Sunteți pe pagina 1din 30

LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC DE TURISM, IAȘI

Proiect pentru susținerea


Examenului de certificare a calificării
profesionale nivel 4

Calificarea: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI


ECONOMICE

TEMA: CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR


NECORPORALE

ÎNDRUMĂTOR,
prof. AVĂDĂNEI CANDIDAT,
CRISTIAN CURCĂ BIANCA-GEORGIANA
clasa a XII-a F

Iaşi, 2023
TEMA:
CONTABILITATEA
IMOBILIZĂRILOR
NECORPORALE
Cuprins
ARGUMENT......................................................................................................................................................................... 4
CAPITOLUL I. DELIMITĂRI TEORETICE PRIVIND IMOBILIZĂRILE NECORPORALE...................................................5

I.1. DEFINIȚII ȘI STRUCTURI PRIVIND IMOBILIZĂRILE NECORPORALE...............................................................................................5


I.2 RECUNOAȘTEREA ȘI EVALUAREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE.............................................................................................7
I.3 INVENTARIEREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE................................................................................................................11
I.4 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE..................................................................................................................12
I.5 DOCUMENTELE DE EVIDENȚĂ A IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE............................................................................................13
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE.......................................................................17

II.1 CONTURI UTILIZATE.................................................................................................................................................... 17


II.2 OPERAȚII SPECIFICE ...................................................................................................................................................19
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ...................................................................................................................................... 21

III.1 PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC.............................................................................................................................22


III.2 MONOGRAFIE CONTABILĂ ..........................................................................................................................................22
ANEXE................................................................................................................................................................................ 23
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................................................. 25


Capitolul II. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Argument

Imobilizările necorporale, cum ar fi brevetele, licențele, mărcile comerciale și drepturile și


activele similare, au devenit componente din ce în ce mai importante ale bilanțului unei companii.
Cu toate acestea, ele pot fi, de asemenea, foarte subiective și dificil de evaluat, ceea ce duce la
potențiale inconsecvențe (dezacorduri) și inexactități în raportarea financiară.
Am ales această temă, deoarece un atestat în contabilitatea imobilizărilor necorporale
poate ajuta la abordarea acestor probleme, acumulând cunoștințe și abilități specializate în
evaluarea, gestionarea și înregistrarea activelor necorporale. Acest lucru poate ajuta la asigurarea
faptului că situațiile financiare reflectă cu acuratețe valoarea activelor necorporale ale unei
companii, care pot fi semnificative în economia actuală bazată pe cunoaștere
Imobilizările necorporale reprezintă o componentă importantă a
activului patrimonial și constituie bază tehnico - materială și financiară a activităţii agentului
economic. Prezintă următoarele caracteristici:
- sunt destinate sa servească o perioadă îndelungată, mai mare de un an, în activitatea
unităţii;
- îşi păstrează valoarea de intrare în patrimoniu pe toată durata de folosire;
- nu se consumă la prima utilizare, ele participă la mai multe cicluri de utilizare;
- valoarea lor se recuperează în mod treptat, pe calea amortizării prin includerea unor cote de
amortizare în costul activității la care participă.
Am ales această temă deoarece obținând atestatul în contabilitatea imobilizărilor
necorporale, pot dobândi expertiză specializată în acest domeniu. Voi învăța despre aspectele
specifice legate de imobilizările necorporale, cum ar fi evaluarea, înregistrarea și amortizarea lor.
Această expertiză mă va face un profesionist mai bine pregătit și mai competent în gestionarea
imobilizărilor necorporale. Un atestat în contabilitatea imobilizărilor necorporale poate deschide
uși în carieră. Multe companii caută specialiști care să aibă cunoștințe avansate în acest domeniu.
Prin obținerea atestatului, mă diferențiez de alți candidați și am șanse mai mari să accesez poziții
mai bune sau mai specializate în domeniul contabilității. Obținerea unui atestat în contabilitatea
imobilizărilor necorporale reprezintă un pas în dezvoltarea mea profesională continuă. Mă va
încuraja să explorez și să învăț în permanență despre noile tendințe și schimbări în domeniul
imobilizărilor necorporale. Aceasta îmi va permite să-mi mențin competențele actualizate și să
rămân în pas cu evoluțiile din industrie.
În concluzie, un atestat în contabilitatea imobilizărilor
necorporale este important pentru a-mi dezvolta competențele în acest domeniu, pentru a-mi
demonstra cunoștințele mele specializate, pentru a-mi spori credibilitatea și pentru a accesa
oportunități de carieră mai bune, obținerea acestui atestat are la bază o expertiză specializată,

5
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

credibilitate profesională, oportunități de carieră și dezvoltare continuă. Este un mod eficient de a -


mi demonstra competențele

Capitolul I.
Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

I.1. Definiții și structuri privind imobilizările necorporale

Imobilizările necorporale, denumite și imobilizări nemateriale sau active intangibile, cuprind


valorile economice de investiție care nu sunt concretizate în bunuri fizice. Conform Ordinului
ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, “O
imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil fără formă fizică.”
O imobilizare necorporală îndeplinește criteriul de a fi identificabilă când: este separabilă,
adică poate fi separată sau desprinsă din entitate și vândută, transferată, cesionată printr-un contract
de licență, închiriat sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un alt contract de licență,
închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un alt contract, un activ identificabil sau o
datorie identificabilă aferentă, indiferent dacă entitatea intenționează ori nu să facă acest lucru;
decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt
transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi și obligații.
Capacitatea unei entități de a controla beneficiile economice viitoare generate de o
imobilizare necorporală provine în mod normal din drepturile legale a căror aplicare poate fi
susținută în instanță. În absența unor drepturi legale, controlul este mai dificil de demonstrat. Cu
toate acestea, exercitarea legală, a unui drept nu este o condiție necesară pentru control, întrucât
entitatea poate fi capabilă să controleze beneficiile economice viitoare în alt mod.
Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporală pot include
venituri din vânzarea produselor sau serviciilor, economii de costuri sau alte beneficii rezultate din
utilizarea activului de către entitate. De exemplu, utilizarea proprietății intelectuale într-un proces
de producție determină de regulă reducerea, costurile viitoare de producție și, mai rar, creșterea
veniturilor viitoare.
Deși au o pondere redusă sau chiar nesemnificativă în totalul imobilizărilor, activele
necorporale sunt însă variate din punct de vedere al conținutului economic și al comportamentului
financiar, fiind reprezentate de:
‐ cheltuielile de constituire;
‐ cheltuielile de dezvoltare;
‐ concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu
excepția celor create intern de entitate;
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

‐ active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale;


‐ fondul comercial pozitiv;
‐ alte imobilizări necorporale;
‐ avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.
Daca un element nu îndeplinește condițiile de recunoaștere a unei imobilizări necorporale,
costul aferent achiziției sau realizării sale pe plan intern este recunoscut drept cheltuială în
momentul în care este suportat.
Cheltuielile de constituire cuprind cheltuielile ocazionate de înființare sau dezvoltarea
entității (taxe și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea și vânzarea
de acțiuni și obligațiuni și alte cheltuieli de această natură, legate de înființarea și extinderea
activității entității).
Cheltuielile de dezvoltare se atribuie direct activității de dezvoltare în scopul aplicării
rezultatelor cercetării. Cheltuielile de dezvoltare au ca scop crearea unei noi tehnologii, noi produse,
capacități de producție noi sau substanțial îmbunătățite, înainte de începerea producției sau utilizării
în scopuri comerciale.
Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare
reprezentând aport, achiziționate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de
imobilizări necorporale la costul de achiziție sau valoarea de aport, după caz. În această situație
valoarea de aport se asimilează valorii juste.
Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de
concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea valorii
concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului.
În cazul în care contractul prevede plata periodică a unei redevențe/chirii, şi nu o valoare
amortizabilă, în contabilitatea entității care primeşte concesiunea, se reflectă cheltuiala
reprezentând redevența/chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale.
Brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile şi alte active similare se
amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deține. În cazul unui
acord de concesiune a serviciilor de tip public‐privat, încheiat potrivit legislației în vigoare, licența
primită, respectiv dreptul primit de entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui
serviciu public, se înregistrează la imobilizări necorporale, dacă sunt stabilite o durată şi o valoare
pentru această licență, respectiv pentru acest drept.
În înțelesul prezentelor reglementări, un acord de concesiune a serviciilor este de tip public‐
privat dacă:
a)concedentul controlează sau reglementează ce servicii trebuie să presteze operatorul în
cadrul infrastructurii, cui trebuie să le presteze şi la ce preț;
b)concedentul controlează ‐ prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu sau în alt mod
orice interes rezidual în infrastructură la terminarea acordului.
Fondul comercial se recunoaşte, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferența dintre
costul de achiziție şi valoarea justă la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

către o entitate. În situațiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaşte
numai în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părți a acestora şi, după caz, şi de datorii
şi capitaluri proprii, indiferent dacă este realizat ca urmare a cumpărării sau ca urmare a unor
operațiuni de fuziune. Pentru ca fondul comercial să fie contabilizat distinct, transferul trebuie să fie
în legătură cu o afacere, reprezentată de un ansamblu integrat de activități şi active organizate şi
administrate în scopul obținerii de profituri, înregistrării de costuri mai mici sau alte beneficii.
Avansuri şi alte imobilizări necorporale – Aici se înregistrează avansurile acordate
furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziționate
de la terți pentru necesitățile proprii de utilizare, precum şi rețete, formule, modele, proiecte şi
prototipuri. Programele informatice, precum şi celelalte imobilizări necorporale înregistrate la
elementul "Alte imobilizări necorporale" se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de
către entitatea care le deține. În cazul programelor informatice achiziționate împreună cu licențele
de utilizare, dacă se poate efectua o separare între cele două active, acestea sunt contabilizate şi
amortizate separat. Prețul plătit pentru contractele de clienți transferate între entități cu titlu oneros
se recunoaşte la "Alte imobilizări necorporale", în condițiile în care clienții respectivi vor continua
relațiile cu entitatea. Pentru recunoaşterea ca activ a prețului plătit (cost de achiziție) aferent
contractelor astfel achiziționate, acestea trebuie identificate (număr contract, denumire client, durată
contract), iar entitatea trebuie să dispună de mijloace prin care să controleze relațiile cu clienții,
astfel încât să poată controla beneficiile economice viitoare preconizate, care rezultă din relația cu
acei clienți. Activul imobilizat reprezentând costul de achiziție al contractelor respective se
amortizează pe durata acestor contracte.

I.2 Recunoașterea și evaluarea imobilizărilor necorporale

Recunoaşterea unui element drept imobilizare necorporală prevede ca entitatea să demonstreze că


elementul respectiv îndeplineşte:
a) definiția unei imobilizări necorporale;
b) criteriile generale de recunoaştere.
Această cerință se aplică costurilor suportate inițial pentru dobândirea sau generarea internă
a unei imobilizări necorporale şi costurilor suportate ulterior pentru adăugarea ori înlocuirea unor
părți ale sale sau pentru întreținerea sa.
Imobilizările necorporale sunt de natură încât, în multe cazuri, nu există adăugiri la o astfel
de imobilizare sau înlocuiri ale componentelor acesteia. Prin urmare, majoritatea costurilor
ulterioare mai degrabă mențin beneficiile economice viitoare preconizate încorporate într‐o
imobilizare necorporală existentă, decât să corespundă definiției unei imobilizări necorporale şi
criteriilor de recunoaştere din prezentele reglementări. În plus, este deseori mai dificil să se atribuie
costuri ulterioare direct unei anumite imobilizări necorporale decât activității ca întreg. Prin urmare,
doar rareori costurile ulterioare cele suportate după recunoaşterea inițială a unei imobilizări
necorporale dobândite sau după finalizarea unei imobilizări necorporale generate intern ‐ sunt
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

recunoscute în valoarea contabilă a unui activ. Costurile ulterioare aferente mărcilor, titlurilor de
publicații şi elementelor similare în fond (fie dobândite din afară, fie generate intern) sunt
întotdeauna recunoscute în contul de profit şi pierdere în momentul în care sunt suportate. Aceasta,
pentru că astfel de costuri nu pot fi diferențiate de costurile cu dezvoltarea entității ca întreg.
O entitate trebuie să evalueze probabilitatea producerii de beneficii economice viitoare
preconizate pe baza unor calcule raționale şi uşor de susținut care reprezintă cea mai bună
estimare a echipei de conducere pentru setul de condiții economice care vor exista pe parcursul
duratei de viață a imobilizării.
O entitate foloseşte raționamentul pentru a evalua gradul de siguranță asociat obținerii de
beneficii economice viitoare care pot fi atribuite utilizării activului pe baza dovezilor disponibile în
momentul recunoaşterii inițiale, acordând o importanță mai mare dovezilor externe.
Evaluarea inițială a imobilizărilor necorporale: O imobilizare necorporală se înregistrează
inițial la costul de achiziție sau de producție, aşa cum sunt definite în prezentele reglementări.
Achiziția separată : În mod normal, prețul pe care o entitate îl plăteşte pentru a dobândi
separat o imobilizare necorporală va reflecta aşteptările privind probabilitatea ca beneficiile
economice viitoare preconizate ale imobilizării să revină entității. În aceste situații entitatea
preconizează o intrare de beneficii economice, chiar dacă plasarea în timp a sumei generate de
intrare este nesigură. Astfel, imobilizările necorporale dobândite separat îndeplinesc întotdeauna
criteriul referitor la probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile
imobilizării să revină entității.
În plus, costul unei imobilizări necorporale dobândite separat poate fi în general evaluat în
mod credibil. Acest lucru se întâmplă mai ales când contravaloarea achiziției ia forma numerarului
sau a altor active monetare.
Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat este alcătuit din:
a) costul său de achiziție, inclusiv taxele vamale de import şi taxele de achiziție
nerambursabile, după scăderea reducerilor şi rabaturilor comerciale;
b) orice cost direct atribuibil pregătirii activului pentru utilizarea prevăzută.
Exemple de costuri direct atribuibile sunt:
a) cheltuielile cu personalul determinate de aducerea activului la starea sa de funcționare;
b) onorariile profesionale care decurg direct din aducerea activului la condiția sa de
funcționare;
c) costurile de testare a activului privind funcționarea sa în mod corespunzător.
Exemple de costuri care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt:
a) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile de publicitate
şi activități promoționale);
b) costurile de desfăşurare a unei activități într‐un loc nou sau cu o nouă clasă de clienți
(inclusiv costurile de instruire a personalului);
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

Recunoaşterea costurilor în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale încetează


atunci când activul se află în starea necesară pentru a putea funcționa în maniera intenționată de
conducere.
Imobilizări necorporale dobândite în cadrul achiziției unei afaceri:
Cumpărătorul poate recunoaşte drept activ un grup de imobilizări necorporale
complementare, cu condiția ca activele individuale să aibă durate de viață utilă similare. De
exemplu, termenii "marcă" şi "nume de marcă" sunt deseori utilizați ca sinonime pentru mărci de
comerț şi alte mărci. Totuşi, aceştia din urmă sunt termeni generali de marketing utilizați în mod
normal pentru referiri la un grup de active complementare cum ar fi marca de comerț (sau marca de
servicii) şi numele aferent de comercializare, formulele, rețetele şi expertiza tehnologică.
Costurile ulterioare aferente unui proiect de cercetare şi dezvoltare în curs de desfăşurare,
dobândit de entitate:
Costurile de cercetare sau dezvoltare care:
a) sunt aferente unui proiect de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dobândit separat
sau printr‐o combinare de întreprinderi, și sunt recunoscute ca imobilizări necorporale;
b) sunt suportate după achiziția acelui proiect;
Costurile ulterioare cu un proiect de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dobândit
separat sau printr‐o combinare de întreprinderi, şi recunoscut ca imobilizare necorporală sunt:
a) recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate, dacă acestea sunt cheltuieli de
cercetare;
b) recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate, dacă acestea nu satisfac criteriile
de recunoaştere ca imobilizări necorporale.
c) adăugate valorii contabile a proiectului de dezvoltare în curs de realizare, astfel dobândit,
dacă cheltuielile de dezvoltare satisfac criteriile de recunoaştere.
Imobilizări necorporale generate intern: Uneori este dificil de evaluat dacă o imobilizare
necorporală generată intern se califică pentru recunoaştere, din cauza problemelor în:
a) a identifica dacă există şi momentul în care apare un activ identificabil ce va genera
beneficii economice viitoare preconizate;
b) a determina în mod fiabil costul activului. În anumite cazuri, costul de generare internă a
unei imobilizări necorporale nu poate fi diferențiat de costul menținerii sau majorării fondului
comercial generat intern al entității sau de costul de funcționare de zi cu zi.
Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern respectă criteriile de
recunoaştere, o entitate împarte procesul de generare a activului în:
a) o fază de cercetare;
b) o fază de dezvoltare.
Dacă o entitate nu poate face distincția între faza de cercetare şi cea de dezvoltare ale unui proiect
intern de creare a unei imobilizări necorporale, entitatea tratează costurile aferente proiectului ca
fiind suportate exclusiv în faza de cercetare.
Faza de cercetare: Nicio imobilizare necorporală provenită din cercetare (sau din faza de
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscută. Costurile de cercetare (sau cele din faza de
cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate. În
faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra că există o imobilizare
necorporală şi că aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile. Astfel, aceste costuri
sunt recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate.
Exemple de activități de cercetare sunt: activitățile destinate obținerii de cunoştințe noi,
identificarea, evaluarea şi selecția finală a aplicațiilor pentru rezultatele cercetărilor sau pentru alte
cunoştințe, căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau
servicii, formularea, proiectarea, evaluarea şi selecția finală a alternativelor posibile de materiale,
instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori îmbunătățite.
Faza de dezvoltare: O imobilizare necorporală provenită din dezvoltare (sau din faza de
dezvoltare a unui proiect intern) trebuie recunoscută dacă, şi numai dacă, o entitate poate
demonstra: fezabilitatea tehnică necesară finalizării imobilizării necorporale, astfel încât aceasta să
fie disponibilă pentru utilizare sau vânzare, intenția sa de a finaliza imobilizarea necorporală şi de a
o utiliza sau de a o vinde, capacitatea sa de a utiliza sau de a vinde imobilizarea necorporală, modul
în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile.Printre altele,
entitatea poate demonstra existența unei piețe pentru producția generată de imobilizarea necorporală
sau pentru imobilizarea necorporală în sine ori, dacă se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea
imobilizării necorporale, disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare şi de altă natură, adecvate
pentru finalizarea dezvoltării imobilizării necorporale şi pentru utilizarea sau vânzarea acesteia,
capacitatea sa de a evalua fiabil costurile atribuibile imobilizării necorporale în cursul dezvoltării
sale.
În faza de dezvoltare a unui proiect intern, o entitate poate, în anumite cazuri, să identifice
imobilizare necorporală și să demonstreze că aceasta va genera beneficii economice viitoare
probabile. Acest lucru este posibil deoarece faza de dezvoltare a unui proiect este mai avansată
decât faza de cercetare.
Exemple de activități de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, construcția şi testarea unor prototipuri şi modele înainte de producție şi
utilizare;
b) proiectarea instrumentelor, şabloanelor, tiparelor şi matrițelor care implică o tehnologie
nouă;
c) proiectarea, construcția şi funcționarea unei fabrici‐pilot care nu se află pe o scală fezabilă
din punct de vedere economic pentru producția comercială;
d) proiectarea, construcția şi testarea unei alternative alese pentru materiale, dispozitive,
produse, procese, sisteme sau servicii noi ori îmbunătățite.
Cheltuielile cu mărcile, titlurile de publicații, listele de clienți şi alte elemente similare în
fond generate intern nu pot fi diferențiate de costul dezvoltării entității ca întreg. În consecință,
astfel de elemente nu sunt recunoscute ca imobilizări necorporale.
Costul unei imobilizări necorporale generate intern este suma costurilor suportate de la
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

data la care imobilizarea necorporală a îndeplinit pentru prima oară criteriile de recunoaştere
ca imobilizări necorporale.
Costul unei imobilizări necorporale generate intern este compus din toate costurile direct
atribuibile care sunt necesare pentru crearea, producerea şi pregătirea activului pentru a fi capabil

funcționeze în maniera intenționată de către conducere. Exemple de costuri direct atribuibile sunt:
a) cheltuielile cu materialele şi serviciile utilizate sau consumate pentru generarea
imobilizării necorporale;
b) cheltuielile cu personalul provenite din generarea imobilizării necorporale;
c) taxele de înregistrare a unui drept legal;
d) amortizarea brevetelor şi licențelor care sunt utilizate pentru a genera imobilizarea
necorporală.
Următoarele elemente nu sunt componente ale costului unei imobilizări necorporale
generate intern:
a)costurile aferente vânzării, cele administrative şi alte costuri generale de
regie, cu excepția
cazului în care astfel de costuri pot fi atribuite direct procesului de pregătire a imobilizării pentru
utilizare;
b)ineficiențele identificate şi pierderile inițiale din exploatare suportate înainte ca
imobilizarea să atingă performanța planificată;
c)costurile cu instruirea personalului pentru a utiliza activul.
Contabilizarea cheltuielilor: Costurile cu un element necorporal trebuie recunoscute drept
cheltuieli atunci când sunt suportate, cu excepția cazurilor în care fac parte din costul unei
imobilizări necorporale care îndeplineşte criteriile de recunoaştere și atunci când elementul este
dobândit în cadrul unei combinări de întreprinderi şi nu poate fi recunoscut ca imobilizare
necorporală. În acest caz, face parte din valoarea recunoscută ca fond comercial la data achiziției.
Costuri anterioare care nu trebuie recunoscute ca active: Costurile
aferente unui element necorporal care au fost inițial recunoscute drept cheltuieli nu trebuie
recunoscute ca parte din costul unei imobilizări necorporale la o dată ulterioară.
Durata de viață utilă a unei imobilizări necorporale care
decurge din drepturile contractuale sau din alte drepturi legale nu trebuie să depăşească perioada
drepturilor contractuale ori a celorlalte drepturi legale, dar poate fi mai scurtă, în funcție de perioada
pentru care entitatea preconizează că va folosi activul. Dacă drepturile contractuale sau alte drepturi
legale sunt transferate pentru o durată
limitată care poate fi reînnoită, durata de viață utilă a imobilizării necorporale trebuie să includă
perioada sau perioadele de reînnoire doar dacă există dovezi din partea entității în sprijinul
reînnoirii fără un cost semnificativ. Durata de viață utilă a unui drept redobândit recunoscut drept
imobilizare necorporală într‐o combinare de întreprinderi este reprezentată de perioada contractuală
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

rămasă din contractul prin care a fost acordat dreptul şi nu va include perioadele de reînnoire.

I.3 Inventarierea imobilizărilor necorporale

Inventarierea reprezintă procedeul de control şi autentificare documentară a existenţei


elementelor contabile care aparţin şi/sau se află în gestiunea temporară a entităţii.
Primul pas în inventarierea imobilizărilor necorporale constă în identificarea și listarea
acestora. Aceasta implică identificarea tuturor imobilizărilor necorporale deținute de organizație,
cum ar fi brevetele, mărcile înregistrate, licențele, drepturile de autor, software-ul sau alte active
intangibile similare. Fiecare imobilizare necorporală trebuie să fie înregistrată și descrisă în detaliu
în evidențele contabile. Aceasta include informații precum denumirea imobilizării, data achiziției,
valoarea de achiziție, durata de utilizare sau valoarea reziduală estimată. De asemenea, este util să
fie atașate documente relevante, cum ar fi contracte sau acte de înregistrare. Pentru a înregistra
corect imobilizările necorporale, trebuie să fie evaluate la valoarea justă sau la costul istoric, în
funcție de politicile contabile aplicate de organizație. De asemenea, trebuie luate în considerare
eventualele amortizări sau ajustări valorice, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.
Inventarierea implică și verificarea existenței fizice a imobilizărilor necorporale și a stării lor.
Aceasta poate presupune verificarea fizică, inspecția sau revizuirea documentelor justificative.
Scopul este de a confirma că imobilizările sunt prezente, în stare bună și utilizabile conform
destinației lor. După finalizarea procesului de inventariere, rezultatele trebuie înregistrate în
evidențele contabile ale organizației. Imobilizările necorporale trebuie înregistrate la costul de
achiziție sau la valoarea justă, iar amortizarea sau ajustările valorice ulterioare trebuie înregistrate
conform politicilor contabile aplicate. Inventarierea imobilizărilor necorporale trebuie realizată
periodic pentru a menține evidențele actualizate și corecte. Acest lucru permite identificarea
modificărilor aduse imobilizărilor, cum ar fi achiziții noi, vânzări, reevaluări sau amortizări. Prin
inventarierea imobilizărilor necorporale, organizația își asigură o gestiune eficientă a acestor active,
menține evidențele corecte și conforme cu reglementările contabile și legale, și contribuie la
evaluarea corectă a
I.4 Amortizarea imobilizărilor necorporale
Amortizarea reprezintă recuperarea treptată, atât din punct de vedere contabil, cât şi fiscal, a
tuturor costurilor ce sunt aferente achiziţiei, construirii, producerii, asamblării, instalării sau a
îmbunătăţirii imobilizărilor amortizabile.
Imobilizările necorporale se amortizează astfel: Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe
durata de utilizare sau pe perioada contractului, după caz. În cazul în care durata contractului sau
durata de utilizare depăşeşte 5 ani, durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăşi
10 ani. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, acesta se amortizează, de regulă, în
cadrul unei perioade de maximum 5 ani. Totuşi, în cazurile excepționale în care durata de utilizare a
fondului comercial nu poate fi estimată în mod credibil, entitățile pot să amortizeze fondul
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

comercial în mod sistematic într‐o perioadă de peste 5 ani, cu condiția ca această perioadă să nu
depăşească 10 ani. În notele explicative la situațiile financiare trebuie furnizate explicații privind
perioada de amortizare a fondului comercial. Atunci când pentru fondul comercial au fost
constituite ajustări pentru depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferentă acestuia trebuie ajustată
ulterior pentru a aloca valoarea contabilă astfel rezultată, pe o bază sistematică pe parcursul duratei
rămase din perioada de amortizare stabilită pentru acel activ.
În situația în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral
amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor
disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor
neamortizate. O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate
imobiliza cheltuielile de constituire. În această situație, cheltuielile de constituire trebuie amortizate
în cadrul unei perioade de maximum 5 ani.În situația în care cheltuielile de constituire nu au fost
integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma
rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a
cheltuielilor neamortizate

I.5 Documentele de evidență a imobilizărilor necorporale

Entitățile consemnează operațiunile economio-financiare, în momentul efectuării lor, în


documente justificative, pe baza cărora se fac înregistrări în contabilitate (jurnale, fișe și alte
documente contabile, după caz).
Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de
document justificativ numai în condițiile în care furnizează roate informațiile principale:
-denumirea documentului;
-denumirea/numele și prenumele și, după caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care
întocmește documentul;
-numărul documentului și data întocmirii acestuia;
-menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico-financiare;
-conținutul operațiunii economico-financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al
efectuării acesteia;
-datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate, după caz;
-numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea
operațiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale
persoanelor în drept să aprobe operațiunile respective, după caz;
-alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate.
Registru jurnal de încasări și plăți - servește la înregistrarea cronologică a tuturor sumelor
încasate și plătite, atât în numerar, cât și prin conturi bancare. Sumele înregistrate în acest registru
se totalizează lunar, de către entități într-un singur exemplar, prin înregistrarea cronologică a
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

documentelor în care se reflectă mișcarea elementelor de activ și de pasiv ale unității.


Registrul inventar - servește la înregistrarea elementelor de natura activelor și datoriilor
inventariate, se întocmește într-un singur exemplar, (după ce a fost numerotat, șnuruit, parafat și
înregistrat în evidența unității) la înființarea unității, cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționării
unității, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activității precum și în alte situații prevăzute de
lege, pe bază de inventar faptic.
Registrul cartea-marea - servește la stabilirea rulajelor lunare și a soldurilor pe
conturi sintetice, la unitățile care aplică forma de înregistrare “pe jurnale”, verificarea înregistrărilor
contabile efectuate și întocmirea balanței de verificare. Se întocmește într-un exemplar, în cadrul
compartimentului financiar-contabil lunar, pentru debitul și respectiv creditul fiecărui cont sintetic,
pe măsura înregistrării operațiunilor.
Registrul numerelor de inventar – servește ca document de atribuire a numerelor de inventar
mijloacelor fixe existente în unitate, în vederea indentificării lor. Se întocmește de către
compartimentul financiar-contabil prin înregistrarea cronologică a mijloacelor fixe de intrare în
unitate.
Fișa mijlocului fix - servește ca document pentru evidența analitică mijloacelor fixe și se
întocmește pentru fiecare mijloc fix. În cazul mijloacelor fixe de aceeași natură și de aceeași
valoare, care au aceleași cote de amortizare și sunt puse în funcțiune în aceeași lună, poate fi
întocmită o singură fișă a mijloacelor fixe.
Factura - este un document justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a
operațiunilor economice și se utilizează în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.
Bon de miscare a mijloacelor fixe – servește ca document justificativ de predare-primire a
mijloacelor fixe între două locuri de folosință ale unității, document de însoțire a mijloacelor fixe pe
timpul transportului de la secția sau subunitatea predătoare la cea primitoare și ca document
justificativ de înregistrare în evidența responsabilului cu mijloacele fixe la locurile de folosință și în
contabilitate. Se întocmește în două exemplare de către persoana desemnată de compartimentul care
dispune mișcarea mijloacelor fixe.
Procesul-verbal de recepție - se întocmește pentru mijloacele fixe independente care nu
necesită montaj şi nici probe tehnologice, acestea considerându-se puse în funcțiune la data
achiziționării lor.
Procesul-verbal de recepţie provizorie - se întocmeşte pentru utilajele care necesită montaj,
dar care nu necesită probe tehnologice, produse cu ciclu lung de fabricaţie care depăşesc un
exerciţiu financiar/bugetar, realizate pe faze de fabricaţie, precum clădirile şi construcţiile speciale
care nu deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcţiune la data terminării
montajului, respectiv la data terminării construcţiei.
Procesul-verbal de punere în funcțiune - se întocmește pentru utilajele şi instalațiile care
necesită montaj şi probe tehnologice, precum şi clădirile şi construcțiile speciale care deservesc
procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcțiune la terminarea probelor tehnologic.
Nota de recepție și constatare de diferențe - servește ca document pentru recepția bunurilor
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

aprovizionate, document justificativ pentru încărcare în gestiune și document justificativ de


înregistrare în contabilitate. În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranşe, se întocmeşte câte
un formular pentru fiecare tranşă, care se anexează apoi la factură sau la avizul de însoţire a mărfii.
Se întocmeşte de către comisia de recepţie, în două exemplare.
Bon de predare, restituire - serveşte ca document justificativ pentru încărcare/descărcare
în/din gestiune și ca document justificativ de înregistrare în contabilitate. În situaţia în care se
foloseşte ca bon de predare la magazie (a produselor finite, materialelor refolosibile,
semifabricatelor, materialelor nefolosite) se întocmeşte pe măsura predării acestora la magazie, de
către secţie, atelier etc. În cazul utilizării ca bon de transfer între două gestiuni aflate în incinta
entităţii, se întocmeşte pe măsură ce se efectuează transferul. În cazul utilizării ca bon de restituire
se întocmeşte pe măsura restituirii la magazie a valorilor materiale.
Bon de consum - servește ca document de eliberare din
magazie a materialelor, document justificativ de scădere din gestiune și ca document justificativ de
înregistrare în contabilitate. Se întocmeste în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv
eliberării materialelor din magazie pentru consum, de către compartimentul care efectuează
lansarea, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de către alte
compartimente ale unitătii, care solicită materiale pentru a fi consumate. Bonul de consum se poate
întocmi într-un exemplar în conditiile utilizării tehnicii de calcul.
Aviz de însoțire a mărfii -
servește ca document de însoțire a mărfii pe timpul transportului, după caz: document ce stă la baza
întocmirii facturii, după caz, document de primire în gestiune, după caz, document de descarcare
din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit, dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o
gestiune la alta, dispersate terirorial, ale aceleiași unități. Se întocmește în două sau mai multe
exemplare, de către unitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării
produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum și în alte situații stabilite prin procedurile
proprii ale unității. Fișa de
magazie - servește ca document de evidență la locul de depozitare a intrărilor, ieșirilor și stocurilor
bunurilor, cu una sau cu două unități de măsură, după caz și ca document de contabilitate analitică
în cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri). Se întocmește într-un exemplar, separat pentru
fiecare fel de material.
Lista de inventariere – servește ca document pentru inventarierea bunurilor aflate în
gestiunile entităţii, document pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de bunuri (imobilizări, stocuri
materiale) şi a altor valori (elemente de trezorerie), document justificativ de înregistrare în evidenţa
magaziilor (depozitelor) şi în contabilitate a plusurilor şi minusurilor constatate, document pentru
întocmirea Registrului-inventar, document pentru determinarea ajustărilor pentru
depreciere/pierdere de valoare, document centralizator al operaţiunilor de inventariere. Se
întocmeşte la locurile de depozitare, anual sau în situaţiile prevăzute de dispoziţiile legale, de către
comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, eventual grupe sau subgrupe,
separat pentru bunurile entităţii şi separat pentru cele aparţinând altor entităţi, aflate asupra
Capitolul I. Delimitări teoretice privind imobilizările necorporale

personalului entităţii la data inventarierii, primite pentru prelucrare şi se semnează de către membrii
comisiei de inventariere şi de către gestionar. Chitanța – servește ca document
justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casiera unității. Se întocmește în două
exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul unității și se semnează de acesta pentru
primirea sumei. Registru de casă -
servește ca document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar, efectuate prin
casieria unității pe baza actelor justificative, ca document de stabilire, la sfârșitul fiecărei zile, a
soldului de casa și ca document de înregistrare în contabilitate a operațiunilor de casa. Se
întocmește în două exemplare, zilnic, de casierul unității sau de altă persoană împuternicită, pe baza
actelor justificative de încasări si plăți. Stat de salarii -
serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al
contribuţiilor şi al altor sume datorate și ca document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Statul de salarii se întocmeşte lunar, pe baza documentelor de evidenţă a timpului lucrat efectiv, a
evidenţei şi a documentelor privind reţinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de
odihnă și a certificatelor medicale. Nota de
contabilitate - servește ca document justificativ de înregistrare în contabilitatea sintetică și analitică,
de regulă pentru pentru operațiunile care nu au la bază documente justificative ( ștornări, repartizare
profit, constituire provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare etc.). Se
întocmește într-un exemplar, de către compartimentul financiar-contabil. Balanța de
verificare - este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactității înregistrărilor contabile și
controlul concordanței dintre contabilitatea sintetică și cea analitică, precum și principalul
instrument pe baza căruia se întocmesc situațiile financiare.
Capitolul II. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Capitolul II.
Contabilitatea imobilizărilor necorporale

II.1 Conturi utilizate

Contabilitatea imobilizărilor necorporale se ține cu ajutorul conturilor din grupa 20


Imobilizări necorporale:
201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare
206 Active necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale
Contul 201 "Cheltuieli de constituire"- Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor
ocazionate de înființarea sau dezvoltarea unei entități (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi
înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acțiuni şi obligațiuni, precum şi alte
cheltuieli de această natură, legate de înființarea şi extinderea activității entității). Contul 201
"Cheltuieli de constituire" este un cont de activ. În debitul contului 201 "Cheltuieli de constituire"
se înregistrează cheltuielile ocazionate de înființarea sau dezvoltarea entității (404, 462, 512, 531).
În creditul contului 201 "Cheltuieli de constituire" se înregistrează amortizarea cheltuielilor de
constituire scoase din evidență (280). Soldul contului reprezintă valoarea cheltuielilor de constituire
existente.
Contul 203 "Cheltuieli de dezvoltare"- Cu ajutorul acestui cont se ține evidența
imobilizărilor de natura cheltuielilor de dezvoltare, recunoscute ca imobilizări necorporale.Contul
203 "Cheltuieli de dezvoltare" este un cont de activ. În debitul contului 203 "Cheltuieli de
dezvoltare" se înregistrează lucrările şi proiectele de dezvoltare efectuate pe cont propriu sau
achiziționate de la terți (721, 404), lucrările şi proiectele de dezvoltare achiziționate de la entități
afiliate sau de la entități asociate şi entități controlate în comun (451, 453) și valoarea imobilizărilor
de natura cheltuielilor de dezvoltare primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar (475). În
creditul contului 203 "Cheltuieli de dezvoltare" se înregistrează valoarea neamortizată a
imobilizărilor de natura cheltuielilor de dezvoltare cedate (658) și imobilizările de natura
cheltuielilor de dezvoltare amortizate integral, precum şi cheltuielile de dezvoltare aferente
brevetelor sau licențelor (280, 205). Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor de natura
cheltuielilor de dezvoltare existente.
Contul 205 "Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi şi active similare". Cu
ajutorul acestui cont se ține evidența concesiunilor recunoscute ca imobilizări necorporale, a
brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, precum şi a altor drepturi şi active similare aportate,
achiziționate sau dobândite pe alte căi. Contul 205 "Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale,

18
Capitolul II. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

drepturi şi active similare" este un cont de activ. În debitul contului 205 "Concesiuni, brevete,
licențe, mărci comerciale, drepturi şi active similare" se înregistrează brevetele, licențele, mărcile
comerciale şi alte valori similare achiziționate, reprezentând aport în natură, primite ca subvenții
guvernamentale sau cu titlu gratuit, precum şi cele constatate plus la inventar (404, 456, 475);
brevetele, licențele, mărcile comerciale şi alte valori similare achiziționate de la entități afiliate sau
de la entități asociate şi entități controlate în comun (451, 453); valoarea concesiunilor primite (167)
și imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare aferente brevetelor sau licențelor (203). În
creditul contului 205 "Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi şi active similare" se
înregistrează valoarea neamortizată a concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale şi
altor valori similare scoase din evidență (658); amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor,
mărcilor comerciale şi altor valori similare, scoase din evidență (280) și valoarea brevetelor,
licențelor şi a altor drepturi şi valori similare depuse ca aport la capitalul altor entități, în schimbul
dobândirii de participații în capitalul acestora (261, 262, 263, 265). Soldul contului reprezintă
concesiunile recunoscute ca imobilizări necorporale, brevetele, licențele, mărcile comerciale,
precum şi alte drepturi şi active similare existente.
Contul 206 "Active necorporale de explorare şi
evaluare a resurselor minerale", cu ajutorul acestui cont se ține evidența activelor necorporale de
explorare şi evaluare a resurselor minerale, recunoscute ca imobilizări necorporale. Contul 206
"Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale" este un cont de activ. În debitul
contului 206 "Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale" se înregistrează
activele necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale efectuate pe cont propriu sau
achiziționate de la terți (721, 404); activele necorporale de explorare şi evaluare a resurselor
minerale achiziționate de la entități afiliate sau de la entități asociate şi entități controlate în comun
(451, 453); valoarea imobilizărilor de natura activelor necorporale de explorare şi evaluare a
resurselor minerale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar (475). În creditul contului
206 "Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale" se înregistrează valoarea
neamortizată a imobilizărilor de natura activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor
minerale scoase din evidență (658) și imobilizările de natura activelor necorporale de explorare şi
evaluare a resurselor minerale amortizate integral (280). Soldul contului reprezintă valoarea
imobilizărilor de natura activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale
existente.
Contul 2071 "Fond comercial pozitiv", cu ajutorul acestui cont se ține evidența fondului
comercial pozitiv reflectat, de regulă, la consolidare. Contul 2071 "Fond comercial pozitiv" este un
cont de activ. În debitul contului 2071 "Fond comercial pozitiv" se înregistrează diferența pozitivă
dintre costul de achiziție şi valoarea, la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate În
creditul contului 2071 "Fond comercial pozitiv" se înregistrează valoarea ajustărilor pentru
deprecierea fondului comercial pozitiv (681); valoarea neamortizată a fondului comercial pozitiv
scos din evidență (658) și valoarea fondului comercial amortizat integral, scos din evidență (280).
Soldul contului reprezintă valoarea fondului comercial pozitiv existent.
Capitolul II. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Contul 2075 "Fond comercial negativ" cu ajutorul acestui cont se ține evidența fondului
comercial negativ care apare în situațiile financiare anuale consolidate, respectiv în situațiile
financiare anuale individuale, cu ocazia transferului efectuat în legătură cu achiziția unei afaceri.
Contul 2075 "Fond comercial negativ" este un cont de pasiv. În creditul contului 2075 "Fond
comercial negativ" se înregistrează diferența negativă dintre costul de achiziție şi valoarea, la data
tranzacției, a părții din activele nete achiziționate. În debitul contului 2075 "Fond comercial
negativ" se înregistrează cota‐parte din fondul comercial negativ reluat la venituri (781). Soldul
contului reprezintă valoarea fondului comercial negativ nereluat la venituri.
Contul 208 "Alte imobilizări necorporale", cu ajutorul acestui cont se ține evidența
programelor informatice create de entitate sau achiziționate de la terți, precum şi a altor imobilizări
necorporale. Contul 208 "Alte imobilizări necorporale" este un cont de activ. În debitul contului 208
"Alte imobilizări necorporale" se înregistrează valoarea programelor informatice şi a altor
imobilizări necorporale achiziționate (404); valoarea programelor informatice şi a altor imobilizări
necorporale achiziționate de la entități afiliate sau de la entități asociate şi entități controlate în
comun (451, 453); valoarea programelor informatice realizate pe cont propriu (721); valoarea
programelor informatice reprezentând aport la capitalul social (456); valoarea programelor
informatice şi a altor imobilizări necorporale primite ca subvenții guvernamentale (4751) și
valoarea programelor informatice şi a altor imobilizări necorporale primite cu titlu gratuit sau
constatate plus la inventar (475). În creditul contului 208 "Alte imobilizări necorporale" se
înregistrează valoarea neamortizată a altor imobilizări necorporale scoase din evidență (658);
amortizarea altor imobilizări necorporale, scoase din evidență (280) și valoarea altor imobilizări
necorporale depuse ca aport la capitalul altor entități, în schimbul dobândirii de participații la
capitalul acestora (261, 262, 263, 265). Soldul contului reprezintă valoarea altor imobilizări
necorporale existente.
II.2 Operații specifice

Achiziționarea imobilizărilor necorporale implică cumpărarea unui drept de proprietate


intelectuală, a unei licențe software sau a altor imobilizări necorporale. În această operație, entitatea
plătește o sumă de bani pentru a dobândi drepturile asupra activului.
Înregistrare contabilă aferentă achiziției unei imobilizări necorporale:
% 404 Furnizori de imobilizări
Concesiuni, brevete, licențe,
205
mărci comerciale
4426
TVA deductibilă

Amortizarea imobilizărilor necorporale: Imobilizările necorporale sunt supuse procesului de


amortizare, în care costul lor este distribuit pe parcursul vieții utile a activului. Amortizarea reflectă
Capitolul II. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

expirarea graduală a valorii imobilizării necorporale în timp și este înregistrată în contabilitate ca o


cheltuială în fiecare perioadă contabilă.
Înregistrare contabilă aferentă amortizării unei licențe:
6811 2805 Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea concesiunilor,
amortizarea imobilizărilor brevetelor, licențelor, mărcilor

Evaluarea imobilizărilor necorporale: În anumite situații, imobilizările necorporale trebuie


evaluate în mod regulat pentru a determina dacă există orice deteriorare a valorii. Deteriorarea
valorii apare atunci când valoarea activului devine mai mică decât valoarea sa contabilă și necesită
înregistrarea unei pierderi de valoare în contabilitate.
Înregistrare contabilă aferentă evaluării unei imobilizări necorporale:
% 404 Furnizori de imobilizări
Concesiuni, brevete, licențe,
205
mărci comerciale
4426
TVA deductibilă

Vânzarea sau înstrăinarea imobilizărilor necorporale: Entitatea poate decide să vândă sau să
înstrăineze o imobilizare necorporală existentă. Aceasta poate implica transferul drepturilor de
proprietate asupra activului în schimbul unei sume de bani sau alte active. În cazul vânzărilor, se
înregistrează venituri și se elimină activul din bilanțul entității.
Înregistrare contabilă aferentă vânzării:
4111 % Clienți
708 Venituri din activități diverse

4427 TVA colectată

Licențierea imobilizărilor necorporale: Entitatea poate oferi altei companii dreptul de a


utiliza o imobilizare necorporală în schimbul unei plăți periodice, sub formă de taxă de licențiere. În
acest caz, se înregistrează venituri periodice și se menține activul în proprietatea entității.
Capitolul II. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Capitolul III. Studiu de caz

III.1 Prezentarea agentului economic


III.2 Monografie contabilă
Capitolul II. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Anexe

Anexa 1

23
Anexe

Anexa 2
Anexe

Anexa 3
Anexe

Anexa 4
Anexe

Anexa 5
Anexe

Anexa 5
Anexe

Anexa 6
Capitolul II. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Bibliografie

1. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf
2. https://contabilul.manager.ro/
3. https://www.contzilla.ro/
4. https://lege5.ro/
5. Marea carte verde a monografiilor contabile 2014, Editura Rentrop și Straton
6. Contabilitatea financiară, Tipo Moldova, Constantin Toma, ediția a III-a, 2018
7. Bazele Contabilității, Modul I, clasa a IX-a, profesor Maria Popan, editura Oscar Print, 2016
8. Contabilitate Generală, Modul II, clasa a X-a, profesor Maria Popan, editura Oscar Print,
2017
9. Contabilitatea Evenimentelor și Tranzacțiilor, profesor Maria Popan, editura Oscar Print,
2016
10.

30

S-ar putea să vă placă și