UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator ştiinţific:
Prof.Univ.Dr.Criveanu Maria

Absolvent:
Boaru Ancuţa-Violeta

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
CRAIOVA,2019
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
1
 POLITICI ȘI OPȚIUNI CONTABILE PRIVIND ACHIZIȚIA ȘI
DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR CORPOLARE ȘI NECORPORALE

Coordonator ştiinţific:
Prof.Univ.Dr.Criveanu Maria

Absolvent:
Boaru Ancuţa-Violeta

CRAIOVA,2019

2
 -CUPRINS-
Introducere ................................................................................................................................4
Capitolul 1.Active imobilizate …………………………………………………….....….…….....5
1.1.Imobilizări corporale ,delimitări şi definiţii………………………….…………………….…6
1.1.1. Imobilizări corporale clasificare..........................................................................................6
1.1.2. Evaluarea ,reevaluarea şi deprecierea imobilizărilor corporale ...........................................9
1.1.3.Reevaluarea imobilizărilor corporale..................................................................................10
1.1.4. Deprecierea imobilizărilor corporale………………………………………………..……11
1.1.5 Amortizarea imobilizărilor corporale ……………….……………………........…12
1.1.6.Taxe şi impozite aferente imobilizărilor corporale………………………………..13
1.2.Imobilizările necorporale şi caracteristici . ............................................................................13
1.2.1. Principalele categorii de clasificare a imobilizărilor necorporale .....................................14
1.2.2. Documentele spcifice în contabiliatea imobilizărilor necorporale..................................16
1.3 Imobilizările financiare .......................................................................................................17
Capitolul 2 Studiu de caz privind politici şi opţiuni contabile privind achiziţia şi deprecierea imobilizărilor
corporale şi imobilizărri necorporale la SC ALGRUP SECURITY SRL SLATINA .................18
2.1. Prezentarea societăţii...........................................................................................................18
2.2. Monografie contabilă aferenta lunii iulie 2019.........................................................19
2.3. Analiza indicatorilor economico-financiari la SC ALGRUP SECURITY SRL...................21
2.3.1.Analiza echilibrului financiar..................................................................................21
2.3.1.1.Analiza rezultatelor de gestiune ale firmei SC ALGRUP SECURITY SRL...................26
2.3.2. Indicatori de lichiditate......................................................................................................29
2.3.3. Analiza ratei de structură a activelor..................................................................................31
2.3.3.1 Aplicaţie privind calculul imobilizărilor necorporale, imobilizărilor corporale şi imobilizări financiare
la SC ALGRUP SECURITY SRL...................................................................................................31
2.3.4. Indicatori de activitate ( de gestiune)..............................................................................35
2.3.4.1. Analiza vitezei de rotaţie a clienţilor...........................................................................36
2.3.4.2 Analiza vitezei de rotaţie a furnizorilor........................................................................37
2.3.5 Analiza solvabilităţii firmei SC ALGRUP SECURITY SRL SLATINA ..............39
2.3.6 Analiza rentabilităţii la SC ALGRUP SECURITY SRL..................................................40
2.3.7 .Riscul de faliment ..........................................................................................................41
Concluzii şi propunerii…………………………………………………………………...42
Bibliografie………………………………………………………………………………..43

3
 INTRODUCERE

Contabilitatea este o sursă de cunoaştere având în vedere o buna calitate superioara al

patrimoniului şi obţinerea rezultatelor asigurând protecţia şi prelucrarea informaţiilor.
Operaţiunile şi înregistrările care urmează să se desfăşoare în contabilitate trebuie să fie sigure şi
complexe, bazate pe reguli şi norme specifice.
Un activ corporal se recunoaşte în bilanţ atunci cand reprezintă realizarea unor beneficii economice.

Imobilizările corporale sunt acele active folosite pe o perioadă indelungata in cadrul unei activitati ,
şi anune:terenuri şi constructi, maşini, utilaje şi echipamente.
Despre imobilizarea necorporală putem spune că este un activ nemonetar, neavând substanţa fizică.
Deprecierea activelor este formata din imobilizările corporale cât şi imobilizările necorporale, dar mai
ales fondul comercial.

Contabilitatea este intr-adevăr arta afacerilor iar acest statut este şi cel mai adesea invocat în
literatură de specialitate, astfel încât contabilitatea reprezintă o tehnică de ordin cantitativ de
depozitare, prelucrare şi de analiza pentru informaţii, privind evenimentele juridice şi economice din
viaţa entităţilor economice.
Stiinţa si contabilitatatea a fost legată de gestionarea,constituirea şi utilizarea în mod eficient a
patrimoniului, aceasta este reprezentată ca fiind aceea disciplină care pune la dispoziţia întreprinderilor
atât informaţii operative cât şi date, privind gestionarea şi starea patriomoniului.

Am ales ca tema firma ALGRUP SECURITY unde am ales să fac practică pe parcursul lucrării,
care se confruntă cu o mare problemă determinată de lipsa angajaţilor.
Am decis sa aleg tema Politici şi opţiuni contabile privind achiziţia şi deprecierea imobilizărilor
corporale şi necorporale care va fi mereu un subiect de actualitate.

Am pus accent pe această temă pentru că îmi doresc să-mi îmbunătăţesc cunoştinţele legate de
contabilitate, si pentru ca imi doresc sa profesez in domeniu, poate fi numita una dintre meseriile
pentru un viitor mai bun.

Ca şi meserie este destul de interesantă, cu mare răspundere şi multă atenţie, pentru că ştim cu toţii
dacă se întâmplă să faci o greşeală care sunt consecinţele suportate.
Este important ca teoria sa se definească în practică ! Pe măsură ce înveţi contabilitate este indicat
să-ţi pui întrebări sincere, ca de exempul dacă înţelegem ceea ce învăţăm.

Pentru a fii un bun contabil trebuie o pregătire foarte eficientă şi multe ore de practică pentru a
înţelege ceea ce învăţăm prin teorie, iar contabilitatea se face cu multă răbdare şi pasiune, pentru că
suntem în era tehnologiei şi totul se bazează pe tehnologie, de accea trebuie să ne adaptăm situaţiilor.

4
 CAPITOLUL I

Activele imobilizate:

Activele imobilizate sunt reprezentate ca active care generează beneficii economice viitoare şi sunt
deţinute pe o perioadă mai mare de un an.Ele trebuie să fiereluate la costul de producţie sau la costul
de achiziţie, prin respectarea prevederilor legale din România.

Reţinem că atunci când achiziţionam imobilizări o mare atenţie se indreaptă catre stabilirea costului
de achiziţie, datorită efectelor includerii/neincluderii pe temen lung anumitor cheltuieli în costul de
achiziţie. Pe lângă preţul de achiziţie se poate găsi într-un asemenea cost de achiziţie şi: cheltuieli cu
asigurările pentru tipul transportului, cheltuieli de transport.
Imobilizările achiziţionate se înregistrează în contabilitate şi pot genera diverse tipuri de cheltuieli:
-consultanţă
-amenajarea amplasamentului
-cheltuieli juridice
-montaj
-instalare, etc

Observăm că normele contabie din ţara noastră (OMFP nr 1802/2014) cum şi alte norme din alte ţări
separa activele în:-imobilizate
-circulante
Astfel observăm că punctul 268 din OMFP nr 1802/2014 hotărăşte că un activ sa fie repartizat drept
circulant atunci când se poate îndeplini cel puţin una din cele patru condiţii:
-asteaptă să fie împlinit sau deţinut cu scopul de a fi consumat sau vândut în cursul normal de
exploatare al ciclului entităţii.
-se deţine, în principiu cu scopul tranzacţionării
-asteapta să fie realizat în 12 luni de la data bilanţului
-este repartizat de numerar dar şi echivalente de numerar, în urma utilizării nu este restricţionat.

Activele imobilizate sunt valorile mobile şi imobile, precum şi bunurile şi materialele care se
folosesc pe o perioadă lungă de timp, fiind caracterizate prin următoarele însuşiri:
-utilizarea lor se realizează pe o perioadă mai mare de 1 an
-nu se schimbă şi nici nu sunt consumate la prima folosire
-forma acestora nu se schimbă pe parcursul folosirii
-transmit treptat valoarea către bunurile consumate
-nu sunt destinate catre comercializare
-este mai mare valoarea de intrare decât limita propusă de lege.

Concepte specifice care aparţin activelor imobilizate:

-Amortizarea-este reprezentată prin stingerea de plăţi succesive a unei datori, sau a unei investiţii.
Amortizarea imobilizărilor corporale, închiriate, concesionate sau în locaţie de gestiune se va calcula şi
se va înregistra de către proprietar în contabilitate.
-Valoarea justa-este reprezentată de suma unui activ care ar putea fi înlocuită de bună voie între cele
două părţi, aflându-se în cunoştinţă de cauză, în urma unei tranzacţii.
-Valoarea reziduala-este un termen asemănător leasingului care reprezintă valoarea în timpul stingerii
contractului de leasing când ultima rată este achitata, se va realiza transferul deţinut de proprietar către
utilizator.

Activele imobilizate se clasifica după natura economico-financiare în:

5
-imobilizări corporale
-imobilizări necorporale
-imobilizări financiare

1.1. Imobilizări corporale-delimitari şi definiţii:

Imobilizările corporale se definesc ca fiind acele active care realizează următoarele condiţii:
-o entitate le deţine pentru a le folosi în procesul de prestare de servicii sau bunuri ,cu scopul închirierii
terţilor, sau în scopuri administrative
-se utilizează pe o durată mai mare de 1 an a unei perioade

Acele componente din rândul activelor corporale se pot achiziţiona fie din motive de siguranţă sau
din motive legate de mediu.
Achiziţia acestor imobilizări corporale nu creşte în mod direct beneficiile viitoare care aparţin unui
element actual de imobilizări corporale, dar poate să fie benefic pentru entităţile care obţin beneficii
viitoare care aparţin altor active.

Norma internaţională contabilă se referă la imobilizările corporale în mod direct care este IAS 16
imobilizări corporal.. Forma de investiţie se poate stabili prin achiziţionarea de bunuri de capital
(utilaje, echipamente, clădiri) cu scopul de a produce bunuri şi servicii pentru viitorul consum.
Observ, ca cel mai folosit sens intalnit pentru a fi definită investiţia, reprezintă acea cheltuială de banii
cu scopul realizării de efecte ulterioare.

Se recunosc ca active, imobilizările corporale atunci când:

- sunt productive pentru întreprindere beneficii viitoare economice, revenind activului
-se poate evalua costul activului intru-un mod credibil

Primul criteriu este acceptabil pentru entitate, prin evaluarea unităţii de încredere a beneficiilor
economice. Este indicat si stabilirea activului dacă va contribui în mod direct sau în mod indirect la
producerea fluxurilor de numerar aparţinând întreprinderii.
Pentru cel de-al doilea criteriu este mai uşor de mulţumit pentru că preţul de achiziţie, al activului, cat
şi sumele auxiliare sunt uşor de identificat în mod normal.

1.1.1 Imobilizările corporale - clasificare:

-terenuri (contul 2111) şi construcţii (contul 212)

-instalatii tehnice şi maşini(contul 213)
-alte instalaţii, utilaje şi mobilier (contul 214)
-investiţii imobiliare (contul 215)
-active imobiliare de exploatare şi reevaluare a resurselor minerale (contul 216)
-active biologice productive (contul 217)
-avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie (contul 231)

1) Terenurile se caracterizează prin acele suprafeţe de pământ limitate ,care sunt detinute de entităţi
cu scopul de a realiza activităţi de bază şi în plan secundar.
Ele se recunosc prin următoarele grupe:
-terenuri agricole
-terenuri fără construcţii
-terenuri silvice
-terenuri cu zăcăminte
-terenuri cu construcţii şi altele.

6
 Amenajările de teren se caracterizează prin eficienta valorii a lacurilor, terenurilor, iazurilor şi
balţilor şi a altor lucrări asemănătoare realizate prin investiţiile efectuate, punându-se în practică prin
racordări la regia electrică, îndiguiri, drumuri şi împrejmuiri.
Cu toate acestea putem trage concluzia că amenajările de teren se pot amortiza.
Datorită contului 21 terenuri şi amenajări de terenurI se poate ţine evidenţa amenajărilor de teren şi a
terenurilor.
Deosebirea activelor imobilizate care aparţin clădirilor şi terenurilor sunt active separabile şi se
contabilizează separat chiar dacă se achiziţionează împreună. Creşterea valorii unui teren pe care este
construită o clădire nu poate afecta stabilirea valorii amortizabile a construcţiei

2) Mijloacele fixe se definesc ca fiind rezultate ale unor imobilizari corporale deţinute cu scopul de
fi folosite în producţie, în furnizarea de bunuri, dar şi în efecturea de servicii, pentru a fi predate
terţilor, sau în obiective administrative, având durata de utilizare mai mare de un an, la fel şi valoarea
fiind mai mare decât cea stabilită de către hotărârea Guvernului.
Există un plafon din punct de vedere fiscal care cere să se amortizeze pe durată stabilită de lege
activele cu o valoare mai mare sau egală cu cea a plafonul de 2500 lei.

3) Construcţii
Pentru a ţine evidenţa mişcării şi existenţei construcţiilor se face cu ajutorul contului 212 construcţii
Din această grupa face parte fiecare clădire stabilită si care este desemnată într-o anumită destinaţie
funcţională.
În alcătuirea cladirii, pe lângă elementele principale ale construcţiei(pereţi,fundaţie,acoperiş) intră şi
celelalte componente ce alcătuiesc un tot unic impreună cu clădirea propriu-zisă şi anume:
-terase, scări şi alte elemente de construcţie
-instalatii electice interioare
-instalatii sanitare interioare
-instalatii de încălzire interiora
-instalatii de gaze, etc

4) Mobilier, aparatura birotică, echipamente de producţie a valorilor umane şi materiale, precum şi

alte active corporale este folosit contul 214 mobilier, aparatura birotică, echipamante de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active corporale

5) Pentru imobilizările corporale în curs de aprovizionare se utilizează grupa de conturi:

223 instalaţii tehnice şi mijloace transport în curs de aprovizionare cont de activ
224 mobilier, aparatura birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale în curs de aprovizionare cont de activ
227 active biologice productive în curs de aprovizionare cont de activ

6) Active biologice productive

Se numesc active biologice productive oricare active, alte active decât cele biologice de natura
stocurilor :animale de lapte, pomi fructiferi, copaci din care obţinem lemn pentru foc fără a fi tăiaţi,
viţa-de-vie. O plantă vie sau un animal este un activ biologic.
Este recunoscut de o entiate un activ biologic dacă :
-entitatea verifică un activ devenind rezultat al evenimentelor petrecute
-posibilitatea că beneficiile economice viitoare aparţinând activului, să aparţină entităţii
-poate fii evaluată valoarea justă în mod credibil.
7) Active imobiliare de exploatare şi reevaluare a resurselor minerale
Cheltuielile de exploatare şi evaluare a resurselor minerale reprezintă cheltuielile făcute de entitate,
care au legătură cu evaluarea şi exploatarea resurselor minerale.

Observăm că ultimele trei categorii care aparţin imobilizărilor corporale sunt introduse de OMFP NR
1802/2014

7
Sunt considerate de asemenea, mijloace fixe amortizabile:
a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune,
locaţie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare că
imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea
rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investiţiile efectuate pentru descoperirea în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum
şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;
d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în
scopul îmbunatăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice
viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparţinând
domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;
f) amenajările de terenuri
g) active biologice, înzestrate de către contribuabilii câte aplica reglementările contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare financiară.

Conform regulilor contabile pentru calculul amortizării trebuie să îndeplinim trei elemente:
-valoarea de amortizat
-durata de utilizare
-regimul de amortizare

Nu sunt considerate mijloace fixe amortizabile :

a) terenurile, inclusiv cele împădurite;

b) tablourile şi operele de artă;
c) fondul comercial;
d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;
e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât
cele utilizate în scopul realizării veniturilor.

9) Imobilizări corporale în curs de execuţie

Se reprezinta prin acele investiţii neterminate şi realizate în concepţie proprie, dar şi în antrepriza.
Aceste imobilizări se stabilesc la costul de achiziţie sau la costul de producţie, după caz.
Imobilizările în curs de execuţie se stabilesc în grupa imobilizărilor finalizate după ce sunt date în
folosinţă sau puse în funcţiune.
Se constituie costul imobilizărilor corporale în regie proprie fiind determinat să folosească aceleaşi
reguli ca pentru un activ achiziţionat.
Astfel evidenta imobilizărilor corporale în curs de execuţie, se realizează utilizând contul 231
imobilizări corporale în curs de execuţie . Acest cont 231 imobilizări corporale în curs de execuţie
reprezintă un cont de activ.
Iar în debitul contului se înregistrează:
-valoarea imobilizărilor corporale, în curs de execuţie, întocmite de furnizori, inclusiv entităţi asociate,
entităţi afiliate şi entităţi controlate (404,451,453)
-valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie, îndeplinite în regie proprie (722)
-valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie, realizate că aport spre capitalul social (456)
Pentru imobilizările în curs de execuţie se foloseşte grupa de conturi 23
231 imobilizări corporale în curs de execuţie cont de activ
235 investiţii imobiliare în curs de execuţie cont de activ

8
 Operaţii realizate de imobilizările corporale:
a) Intrare:-achiziţii
- regie proprie
-donaţie
- subvenţii
b)Utilizare:-modernizare
- reparaţii curente
- reparaţii capitale
- întreţinere
-consumabile
c)Ieşire:-vanzare şi descărcare din gestiune
-casare bun integral/părţi ale amortizării.

1.1.2. Evaluarea, reevaluarea şi deprecierea imobilizarilor corporale

Evaluarea imobilizărilor corporale.

Evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale reprezintă un proces prin care sunt determinate valorile
prin care structurile situaţiilor financiare se vor recunoaşte în contul de profit şi pierdere dar şi în
bilanţ.Aceasta procedura necesită alegerea unei baze de evaluare.
Ca şi procedeu al cunoaşterii contabilităţii, această evaluare se afla într-o relaţie strânsă cu celelalte
procedee.

Imobilizările corporale se evaluează în urmatoarele momente:

-evaluarea imobilizărilor la momentul trecerii în întreprindere
-se evaluează imobilizările la data inventarierii
-se evaluează imobilizările când se încheie exerciţiul financiar
-se evaluează imobilizările la ieşirea din întreprindere.

1 Imobilizările corporale evaluate la momentul intrării în întreprindere, se caracterizează prin formele

următoare:

a) Costul de achiziţie al imobilizărilor corporale aflate în patrimoniu prin achiziţia de la terţi poate fi
alcătuit din urmatoarele elemente:
-preţ de cumpărare
-cheltuieli de transport, aprovizionare
-alte cheltuieli şi accesorii directe, pentru a pune în funcţiune imobilizările
-impozitele şi taxele nedeductibile
-reducerile comerciale primite

b) Costul de producţie al imobilizărilor obţinut datorită producţiei sau construcţiei proprie va fi

alcătuit din:
-costuri directe de productie-se remarcă prin cheltuielile care pot fi separate şi acordate fără
ambiguitate unei activităţi sau unui produs consumator de resurse şi producător de rezultate.
-costuri indirecte de productie-aceste tipuri de costuri nu se pot aloca direct unui produs sau serviciu,
unei lucrări ori unei locaţii, în urma căreia se va calcula costul, dar aceasta calculaţie necesită o
separare suplimentară.
-costurile cu dobânzile

c) Valoarea prezentă a imobilizărilor acceptate cu titluri gratuit (subventii, donaţii)

d) Valoarea de utilitate sau de aport pentru imobilizările acceptate ca aport în natură la capitalul social,
realizate prin evaluatori, evaluat la preţul pieţei.

9
Rămân înregistrate în contabilitate imobilizările corporale la valoarea lor pe toată acţiunea desfăşurată
în întreprindere, exceptând cazurile de reevaluare, pentru că o dată ce valoarea este reevaluata, aceasta
devine o nouă valoare de intrare.

2. Imobilizările evaluate la data inventarierii

Prin inventariere se înţelege de fapt intervalul în care activele aflate într-o întreprindere se măsoară şi
sunt expuse în unităţi de măsură fizice, cât şi în unităţi monetare. Prin inventariere se arăta valoarea de
intrare, ceea ce înseamnă a fi o valoare actuală.

3 Evaluarea imobilizărilor la momentul încheierii exerciţiului financiar.

Aceasta se realizează prin concepţia contabilă la formarea bilanţului contabil, ca act contabil.
Elementele entităţii sunt înscrise în bilanţ la valoarea bilanţieră. Pentru a determina valoarea bilanţieră
facem comparaţie între valoarea contabilă netă şi valoarea de inventar. Aceasta comparaţie poate
conduce la:
-un plus al bilanţului, neînregistrându-se în contabilitate
-un minus care se păstrează într-un adaos de amortizare, în cazul apariţiei deprecierii ireversibile
(mijloace fixe propuse spre casare, neutilizabile)sau provizioane pentru deprecierea imobilizărilor.

4 Imobilizările evaluate la momentul încetării cunoaşterii

În contabilitate încetarea cunoaşterii a imobilizărilor are ca valoare de referinţă, valoarea de

înregistrare a imobilizărilor.
Este un lucru important dacă imobilizarea a fost sau nu complet amortizată. Dacă o imobilizare a fost
complet amortizata, atunci amortizarea este la accelaşi nivel cu valoarea contabilă.
Dacă se realizează o imobilizare incomplet amortizata, se realizează acţiunea de a suporta cheltuielile
la valoarea rămasă neamortizata.

1.1.3 Reevaluarea imobilizărilor corporale

Reevaluarea ca noţiune contabilă constă în transformarea şi înlocuirea valorii de intrare a

elementelor patrimoniale, cu actuala lor valoare.
Se crează o comparaţie între cele două valori, cea justă şi cea contabilă, începând de la data bilanţului
activului imobilizat în cauză.
Pentru imobilizările corporale se înregistrează în contabilitate amortizarea calculată cu data începând
de la 1 ianuarie a următorului an, pentru care s-a realizat reevaluarea.
Reevaluarea în funcţie de atitudinea amortizării cumulate:
A Metoda valorii brute reprezintă recalcularea cumulată amortizării cu valoarea contabilă brută a
activului încât valoarea contabilă a activului după reevaluare să devină egală cu valoarea reevaluată.
Metoda aceasta se foloseşte atunci când activul se reevaluează prin utilizarea unui indice.
B Metoda valorii nete constă în a exclude amortizarea cumulată din valoarea contabilă brută a
activului şi valoarea contabilă recalculata la valoarea reevaluată a activului. Se foloseşte în special
pentru clădirile care se reevaluează la valoarea lor de piaţă.
Atunci când rezultatul reevaluării reprezintă o creştere faţă de valoarea contabilă, observăm că se
realizează ca:
-o creştere a rezervei din reevaluare contul 205-rezerve din reevaluare neexistând o creştere actuala
cunoscută ca fiind o cheltuială a activului
-ca un beneficiu care va compensa cheltuiala cu scăderea cunoscută de către acel activ
Atunci când rezultatul reevaluări înregistrează o scădere a valorii contabile observăm că se realizează
ca:
-o cheltuiala cu valoare întreagă a deprecierii, dacă în rezervă de reevaluare nu se înregistrează o sumă
care face referie la acel activ

10
-o descreştere a rezervei din reevaluare cu cel mai puţin din valoarea rezervei şi valoarea descreşterii,
iar diferenţa înregistrată neacoperită se efectuează ca o cheltuială.
Aspecte principale alea reevaluării imobilizărilor corporale:
-stabilirea valorii juste- se stabileşte pe baza unui raport elaborat de către un evaluator autorizat
-reevaluarea se face simultan în totalitatea categoriei din care rezultă imobilizarea corporală
-periodicitatea reevaluarii- reevaluarea se face cu regularitate pentru ca valoarea contabilă să nu fie
diferită substanţial în urma determinării a valorii juste întocmită la data bilanţului.

1.1.4 Deprecierea imobilizărilor corporale

Imobilizările folosite ca urmare în procesul de producţie, suportă anumite deprecieri.

Acestea poti fi:
-ireversibile- care însuşesc forma amortizării
-reversibile - ajustarile care apar pentru deprecierea sau distrugerea valorii imobilizărilor.

A) Deprecierea irevesibila

Amortizarea se defineşte de IAS 16 imobilizări corporale ca fiind deţinerea sistematică din valoarea
amortizabilă a unui activ pe durata întreagă de viaţă utilă.
Amortizarea se tratează din trei puncte de vedere:
-contabil -si observăm că amortizarea realizează o reducere a valorii activului imobilizat, urmând o
depreciere utilizată de entiate, în cursul unei perioade de timp
-economic-amortizarea duce la micşorarea valorii elementului de activ, rezultând din depreciere, şi
solicitând schimbarea lui cu unul nou
-financiar-principala componentă a capacităţii de autofinanţare o reprezintă amortizarea.
Cunoscând reglementările din ţara noastră, observăm că amortizarea se realizează cu aplicarea unor
cote de impozitare către valoarea de intrare a imobilizărilor corporale
Amintim că mijloacele fixe închiriate, concesionate sau date în locaţie de gestiune se realizează
calculând amortizarea aferenta de către agenţii economici pe care le deţin.
După caz, acestea se regăsesc în redevenţa anuală, cheltuielile de locaţie şi în contravaloarea chiriei.
Marea majoritate a imobilizărilor corporale se calculează prin amortizare, excepţie găsim la cele care
nu intalnim deprecieri, care provoacă uzuri morale şi factori naturali.
Pentru a calcula imobilizările corporale respectăm câteva elemente:
-valorile de intrare a imobilizărilor
-durata de viaţa economică utilă a imobilizărilor
-metode şi regimuri de amortizare utilizate
Trebuie să ţinem cont la calculul amortizării la valoarea reziduală. Valoarea amortizabilă unei
imobilizări, în mod sistematic trebuie reprezentată pe durata ei de utilizare.
Durata de viaţă utilă reprezintă:
-perioada în care întreprinderea hotărăşte să folosească bunul
-numarul de unităţi de producţie, la care spera să le aibă prin utilizarea activului.
În mod obligatoriu nu are la baza anii de utilizare.
Amortizarea se poate baza pe date fizice (numărul km parcurşi, numărul de piese efectuate)
Durata amortizării în România se stabileşte pe seama unui catalog, în care sunt menţionate mijloace
fixe şi fiecare mijloc în parte şi durata de funcţionare normală. Guvernul stabileşte şi revizuie acest
catalog în mod periodic.
Amortizarea se realizează cu ajutorul unui plan de amortizare, începând cu data punerii în funcţiune
până la recuperarea totală a valorii de intrare.

11
 1.1.5 Amortizarea imobilizărilor corporale

În funcţie de următoarele regimuri de amortizare, entităţile amortizează imobilizările corporale

astfel:
-amortizare liniara
-amortizare degresiva
-amortizare accelerată

1) Amortizarea liniara-se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a sumelor

fixe, şi se stabilesc proporţional cu numărul de ani şi cu normele de folosire a mijloacelor fixe.
Amortizarea liniară anuală se efectuează prin folosirea cotei medii anuale catre valoarea de intare a
mijlocului fix.

Regimul de amortizare liniară este cel mai utilizat din România, datorită calcului .În urma acestui
sistem de bază putem realiza şi celelalte metode de amortizare.

2) Amortizarea degresivă se evaluează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniar ă cu coeficientul

următor care se stabileşte prin durata de folosire a mijlocului fix.

-1,5 durata normală a mijlocului fix de utilizare este între 2 şi 5 ani

-2,0 durata normală a mijlocului fix de utilizare este între 5 şi 10 ani
-2,5 durata normală a mijlocului fix de utilizare este mai mare de 10 ani.

Prin amortizarea degresivă se parcurg următoarele etape:

În primul an de utilizare, amortizarea anuală se efectuează prin folosirea cotei de amortizare către
valoarea de intrare a mijlocului fix
În următorii ani se aplică cota de amortizare, acceaşi mereu asupra valoii rămase neamortizate.
Iar când amortizarea anuală rezultată este mai mică sau egală cu cea anuală liniara, se trece la liniară
până când se va termina utilizarea normală de durată.
Amortizarea degresivă se poate realiza în două metode determinate de data inventariei a mijlocului fix
în funcţiune:
-varianta (AD1) fără influenţa uzurii morale
-varianta(AD2) cu influenţa uzurii morale
Prima variantă se va calcula şi înregistra pe toată durata de funcţionare a mijlocului fix.
Cea de-a doua variantă ia în considerare influenţa uzurii morale, şi se evidenţiază prin a recupera
valoarea de intrare a mijlocului fix, pe o perioadă mai mică faţă de durată normală de utilizare.

3) Amortizarea accelerată presupune trecerea pe cheltuieli 50% din totală valoare în primul an,
urmând să se treacă la metoda liniară pentru anii următori.
Pentru a utiliza regimul de amortizare accelerată este necesară aprobarea Ministrului de Finanţe, cu
scopul ca agenţii economici să depună documentaţia de fundamentare, în urma căruia se realizează un
punctaj de baza urmând să se elibereze aprobare.
Documentaţia trebuie să cuprindă:
-date de prezentare:cifra de afaceri,venituri din exploatare, active corporale, etc
-indicatori de eficienţă:capital permanent, rata capitalului propus
-indicatori de eficienţa financiară:rata rentabilităţi veniturilor,rata rentabilităţi financiară
Sistemul de amortizare accelerat cunoaşte un avantaj fiscal, pentru primul an unitatea suporta cheltuieli
mai mare de amortizare, şi constituie realizarea unui fond de dezvoltare, care poate fi folosit pentru
sumele în mijloacele fixe noi, urmând ca în următorii ani cheltuielile cu amortizările să fie mai mici.

12
B) Deprecierea reversibilă

Aceste ajustări se realizează de regulă la finalul anului, după inventariere se stabilesc deprecieri
reversibile de imobilizări neamortizabile: terenuri.
Pentru imobilizările amortizabile se realizează ajustări atunci când la inventar se observă diferenţe în
scădere între valoarea actuală şi valoarea de inventar.
Deprecierile cu caracter temporar şi reversibil ale activelor imobilizate efectuate la inventar,
determina constituirea la încheierea exerciţiului pentru deprecierea imobilizărilor. Aceste deprecieri
fac referire la caracteristricile imobilizărilor neamortizabile. Se pot întâlni şi ajustări pentru
dprecierea imobilizărilor amortizabile, fiind reglementate de această situaţie de Standaredele
Internaţionale de contabilitate IAS 16, care arată că dacă un bun se modifica datorită suportări unor
deteriorări sau a unei uzuri morale evaluarea actuală a bunului poate să devină mai mică faţă de
evaluarea netă contabilă, iar diferenţa dintre cele două valori se înregistrează în rezultat.
Se procedează după caz, la finalui fiecărui exerciţiu, la anularea sau diminuarea provizionului, pentru
deprecierea imobilizărilor.
La părăsirea imobilizărilor din patrimoniu, pe orice altă cale, se va anula provizionul pentru deprecieri
aparţinând imobilizării respective.

1.1.6 Taxe şi impozite aferente imobilizărilor corporale

Taxele şi impozitele locale însuşesc o formă de extragere a unor părţi din veniturile şi agonisirea
atât persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice, la dispoziţia societăţii locale cu scopul achitării
cheltuielilor publice.Această achitare se face obligatoriu şi nu poate fi ramburasbilă de către unitatea
administrativ-teritorială.
Taxele şi impozitele locale care aparţin Codului Fiscal:
-impozitul pe venit
-impozitul pe profit
-impozitul pe veniturile microintreprinderilor
-impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi
-impozitul pe reprezentante
-taxa pe valoarea adăugată
-accizele
-impozitele şi taxele locale
-impozitul

1.2 Imobilizările necorporale-definitii şi caracteristici

Imobilizările necorporale sunt definite că active nemonetare identificabile fără a avea forma fizică.
Din secţiunea Alte imobilizări necorporale se recunoaşte preţul plătit pentru contracte de către clienţi,
care sunt transferate între entităţii cu titlu oneros, cu condiţia în care respectivii clienţi continua relaţia
cu entitatea.

Delimitări privind contabiliatea imobilizărilor necorporale:

Activele fixe necorporale reprezintă acele active care nu au substanţă fizică şi care se folosesc pe o
perioadă mai mare de un an,aceste imobilizari necorporale reprezintă active identificabile.
O imobilizare necorporală se face cunoscută când se poate separa, transfera, închiria, autoriza sau
poate fi înlocuită fie singură sau fie cu un document care să corespundă.
Imobilizările necorporale se pot înregistra fie la costul de producţie sau la costul de achiziţie, precum
se definesc în actualele reglementări. Un obiect care poate fi cheltuială pe o perioadă nu se poate
recunoaşte ca făcând parte dintr-o imobilizare necorporală.
Ea se efectuează ca şi cheltuiala după ce se cumpără sau se consuma şi se face înregistrarea în contul
de cheltuială, după realizarea lor. Cheltuielile care se vor face vor mări costul imobilizărilor

13
necorporale numai după o probabilă cheltuiala, care permite activului să creeze beneficii economice
care apar peste rezultatul prevăzut iniţial şi se pot evalua in mod credibil.
Prezentarea în bilanţ la o imobilizare necorporală trebuie să se facă la valoarea de intrare.
Scoaterea din evidentă a imobilizărilor necorporale se realizează când cedează sau când nu se mai
aşteaptă niciun beneficiu economic. Când imobilizările necorporale se scot din evidenţa, sunt
remarcate diferit veniturile din vânzare.
Câştigurile şi pierderile prezentate în contul de profit şi pierdere se remarcă odată cu incetarea utilizării
sau când se părăseşte o imobilizare necorporală, se identifică ca o deosebire între venituri create de
ieşirea activului şi neamortizata sa valoare.

Pentru a afla dacă o imobilizare necorporală generată intern foloseşte criteriile de recunoastre,
entitatea separă procesul de generare a activului în:
-o faza de cercetare
-o faza de dezvoltare
Faza de cercetare este reprezintă de faptul că nicio imobilizare necorporală care provine din cercetare
nu trebuie să fie recunoscută. Costurile de cercetare trebuie să fie recunoscute ca şi cheltuiala când sunt
suportate, pentru că în faza de cercetare a proiectului intern entitatea nu poate să demonstreze că există
o imobilizare necorporală şi că urmează să genereze beneficii economice viitoare.
Faza de dezvoltare- imobilizările care aparţin de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt determinate de
aplicarea rezultatelor cercetării, sau alte cunoştinţe dintr-un plan sau proiect care vizează producţia de
materiale, produse, dispoziţie, sistem sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, până să înceapă
producţia sau utilizările comerciale.

1.2.1 Principalele categorii de clasificare a imobilizărilor necorporale

Contabilitatea imobilizărilor necorporale se evidenţiază prin conturile care aparţin grupei: 20

imobilizări necorporale în cadrul căreia sunt cuprinse următoarele conturi:
201 cheltuieli de constituire
203 cheltuieli de dezvoltare
205 concesiuni,brevete,licenţe,mărci comerciale,şi alte drepturi şi valori similare
207 fondul comercial
-2071 fond comercial pozitiv
-2072 fond comercial negativ
208 alte imobilizări necorporale
233 imobilizări necorporale în curs
234 avansuri acordate pentru imobilizările în curs
În bilanţ trebuie recunscut un activ necorporal dacă:
-se constată că va aduce beneficii pentru entitate
-se evaluează în mod credibil costul activului.
Un activ se identifica dacă:
a) poate fi separat sau desprins de către entitate, transferat şi vândut, concesionat în urma unui
contract de licenţă, schimbat sau închiriat, poate fi şi individual, sau împreună cu alt contract cu un
activ identificabil, sau o datorie care poate fi identificabilă indiferent că acea entitate urmăreşte sau nu
sa facă acest lucru
b) se desfăşoară din drepturile contactuale sau dintr-o altă natură legală, indiferent dacă drepturile
sunt transferabile sau se pot separa de către entitate sau din alte obilgatii şi drepturi.

In cadrul acestor imobilizări necorporale se cunosc:

-cheltuieli de constituire
-cheltuieli de dezvoltare
-concesiuni, brevete, licenţe, mărci de fabricaţie, alte drepturi şi valori similare
-fondul comercial pozitiv

14
-avansuri acordate furnizorilor de imobilizări necorporale
-alte imobilizări necorporale
-active necorporale în curs de evaluare a resurselor minerale

1) Contul 201 Cheltuielile de constituire”- cuprinde cheltuielile ocazionate datorită înfiinţării sau
dezvoltării unei entităţi
În cadrul unei entităţi se pot include cheltuielile de constituire la active
Cheltuielile de constituire în această situaţie, se amortizează pe o perioadă de maximum cinci ani.
In contul de debit 201 cheltuieli de constituire se inregistrează:
-cheltuieli ocazionate de infiinţarea societaţii comerciale(512,531,404)
In contul de credit 201”cheltuieli de constituire” se inregistrează:
-cheltuieli de constituire amortizate integral(280)

2) Cheltuieli de dezvoltare- sunt identificate prin costuri generate de îndeplinirea unor obiective cu
caracter realizabil care duce la obţinerea de servicii şi produse noi sau la îndreptarea substanţială
existentă a unor produse şi servicii.
Amortizarea se face pe durata contractului sau pe perioada de utilizare.
Contul 203”cheltuieli de dezvoltare” este un cont de activ.
In debitul contului 203 se inregistreaza:
-lucrarile si proiectele de cercetare si dezvoltare efectuate pe cont propriu sau care sunt achizitionate
de la terti(230,404,721)
In creditul contului 203 se inregistreaza:
-valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare cedate(672)
-cheltuieli de cercetare-dezvoltare amortizate integral, precum si cheltuielile de cercetare-dezvoltare
aferente brevetelor si licentelor(280,205)

3) Concesiuni, brevete, licenţe, mărci de fabricaţie, alte drepturi şi valori similare-reprezinta contul
205, care este un cont de activ.
Concesiunea-serviciile publice, unităţile de producţie ale unor regii autonome şi terenurile care
aparţin statului activităţile economice pot face obiectul concesiunii.Se desfăşoară în urma unui
contract de concesiune, prin care concedentul trimite părţi către concesionar cu scopul administrării
profitabile pe un teren, urmând schimbul unei datori, unui serviciu public, o activitate economică.
Aceasta se oferă în urma unei licitaţii publice, şi trebuie să se respecte o sumă de bani fixă anuală, sau
cel puţin egală în ultimii cinci ani din exploatare, în urma obiectului concesiunii.
Brevetele reprezintă acele documente oficiale care justifica calitatea inventatorului, prin procesul de
practică să pună la dispoziţie obiecte economice, care aduc un surplus financiar special. Se pot realiza
în cadrul unităţii că aport la capitalul social prin cumpărare sau prin alte mijloace.
Licenţele reprezintă titlurile care aparţin unui posesor şi urmează să fie acordate către alte persoane
fizice, juridice şi nu în ultimul rând statului dreptul de a folosi invenţia sa în interes economic. Se
câştigă prin achiziţie, în marea majoritate.
Mărcile de fabrică fac parte din brevetele de invenţie, modele şi desene, mostre, mărci de comerţ, de
fabrică, şi din drepturi conexe care aparţin inclusiv dreptului de autor, şi altele.
Mărcile de comerţ, prin aceste mărci de comerţ se înţelege că o anumită unitate poate să
comercializeze un bun şi să asigure calitatea bunului, celui care urmeza să-l cumpere.

4) Contul 207 Fondul comercial” este reprezentat prin cheltuielile realizate pentru dezvoltarea sau
păstrarea neschimbată activităţii întreprinderii. Exemple: reputaţia, clientela, calitatea gestiunuii,
imaginea intrprinderii.
Fondul comercial intern nu poate fi recunoscut că activ, pentru că nu este o resursă recunoscută,
verificată de entitate care poate să fie credibilă la cost în urma unei evaluării.
Dacă fondul comercial se tratează ca activ, se iau în considerare următoarele prevederii:
a) de regulă fondul comercial se amortizează pe o perioadă de maximum cinci ani

15
 b) fondul comercial poate să fie amortizat de către o entitate în mod sistematic, pe o perioadă mai
mare de cinci ani, dar cu condiţia ca această perioadă să nu fie depăşită de durată de utilizare
economică a activului, să fie prezentată şi justificată în notele explicative.

5) Alte imobilizări necorporale contul 208 alte imobilizări necorporale este un cont de activ cu
ajutorul căruia se are în vedere evidenţa programelor informatice înfiinţate de unitate sau cumpărate
de la terţi.
Acest cont se amortizează pe o durată dedusă pentru întrbuiţarea lor de către entitatea care le ocupă.
Imobilizările necorporale în curs de execuţie reprezintă imobilizările necorporale care nu s-au terminat
până la finalul perioadei, stabilind evaluarea la costul de achiziţie sau de producţie, după caz.

6) Contul 208 alte imobilizari necorporale cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa programelor
informatice create de unitate sau achiziţionate de la terţi, reprezentând un cont de activ.

1.2.2 Documentele spcifice în contabiliatea imobilizărilor necorporale

Operaţiile care intervin pentru evidenţa existenţei, deprecierii şi mişcării activelor imobilizate pe
căile de intrare şi de ieşire ale patrimoniului, întâlnim documente specifice grupate astfel:
-documente privind intrarea în patrimoniu a imobilizărilor necorporale
-documente ce înregistrează deprecierea lor
-documente privind ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor necorporale

1) Documente privind intrarea în patrimoniu a imobilizărilor necorporale:

a) cumpărare:
-contract de vânzare-cumpărare
-chitanţa fiscală
-factură fiscală
-proces verbal de recepţie

b)aport de la asociaţi în natură :

-contract de societate
-expertiza tehnică
-statutul societăţii
-declaraţia de subscriere

c)concesionare, locaţie de gestiune, chirie :

-contract de concesiune, locaţie de gestiune,închiriere
-caiet de sarcini al concesiunii

d)producţie proprie :
-proces-verbal de predare primire
-proiect de devize pentru cercetare, studii, lucrări executate

e)donaţii :-proces-verbal de predare primire

f)plusuri la inventariere:
-proces-verbal de inventariere
-documente de evidenţă a consumurilor de valori materiale

2) Documente ce înregistrează deprecierea lor

a)deprecieri ireversibile:
-plan de amortizare

16
 -fisa de calcul a amortizării
b)deprecieri reversibile:-proces-verbal de inventariere şi evaluare

3) Documente privind ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor necorporale

a)vânzare:
-factură
-chitanta fiscală
-contract de vânzare-cumpărare

b)concesionare:-contract de concesiune

c)retrase de asociaţi-cerere de retragere aprobată de adunarea generală a asociaţiilor

d)transformarea imobilizărilor în curs în imobilizări necorporale în urma terminării şi

recepţionarii:-proces-verbal de recepţie.

1.3 Imobilizări financiare

Imobilizările financiare sunt reprezentate a fi investiţii financiare ce cuprind acţiuni şi alte titluri
achiziţionate şi deţinute pe o perioadă lungă de timp, dar şi creanţe imobilizate: împrumuturile şi
garanţiile acordate pe termen lung. Imobilizările finnciare indiferent de felul lor sunt delimitate pe
obiecte de evidenţă
Imobilizările financiare caracteristici:
-actiunile deţinute la entităţile afiliate
-imprumuturi acordate entităţilor afiliate
-interese de participare-reiţinerea unei părţi care face parte din capitalul altei entităţi ce implica o
presupunere că înfăţişează un interes de participare când procentajul depăşeşte 20%
-imprumuturi oferite entităţilor prin care compania este legată prin interesele de participare
-alte investiţii deţinute că imobilizări, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră cumpărate cu
scopul de a obţine profit pe perioade lungi.
-alte împrumuturi
-alte creanţe imobilizate

Drepturi de natură financiară la imobilizările financiare:

-dreptul de a primi bani la termenul prevăzut, mai îndepărtat de 1 an: creanţe pe termen lung şi mediu.
-drepturile acordate prin deţinerea de titluri cum sunt acţiunile şi părţile sociale pentru care se foloseşte
termenul de titluri de participare.

Recunoscute ca active imobilizările financiare vor evalua la costul de achiziţie sau la valoarea
precizată în urma contractului de dobândire a acestora.
De reţinut că imobilizările financiare nu se amortizează pentru ca nu sunt supuse unor deprecieri
irevesibile.

17
Capitolul 2.Studiu de caz politici şi opţiuni contabile privind achiziţia şi
deprecierea imobilizărilor corporale si necorporale la SC.ALGRUP SECURITY
SRL. SLATINA
2.1 Prezentarea societăţii

SC ALGRUP SECURITY SRL este persoană privată română, având forma de societate cu
răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea conform propietăţii private române şi a actului
constitutiv.

SCURT ISTORIC AL SOCIETĂȚII SC .ALGRUP SECURITY SRL

SC ALGRUP SECURITY SRL a fost înfiinţată în anul 2003 şi este situată în Slatina Str.
Cireasovului, nr. 150, bl.15, sc.C, ap.7, jud. Olt, este înmatriculată la Oficiul Registrului comerțului cu
codul unic 18060188, atribut fiscal R ,activitatea principală a societății . Societatea a fost licențiată de
Inspectoratul General al Poliției Române pentru a desfășura activități de pază obiective, bunuri, valori
și protecție persoane cu nr. 0792/P. 
Societatea noastră dispune de dispecerat zonal de monitorizare a sistemelor de alarmă pe linie
telefonică și frecvență GSM. Poate asigura clientul de monitorizare și supraveghere video, oferind cele
mai bune produse pe piață. Dezideratul nostru principal este asigurarea unei stări permanente de
protecţie clienţilor firmei noastre, indiferent de forma şi sistemul pe care il preferă

OBIECTUL DE ACTIVITATE

Algrup Security oferă servicii de pază umană la obiective private, instalează sisteme tehnice de alarma
la efracție și supraveghere video, control acces și detecție în caz de incendiu. Prestăm servicii de
monitorizare a sistemelor de alarmă și intervenție rapidă la eveniment și organizeaza cursuri de
formare profesională pentru agenți de securitate.
Obiectivele noastre sunt:
- asigurarea pazei şi protecţiei eficiente la un nivel de calitate care să satisfacă orizontul de aşteptare şi
cerinţele beneficiarului;
- îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi serviciilor prestate prin adaptarea permanentă la
solicitările clienţilor;
- îmbunătăţirea substanţială a raportului calitate
- preţ, concomitent cu realizarea unei eficienţe sporite în prestarea serviciilor.
În vederea obţinerii acestor rezultate firma noastră propune realizarea de sisteme integrate (pază
umană, sisteme tehnice şi cursuri de calificare), care să deservească cerinţele clienţilor.
Societatea deține în proprietate o cladire în suprafață de 9400m²,. Firma Algrup Security este dotată cu
mașini speciale de maxima intervenție ( Logan, Duster, ) ceea ce ne permite să executăm pază si
protective ,avînd și solicitarea de camere de supraveghere și alarme la firme private cu produse de cea
mai bună calitate.

Utilitățile necesare pentru desfășurarea activității sunt furnizate de SC Compania de Apă Olt,SC GDF
SUEZ ENERGY ROMANIA SA și SC Enel Energie .SA,astfel:

-apa utilizată în scop potabil este preluată de la SC Compania de Apă Olt SA,conform contractului nr.
8373/04.08.2008 emis pe perioadă nedeterminată .Consumul de apă în medie pe luna edte de 600 mc;
- energia electrică este preluată de la SC.Enel Energie. SA pe baza contractului nr .173/07.06.2009,un
consum estimat lunar de 41000MWh;
-energia termică este preluată de la SC.Distrigaz Sud SA în baza contractului
nr.2000252132/08.11.2009,un consum mediu de 17000mc.

18
FORMA DE ORGANIZARE JURIDICĂ

Societatea are doi asociaţi de cetăţenie romană, Doamna Maria Petrescu , care deţine şi funcţia de
administrator şi Domnul Director de cetațenie română Ion Mânzat .

Capitalul social este de 550euro, fiind divizat în 80 părţi sociale. Structura participării la capitalul
social se prezintă astfel:
77 părţi sociale- Maria Petrescu -adică 525 euro, reprezentând 95% din capitalul social subscris şi
vărsa
3 părţi sociale,- Ion Mânzat . - adică 25 euro, reprezentând 5% din capitalul subscris.
Organigrama este simplă - Administrator - Director - Muncitor necalificat, atât directorul cât și
muncitorul necalificat se subordonează administratorului, dar muncitorul se subordonează și
directorului.

2.2 Monografie contabilă aferenta lunii iulie 2019

În decursul lunii iulie 2019 au avut loc următoarele înregistrări contabile:

1).Conform chitanței nr. 016742 pe data de 10.07.2019 se plăteşte în numerar datoria către furnizorul
de energie electrică ENEL ENERGIE S.A, în valoare totală de 788,80 lei.

788,80 lei % 401 FurnizoriENEL = 5311 Casa în lei 788,80 lei

2).Pe data de 05.07.2019 se primeşte de la SC .ECOLOGIC S.R.L factura nr. 10715135 privind
serviciile de salubritate prestate , în valoare de 55,70 lei, TVA 19%

55,70 lei % 401 Furnizori” ECOLOGIC = 5311 Casa în lei 62,35lei

628 Alte cheltuieli imobilizări necorporale
6.665lei 4426 TVA deductibilă

3). Pe data de 07.07.2019 se primește de la SOLUTION INFO.S.R.L. factura nr. 3587 privind
serviciile IT efectuate în valoare de 90,32 lei.

401.Furnizori SOLUTION = 5311 Casa în lei 100lei

90,32 lei 628 Alte cheltuieli imobilizări necorporale

9,68 lei 4426 TVA deductibilă”

4).a). Pe data de 03.07.2019 se înregistrează primirea facturii nr. 3913 de la EUCO CONSULTING
S.A privind serviciile de consultanță în valoare de 1.800,00lei, TVA 19%, totodată are loc și plata
datoriei.

1.800,00 lei % 401 Furnizori EUCO CONSULTING = 5311 Casa în lei 2.232,00 lei
628 Alte cheltuieli imobilizări corporale
4426 TVA deductibilă
432,00 lei

Sursa informaţilor.Firma SC ALGRUP SECURITY.SRL.Slatina

19
b).Plata datoriei.

2.232,00 % 401 Furnizori lei EUCO CONSULTING = 5311 Casa în lei 2.232,00 lei

5).Pe data de 09.07.2019 se primește de la Sc Homeguard Srl factura cu nr. 10005 privind
aprovizionarea camerelor de supraveghere în valoare de 2345lei,TVA 19%

2345lei % 401 Furnizori HOMEGUARD = 5311 Casa în lei 2480,65lei

628 Alte cheltuieli cu service de imobilizări necorporale
4426 TVA deductibilă
135,65lei

6).Pe data 13.07.2019 se primește factura cu nr.3980 de la Sc Flamicom Impex.Srl privind

achiziționarea autovehiculului cu marca Dacia Duster în valoare de 71762.52lei+TVA inclus

71762.52lei % 401 Furnizori FLAMICOM IMPEX 5121 Conturi la bănci în lei 71762.52lei

7). La data de 28.07.2019 se primeşte factura nr. 170 de la OMV PETROM MARKETINK S.R.L
reprezentând cumpărarea de combustibil în valoare de 230,00 lei şi de material auxiliar(ulei mașină) în
valoare de 185,48 lei, TVA 19%.

230,00 lei % Furnizori OMV 5121 Conturi la bănci în lei 460lei

6022 Cheltuieli privind
Combustibili
185,48 lei 6021 Cheltuieli cu
Imobilizări necorporale

44,52 lei 4426 TVA deductibilă

8). Pe data de 21.07.2019 conform facturii nr. 000029505 către EUROINS ROMANIA ASIGURARE
se înregistrează o primă de asigurare în valoare de 802,70 lei.

802,70 lei % 613 Cheltuieli cu 401 Furnizori EUROINS 5311 Casa în lei 802,70 lei
primele de asigurare

După cum se poate observa întreprinderea SC. ALGRUP SECURITY SRL SLATINA . efectuează în
luna iulie plăți cat și aprovizionări cu clienți.
Cu toate că valoarea vânzărilor este superioară valorii cumpărăriilor, în ceea ce privește achitarea
datoriilor întreprinderea le achită la termen, ceea ce presupune un atuu în fața colaboratoriilor, aceștia
vor putea fi astfel siguri de faptul că își vor putea încasa creanțele de laSC ALGRUP SECURITY
SLATINA .la termenul stabilit în contract.

Sursa informaţilor.Firma SC ALGRUP SECURITY.SRL.Slatina

20
2.3.Analiza indicatorilor economico-financiari la SC.ALGRUP SECURITY.SRL SLATINA

2.3.1 Analiza echilibrului financiar

Pe baza informațiilor din situațiile financiare ale întreprinderii am procedat la construirea bilanțului
financiar după efectuarea următoarelor corecții:
-cheltuielile înregistrate în avans au fost eliminate;
- postul de decontări în curs de clarificare (cont 473-sold debitor) se asimilează la
postul furnizori-debitori (cont 409);
-avansurile încasate în contul comenzilor, veniturile înregistrate în avans în
subvențiile pentru investiți au fost incluse la capitalurile proprii.

În tabelul de mai jos se poate observa bilanțul financiar rezultat în perioada 2016-2018 la SC
ALGRUP SECURITY SRL:

Bilanțul financiar Tabel 2.3.1

Sursa informațiilor :Bilanțul financiar la SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Indicatorii echilibrului financiar sunt:

a) Situaţia netă ;
b) Fondul de rulment ;
c) Necesarul de fond de rulment ;
d) Trezoreria netă .

a). SITUAŢIA NETĂ evaluata că deosebire între activul total și datoriile totale contractate dă o
prima evaluare (contabilă) a întreprinderii la data închiderii exercițiului.Si ecuața fundamentală a
bilanțului redă averea netă a acționarilor respectiv activul nedorit în datorii.

SN = TOTAL ACTIV – TOTAL DATORII – VENITURI ÎN AVANS

În tabelul de mai jos se pot observa valorile situaţiei nete în perioada 2016-2018 la SC ALGRUP
SECURITY SRL.

21
 SITUAŢIA NETĂ Tabel 2.3.2

Sursa informațiilor : Situațiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Interpretare:
După cum putem observa la sfârşitul primilor 2 ani de analiza situaţia netă creşte, astfel că de la
802,075,15 lei aceasta ajunge la 925,554,52 lei, se poate observa activele au crescut, au crescut şi
datoriile, iar valoarea cu care s-au majorat activele nu a putut acoperi datoriile entităţii.

Având la bază datele din Tabelul 2.3.2, situaţia netă pe parcursul celor 3 ani este prezentată sub în
Figura 2.3. 2 Evoluția situaţiei netă, astfel:

Figura 2.3.2 Evoluția situaţiei nete

b) Fondul de rulment ,pentru reprezentarea echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, trebuie să

respecte proritatea parităţii maturităţilor potrivit căruia alocările permanente (imobilizări)
trebuiesc finanţate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii şi împrumuturile pe termen
lung) datorită rotatiei mai lente a acestora; alocarile ciclice (activele circulante) se finanţează pe
seama surselor temporare (datorii pe termen scurt).

22
FOND DE RULMENT = SURSE PEMANENTE - ALOCARI PERMANENTE

În tabelul de mai jos Fondul de rulment se pot observa valorile fondului de rulment la SC ALGRUP
SECURITY SRL în perioada 2016-2018.

FOND DE RULMENT Tabel 2.3.3

Sursa informațiilor : Situațiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Interpretare: Fondul de rulment înregistrează un trend crescator determinat de creşterea, într-un ritm
superior a resurselor permanente faţă de alocările permanente.
După cum se observă pe parcursul tuturor celor 3 ani de analiza fondul de rulment financiar este
negativ, această situaţie este cauzată de faptul că activele circulante sunt mai mici decât datoriile pe
termen scurt, ceea ce de regulă sugerează un dezechilibru financiar

Situaţia fondului de rulment pe parcursul anilor de analiză este prezentată în Figura 2.3.3Evoluția
Fondului de rulment

Figura 2.3.3 Evoluția Fondului de rulment

23
c).Necesarul de Fond de Rulment

NECESAR DE FOND DE RULMENT Tabel 2.3.4

Sursa informațiilor : Situațiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Interpretare: NFR este de asemeneaunul negativ. Surplus de resurse temporare, această stare este acceptată
doar dacă este rezultatul accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante şi al angajării unor datorii cu
scadente mai relaxate. Altfel semnifică aprovizionarea defectuoasă a stocurilor.

Pentru a putea fi observată mai bine evoluţia necesarului de rulment s-a realizat graficul următor:

Figura 2.3.4 Evoluția necesarului de fond de rulment

24
d)Trezoreria netă

Trezoreria netă este varianta cea mai potrivita a desfaşurării unei activităţi echilibrate şi concludente  Ea
relevă calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat şi pe termen scurt.

Tabelul următor prezintă situaţia trezoreriei nete în perioada 2016-2018 la SC ALGRUP SECUIRTY
SRL :

TREZORERIA NETĂ Tabel 2.3.4

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Interpretare: Valoarea 0 a trezoreriei nete evidenţiază faptul că fondul de rulment şi nevoia de fond
de rulment au aceleaşi valori negative. Având în vedere că cele 2 au valori negative, un aspect
pozitiv este acela că necesarul de fond de rulment nu este mai mic decât fondul de rulment. Având
în vedere că trezoreria netă este 0 de-a lungul perioadei atunci şi cash-flowl este tot 0, ceea ce
reflectă o stagnare a averii patrimoniului.

25
 2.3.1.1 ANALIZA REZULTATELOR DE GESTIUNE ALE FIRMEI SC
ALGRUP SECURITY SLATINA

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Tabel 2.3.1.1

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Tabel 2.3.1.2

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Valoarea exprimată cresterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție, in special munca si
capital, peste valoarea materialelor, energiei, serviciilor cumparate de firma de la terți. 

26
 Tabel 2.3.1.3

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Tabel 2.3.1.4

EBE exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare ținand cont de faptul că amortizarea şi
iprovizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu şi platite. EBE exprimă capacitatea potențială de
autofinanțare a investițiilor (din amortizări, provizioane si profit), de achitare, a datoriilor catre bugetul
statului şi de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si creditorii).

27
 Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

2.3.2 Indicatori de lichiditate

Indicatori de lichiditate care pentru a face faţă plăților firma trebuie să desfaăsoare o activitate prin
care transformă activele sale in produse si servicii, din vanzarea carora va incasa bani.
Riscul de lichiditate este, in general, analizat de banci, dar si de alti interesati să observe capacitatea
de plata a firmei. Această analiza se realizează cu ajutorul ratelor de lichiditate.
Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a faţă obligaţiilor pe termen scurt şi reflectă
capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilităţi (bani) fiind strâns legată de
modul în care conducerea gestionează capitalul de lucru.

28
Lichiditatea generală (LG) arată marja conferită firmei de activele sale curente în respectarea
obligaţiilor curente. Se determină ca raport între activele circulante şi datoriile pe termen scurt ale
întreprinderii, cu relaţia:
Active curente (circulante)
LG 
Pasive curente

- Lichiditatea imediată (de trezorerie) (Li) confundată deseori cu lichiditatea intermediară, reprezintă
raportul dintre activele lichide şi pasivele curente.

Disponibilitati  Plasamente
Li 
Pasive curente (imediat exigibile)

INDICATORI DE LICHIDITATE Tabel 2.3.2

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

In comparaţie cu valorile referinte minime, se poate observa că firma se confruntă cu dificultăţi în

ceea ce priveste plata datoriilor devenite scadente rezultate din operaţiile curente şi din prelevările
obligatorii.

Rata lichiditaţii generale este subunitară, ceea ce semnifică inexistenţa fondului de rulment, deci firma nu
dispune de resurse pentru a-şi asigura finanţarea activelor circulante.

  Din punct de vedere al solvabilităţii, firma are capacitatea de a face faţă angajamentelor asumate pe
termen lung. Acest fapt este evidenţiat de valorile ratelor de solvabilitate (rata de îndatorare, levierul,
perioada de acoperire prin castig a dobanzilor), care corespund nivelelor impuse adesea de către banci.

Firma, în perioada analizată şi-a acoperit necesarul de finanţare din surse proprii şi datorii cu scadente sub 1
an, ceea ce poate a determinat şi slaba poziţie de lichiditate. Abia in cursul anului 2018 firma apelează la
credite bancare.

29
 SOLVABILITATEA Tabel 2.3.3

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Interpretare: Rata de indatorare generală mult sub 50% semnifică firma nu intampina nici un fel de
dificultaţi în rambursarea datoriilor şi plata dobanzilor corespunzatoare conform condiţiilor prestabilite prin
contract.

 Raportul Datorii financiare/Capitaluri proprii mai mic decat  evidenţiază că angajamentele bancare ale
firmei pe termen mediu şi lung sunt garantate de capitalurile proprii.

Valoare PAD mai mare decat  dovedeste ca firma poate face faţă plăţilor cu dobanzile din surse proprii
(profit net şi amortizare).

Fig 2.3.3 Evolutția indicatorilor de lichiditate

Lichiditatea generală este foarte bună, evoluează ascendent pe toti anii observati, mai accentuat în 2018, cu
excepţia anului 2017 (cand datoriile pe termen scurt cresc mult mai mult decat activele circulante).Valoarea
indicatorului fiind mai mare ca pe toată perioada, arată căfirma Sc Algrup Security are capacitatea de a- şi
onora obligaţiile pe seama activelor circulante existente în patrimoniu.

30
 2.3.3 Analiza ratelor de structuctură a activelor

În sistemul ratelor de structură a activului, cele mai semnificative ca valoare informativă totodată mai
frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt: rata imobilizărilor, rata stocurilor, rata creanțelor,
rata disponibilităților. Toate acestea reflectă aspecte privind patrimoniul economic al întreprinderii,
apartenența sectorială, natura activității chiar aspecte legate de politica sa financiară

Rata activelor imobilizate (RAI) calculată ca raport între activele imobilizate şi totalul bilanțului, reprezintă,
de fapt, ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderea permanent, în totalul patrimoniulu.

De asemenea, rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului în întreprinderea respectiv
Această pondere se situează frecvent la peste 60%. Ratele de detaliu ale imobilizărilor se calculează după
relațiile:

a).rata imobilizărilor necorporale (rin):

b) .rata imobilizărilor corporale (ric):

c). rata imobilizărilor financiare (rif):

În aceste relații:

In – imobilizări necorporale;

Ic – imobilizări corporale;

If – imobilizări financiare.

2.3.3.1.Aplicație privind calculul imobilizări necorporale , imobilizări corporale, şi imobilizări

financiare la SC ALGRUP SECURITY SRL SLATINA

1) Având la dispoziție situația simplificată a Bilanțului încheiat la data de 31 decembrie 2018, aparținând
întreprinderii S.C.Algrup Security Slatina se cere:

a) Să se analizeze structura financiară a întreprinderii;

b) Să se studieze lichiditatea şi imobilizările necorporale , imobilizările corporale, şi imobilizările

financiare.

31
32
Sursa informaţiilor : Situaţie finaciară bilanțul luni decembrie 2018 privind imobilizările necorporale ,
imobilizările corporale, şi imobilizările financiare. ale SC ALGRUP SECURITY SRL

Rezolvare: a) Analiza structurii financiare implică analiza principalelor rate de structură a activelor , şi
analiza ratelor de structură privind sursele de finanţare.

33
 Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2017-2018

Pornind de la rezultatele obţinute se remarcă următoarele:

- întreprinderea analizată deţine o pondere semnificativă a activelor imobilizate în total active, cu o tendinţă
de creútere (64% în 2017 şi i 68% în anul următor): aceasta sugerează că firma aparţine unui sector
productiv unde este necesară o capitalizare importanţă; de asemenea, poate reprezenta o flexibilitate mai
redusă la condiţiile impuse de mediul concurenţial în continuă schimbare; - imobilizările financiare şi cele
necorporale, de şi au tendinţă de creştere, sunt nesemnificative în comparaţie cu imobilizările corporale
(acestea din urmă reprezintă peste 70% din activele imobilizate şi aproape 50% din activele totale): firma nu
acordă importanţă legăturilor financiare cu alte firme.

- ponderea stocurilor semnifică faptul că firma desfăúoară activitate cu ciclu lung de exploatare;

- în perioada analizată, reducerea ponderii stocurilor, a disponibilităţilor şi a creanţelor în total active

circulante s-a realizat pe seama creşterii semnificative a investiţiilor financiare pe termen scurt: rezultă un
interes crescut pentru câştigurile financiare pe termen scurt.

34
 2.3.4 Indicatori de activitate ( de gestiune)

Indicatorii ce caracterizează gestiunea (sau rotaţia) masoară viteza de transformare a activelor în lichidităţi
cat şi cea de reinnoire a datoriilor. Aceşti indicatori au ca element comun cifra de afaceri şi cu ajutorul lor se
determina viteza de rotaţie a bunurilor reale şi celor financiare (creanţe sau datorii)..

Viteza de rotaţie se analizeaza cu ajutorul a doi indicatori:

▪ numarul de rotaţii(N):     ;

▪ durata unei rotaţii(D) :   

Tabelul 2.3.4. Calculul vitezei de rotati

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2017-2018

Exceptand indicatorul rotaţiei de ansamblu al capitalului economic(activul total) care in anul 2017 are
valoare mai mică decat în anul 2018, toti ceilalţi indicatori ai rotaţiei au crescut ceea ce se apreciază a fi un
fenomen pozitiv.

35
 2.3.4.1 Analiza rotaţiei  clienţilor

Viteza de rotaţie a clienţilor, sau a creditului client, este perioada de timp în care intreprinderea
îşi încasează contravaloarea produselor finite, semifabricatelor sau serviciilor prestate.

 Analiza vitezei de rotaţie a clienţilor se face cu ajutorul numarului de rotaţii si a duratei unei
rotaţii.

 ▪numarul de rotaţii se calculează astfel:   , iar

▪   durata unei rotaţii are relaţia:       unde:

Ca – cifra de afaceri,

Cl – Creanţele totale(soldul mediu al contului clienţi),

T – timpul aferent perioadei , exprimat in zile.

Exemplificarea analizei vitezei de rotaţie a creditului client se face cu ajutorul datelor din tabelul
2.3.4.1

Tabelul 2.3.4.1 .Viteza de rotaţie a creditului client

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2017-2018

Numarul de rotaţii a creditului client, în anul curent faţă dea anul precedent, a crescut cu  0,32
rotaţii, în procent cu 3,3%, conform relaţiei de mai jos:

36
 Rezultatul calculelor este redat în tabelul 6.10

Tabel 2.3.4.2. Rezultatul analizei duratei rotaţiei creditului client

Datele tabelului 6.10 aratăca:

▪  durata  în zile a unei rotaţii s-a diminuat , în anul curent faţăde anul precedent cu 1, 17 zile;

▪  cifra de afaceri prin creşterea sa a atras o diminuare a duratei rotaţiei cu 4,33 zile, efect favorabil,
cifra de  afaceri, de altfel, a avut rol hotarator la accelerarea vitezei de rotaţie a creditului  client ;

▪  soldul mediu al clienţilor a crescut, drept consecinţa durata unei rotaţii a creditului client a crescut cu
3, 16 zile.

2.3.4.2. Analiza rotaţiei furnizorilor

Viteza de rotaţie a creditului furnizor arată în cate zile intreprinderea îşi achită obligaţiile faţă de
furnizori. In analiza se calculează şi se folosesc indicatorii:

▪   numarul de rotaţii a creditului furnizor         şi

▪   durata creditului  furnizor, in zile,                unde:

Ca – cifra de afaceri,

F – Datorii faţăde furnizori(soldul mediu al contului furnizori),

T- timpul, exprimat in zile.

Analiza vitezei de rotaţie a creditului furnizor se impune a se corela cu analiza creditului client.

37
 Pe baza datelor sistematizate în tabelul 2.3.4.2. prezentăm modalitatea practică de a analiza
vitezea de rotaţie a creditului furnizor.

Tabelul 2.3.4.2 Viteza de rotaţie a creditului furnizor

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2017-2018

Rezultatul calculelor se prezintă în tabelul 2.3.4.3

Tabelul 2.3.4.3 Rezultatul analizei numarului de rotaţii a creditului furnizor

Constatam o creştere  a numarului de rotaţii cu 0,45, nefavorabil entitătii cercetate şi datorat:

▪  cifrei de afaceri a carei creşteri  cu  peste 19.7 milioane lei a determinat majorarea cu +1,1
a  numarului de rotaţii,

▪  soldului mediu al furnizorilor, care a crescut cu peste 1,3 milioane lei a dus la diminuarea cu -
0,56 a numarului de rotaţii.

2.3.5 Analiza solvabilităţii firmei SC ALGRUP SECURITY SRL SLATINA

38
 Urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile totale din resursele totale. Pe baza acestui
indicator se poate evalua riscul incapacităţii totale de plată pe termen lung.
Îndatorarea reprezintă măsura în care fondurile folosite de o societate comercială sunt asigurate de
creditori şi nu de proprietari. Totodată, solvabilitatea reprezintă capacitatea unei companii de a-şi
onora obligaţiile faţă de partenerii de afaceri din activele sale. Trebuie făcută distincţie între
principalele interpretări referitoare la datoriile unei companii:
- împrumuturi pe termen lung
- împrumuturi pe termen lung + împrumuturi pe termen scurt (împrumuturi totale)
- împrumuturi pe termen lung + toate datoriile pe trmen scurt (datorii totale)

Tabel 2.3.6 Solvabilitatea firmei

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Fig 2.3.6 Indicele de solvabilitate al SC ALGRUP SECURITY SRL

2.3.6 Analiza rentabilităţii la SC ALGRUP SECURITY SRL

39
Rentabilitatea economică reprezintă remunerarea brută a capitalurilor investite, atât proprii cât şi
împrumutate, şi arată cât profit brut revine unei unităţi de capital investit.
Rentabilitatea economică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie la nivelul ratei minime de randament din economie şi a riscului economic şi financiar pe care şi
l-au asumat furnizorii de capital;
- să asigure menţinerea substanţei economice a unităţii, păstrarea valorii sale, ceea ce este garantat
dacă rata economică este mai mare decât rata inflaţiei.

Tabelul nr. 2.3.7. Rata rentabilităţii economice

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Nivelul ratei este foarte redus, mai ales în al doilea an de analiză, 2017. În 2018 nivelul ratei creşte,
reflectând atât o sporire a capacităţii capitalurilor investite de a degaja profit brut, cât şi o mai bună
remunerare a capitalurilor investite pe seama profitului brut.

Tabelul . 2.3.8.Cuantificarea influenţelor asupra rentabilităţii economice

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

2.3.7 Riscul de faliment

40
Capacitatea unei întreprinderii de a îşi onora obligaţiile la termen este apreciată în funcţie de condiţiile
economice şi financiare în care îşi desfăşoară activitatea. Dificultăţile unei entităţi pot fi influenţate de
gradul de acoperire al creanţelor sau nevoia de a accelera plata unor obligaţii. Se poate spune deci că
dificultăţile unei întreprinderi apar atunci când există unele dezechilibre de moment.
Solvabilitatea unei firme reprezintă capacitatea unei entităţi de a îşi onora la termen datoriile ce rezultă
fie din angajamente contractate anterior, fie din operaţii curente ce sunt necesare a fi realizate pentru a
se putea continua activitatea, fie din prelevări obligatorii.
Riscul de faliment se determina pornind de la mai multe rate, folosind una dintre metode:
 metoda scorurilor;
 metoda funcţională;
 metoda fluxurilor.
În analiza riscului de faliment la SC ALGRUP SECURITY SRL se va utiliza metoda scorurilor.
Această metodă doreşte să obţină unele posibilităţi de predicţie în aprecierea riscului de faliment.
Metoda scorurilor foloseşte mai multe modele printre care se regăseşte şi modelul Conan-Holder, acest
model are următoarea funcţie:
Z= 16X1 + 22X2 - 87X3 - 10X4 + 24X5 ,unde:
X1 – rata solvabilităţii parţiale = Creanţe + Disponibil / Datorii pe termen scurt
X2 – rata stabilităţii financiare = Capital permanent / Pasiv total
X3 – rata( nivelul ) cheltuielilor financiare faţă de cifră de afaceri = Cheltuieli financiare / Cifra de
afaceri
X4 – rata remunerarii personalului ( ponderea cheltuielilor cu personalul în valoarea adăugată) =
Cheltuieli salariale / valoarea adăugată
X5– excedentul brut de exploatare faţă de datoriile totale = Excedent brut din exploatare / Datorii
totale.
Valorile de risc sunt apreciate ca fiind:
Z ≤ 4 → zona periculoasă, riscul de faliment de 70% - 75%;
4< Z ≤ 9 → zona incertitudine, risc de faliment de 50%-70%;
Z > 9 → zona stabilă, favorabilă, risc de faliment de 30%-50%;
Z > 16→ risc de faliment foarte scăzut de 10% Valorile negative ale scorului sugerează în risc de
faliment de peste 80% .

Tabel 2.3.5.Calculul ratelor folosite în determinarea riscului de faliment

Sursa informaţiilor : Situaţiile finaciare anuale ale SC ALGRUP SECURITY SRL 2016-2018

Concluzii şi propuneri

41
În urma analizei bonităţii financiare la SC ALGRUP SECURITY SLATINA am ajuns la concluzia că
bonitatea financiară a firmei a fost destul de bună pe parcursul întregii perioade de analiză (2016-
2018), dar a manifestat o mică depreciere.
Această stare rezultă ca urmare a:
- nivelului bun al lichidităţii curente;
- nivelului redus al lichidităţii imediate, rapide şi la vedere;
- solvabilităţii bune;
- un nivel bun al ratei rentabilităţii financiare şi economice.

Pentru a analiza bonitatea societăţii am analizat principalii indicatorii ai acesteia, şi anume lichiditatea,
solvabilitatea şi rentabilitatea companiei. Am ales a le analiza pe o perioadă de trei ani, mai eaxct
2007, 2008 şi 2009. Problematica solvabilităţii şi lichidităţii are o importanţă vitală la orice entitate
economică. Acest adevăr este şi mai de actualitate în actuala perioadă de criză financiară care are ca
manifestare pregnantă tocmai lipsa cronică de lichidităţi. Datele de mai sus evidenţiază semne clare
de precaritate în trezoreria unităţii analizate şi în perspectivele sale de a dezvolta o activitate
economică normală datorită dezechilibrului financiar. Rentabilitatea societăţii, atât cea financiară cât şi
cea economică ne ajută în analiza bonităţii deoarece ne oferă o mai bună perspectivă a capacităţii
economico-financiare a companiei.
Acest indicator poate fi considerat un semnal de alarmă pentru viitor
Din analiza lichidităţii am stabilit că SC ALGRUP SECURITY SRL SLATINA nu dispune de o rată a
lichidităţii generale foarte bună, însă în momentul de faţă nu este un lucru foarte alarmant. Sunt multe
companii care abia reuşesc să-şi acopere nivelul obligaţiilor curente cu activele curente. Ele reuşesc să
se descurce în asemenea condiţii deorece activele lor circulante sunt foarte lichide şi pot fi convertite
în numerar imediat ce datoriile devin exigibile.

Solvabilitatea este cel de-al doilea indicator în privinţa analizei bonităţii. În 2018, nivelul indicelui de
solvabilitate generală s-a redus cu 40%, dar este încă peste limita normală. Cu toate astea, compania
este în siguranţă, căci este capabilă de a acoperii integral datoriile pe seama activelor. Acest rezultat
este susţinut şi de analiza solvabilităţii financiare, care confirmă capacitatea firmei de a folosii activele
pentru acoperirea integrală a datoriilor. Datoriile totale pot fi acoperite parţial şi prin sursele potenţiale
de autofinanţare degajate din activitatea societăţii, aşa cum reiese din analiza capacităţii de rambursare
a datoriilor.

Bibliografie

42
1. Criveanu Maria (prof coordonator),Bazele contabilității,Editura Univeristăți din Craiova .

2. Firma SC ALGRUP SECURITY SRL SLATINA Slatina privind monografiile cat și sursele
financiare anuale de informații originale firmei.

3. http://www.scritub.com/economie/contabilitate/ORGANIZAREA-CONTABILITATII-
ACT244174245.php

4. https://www.google.ro/search?source=hp&ei=fKZQXeiaAs7saZzIt9gI&q=indicatori+de+lichiditate.

5. http://www.macrostandard.ro/blog/riscul-de-faliment-calculat-prin-metoda-scorurilor/15385

6. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/revista_nou/2016/Articol_RFPC_02_2016.pdf

7.https://www.google.ro/search?hl=ro&ei=D0pRXfSIFMOEhbIPtt2t4Aw&q=activele+imobilizate&oq

8. http://www.scritub.com/economie/contabilitate/ORGANIZAREA-CONTABILITATII-
ACT244174245.php

9.https://www.google.ro/search?hl=ro&ei=D0pRXfSIFMOEhbIPtt2t4Aw&q=activele+imobilizate&oq

10. http://www.scritub.com/economie/contabilitate/ORGANIZAREA-CONTABILITATII-
ACT244174245.php

11. OMFP 1802/2014 publicat în Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014
12 .www.imobilizari corporale/imobilizari necorporale

13..www.bibloteca-digitala info.ro

43