izolat, nu îndeplinesc
condițiile cerute pentru o contabilizare in situațiile financiare, dar pentru care cumpărătorul este
dispus să efectueze o plată, cu ocazia achiziției.
O imobilizare necorporală poate să fie distinsă în mod clar de goodwill, daca ea este
separabilă. O imobilizare este separabilă, dacă întreprinderea poate să închirieze, să vândă, să
schimbe sau să distribuie avantajele economice viitoare specifice, atribuibile activului, fară să se
separe, de asemenea, de avantajele economice viitoare ce rezultă din alte active utilizate în
aceeași activitate generatoare de venituri.
Caracterul separabil nu este o condiție necesară a caracterului identificabil, în masura în
care întreprinderea poate ea însăși să identifice un activ, într -un alt mod. Dacă, de exemplu, o
imobilizare necorporală este achiziționată cu un grup de active, tranzacția poate să implice
transferul de drepturi ce permit unei întreprinderi să identifice imobilizarea necorporală. De
asemenea, dacă un proiect intern vizează crearea de drepturi pentru întreprindere, natura acestor
drepturi poate s-o ajute să identifice o imobilizare necorporală derivată de aici, generată in
interiorul unității. În plus, chiar dacă un activ nu generează avantaje viitoare, decât dacă el este
4

utilizat în mod conjunctiv cu alte active, acesta este identificabil în măsura în care întreprinderea
poate să identifice avantajele economice viitoare ce decurg din activ.
Controlul imobilizări lor necorporale
O întreprindere controlează un activ, dacă ea are putere să obțina avantaje economice
viitoare ce decurg din resursa implicată și dacă ea poate, de asemenea, să restrângă accesul
terților la aceste avantaje. Capacitatea unei întreprinderi de a controla avantajele economice
viitoare ale unei imoblizări necorporale rezultă, în mod normal, din drepturile pe care
întreprinderea poate să le obțina într -un tribunal. În absența drepturilor, demonstrarea controlului
este mai dificilă. Totuși, faptul de a obține, din punct de vedere juridic, un drept nu constituie o
condiție necesară a controlului, în măsura în care o întreprindere poate să fie ea însăși capabilă să
controleze avantajele economice viitoare, într-un alt mod.
Cunoașterea pieței și cunoștințele tehnice pot să genereze avantaje economice viitoare. O
întreprindere contr olează aceste avantaje dacă, de exemplu, cunoștințele sale sunt din punct de
vedere juridic protejate, de exemplu datorită dre pturilor de autor, prin restricții în acordurile
comerciale (atunci când acest fapt este autorizat) sau printr-o obligație juridică a membrilor
personalului de a menține confidențialitatea.
Totuși, ca regulă generală, controlul avantajelor economice viitoare așteptate de la o
echipă de persoane calificate și dintr-un efort de formare nu este suficient pentru a considera că
aceste elemente satisfac definiția unei imobilizări necorporale.
Avantajele econo mice viitoare ale unei imobilizări necor poral e
Avantajele economice viitoare, care rezultă dintr -o imobilizare necorporală, pot să
includă venituri ce provin din vânzarea de bunuri sau de servicii, economiile de costuri sau alte
avantaje rezultând din utilizarea activului de către întreprindere. De exemplu, utilizarea unei
proprietăți intelectuale în cadrul unui proces de producție pot să reducă mai degrabă mărimea
costurilor viitoare de producție decât să crească veniturile viitoare.
IAS 38 nu permite ca produsele, mărcile, licenţele, titlurile de publicaţii, listele de clienţi
şi alte categorii similare din punct de vedere economic, care sunt produse din resurse proprii, să
fie contabilizate la active necorporale.
IAS 38 prevede ca toate cheltuielile pentru cercetare să fie recunoscute drept cheltuieli,
atunci când sunt efectuate. Alte cheltuieli care nu vor da naştere unui activ necorporal care să
poată fi recunoscut în situaţiile financiare sunt:
o cheltuieli cu înfiinţarea unui nou domeniu de activitate sau a unei societăţi;
o cheltuiala pentru specializări;
o cheltuiala pentru publicitate;
o cheltuiala la mutarea sau reorganizarea unei părţi sau a întregii societăţi.
Cheltuiala cu aceste elemente este recunoscută ca şi cheltuială atunci când este efectuată.
1.2 Prezentarea principalelor categorii de imobilizări necorporale

Imobilizările necorporale sau imobilizările nemateriale sunt reprezentate de:
cheltuieli de constituire

cheltuieli de cercetare şi dezvoltare


concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare


fond comercial

alte imobilizări necorporale.


5

CHELTUIELILE DE CONSTITUIRE
Cheltuielile de constituire sau stabiliment, denumite şi de fondare, cuprind cheltuielile cu
înfiinţarea, dezvoltarea şi fuzionarea societăţilor comerciale, cum sunt cele privind taxele şi alte
cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile privind emiterea şi vânzarea de acţiuni,
cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate. Toate aceste cheltuieli sunt supuse amortizării
pe cel mult cinci ani.
CHELTUIELI DE CERCETARE Ș I DEZVOLTARE

Cheltuielile de dezvoltare includ resursele economice alocate pentru tehnologiile noi,
produse noi şi investiţii utile şi eficiente în raport cu activitatea viitoare a societăţii comerciale.
Aceste cheltuieli se amortizează, în general, în maximum cinci ani.
CONCESIUNI, BREVETE, LICENȚELE, MĂRCILE DE FABRICĂ ȘI ALTE DREPTURI

SIMILARE
Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare cuprind toate
cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea drepturilor de exploatare a unui bun, activitate sau
serviciu, în cazul concesiunilor, a unui brevet, a unei licenţe, a unei mărci de fabrică şi alte
dr epturi similare de proprietate industrială şi intelectuală.
Concesiunea . Pot face obiectul concesiunii activităţile economice, serviciile publice,
unităţile de producţie ale unor regii autonome şi terenurile proprietate de stat.
Concesiunea se realizează pe bază de contract de concesiune, în care o parte
(concedentul) transmite părţi (concesionarul) spre administrare rentabilă pe un termen
determinat, în schimbul unei redevenţe, o activitate economică, un serviciu public, o subunitate
productivă sau un teren proprietate de stat. Ea se acordă pe bază de licitaţie publică şi cu condiţia
ca prin concesionare să se asigure statului un venit fix anual, cel puţin egal cu media beneficiilor
nete realizate prin exploatarea în ultimii cinci ani a obiectului concesiunii ori a unor obiecte
similare.
Superficia este dreptul de proprietate al unei persoane asupra construcţiei pe care a
clădit-o pe terenul altuia împreună cu dreptul ei real de folosinţă asupra terenului pe care s-a
ridicat construcţia. Un asemenea drept dobândit de către un agent economic se consideră
imobilizare necorporală şi se supune amortizării.
Uzufructul este dreptul de folosire de către un agent economic al unui lucru (bun sau
valoare) care aparţine altei persoane şi de a beneficia de foloasele bunului respectiv. La încetarea
acestui drept se restituie bunul sau valoare în cauză proprietarului. Agentul economic supune
amortizării uzufructul dobândit.
Brevetele sunt documente oficiale prin care se certifică calitatea de inventator şi prin a
căror aplicare practică se realizează obiecte economice cu efecte financiare deosebite. Ele pot fi
aduse în unitate ca aport la capitalul social, prin achiziţie sau prin alte căi.
Licenţele sunt titluri prin care posesorul unei invenţii acordă altei persoane fizice sau
juridice, inclusiv statului, dreptul de a exploata în interes economic invenţia sa. Se dobândesc, în
general, prin achiziţie.
Know-how-urile reprezintă cunoştinţe tehnice şi procedee tehnologice ce nu fac obiectul
unui brevet, dar care aparţin celor care le-au creat şi pot face obiectul comercializării. Pot fi
dobândite de o unitate prin aport în natură la capitalul social sau prin achiziţie.
6

Mărcile de fabrică sunt certificate de origine ale unor firme constituite din cuvinte,
litere, cifre, reprezentări grafice, prin care se individualizează produsele sau serviciile sale. Se
pot valorifica şi ca aport în natură la capitalul social al unităţii sau prin vânzare.
Mărcile de comerţ confirmă că un anumit bun este comercializat de o anumită firmă
care garantează calitatea lui cumpărătorului. Se transmite altor unităţi, de regulă, prin vânzarea
lor, de către unitatea patrimonială care le deţine.
Toate aceste cheltuieli sunt amortizate pe toată durata cât întreprinderea a achiziţionat
dreptul de exploatare sau de utilizare a unor astfel de imobilizări.
FONDUL COMERCIAL
Fondul comercial reprezintă cheltuieli efectuate pentru menţinerea sau dezvoltarea
potenţialului de activitate al întreprinderii. Exemplu: clientela, vadul comercial, firma, segmente
de piaţă etc. De asemenea, cuprinde şi sumele plătite în cazul preluării unei întreprinderi
reprezentând vadul comercial, anumite legături comerciale etc. De regulă, fondul comercial nu se
amortizează. Dacă se constată o depreciere ireversibilă, acesta poate fi amortizat.
ALTE IMOBILIZĂ RI NECORPORALE

Alte imobilizări necorporale sunt constituite din programe informatice create în cadrul
unităţii patrimoniale sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţi proprii, precum şi alte
imobilizări necorporale, evaluate la costul de producţie, respectiv la costul de achiziţie.
Potrivit prevederilor Legii amortizării nr.15/1994 în sfera imobilizărilor necorporale
figurează ca poziţie distinctă “cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substanţe minerale utile,
neconcretizate în mijloace fixe, la zăcămintele puse în exploatare”. De asemenea, spre deosebire
de PCG nu fac parte din cheltuielile de constituire, cele privind emisiunea şi vânzarea de
obligaţiuni.
1.4 Documente folosite în contabilitatea imobilizărilor necorporale

În funcţie de natura operaţiilor care intervin în evidenţierea existenţei, mişcării şi
deprecierii activelor imobilizate, de căile de intrare şi ieşire din patrimoniu, se întocmesc
documente specifice, care se pot grupa pe trei categorii:
- documente privind intrarea în patrimoniu a imobilizărilor necorporale;
- documente ce consemnează deprecierea lor;
- documente privind ieşirea din gestiune a imobilizărilor necorporale
1) Documente privind intrarea în patrimoniu a imobilizărilor necorporale
a) cumpărare: - contract de vânzare-cumpărare;
- factura;
- chitanţă fiscală;
- proces-verbal de recepţie
b) aport de la asociaţi în natură : - contract de societate;
- statutul societăţii;
- expertiza tehnică;
- declaraţia de subscriere;
c) concesionare, locatie de gestiune, chirie:- contract de concesiune, locaţie de gestiune,
închiriere;
7

- caiet de sarcini al concesiunii;

d) producţie proprie: - proces- verbal de predare-primire;
- proiecte şi devize pentru cercetare, studii, lucrări executate;
- procese - verbale de recepţie;
- documente de evidenţă a consumurilor de valori materiale;
e) donaţii: - proces - verbal de predare primire;
f) plusuri la inventariere: - proces - verbal de inventariere
- documente de evidenţă a consumurilor de valori materiale
2) Documente privind deprecierea imobilizărilor necorporale:

a) deprecieri ireversibile (amortizarea): - plan de amortizare;
- fişa de calcul a amortizării;
b) deprecieri reversibile (provizioane): - proces-verbal de inventariere şi evaluare;
3) Documente de ieşire a imobilizărilor necorporale din patrimoniu

a) vânzare: - factură;
- chitanţă fiscală;
- contract de vânzare-cumpărare;
b) concesionare: - contract de concesiune;
c) retrase de asociaţi: - cerere de retragere aprobată de adunarea generală a asociaţilor;
d) transformarea imobilizărilor în curs în imobilizări necorporale în urma terminării şi
recepţionării: - proces-verbal de recepţie;
Cap.II Sistemul de conturi folosit in contabilitatea

imobilizărilor necorporale
Evidenţa existenţei şi mişcării imobilizarilor necorporale se realizează prin conturile ce
formează conţinutul clasei a 2- a din Planul de conturi general, denumită “Conturi de active
imobilizate”.
20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
2051 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori
similare achiziţionate
2052 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori
similare obţinute cu resurse proprii
207 Fond comercial
2071 Fond comercial
2072 Fond comercial negatiev
208 Alte imobilizări necorporale
28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
8

280 Amortizări privind imobilizările necorporale

2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi altor
drepturi şi valori similare
2807 Amortizarea fondului comercial
2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale
29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR
290 Provizioane privind deprecierea imobilizărilor necorporale
2903 Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare
2905 Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi
valori similare
2907 Provizioane pentru fondul comercial
2908 Provizioane pentru alte imobilizări necorporale
Cap. III Imobilizările necorporale prin prisma

standardelor internaționale de contabilitate
3.1 Evaluarea inițiala a unei imobilizări necorporale
Un activ necorporal trebuie măsurat iniţial la cost.
COSTUL DE ACHIZIŢIE . Dacă un activ necorporal este achiziţionat separat, costul
acestuia poate fi evaluat cu fidelitate. Costul unui activ necorporal conţine preţul său de
cumpărare, inclusiv:
a) orice taxe şi impozite nereturnabile;
b) orice cheltuială direct atribuibilă pregătirii bunului pentru folosirea sa, cum sunt
comisioanele profesionale pentru servicii legale.
Orice sconturi comerciale şi rabaturi sunt deduse pentru a ajunge la valoarea de cost.
Dacă plata pentru un activ necorporal este amânată mai mult decât termenul normal de
creditare, costul său este echivalentul în numerar al preţului; diferenţa dintre această sumă şi
totalul plăţilor este recunoscută drept cheltuială cu dobânda pe toată perioada creditului, cu
excepţia cazului în care este capitalizată conform tratamentului alternativ permis în IAS 23
„Costurile îndatorării”.
Dacă un activ necorporal este achiziţionat în schimbul instrumentelor de capital propriu
ale societăţii, costul activului este valoarea justă a instrumentelor de capital propriu emise, care
este egală cu valoarea justă a activului.
Costul unui activ necorporal achiziţionat într -o combinare de întreprinderi de tipul
achiziţiei se bazează pe valoarea sa justă la data achiziţiei.
COSTUL DE PRODUCŢIE . Uneori este greu să se precizeze dacă un activ necorporal
produs din resurse proprii poate fi recunoscut.
9

Pentru a preciza dacă un activ necorporal realizat cu resurse proprii întruneşte criteriile
pentru recunoaştere se impune separarea în două faze a procesului de realizare a activului
necorporal, în vederea recunoaşterii acestuia: o fază de cercetare; şi o fază de dezvoltare.
Dacă o societate nu poate distinge cele două faze ale unui proiect intern pentru crearea
unui activ necorporal, societatea tratează cheltuiala cu acel proiect ca şi cum ar fi fost realizată
numai în faza de cercetare.
Faza de cercetare. Nici un activ. necorporal provenit din cercetare (sau din faza de
cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau din faza de
cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscută ca o cheltuială atunci când este efectuată.
Exemple de activităţi de cercetare: activităţi desfăşurate în scopul obţinerii de noi cunoştinţe;
căutarea, evaluarea şi selecţia finală a aplicaţiilor din cercetare sau alte cunoştinţe; cercetarea
pentru alternative de materiale, aparate, produse, sisteme sau servicii; şi formularea, designul,
evaluarea şi selecţia finală a alternativelor posibile pentru materiale noi sau îmbunătăţite,
aparate, produse, procese, sisteme sau servicii.
Faza de dezvoltare. Un activ necorporal provenit din dezvoltare (sau din faza de
dezvoltare a unui proiect intern) trebuie să fie recunoscut dacă şi numai dacă o societate poate
demonstra următoarele: fezabilitatea tehnică pentru finalizarea activului necorporal, în aşa fel
încât să fie disponibil pentru utilizare sau vânzare; intenţia sa de a finaliza acel activ necorporal
spre a fi folosit sau vândut; abilitatea sa de a folosi sau vinde activul necorporal;modul în care
activul necorporal va genera probabile beneficii economice viitoare. Printre altele, societatea
trebuie să demonstreze existenţa unei pieţe pentru produsele obţinute de acel activ necorporal sau
pentru însuşi activul necorporal respectiv sau, dacă este folosit intern, utilitatea activului
necorporal; existenţa resurselor tehnice, financiare şi a altor resurse adecvate pentru a duce la
bun sfârşit dezvoltarea sa în vederea utilizării sau vânzării activului necorporal; şi abilitatea sa de
a evalua fidel cheltuiala atribuibilă activului necorporal în timpul dezvoltării sale.
Exemple de activităţi de dezvoltar e: designul, construcţia şi testarea preproducţie sau
prefolosire a prototipurilor şi modelelor; designul uneltelor şi matriţeior care implică tehnologie
nouă; designul, construcţia şi operarea unei uzine- pilot care nu este fezabilă din punct de vedere
economic pentru producţia pe scară largă; designul, construcţia şi testarea unei alternative alese
pentru aparatele, pro-dusele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite.
COSTUL UNUI ACTI V NE CORPORAL PRODUS DI N RESURSE PROPRI I . Costul
unui activ necorporal produs din resurse proprii este cheltuiala suportată de la data la care activul
necorporal întruneşte pentru prima oară criteriile de recunoaştere şi cuprinde toate cheltuielile
care pot fi atribuite sau alocate pe o bază rezonabilă şi consecventă producerii şi pregătirii
activului pentru folosinţa sa.
Costul include: cheltuiala cu materialele şi serviciile folosite sau consumate pentru
producerea activului necorporal; salariile şi alte costuri legate de personalul angajat direct în
producerea activului necorporal; orice cheltuială direct atribuibilă generării activului; cheltuielile
fixe care pot fi alocate pe o bază rezonabilă pentru activ.
Costul producerii unui activ nu include: cheltuielile de regie pentru comercializare,
administrative sau generale, cu excepţia cazului în care aceste cheltuieli pot fi direct atribuite
procesului de pregătire a activului pentru folosinţă ineficienţele identificate în fazele de început
şi în pierderile din exploatarea iniţială, apărute înainte ca un activ să realizeze performanţa
planificată cheltuiala cu pregătirea personalului pentru exploatarea activului.
10

3.2 Recunoașterea unei cheltuieli

Cheltuiala cu un element necorporal trebuie să fie recunoscută direct în contul de profit şi
pierdere atunci când este efectuată, cu excepţia cazului în care:
- face parte din costul unui active necorporal care întruneşte criteriile de recunoaştere;
- elemental este achiziţionat în combinări de întreprinderi de tipul unei achiziţii şi nu poate
fi recunoscut ca un activ necorporal.
Exemple de alte cheltuieli recunoscute la realizare: cheltuielile de constituire, până când
acestea sunt incluse în costul unui element din categoria terenuri şi mijloace fixe, conform IAS
16 „Imobilizări corporale”; cheltuielile cu activităţile de specializare;cheltuielile cu activităţile
promoţionale şi de publicitate; şi che1tuielile cu mutarea şi reorganizarea parţială sau totală a
unei societăţi.
Cheltuielile ulterioare cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea sa trebuie
recunoscute atunci când sunt efectuate, cu excepţia cazului în care: este probabil că această
cheltuială să permită activului să genereze beneficii economice viitoare suplimentare faţă de cele
estimate iniţial; şi această cheltuială poate fi evaluată cu fidelitate şi atribuită activului. Dacă
aceste condiţii sunt întrunite, cheltuielile ulterioare trebuie să fie adăugate la costul activului
necorporal. Cheltuielile ulterioare pentru un activ necorporal sunt recunoscute dacă acestea sunt
necesare pentru a menţine activul la standardul de perforrnanţă stabilit iniţial. Datorită naturii
activului necorporal, în multe cazuri nu este posibil să se determine dacă toate cheltuielile
ulterioare măresc sau menţin beneficiile economice care vor intra în societate prin exploatarea
acestor active. În consecinţă, numai rareori cheltuiala efectuată după recunoaşterea iniţială a unui
activ necorporal achiziţionat sau finalizat din resurse proprii va fi adăugată costul unui activ
necorporal.
3.3 Evaluarea ulterioară a recunoașterii inițiale
Prelucrarea de referință
După contabilizarea sa inițială, o imobilizare necorporală trebuie să fie contabilizată la
costul său, diminuat cu suma amortizărilor și suma pierderilor de valoare.
Cealaltă prelucrare autorizată
După contabilizarea sa inițială, o imobilizare necorporală trebuie să fie contabilizată la
nivelul mărimii sale reevaluate, corespunzătoare valorii sale juste la data reevaluării, diminuată
cu suma amortizărilor ulterioare și suma pierderilor de valoare ulterioare. Pentru reevaluările
efectuate în conformitate cu norma IAS 38, valoarea justă trebuie să fie determinată prin referire
la o piață activă. Reevaluările trebuie să fie efectuate cu o regularitate suficientă, pentru ca
valoarea contabilă să nu difere de o manieră semnificativă de cea care ar fi fost determinată, prin
utilizarea valorii juste la data închiderii.
Cealaltă prelucrare autorizată nu permite:
- reevaluarea imobilizărilor necorporale ce nu au fost în prealabil contabilizate în
categoria activelor
11

- contabilizarea inițială a imobilizărilor necorporale pentru alte valori decât costul lor.
Cealaltă prelucrare autorizată este aplicată după ce un activ a fost inițial contabilizat la
costul său. Totuși, dacp numai o parte a costului unei imobilizări necorporale este contabilizată
în activ, pentru că ea nu a satisfăcut criteriile de contabilizare decât începând cu un moment dat
al procesului, cealaltă prelucrare autorizată poate să fie aplicată la totalitatea activului. De
asemenea, cealaltă prelucrare autorizată poate să fie aplicată la o imobilizare necorporală, primită
ca urmare a unei subvenții publice și contabilizată la o valoare simbolică.
Se întâmplă foarte rar ca, pentru o imobilizare necorporală, să existe caracteristicile
descrise anterior, dar această situație poate să apară. De exemplu, în unele jurisdicții, o piață
activă poate să existe pentru licențe de taxiuri, licențe de pescuit sau cote de producție, ce se
întrerup in mod liber. Totuși, nu există o piață actvă pentru mărci, titluri de ziare, drepturi pentru
ediție muzicală si cinematografică, brevete sau mărci comerciale, pentru că fiecare dintre aceste
active este unic. De asemenea, cu toate că imobilizările necorporale se cumpără și se vând,
contractele se negociază între vânzători individuali si cumpărători, iar tranzacțiile sunt relativ
puțin frecvente. Pentru toate aceste motive, prețul plătit pentru un activ poate să nu furnizeze o
indicație suficientă a valorii juste a unui alt activ. În sfârșit, adesea, prețurile acestor active, nu
sunt puse la dispoziția publicului.
Frecvența reevaluărilor depinde de valabilitatea valorii juste a imobilizărilor necorporale,
care sunt reevaluate. Dacă valoarea justă a unui activ reevaluat diferă în mod semnificativ de
valoarea sa contabilă, este necesară o reevaluare necesară. Unele imobilizări necorporale pot să
cunoască variații importante și volatile ale valorilor juste, ceea ce face necesară o reevaluare
anuală. Pentru imobilizările necorporale a căror valoare justă nu cunoaște decât variații puțin
importante, este necesar să se procedeze la reevaluări la fel de frecvente.
Dacă o imobilizare necorporală este reevaluată, suma amortizărilor la data reevaluării
este:
- fie retratată în funcție de prorata evoluției valorii brute contabile a activului, astfel încât
valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu mărimea sa reevaluată
- fie dedusă din valoarea brută contabilă a activului, iar valoarea netă este retratată pentru
a obține mărimea reevaluată a activului.
Dacă o imobilizare necorporală este reevaluată, toate celelalte active ale categoriei sale
trebuie, de asemenea, să fie reevaluate, cu condiția să existe o piață activă, pentru aceste active.
Dacă o imobilizare necorporală ce aparține unei categorii de imobilizări necorporale
reevaluate nu poate sa fie reevaluată, deoarece nu există o piață activă pentru acest activ,
imobilizarea trebuie să fie contabilizată la costul său, diminuat cu suma amortizărilor ți suma
piederilor de valoare.
Dacă valoarea justă a unei imobilizări necorporale reevaluate nu mai poate sa fie
determinată prin referire la o piață activă, valoarea contabilă a acestui activ trebuie să fie
mărimea sa reevaluată, la data ultimei reevaluări făcute prin referire la o piață activă, diminuată
cu suma amortizărilor si suma pierderilor de valoare ulterioare.
Atunci când valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale este majorată ca urmare a
unei reevaluări, creșterea trebuie să fie creditată în capitaluri proprii la rubrica diferențe din
reevaluare.
Totuși, o reevaluare pozitivă, trebuie să fie contabilizată la venituri, în măsura în care ea
compensează o reevaluare negativă a aceluiași active, anterior contabilizată la cheltuieli.
Atunci când, ca urmare a unei reevaluări valoarea contabilă a unui active scade, această
diminuare trebuie să fie contabilizată la cheltuieli. Totodată, o reevaluare negativă trebuie să fie
12

indirect imputată asupra diferenței din reevaluare corespondente, în măsura în care diminuare nu
depășește mărimea contabilizată la diferențe din reevaluare, în numele aceluiași activ.
3.4 Recuperarea valorii contabile – pierderi din depreciere

Pentru a determina dacă un activ necorporal este depreciat, o întreprindere aplică IAS 36,
Deprecierea activelor . Acest standard explică modul în care o întreprindere revizuieşte valoarea
contabilă a activelor sale, cum determină valoarea recuperabilă a unui activ, precum şi momentul
în care recunoaşte sau reia o pierdere din depreciere.
Conform IAS 22 (revizuit 1998), Combinări de întreprinderi, dacă are loc o pierdere din
depreciere înainte de sfârşitul primului exerciţiu financiar care a început după momentul
achiziţiei unui activ necorporal, cu ocazia unei combinări de întreprinderi reprezentată de o
achiziţie, atunci pierderea din depreciere este recunoscută ca ajustare atât la valoarea desemnată
activului necorporal, cât şi la fondul comercial (fondul comercial negativ) recunoscut la data
achiziţiei. Oricum, dacă pierderea din depreciere este corelată cu nişte evenimente specifice sau
schimbări de circumstanţe care au avut loc după data achiziţiei, atunci pierderea din depreciere
este recunoscută conform IAS 36 şi nu ca o ajustare la valoarea desemnată fondului comercial
(fondului comercial negativ) recunoscut la data achiziţiei.
În completare la următoarele solicitări incluse în IAS 36, Deprecierea activelor , o
întreprindere trebuie să estimeze valoarea recuperabilă a următoarelor active necorporale cel
puţin la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, chiar dacă nu este nici o indicaţie că activul
depreciat este:
a) un activ necorporal care nu este încă disponibil pentru utilizare;
b) un activ necorporal care este amortizat pe o perioadă care depăşeşte douăzeci de ani de
la data de când activul este disponibil pentru utilizare.
Valoarea recuperabilă trebuie determinată pe baza IAS 36 şi pierderea din depreciere
trebuie recunoscută în consecinţă.
Abilitatea unui activ necorporal de a genera beneficii economice viitoare suficiente
pentru a recupera costul său este, de obicei, subiectul unei mari nesiguranţa până când activul
este disponibil pentru utilizare. În consecinţă, acest standard solicită ca o întreprindere să testeze,
cel puţin anual, valoarea contabilă a unui activ necorporal care nu este încă disponibil pentru
utilizare în vederea estimării apariţiei unei deprecieri.
Câteodată este dificil să identifici dacă un activ necorporal poate fi depreciat din cauză
că nu este necesară vreo dovadă evidentă a uzurii morale. Această dificultate apare în special
dacă activul are o durată de viaţă utilă lungă. Ca o consecinţă, acest standard solicită, ca un
minim, un calcul anual al valorii recuperabile a unui activ necorporal dacă durata de viaţă utilă
depăşeşte douăzeci de ani de la data la care devine disponibil pentru utilizare.
Testarea anuală a deprecierii unui activ necorporal este cerută ori de câte ori durata totală
de viaţă utilă estimată la momentul curent depăşeşte douăzeci de ani de la momentul in care
activul a devenit disponibil pentru utilizare. În consecinţă, dacă durata, de viaţă utilă a unui activ
necorporal a fost evaluată iniţial la mai puţin de douăzeci de ani, dar durata de viaţă utilă este
prelungită de cheltuielile ulterioare la mai mult de douăzeci de ani de când activul a devenit
disponibil pentru utilizare, o întreprindere aplică testul, de depreciere solicitat prin paragraful
99(b): „un activ necorporal care este amortizat pe o perioadă care depăşeşte douăzeci de ani de
13

la data de când activul este disponibil pentru utilizare” şi, de asemenea, face prezentarea
solicitată prin paragraful 111(a): „dacă un activ necorporal este amortizat în mai mult de 20 de
ani, motivul pentru care este respinsă prezumţia că durata de viaţă utilă a unui activ necorporal
nu va depăşi 20 de ani de la data la care devine disponibil. În prezenta rea acestor motive,
întreprinderea va descrie factorii care au jucat un rol semnificativ în determinarea duratei de
viaţă utilă a activului”.
3.5 Retrageri din uz si cedări

Conform IAS 38, un activ necorporal trebuie să fie eliminat din contabilitate (eliminat din
bilanţ) la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din
utilizarea şi cedarea sa ulterioară.
Câştigurile sau pierderile provenite din casarea sau cedarea unui activ necorporal trebuie
să fie determinate ca diferenţă dintre încasările nete aferente cedării şl valoarea contabilă a
activului şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de profit şi pierdere.
Dacă un activ necorporal este schimbat cu un activ similar în circumstanţele descrise în
paragraful 35: „Un activ necorporal poate fi achiziţionat în schimbul unui activ similar care are
o folosinţă similară în aceeaşi categorie de activitate şi care are o valoare justă similară. Un
activ necorporal poate fi, de asemenea, vândut în schimbul unei contribuţii Ia capitalul social al
unui activ similar. În ambele cazuri, de vreme ce procesul de însuşire a câştigurilor este
incomplet, nici un câştig sau pierdere nu este recunoscut(ă) în tranzacţie. În loc, costul noului
activ ‚este valoarea contabilă a activului cedat. Oricum, valoarea justă a activului primit poate
furniza dovada unor pierderi din deprecieri în activul cedat. În aceste împrejurări, o pierdere
din depreciere este recunoscută pentru activul cedat, iar valoarea contabilă, după depreciere ,
este transferată noului activ”, costul activului achiziţionat este egal cu valoarea contabilă a
activului cedat şi nu rezultă nici un câştig sau pierdere.
Un activ necorporal care este retras din folosinţa activă şi deţinut în vederea cedării este
menţinut la valoarea sa contabilă de la data la care activul este retras din folosinţa activă. Cel
puţin la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, o întreprindere testează activul pentru depreciere,
conform IAS 36, Deprecierea activelor, şi recunoaşte orice pierdere din depreciere în
concordanţă.
Cap. IV Contabilitatea imobilizărilor necorporale

4.1. Evidenţa contabilă a imobilizărilor necorporale
Contabilitatea imobilizărilor necorporale se ţine prin conturile grupei 20 din planul
general de conturi, grupă ce poartă numele de „Imobilizări necorporale”. Principalele conturi de
imobilizari necorporale cuprinse în cadrul grupei 20 sunt:
201 „ Cheltuieli de constituire”
203 „ Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare”
205 „ Concesiuni, brevete, licenţe şi alte drepturi şi valori similare”
207 „ Fond comercial”
14

208 „ Alte imobilizări necorporale”
Contul 201 „ Cheltuieli de constituire ”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de înfiinţarea sau
dezvoltarea unităţii patrimoniale (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli
privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei, de
publicitate şi alte cheltuieli de această natură legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii unităţii
patrimoniale).
Contul 201 „Cheltuieli de constituire” este un cont de activ.
În debitul contului 201 „ Cheltuieli de constituire” se înregistrează:
- cheltuieli ocazionate de înfiinţarea societăţii comerciale (512,531, 404).
In creditul contului 201 „ Cheltuieli de constituire” se înregistrează:
- cheltuielile de constituire amortizate integral (280).
Soldul contului poate fi debitor și reprezintă valoar ea cheltuielilor de constituire existente.
Monografie
1) achitarea cheltuielilor de constituire prin bancă
201 Cheltuieli de constituire = 512 Conturi curente la bănci
2) achitarea cheltuielilor de constituire prin numerar
201 Cheltuieli de constituire = 5311 Casa
3) scoaterea din activul patrimonial a cheltuielilor de constituire amortizate integral
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire = 201 Cheltuieli de constituire
Contul 203 „ Cheltuieli de cercetare - dezvoltare ”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare
înregistr ate în contul imobilizărilor necorporale.
Contul 203 „Cheltuieli de cercetare - dezvoltare” este un cont de activ.
In debitul contului 203 „Cheltuieli de cercetare - dezvoltare” se înregistrează:
- lucrările şi proiectele de cercetare şi dezvoltare efectuate pe cont propriu sau
achiziţionate de la terţi (230, 404, 721 ).
In creditul contului 203 „Cheltuieli de cercetare - dezvoltare” se înregistrează:
- valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare - dezvoltare cedate (672);
- cheltuielile de cercetare - dezvoltare amortizate integral, precum şi cheltuielile
de cercetare - dezvoltare aferente brevetelor sau licenţelor ( 280, 205 ).
Soldul contului reprezintă valoarea cheltuielilor de cercetare - dezvoltare existente.
Monografie
1) serviciile prestate de terți în cadrul lucrărilor de cercetare - dezvoltare
203 Cheltuieli de cercetare - dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizări
2) recepîionări de lucrări și proiecte de cercetare - dezvoltare realizate cu forțe proprii
203 Cheltuieli de cercetare - dezvoltare = 721 Venituri din producția de imobilizări necorporale
3) scoaterea din folosința a cheltuielilor de cercetare - dezvoltare amortizate integral
2803 Amortizarea cheltuielilor de cercetare - dezvoltare = 203 Cheltuieli de cercetare -dezvoltare
15

ontul 205 „Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare ”

C
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa concesiunilor, brevetelor, licenţelor, know -
how- urilor, mărcilor de fabrică şi de comerţ şi altor drepturi şi valori similare aportate,
achiziţionate sau dobândite pe alte căi.
Contul 205 „ Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare” este un cont de activ.
In debitul contul 205 „Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare” se
înregistrează :
- brevetele, licenţele şi alte valori similare achiziţionate, realizate pe cont propriu,
aportul în natură, precum şi cele primite cu titlu gratuit ( 108, 131, 203, 230, 404, 456, 271 );
- valoarea concesiunilor preluate ( 167).
În creditul contului 205 „Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare” se
înregistrează:
- concesiuni, brevete, licenţe alte drepturi şi valori similare amortizate integral,
valoarea neamortizată la cedarea imobilizării ( 280, 672);
- valoarea brevetelor şi altor drepturi şi valori similare retrase de întreprinzătorul
individual sau de asociaţi ( 108,456);
- valoarea bunurilor preluate în concesiune conform contractelor restituite (167).
Soldul contului reprezintă concesiunile, brevetele şi alte drepturi şi valori similare
existente.
Monografie
1) aducerea ca aport a concesiunilor, brevetelor și altor drepturi și valori similare de către
acționari sau asociați
205 Concesiuni, brevete și alte drepturi = 456 Decontări cu asociații privind capitalul
și valori similare
2) aducerea ca aport la capital a concesiunilor, brevetelor și altor drepturi și valori similare de
către întreprinzătorul individual
205 Concesiuni, brevete și alte drepturi = 108 Contul întreprinzătorului individual
și valori similare
3) scoaterea din activul patrimonial a concesiunilor, brevetelor și altor drepturi și valori similare
amortizate integral
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor = 205 Concesiuni, brevete și alte drepturi
și altor drepturi și valori similare și valori similare
4) scoaterea din activul patrimonial a concesiunilor, brevetelor și altor drepturi și valori similare
neamortizate integral, inclusiv prin vânzare
6583 Cheltuieli privind activele cedate = 205 Concesiuni, brevete și alte drepturi și valori
similare
Contul 207„ Fond comercial ”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa fondului de comerţ care nu figurează în cadrul
celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concură la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului
activităţii unităţii cum sunt: clientela, vadul, debuşeele, reputaţia şi alte elemente necorporale.
Fondul comercial se determină ca diferenţă între valoarea de aport sau costul de achiziţie, după
caz, şi valoarea activului net al acestuia.
16

Contul 207 „ Fond comercial” este un cont de activ,

În debitul contului 207 „ Fond comercial” se înregistrează:
- valoarea fondului comercial achiziţionat, precum şi a celui aportat la capitalul
societăţii (404, 456).
În creditul contului 207 „Fond comercial” se înregistrează: valoarea fondului comercial
cedat care nu a fost amortizat (672);
- valoarea fondului comercial amortizat integral (280).
Soldul contului poate fi debitor și reprezintă valoarea fondului comercial existent.
Monografie
1) achiziționarea fondului comercial
207 Fondul comercial = 404 Furnizori de imobilizări
2) aducerea ca aport la capitalul social a fondului comercial de către asociați sau acționari
207 Fondul comercial = 256 Decontări cu asociații privind capitalul
3) scoaterea din activul societății a fondului comercial amortizat integral, ca urmare a vânzării
imobilizării corporale sau a demolării ei
2807 Amortizarea fondului comercial = 207 Fondul comercial
4) cedarea fondului comercial, nesupus amortizării sau amortizat parțial
6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operații de capital = 207 Fondul comercial
Contul 208 „ Alte imobilizări necorporale”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa programelor informatice create de unitate sau
achiziţionate de la terţi, precum şi a altor imobilizări necorporale.
Contul 208 „ Alte imobilizări necorporale” este un cont de activ.
În debitul contului 208 „ Alte imobilizări necorporale” se înregistrează:
- valoarea altor imobilizări necorporale achiziţionate, realizate pe cont propriu
reprezentând aportul întreprinzătorului individual şi al asociaţilor la capitalul societăţii (108, 230,
404, 456, 721).
În creditul contului 208 „ Alte imobilizări necorporale” se înregistrează;
- valoarea altor imobilizări necorporale cedate sau scoase din activ (280, 672);
- valoarea altor imobilizări necorporale retrase (108, 456).
- valoarea altor imobilizări necorporale existente.
Soldul contului reprezintă valoarea altor imobilizări necorporale.
Monografie
1) aducerea ca aport la capital de către întreprinzătorul individual a altor imobilizări necorporale
208 Alte imobilizări necorporale = 108 Contul întreprinzătorului individual
2) achiziționarea de alte imo bilizări necorporale de la furnizori
208 Alte imobilizări necorporale = 404 Furnizori de imobilizări
3) valoarea altor imobilizări necorporale amortizate complet, cedate sau scoase din activ
2808 Amortizarea altor imobilizări = 208 Alte imobilizări necorporale
Contul 290 „ Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale ”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor
necorporale.
Contul 290 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” este un cont de
pasiv.
17

În creditul contului 290 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” se

înregistrează :
- sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea provizioanelor pentru
deprecierea imobilizărilor necorporale (681, 687).
În debitul contului 290 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” se
înregistrează :
- sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor necorporale (781, 787).
Soldul contului reprezintă valoarea provizioanelor aferente imobilizărilor necorporale.
Monografie
a) constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru = 290 Provizioane pentru deprecierea
deprecierea imobilizarilor necorporale imobilizărilor
b) anularea si diminuarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
290 Provizioane pentru deprecierea = 7813 Venituri din exploatare privind provizioanele pentru
imobilizărilor deprecierea imobilizărilor
Contul 230 „ Imobilizări necorporale în curs”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor necorporale în curs.
Contul 230 „ Imobilizări necorporale în curs” este un cont de activ.
În debitul contului 230 „Imobilizări necorporale în curs” se înregistrează;
- valoarea imobilizărilor necorporale facturate de furnizori ( 404);
- avansurile acordate furnizorilor de imobilizari (512 );
- valoarea imobilizărilor necorporale în curs, realizate pentru nevoi proprii (721)
- imobilizări necorporale în curs, aportate de asociaţi la capitalul social (456).
In creditul contului 230 „Imobilizări necorporale în curs” se înregistrează:
- valoarea imobilizărilor necorporale în curs, recepţionate (203, 205, 208);
- valoarea avansurilor decontate furnizorilor (404).
Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale în curs.
Monografie
1) costul de achiziție a unor proiecte sau alte lucrări facturate de furnizori
230 Imobilizări necorporale în curs = 404 Furnizori de imobilizări necorporale
2) avansuri acordate furnizorilor sau plătite integral
230 Imobilizări necorporale în curs = 512 Conturi curente la bănci
3) lucrări executate în regie proprie
230 Imobilizări necorporale în curs = 721 Venituri din producția de imobilizări necorporale
4) valoarea avansurilor decontate furnizorilor
404 Furnizori de imobilizări = 230 Imobilizări necorporale în curs
4.2. Deprecierea imobilizărilor necorporale

Imobilizările necorporale ca de altfel toate imobilizările sunt supuse unui proces de
depreciere prin care îşi pierd în timp, treptat, din valoarea de utilitate şi din potenţialul lor
economic.
18

După cum se manifesta se cunosc două tipuri de deprecieri:

a) deprecieri ireversibile ce au loc ca urmare a uzu rii fizice şi morale a imobilizărilor
necorporale şi corporale. Pentru aceste deprecieri există posibilitatea determinării mărimii valorii
care se depreciază în timp, prin procedee şi sisteme de amortizare.
b) deprecieri reversibile ce constau în posibilitatea ca în perioada viitoare activele
imobilizate necorporale să cunoască o scădere a valorii lor de utilitate şi prin aceasta, preţul lor
de piaţă să fie inferior valorii lor de intrare. Astfel de depreciere se constată la sfârşitul
exerciţiului cu ocazia inventarierii.
Întrucât deprecierile reversibile sunt probabile, deci nu sunt certe, efectul lor este preluat
în calculele de gestiune, prin sistemul provizioanelor.
4.3. Amortizarea imo bilizărilor necorporale

Conform IAS 38, amortizarea imobilizărilor necorporale se calculează pe durată normală
de funcţionare utilizând metoda amortizării liniare. Astfel, cheltuielile de constituire şi
cheltuielile de cercetare - dezvoltare se amortizează într -o perioadă de cel mult cinci ani.
Brevetele, licenţele, Know-how-ul, mărcile de fabrică, comerţ şi servicii şi alte drepturi de
proprietate industrială şi comercială similare subscrise sau achiziţionate pe alte căi, deci nu din
producţie proprie, se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către societatea
comercială care le deţine.
Programele informatice create de societatea comercială sau achiziţionate de la terţi se
amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani.
Pentru activele necorporale, amortizarea calculată prin metoda liniară se include în
cheltuielile de exploatare, fiind deductibilă numai dacă este o cheltuială aferentă realizării
profitului.
1. DURATA DE AMORTIZARE

Valoarea amortizabilă a unei imobilizări necorporale trebuie să fie repartizată, în mod
sistematic, tinând cont de cea mai bună estimare a duratei sale de utilitate. Există o prezumție ce
poate fi combatută, conform căreia durata de utilitate a unei imobilizări necorporale să nu
depașească douăzeci de ani, începând cu data la care activul va fi gata să fie pus în serviciu.
Amortizarea trebuie să demareze atunci când activul este gata să fie pus în serviciu.
Deoarece avantajele economice viitoare ale unei imobilizări necorporale sunt consumate
pe parcursul anilor, valoarea contabilă a activului este diminuată, pentru a reflecta acest consum.
Pentru aceasta, costul sau mărimea reevaluată a activului, din care s-a scăzut valoarea reziduală,
se repartizează la cheltuieli în mod sistematic, pe toată durata de utilitate a activului. Indiferent
că a avut loc sau nu o creștere, o amortizare este contabilizată la valoarea justă sau la valoarea
recuperabilă a activului. Pentru a determina durata de utilitate a unei imobilizări necorporale,
trebuie să se ia în considerație mai mulți factori, și în special:
~ utilizarea așteptată a activului, de către întreprindere, și faptul ca acest activ să poată
sau nu să fie gestionat, în mod eficace, de o echipă de conducere;
~ ciclurile de viața caracteristice activului și informațiile publice ce vizează estimarea
duratelor de utilitate ale tipurilor similare de active, ce sunt utilizate în mod similar;
~ uzura morală tehnică, tehnologică etc.;
~ stabilitatea sectorului de activitate în care activul este utilizat și evoluția cererii pentru
produsele sau serviciile generate de active;
19

~ acțiunile așteptate ale concurenților sau ale concurenților potențiali;

~ nivelul cheltuielilor de menținere ce urmează a fi efectuate, pentru obținerea avantajelor
economice așteptate ale activului și capacitatea și intenția întreprinderii de a atinge un astfel de
nivel;
~ durata controlului privind activul și limitările juridice, pentru utilizarea sa, precum
datele de expirare a contractelor de locație implicate;
~ faptul ca duata de utilitate a activului să depindă sau nu de durata de utilitate a altor
active ale întreprinderii.
Ținând cont de rapiditatea evoluției tehnologice constatate, produsele program și un
număr mare de alte imobilizări necorporale sunt subiecte ale uzurii morale tehnologice. Ca atare,
este probabil ca durata de utilitate să fie scurtă.
Ca regulă generală, cu cât durata e utilitate a unei imobilizări necorporale crește, cu atât
estimările duratei de utilitate a unei imobilizări necorporale sunt mai puțin fiabile. Norma IAS 38
adoptă o prezumție care poate fi respinsă, conform căreia este puțin probabil ca durata de utilitate
a imobilizărilor necorporale să depășească douăzeci de ani.
În cazuri rare, pot să existe elemente probante și convingătoare care să indice că durata de
utilitate a unei imobilizări necorporale va fi mai mare de 20 de ani. În aceste cazuri, prezumția
conform căreia durata de utilitate nu depășește, în general, douăzeci de ani este respinsă și
întreprinderea:
~ amortizează imobilizarea necorporală pe durata de utilitate cu cea mai bună estimare;
~ estimează valoarea recuperabilă a imobilizării necorporale cel puțin o dată pe an, pentru
a se identifica orice pierdere de valoare;
~ indică motivele pentru care prezumția este respinsă, cât și factorul/factorii ce a(au) jucat
un rol important în determinarea duratei de utilitate a activului.
EXEMPLU. O întreprindere a cumpărat un drept exclusiv de producție de energie

hidraulică, pentru o durată de 60 de ani. Costul de producție al energiei hidraulice este net
inferior costului de producție de energie, ce pleaca de la sursele de înlocuire. Se așteaptă ca
regiunea geografică situată în apropierea centralei să solicite o cantitate importantă de energie,
timp de minimum 60 de ani.
Întreprinderea amortizează dreptul său de producție de energie pe 60 de ani, exceptând
situația în care există elemente probante ce indică faptul că durata de utilitate va fi mai scurtă.
În măsura în care controlul avantajelor economice viitoare ale unei imobilizări
necorporale este exercitat grație drepturilor acordate pentru o perioadă determinată, durata de
utilitate a imobilizării necorporale nu trebuie să depășească durata drepturilor, exceptând:
- situația în care aceste drepturi sunt reînnoibile
- situația în care reînnoirea lor este aproape sigură.
Factorii conjuctiv economici și juridici pot să influențeze durata de utilitate a unei
imobilizări necorporale: factorii economici determină perioada în cursul căruia avantajele
economice viitoare vor fi obținute; factorii juridici pot să restrângă perioada pentru care
întreprinderea controlează accesul la aceste avantaje. Durata de utilitate este cea mai scurta dintre
perioadele determinate de acești factori.
Între altele, următorii factori arată ca reînnoirea unui drept este aproape sigură:
a) valoarea justă a imobilizării necorporale nu se diminuează în timp decât dacă data
expirării inițiale se apropie sau ea nu se diminuează în proporții superioare costului de reînnoire
a dreptului implicat;
20

b) există elemente probante (care por fi bazate pe experiența trecută) ce arată că drepturile
vor fi reînnoite;
c) există elemente probante ce indică faptul că vor fi satisfăcute condițiile cerute pentru
obținerea reînnoirii dreptului.
2. MODUL DE AMORTIZARE

Conform IAS 38, modul de amortizare utilizat trebuie să traducă ritmul de consumare de
către întreprindere a avantajelor economice ale activului. Dacă acest ritm nu poate să fie
determinat în mod fiabil, trebuie să fie aplicată metoda lineară. Cheltuielile privind amortizările
trebuie să fie contabilizate în contul de profit și pierdere (la cheltuieli), exceptând situația în care
o altă normă contabilă internațională permite sau impune încorporarea lor în valoarea contabilă a
unui alt activ.
Pentru repartizarea de o manieră sistematică a mărimii amortizabile a unui activ pe durata
sa de utilitate, pot fi utilizate diferite moduri. Metoda de amortizare este aleasă pe baza ritmului
așteptat de consumare a avantajelor economice ale activului; ea este aplicată in mod coerent și
permanent, de la un exercițiu la altul, exceptând situația în care ritmul așteptat de consumare a
avantajelor economice de obținut din activ se schimbă. Nu ar exista decât rar, eventual niciodată,
elemente probate care să justifice o metodă de amortizare a imobilizărilor necorporale ce ar
conduce la o sumă a amortizărilor mai mică decât cea care ar fi obținută prin metoda lineară.
În general, amortizarea este contabilizată la cheltuieli. Totuși, avantajele economice
generate de un activ sunt uneori integrate de către întreprindere în producția altor active, în loc să
constituie o cheltuială. În aceste cazuri, cheltuielile privind amortizările fac parte integrantă din
costul celuilalt active si ele sunt încorporate în valoarea sa contabilă. De exemplu, amortizarea
imobilizărilor necorporale utilizate într -un procedeu de producție este încorporat în valoarea
contabilă a stocurilor.
3. VALOAREA REZIDUALĂ
Valoarea reziduală a unei imobilizări necorporale trebuie să fie socotită nulă, exceptând:
a) situația în care un terț s -a angajat să răscumpere activul la sfârșitul duratei sale de
utilitate;
b) situația în care există o piață activă pentru acest activ și:
- valoarea reziduală poate să fie determinată prin referire la această piață;
- dacă este probabil ca o astfel de piață să existe la sfârșitul duratei de utilitate a
activului.
Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale.
O valoare reziduală diferită de zero implică faptul ca întreprinderea să conteze asupra cedării
imobilizării necorporale, înainte de sfârșitul duratei sale de viață economică.
Dacă se adoptă prelucrarea de referință, valoarea reziduală este estimată cu ajutorul
prețului ce prevalează la data achiziției activului, pentru vânzarea unui activ similar care a ajuns
la sfârșitul duratei sale de utilitate estimată și care a fost exploatat în condiții similare celor în
care activul va fi utilizat. Valoarea reziduală nu este majorată ulterior de variațiile prețurilor sau
ale valorii. Dacă se adoptă cealaltă prelucrare autorizată se procedează la o nouă estimare a
valorii reziduale, la data fiecărei reevaluări a activului, utilizând prețurile ce revalează la această
dată.
21

4. REEXAMINAREA DURATEI DE AMORTIZARE ȘI A MODULUI DE AMORTIZARE

Durata de amortizare și modul de amortizare trebuie să fie reexaminate cel puțin la
închiderea fiecărui exercițiu. Dacă durata de utilitate așteptată a activului este sensibil diferită de
estimările anterioare, durata de amortizare trebuie să fie modificată în consecință. Dacă ritmul
așteptat al avantajelor economice ale activului a cunoscut o schimbare semnificativă, modul de
amortizare trebuie să fie modificat pentru a reflecta noul ritm. Aceste schimbări trebuie să fie
contabilizate ca schimbări de estimare contabilă, conform normei IAS 8, prin ajustarea
cheltuielilor privind amortizările exercițiului curent și ale exercițiilor viitoare.
În cursul duratei de viață a unei imobilizări necorporale, se poate constata că estimarea
duratei sale de utilitate este inadecvată. Durata de utilitate poate să fie prelungită, de exemplu,
printr-o cheltuială ulterioară care ameliorează nivelul de performanță a activului dincolo de
performanță definit inițial. De asemenea, contabilizarea unei pierderi de valoare poate să indice
că durata de amortizare trebuie să fie modificată.
Pe parcursul timpului, ritmul avantajelor economice viitoare, pe care întreprinderea se
așteaptă să le obțină, de la o imobilizare necorporală, poate să se schimbe. Poate să se constate,
de exmplu, că modul de amortizare degresiv este mai adecvat decât cel linear. De asemenea, este
posibil ca utilizarea drepturilor reprezentate de o licență să fie diferită, în așteptarea unei decizii
care să vizeze alte componente ale planului de activitate. În acest caz, avantajele economice ce
decurg din active pot să nu fie obținute decât în cursul exercițiilor ulterioare.
4.4. Prezentarea informaţiilor privind imobilizările necorporale în cadrul

situațiilor financiare
 Dispoziții generale
Pentru fiecare categorie de imobilizări necorporale, situațiile financiare trebuie să
furnizeze următoarele informații, prin efectuarea unei distincții între imobilizările necorporale
generate intern și celelalte imobilizări necorporale:
a) duratele de utilitate sau normele de amortizare utilizate;
b) modurile de amortizare utilizate;
c) valoarea brută contabilă și suma amortizărilor (grupată cu suma pierderilor de valoare),
la deschiderea și la închiderea exercițiului;
d) postul contului de profit și pierdere în care sunt incluse cheltuielile privind amortizările
imobilizărilor necorporale;
e) o comparație între valorile contabile la deschiderea și la închiderea exercițiului, în care să
apară: - intrările de imobilizări necorporale, prin indicarea separată a celor generate intern și a
celor ce rezultă din grupările de întreprinderi;
- scoaterile din funcțiune și celelate ieșiri;
- creșterile sau diminuările în cursul exercițiului ce rezultă din reevaluări și pierderi de
valoare contabilizate sau reluate direct, la capitaluri proprii, conform normei IAS 36
„Deprecierea activelor”;
- pierderile de valoare contabilizate în contul de profir și pierdere (creșteri de pierderi), în
cursul exercițiului, conform normei IAS 36;
- pierderile de valoare reluate în contul de profit și pierdere (diminuare de pierdere), în
cursul exercițiului, conform normei IAS 36;
22

- amortizările contabilizate în cursul exercițiului;

- diferențele de curs nete, ce rezultă din conversiunea situațiilor financiare unei unități
străine;
- celelalte variații ale valorii contabile, în cursul exercițiului.
Informațiile comparative nu sunt impuse.
O categorie de imobilizări necorporale este o grupă de active de natură și de utilizare
similare în cadrul activității unei întreprinderi. Exemple de categorii de imobilizări necorporale:
a) mărcile;
b) titlurile de ziare și de reviste;
c) produsele program;
d) licențele;
e) drepturile de reproducere, brevete și alte drepturi de proprietate industriale, drepturi de
serviciu și de exploatare;
f) rețete, formule, modele, schițe și prototipuri;
g) imobilizările necorporale în curs de dezvoltare.
O întreprindere furnizează, în conformitate cu norma IAS 36, informații privind
imobilizările necorporale ce s-au depreciat.
O întreprindere indică natura și incidența unei schimbări de estimare contabilăce are un
impact semnificativ asupra exercițiului sau de la care se așteaptă să aibă un impact semnificativ
asupra exercițiilor ulterioare, în conformitate cu norma IAS 8. Această informare trebuie să fie
furnizată ca urmare a schimbării:
- duratei de amortizare;
- modului de amortizare;
- valorilor reziduale.
De asemenea, situațiile financiare trebuie să indice:
a) dacă o imobilizare necorporală este amortizată, dincolo de douăzeci de ani, motivele
pentru care este respinsă prezumția conform căreia durata de utilitate a unei imobilizări
necorporale nu depășește douăzeci de ani, începând de la data la care activul este pus în serviciu;
prin indicarea acestor motive, întreprinderea trebuie să descrie factorul ce a jucat un rol
important în determinarea duratei de utilitate a activului;
b) o descriere a oricărei imobilizări necorporale semnificative pentru situațiile financiare
ale întreprinderii, luate în ansamblul lor, cât și valoarea sa contabilă și durata sa ramasă de
amortizare;
c) pentru imobilizările necoporale achiziționate ca urmare a unei subvenții publice și
contabilizate inițial la valoarea lor justă: - valoarea lor justă contabilizată inițial pentru aceste
active;
- valoarea lor contabilă;
- dacă ele sunt contabilizate, pentru evaluarea lor
posterioară, conform prelucrării de referință sau conform celeilalte prelucrări autorizate;
d) existența și valorile contabile ale imobilizărilor necorporale a căror proprietate este
supusă restricțiilor și valorile contabile ale imobilizărilor necorporale, date drept garanție pentru
datorii.
e) mărimea angajamentelor pentru achiziționarea de imobilizări necorporale.
23

 Imobilizarile necorporale contabilizate conform celeilalte prelucrări

autorizate
Dacă imobilizările necorporale sunt contabilizate la nivelul mărimii lor reevaluate,
următoarele informații trebuie să fie furnizate:
a) pe categorii de imobilizări necorporale;
- data la care a fost efectuată reevaluarea;
- valoarea contabilă a imobilizărilor nocorporale reevaluate;
- valoarea contabilă care ar fi fost înscrisă în situațiile financiare, dacă imobilizările
necorporale reevaluate ar fi fost contabilizate conform prelucrării de refrință expuse in paragraful
„ Evaluarea ulterioară a recunoașterii inițiale”
b) mărimea diferenței din reevaluare ce raportează la imobilizările necorporale la deschiderea
și la închiderea exercițiului, prin indicarea schimbărilor survenite în cursul exercițiului și orice
restricție relativă la distribuirea acestui sold, acționarilor.
 Cheltuielile de cercetare și de dezvoltare

Situațiile financiare trebuie să indice mărimea globală a cheltuielilor de cercetare și de
dezvoltare, contabilizate la cheltuielile exercițiului.
Cheltuielile de cercetare și de dezvoltare cuprind toate cheltuielile direct atribuibile
activităților de cercetare sau de dezvoltare sau care pot să fie afectate acestor activități pe o bază
rațională, coerentă și permanentă.
 Alte informații
O întreprindere este încurajată, dar nu obligată, să furnizeze următoarele informații:
a) o descriere a oricărei imobilizări necorporale integral amortizate, care mai este și
utilizată.
b) o descriere succintă a imobilizărilor necorporale importante, controlate de
întreprindere, dar necontabilizate ca active, deoarece ele nu răspund criteriilor de contabilizare
ale normei IAS 38 sau pentru că ele au fost deja achiziționate sau generate, inaintea intrării în
vigoare a prezentei norme.
24

Cap. V Studiu de caz privind imobilizările

necorporale la S.C. Meva S.A
PREZENTAREA SOCIETĂȚII
S.C. MEVA S.A. are sediul principal în județul Galați.
Este o societate comercială pe acţiuni, deţinute de acţionari privaţi, înregistrată la
Registrul Comerţului cu nr. J/ 17/ 135/ 1991. Acţionarul majoritar este compania americană
TRINITY INDUSTRIES INC. COMPANY, TEXAS care deţine 60% din acţiuni.
DOMENIUL DE ACTIVITATE
În prezent, întreprinder ea dispune de două unităţi de producţie pentru fabricarea
vagoanelor pentru transportat mărfuri cu suprafeţele de 10.000 mp, respectiv 15.000 mp, fiecare
unitate având capacitatea de fabricaţie a produsului finit.
Societatea MEVA SA Galați poate executa şi livra următoarele:
- vagoane marfă de uz general;
- vagoane marfă pentru transportat cărbune, cereale;
- vagoane platformă,
- vagoane cisternă pentru transportat produse petroliere grele şi uşoare;
- vagoane specializate pentru transportat produse purverulente cu descărcare pneumatică;
- modernizări de vagoane din gama de mai sus;
- containere specializate;
- recipienţi statici de diferite forme şi capacităţi;
- piese de schimb pentru vagoane marfă.
De asemenea MEVA SA oferă servicii de reparaţii vagoane (reparaţii periodice, reparaţii
generale, reparaţii capitale).
MONOGRAFIE PRIVIND OPERAŢIILE DIN CURSUL LUNII DECEMBRIE
În cursul lunii decembrie se efectuează următoarele operaţii privind imobilizările

necorporale:
1) În data de 03.12 se achiziţionează conform facturii nr. 34 o lucrare de cercetare-
dezvoltare în sumă totala de 15.946 lei:
% = 404 15.946
13.400 203
2.546 4426
2) În data de 05.12 se achiziţionează un magazin conform facturii nr. 37, valoarea

achiziţiei fiind de 83.300 inclusiv TVA, iar 20.000 reprezintă fond comercial.
% = 404 83.300
50.000 2121
20.000 207
13.300 4426
3) Se achiziţionează pe 09.12 un program informatic în valoare de 2.300, TVA 19%,

conform facturii nr.58 .
25

% = 404 2.737
2.300 208
437 4426
4) În data de 10 a lunii se înregistrează un studiu de cercetare-dezvoltare obţinut cu forţe

proprii în valoare de 2.300
2.300 203 = 721 2.300
5) În data de 11.12 se plăteşte furnizorul în sumă de 15.946 conform ordinului de plată

nr. 43
15.946 404 = 512 15.946
6) În data de 12 se înregistrează obţinerea cu forţe proprii a unui program informatic în

valoare de 1.150
1.150 208 = 721 1.150
7) Se vinde programul creat de unitate in data de 16.12 la un preț de 1.500 plus TVA
19%:
a) vânzarea propriu-zisă
1.785 461 = %
7583 1.500
4427 285
b) scoaterea din gestiune a programului informatic
1.150 6583 = 208 1.150
8) Se înregistrează îmbunătăţirea lucrării de cercetare-dezvoltare şi trecerea acesteia la

brevete:
2.737 205 = %
203 2.300
721 437
9) Conform facturii nr. 243 din data de 26.12 se vinde un brevet în valoare de 3.000 plus
TVA 19%, amortizarea până la data vânzării fiind de 500 lei
a) vânzarea:
3.570 461 = %
7583 3.000
4427 570
b) scoaterea din gestiune a brevetului
% = 205 2.300
1.800 6583
500 2805
10) Se achiziţionează o licenţă pentru un program informatic conform facturii nr. 279 din
27.12 în valoare totală de 952 lei:
% = 404 952
800 205
26

152 4426
11) Pe 29.12 se plăteşte furnizorul de la operaţia precedentă conform ordinului de plată

nr. 234:
952 404 = 512 952
12) Pe data de 30.12 are loc concesionarea unei clădiri pe baza contractului de
concesiune nr. 12:
24.000 205 = 167 24.000
13) La sfârşitul lunii se închid conturile de TVA şi cele de venituri şi cheltuieli şi se

înregistrează şi amortizarea imobilizărilor necor porale:
a) înregistrarea amortizării aferente imobilizărilor necorporale
700 680 = 280 700
b) închiderea conturilor de TVA:
% = 4426 16.435
855 4427
15.580 4424
c) închiderea conturilor de venituri și cheltuieli
% = 121 8.387
3.887 721
4.500 7583
3.650 121 = %
6583 2.950
680 700
27

Concluzii
O imobilizare necor porală e un activ nemonetar identificabil, fără substanţă fizică, deţinut
în scopul utilizării în producţia sau furnizarea de bunuri sau servicii, în scopul închiderii sau în
scopuri administrative.
Un activ necorporal poate fi recunoscut doar dacă:
 este controlat de unitate
 activul va genera beneficii economice viitoare
 costul activului poate fi masurat credibil
 activul poate fi separat de fondul comercial.
Dacă un activ nu corespunde definiţiei date cheltuiala cu producerea sa este recunoscută
în cheltuieli atunci când se efectuează.
Evaluarea iniţială
Imobilizările necorporale trebuie, în general, evaluate la costul initial.
Evaluarea ulterioară
IAS 38 detaliază două metode de evaluare a unui activ necorporal după evaluarea iniţială
şi anume:
- prelucrar ea de referință după contabilizarea sa inițială, o imobilizare necorporală
trebuie să fie contabilizată la costul său, diminuat cu suma amortizărilor și suma pierderilor de
valoare.
- cealaltă prelucrare autorizată după contabilizarea sa inițială, o imobilizare necorporală
trebuie să fie contabilizată la nivelul mărimii sale reevaluate, corespunzătoare valorii sale juste la
data reevaluării, diminuată cu suma amortizărilor ulterioare și suma pierderilor de valoare
ulterioare
Cheltuieli ulterioare
Cheltuielile ulterioare cu un activ necorporal trebuie recunoscute atunci când sunt
efectuate, cu excepţia cazului în care această cheltuială va permite activului să genereze beneficii
economice viitoare în exces faţă de standardul de performanţă original preconizat. In acest caz
cheltuielile ulterioare trebuie să fie adăugate la costul activului necorporal.
Amortizarea
Imobilizările necorporale se amortizează liniar conform legislaţiei române.
Valoarea reziduală
Valoarea reziduală a imobilizărilor necorporale se presupune a fi zero cu excepţia cazului
în care entitatea are un angajament de vânzare a activului la sfârşitul duratei utile de viaţă.
Reanalizarea perioadei de amortizare
Perioada de amortizare trebuie reanalizată cel puţin anual. Dacă există dovezi ale unor
modificări semnificative ale duratei de viaţă utilă a activului, atunci perioada de amortizare
trebuie modificată în consecinţă.
Retrageri din uz şi cedări
Un activ necorporal trebuie să fie eliminat din contabilitate la cedare sau atunci când nu
se mai aşteaptă nici un beneficiu economic viitor din folosinţa şi cedarea sa ulterioară.
Reevaluări
Imobilizările necorporale odată reevaluate, reevaluarea trebuie actualizată în permanenţă.
Valoarea reevaluată trebuie să fie valoarea justă a activului de la data reevaluarii. Frecvenţa
reevaluării va depinde de instabilitatea valorilor juste ale activului ce se revaluează. Dacă se
28

reevaluează un activ dintr -o clasă de active necorporale este obligatoriu să se reevalueze toată
clasa de active.
Evidenţa contabilă
In planul general de conturi imobilizarile necorporale sunt prezentate în cadrul grupei 20
„Imobilizări necorporale’. Conturile de imobilizări sunt conturi de activ ce î şi încep funcţiunea
prin debitare odată cu intrarea în gestiune a imobilizărilor necorporale şi se crediteaza la ieşirea
din gestiune a imobilizărilor necorporale. Soldul conturilor reprezintă imobilizările necorporale
existente în patrimoniul entităţii economice.
29

Anexe
Anexa nr.1 REGISTRUL JURNAL
SC Meva S.A
(Unitatea)
REGISTRUL-JURNAL
Nr. Pagină 1
Nr Data Document Simbol conturi Sume
Crt înregis (fel,nr.,data) Explicație Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
trării
1 2 3 4 5 6 7 8
1 03.12 Factura nr Achiziţia unei % 404 15.946
34 lucrări de 203 13.400
din 03.12.10 cercetare 4426 2.546
2 05.12 Factura nr Achiziţia unei % 404 83.300
37 reţele comerciale 2121 50.000
din 05.12.10 207 20.000
4426 13.300
3 09.12 Factura nr Achiziţia unui % 404 2.737
58 program 208 2.300
din 09.12.10 informatic 4426 437
Deviz nr. 23 Se înregistrează
4 10.12 din 10.12 un studiu de 203 721 2.300 2.300
cercetare-
dezvoltare
11.12 Ordin de Plata furnizor din
5 plată nr.43 contul din bancă 404 5121 15.946 15.946
din 11.12.10
6 12.12 Deviz nr. 24 Obţinerea cu forţe
din 12.12 proprii a unui 208 721 1.150 1.150
program
informatic
7 16.12 Factura nr Se vinde
159 din programul creat
16.12.10 de firmă 461 % 1.785
a) vânzarea 7583 1.500
4427 285
b) descărcarea
gestiunii 6583 208 1.150 1.150
8 24.12 Deviz de Imbunătăţirea 205 % 2.737
cheltuieli nr. lucrării de cerce- 203 2.300
21 din tare- dezvoltare 721 437
24.12
Total 127.051 127.051
30

Anexa nr. 2 REGISTRUL-JURNAL

SC Meva S.A
(Unitatea)
REGISTRUL-JURNAL
Nr. Pagină 2
Nr. Data Document Explicatie Simbol conturi Sume

Crt inregist (fel,nr., Debitoare Creditoa Debitoare Creditoare
rarii data) re
1 2 3 4 5 6 7 8
Report 127.051 127.051
9 26.12. Factura nr. Vânzare brevet
243 din a) vânzarea 461 % 3.570
26.12.10 7583 3.000
4427 570
b) descărcarea % 205 2.300

gestiunii 6583 1.800
2805 500
10 27.12 Factura nr. Achiziţie licenţă % 404 952
279 din program informa- 205 800
27.12.10 tic 4426 152
11 29.12 Ordin de Plata furnizorului 404 5121 952 952
plata nr. 234
12 30.12 Contract de Intrarea în patri-
concesiune moniu a imobili- 205 167 24.000 24.000
nr. 12 din zărilor concesio-
30.12.10 nate
13 31.12 Nota a)Înregistrarea 680 280 700 700
contabilă nr. amortizării
14 din
31.12.10 b)Închiderea % 4426 16.435
conturilor de TVA 4427 855
4424 15.580
c)Închiderea % 121 8.387

conturilor de 721 3.887
venituri şi 7583 4.500
cheltuieli
121 % 3.650
6583 2.950
6805 700
Total 187.997 187.997
31

Anexa nr. 3 NOTĂ DE CONTABILITATE

Unitatea OR. PAD. Nr. document Data Nr.
SC MEVA SA Nota de Ziua Luna Anul poz.
contabilitate 1 0 3 1 2 1 0
Nr. Simbolul conturilor
Crt. Explicații Debitor Creditor Suma
1 Achiziţia unei lucrări % 404 15.946
de cercetare 203 13.400
4426 2.546
Total 15.946

1 Achizitia unei retele % 404 83.300
comerciale 2121 50.000
207 20.000
4426 13.300
Total 83.300

1 Achizitia unei retele % 404 2.737
comerciale 208 2.300
4426 437
Total 2.737
32


SC MEVA SA Nota de Ziua Luna Anul poz
1 Se inregistreaza un
studiu de cercetare- 203 721 2.300
dezvoltare
Total 2.300

SC MEVA SA Nota de Ziua Luna Anul poz
1 Plată furnizor din 404 5121 15.946
contul din bancă
Total 15.946

Unitatea Nota de OR. PAD. Nr. document Data Nr.
SC MEVA SA contabilitate Ziua Luna Anul poz
6 1 2 1 2 1 0
1 Obtinerea cu forţe
proprii a unui program 208 721 1.150
informatic
Total 1.150
33


Nota de OR. PAD. Nr. document Data Nr.
Unitatea contabilitate Ziua Luna Anul poz
SC MEVA SA
7 1 6 1 2 1 0
1 Se vinde programul % 1.785

creat de firmă 461 7583 1.500
a) vânzarea 4427 285
b) descărcarea 6583 208 1.150

gestiunii
Total 2.935

8 2 4 1 2 1 0
1 Imbunătăţirea lucrării 205 % 2.737

de cercetare-dezvol- 203 2.300
tare 721 437
Total 2.737
34


9 2 6 1 2 1 0
Crt. Explicatii Debitor Creditor Suma
1 Vânzare brevet 461 % 3.570

a) vânzarea 7583 3.000
4427 570
b) descărcarea % 205 2.300

gestiunii 6583 1.800
2805 500
Total 5.870

10 2 7 1 2 1 0
1 Achiziție licenta % 404 952
program informatic 205 800
4426 152
Total 952

11 2 9 1 2 1 0
1 Plata furnizorului 404 5121 952
Total 952
35


12 3 0 1 2 1 0
1 Intrarea în patrimoniu
a imobilizărilor 205 167 24.000
concesionate
Total 24.000

13 3 1 1 2 1 0
1 a)Înregistrarea 680 280 700
amortizării
% 4426 16.435
2 b)Închiderea conturilor 4427 855
de TVA 4424 15.580
c)Închiderea conturilor % 121 8.387

3 de venituri şi cheltuieli 721 3.887
7583 4.500
121 % 3.650
6583 2.950
6805 700
Total 29.172
36

Anexa nr. 16 FIȘĂ SINTETICĂ ȘAH
Fișă sintetică șah Simbol Pagina

Denumirea contului: Cheltuieli de cercetare - dezvoltare cont
Luna decembrie Anul 2010 203 Debit 1
Nr. din Data Conturi corespondente
jurnalul de operației Suma 404 721
inregistr.
1 03.03 13.400 13.400 2.300
4 10.03 2.300 2.300
Rulaj debitor 15.700
Tsd 15.700
Sold 13.400

Denumirea contului Cheltuieli de cercetare-dezvoltare cont Credit
Luna decembrie Anul 2010 203 1
jurnalul de operației Suma 205
inregistr.
8 24.03 2.300 2.300
Rulaj creditor 2.300
Tsc 2.300

Denumirea contului: Concesiuni, brevete, licențe, cont
mărci comerciale și alte drepturi și valori similare 205 Credit 1
Luna decembrie Anul 2010
Nr. din jurnalul Data Conturi corespondente
de inregistr. operației Suma 6721(6583) 2805
10 26.03 2.300 1.800 500

Tsc 2.300
37


Denumirea contului: Concesiuni, brevete, licențe, cont
mărci comerciale și alte drepturi și valori similare 205 Debit 1
Luna decembrie Anul 2010
jurnalul de operației Suma 203 721 404 167
inregistr.
Sold inițial 26.858
8 24.03 2.737 2.300 437
10 27.03 800 800
12 30.03 24.000 24.000
Tsd 54.395
Sold 52.095

Denumirea contului: Fond comercial cont Debit
jurnalul de operației Suma 404
inregistr.
3 05.03 20.000 20.000
Tsd 20.000
Sold 20.000
38


Denumirea contului: Alte imobilizari necorporale cont Debit
jurnalul de operației Suma 404 721
inregistr.
Sold initial 30.206
3 09.03 2.300 2.300
6 12.03 1.150 1.150
Rulaj debitor 3.450
Tsd 33.656
Sold final 32.506

Denumirea contului: Alte imobilizari necorporale cont Credit
jurnalul de operației Suma 6721(6583)
inregistr.
7 16.03 1.150 1.150
Tsc 1.150
39

Anexa nr. 23 BALANȚĂ DE VERIFICARE

Sim. Denumire Sold initial Rulaje Total sume Sold final
cont Debitor Creditor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitor Creditor
121 Profit si 279.309 3.650 8.387 3.650 287.696 284.046
pierdere
Alte
imprumuturi
167 si datorii 5.586.667 24.000 5.610.667 5.610.667
asimilate
Cheltuieli de
203 cercetare 15.700 2.300 15.700 2.300 13.400
dezvoltare
Concesiuni,
brevete,
licente marci
205 comerciale 26.858 27.537 2.300 54.395 2.300 52.095
si alte
drepturi
similare
207 Fond 20.000 20.000 20.000
comercial
Alte
208 imobilizări 30.206 3.450 1.150 33.656 1.150 32.506
necorporale
2121 Mijloace fixe 5.176.431 50.000 5.226.431 5.226.431
Amortizarea
280 imobilizărilor 17.000 500 700 500 17.700 17.200
necorporale
404 Furnizori de 23.270 16.898 102.935 16.898 126.205 109.307
imobilizări
40

Simb Denumire Sold inițial Rulaje Total sume Sold final

cont Debitor Creditor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitor Creditor
TVA de
4424 recuperat 521.087 15.580 536.952 536.952
4426 TVA 16.435 16.435 16.435 16.435

deductibilă
4427 TVA 855 855 855 855
colectată
461 Debitori 47.697 5.355 53.052 53.052
diverși
Conturi
5121 curente la 103.967 16.898 103.967 16.898 87.069
bănci
Cheltuieli cu
6583 cedarea 2.950 2.950 2.950 2.950
activelor
Cheltuieli cu
amortizarea
680 imobilizărilo 700 700 700 700
r necorporale
Venituri din
producția de
721 imobilizări 3.887 3.887 3.887 3.887
necorporale
Venituri din
7583 cedarea 4.500 4.500 4.500 4.500
activelor
Total 5.906.246 5.906.246 187.997 187.997 6.094.528 6.130.243 6.021.505 6.021.220
41

Bibliografie
1. Mihai Ristea – Contabilitatea aprofundată

2. Niculae Feleagă – Contabilitate financiară
3. Gheorghe Lepădatu – Contabilitate financiară
4. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru, Corina Ioanăș,
Alina Irimescu – Contabilitatea societăţilor comerciale
42

Dokumen - Tips Atestat Contabilitatea Imobilizarilor Necorporale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips Atestat Contabilitatea Imobilizarilor Necorporale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROI ECT DE SPECI AL I TATE

Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Cap 1 Delimitări privind contabilitatea imobilizarilor necorporale............. 3

Cap. 2 Sistemul de conturi folosit in contabilitatea imobilizărilor

Cap. 3. Imobilizările necorporale prin prisma standardelor internaționale de

Cap. 4. Contabilitatea imobilizărilor necorporale........................................ 14

Cap 5 Studiu de caz privind imobilizările necorporale la S.C. Meva S.A... 25

Cap.I Delimitări privind contabilitatea imobilizărilor

o cheltuiala pentru specializări;

o cheltuiala pentru publicitate;

o cheltuiala la mutarea sau reorganizarea unei părţi sau a întregii societăţi.

1.2 Prezentarea principalelor categorii de imobilizări necorporale

cheltuieli de cercetare şi dezvoltare

concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare

alte imobilizări necorporale.

CHELTUIELI DE CERCETARE Ș I DEZVOLTARE

CONCESIUNI, BREVETE, LICENȚELE, MĂRCILE DE FABRICĂ ȘI ALTE DREPTURI

ALTE IMOBILIZĂ RI NECORPORALE

1.4 Documente folosite în contabilitatea imobilizărilor necorporale

- caiet de sarcini al concesiunii;

2) Documente privind deprecierea imobilizărilor necorporale:

3) Documente de ieşire a imobilizărilor necorporale din patrimoniu

Cap.II Sistemul de conturi folosit in contabilitatea

280 Amortizări privind imobilizările necorporale

Cap. III Imobilizările necorporale prin prisma

3.2 Recunoașterea unei cheltuieli

3.3 Evaluarea ulterioară a recunoașterii inițiale

3.4 Recuperarea valorii contabile – pierderi din depreciere

3.5 Retrageri din uz si cedări

Cap. IV Contabilitatea imobilizărilor necorporale

208 „ Alte imobilizări necorporale”

Contul 201 „ Cheltuieli de constituire ”

Contul 203 „ Cheltuieli de cercetare - dezvoltare ”

ontul 205 „Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare ”

Contul 207„ Fond comercial ”

Contul 207 „ Fond comercial” este un cont de activ,

Contul 208 „ Alte imobilizări necorporale”

Contul 290 „ Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale ”

În creditul contului 290 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” se

Contul 230 „ Imobilizări necorporale în curs”

4.2. Deprecierea imobilizărilor necorporale

După cum se manifesta se cunosc două tipuri de deprecieri:

4.3. Amortizarea imo bilizărilor necorporale

1. DURATA DE AMORTIZARE

~ acțiunile așteptate ale concurenților sau ale concurenților potențiali;

EXEMPLU. O întreprindere a cumpărat un drept exclusiv de producție de energie

2. MODUL DE AMORTIZARE

4. REEXAMINAREA DURATEI DE AMORTIZARE ȘI A MODULUI DE AMORTIZARE

4.4. Prezentarea informaţiilor privind imobilizările necorporale în cadrul

- amortizările contabilizate în cursul exercițiului;

 Imobilizarile necorporale contabilizate conform celeilalte prelucrări

 Cheltuielile de cercetare și de dezvoltare

Cap. V Studiu de caz privind imobilizările

MONOGRAFIE PRIVIND OPERAŢIILE DIN CURSUL LUNII DECEMBRIE

În cursul lunii decembrie se efectuează următoarele operaţii privind imobilizările

2) În data de 05.12 se achiziţionează un magazin conform facturii nr. 37, valoarea

3) Se achiziţionează pe 09.12 un program informatic în valoare de 2.300, TVA 19%,

4) În data de 10 a lunii se înregistrează un studiu de cercetare-dezvoltare obţinut cu forţe

5) În data de 11.12 se plăteşte furnizorul în sumă de 15.946 conform ordinului de plată

6) În data de 12 se înregistrează obţinerea cu forţe proprii a unui program informatic în

8) Se înregistrează îmbunătăţirea lucrării de cercetare-dezvoltare şi trecerea acesteia la

11) Pe 29.12 se plăteşte furnizorul de la operaţia precedentă conform ordinului de plată

13) La sfârşitul lunii se închid conturile de TVA şi cele de venituri şi cheltuieli şi se